Istoria României

În acest ultim episod, îmi iau la revedere de la voi, povestind istoria acestui proiect.Support the show

În acest episod, au loc noi alegeri prezidențiale. După un mandat în care performanțele lui Klaus Iohannis lasă de dorit, totuși contracandidații săi sunt slabi, iar el câștigă al doilea mandat de Președinte. Au loc schimbări în legea electorală, printre care votul prin corespondență. În acel sfârșit de an, departe de România, apare un nou virus. La început, lumea privește situația cu scepticism și condescendență, însă, în curând, acest nou coronavirus va schimba viețile tuturor.Support the show

În acest episod, un nou premier, Mihai Tudose, repetă figura Grindeanu, fiind demis la scurt timp de la învestire, în principiu din cauza disensiunilor cu Liviu Dragnea. Coaliția PSD-ALDE propune un nou prim-ministru în persoana Vioricăi Dăncilă, prima femeie premier a României. Guvernul Dăncilă se remarcă prin măsuri nepopulare și gafe repetate. Au loc noi proteste, iar societatea devine tot mai polarizată prin evenimente precum revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA, demersul de modificare al Constituției inițiat de Coaliția pentru Familie, crimele din Caracal și altele. În cele din urmă, ALDE se retrage de la guvernare, iar guvernul Dăncilă cade în ajunul alegerilor prezidențiale.Support the show

În acest episod, începe guvernarea tehnocrată a României, avându-l ca șef al cabinetului pe Dacian Cioloș. Au loc alegerile locale, care transformă o inițiativă locală din București într-un partid nou, la nivel național: Uniunea Salvați România. La parlamentare, PSD câștigă confortabil, lipsind doar sprijinul unui partid mic pentru a forma majoritatea în Parlament. Printr-o alianță PSD-ALDE, această majoritate confortabilă e atinsă, preconizând o nouă perioadă de stabilitate. Dar această previziune e aruncată pe geam când guvernul Grindeanu votează o ordonanță de urgență controversată, iar protestele reîncep, mai mari ca niciodată. Finalmente, PSD depune o moțiune de cenzură împotriva propriului său guvern, iar căutarea stabilității politice și a unui guvern potrivit... reîncepe și ea.Support the show

În acest episod, vorbesc despre începutul primului mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis. Președintele acționează ca mediator, iar relațiile cu premierul sunt tensionate, dar funcționale. În primăvară, coabitarea celor doi e amenințată după câteva scandaluri centrate pe Victor Ponta. Apoi, vorbesc despre evenimentul care aduce, în cele din urmă, demiterea lui Ponta și încheierea marelui val de proteste și tulburări civile din această perioadă. Dar nu este cinstit ca accidentul de la Colectiv să fie cunoscut doar pentru atât. Așadar, vorbesc despre Colectiv și schimbarea de mentalitate pe care incendiul a produs-o, sau trebuia să o producă: corupția (chiar) ucide.Support the show

În acest episod continuă seria protestelor de proporții. Românii ies în stradă în urma evenimentelor din "marțea neagră", prin care parlamentarii își votau privilegii în fața justiției. Are loc ruperea USL, iar partidele de dreapta formează o alianță numită ACL, care propune un candidat comun pentru alegerile prezidențiale. E vorba despre Klaus Iohannis, care câștigă alegerile în fața lui Victor Ponta promițând "România lucrului bine făcut".Support the show

În acest episod, vorbesc despre continuarea crizei economice și politice. Guvernul Boc anunță măsuri drastice de austeritate, ceea ce atrage furia românilor. După căderea guvernelor Boc și Ungureanu, Traian Băsescu îl propune ca premier pe Victor Ponta, într-o mișcare ce repornește "războiul palatelor". După alegerile parlamentare, USL are de câștigat, iar Ponta își păstrează rolul de prim-ministru. După o nouă moțiune de cenzură, Traian Băsescu este suspendat din funcție a doua oară... și revine a doua oară în funcție, după invalidarea referendumului. Premierul și președintele semnează un pact de coabitare. Pe parcursul anilor 2012-2013, au loc proteste civile importante, atât pe teme politice (contra măsurilor de austeritate sau centrate pe acțiunile unor politicieni), cât și sociale (greva Oltchim, greva CFR, greva din sistemul de educație, protestele din sistemul medical etc.). Băsescu se "desparte" de PDL și înființează Partidul Mișcarea Populară. Tot mai des, președintele apare apropiat de personaje controversate. În ultima parte a episodului, vorbesc despre două mari proteste care au marcat această perioadă și au arătat puterea societății civile: campania "Salvați Roșia Montană" și Revolta de la Pungești.Support the show

În acest episod, vorbesc despre alegerile locale și parlamentare din 2008, dar și despre prezidențialele din 2009. Procentele obținute de partidele politice se încăpățânează să rămână la fel de echilibrate, continuând criza politică și incapacitatea de a forma o majoritate clară în Parlament. La începutul crizei economice și la cererea FNI, guvernul Boc ia primele măsuri economice neplăcute. Campania electorală pentru prezidențialele din 2009 se remarcă printr-un discurs politic josnic. După rezultatele primului tur, liderii PNL și PSD se aliază împotriva lui Traian Băsescu. Are loc "faza meciului" la dezbaterea finală dinaintea alegerilor prezidențiale. Băsescu câștigă "la mustață" al doilea mandat de Președinte al României.Support the show

În acest episod, vorbesc despre eforturile de reformă reală din justiție sub îndrumarea ministrului Monica Macovei, prin înființarea DNA și primele cazuri postdecembriste de "mare corupție". Curând, parlamentarii realizează că sunt în pericol, așa că formează alianțe oficiale sau neoficiale pentru obstrucționarea și anularea reformelor. Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu ajung la mari disensiuni, iar în jurul lor se formează tabere de susținători. Are loc scandalul "bilețelului roz", iar apoi suspendarea președintelui, reconfirmat prin vot la referendum. Din tabăra PNL, se desprinde o aripă pro-Băsescu, absorbită ulterior de PD, iar noul partid ia numele PD-L. Tăriceanu își remaniază guvernul și rămâne în minoritate, cu susținerea PSD. Noul ministru al Justiției face eforturi înspre destrămarea reformelor propuse de Monica Macovei. Ministrul Agriculturii e prins luând mită sub formă de cârnați și țuică de prune și e înlocuit cu tehnocratul Dacian Cioloș. În ajunul alegerilor, după lungi discuții, se decide folosirea unui nou sistem de vot, anume votul uninominal mixt, cu redistribuirea mandatelor.Support the show

În acest episod, vorbesc despre alegerile din anul 2004. Năstase începe campania dintr-o poziție foarte bună, având acum un mai mare control asupra partidului, a presei și a imaginii sale. Dar o conferință comună a opoziției, asezonată cu lacrimi de crocodil și mult dramatism, îl propulsează pe Traian Băsescu, președintele PD, în poziția de contracandidat pe măsură. Parlamentarele ies periculos de echilibrate și Năstase pe locul I în primul tur de scrutin al prezidențialelor. Însă Băsescu mai păstrează câteva momente dramatice și pentru turul al doilea al prezidențialelor.Support the show

În acest episod, vorbesc despre problemele administrației și ale justiției, în contextul reformei pre-aderare la Uniunea Europeană. Explic de ce erau aceste două sisteme atât de docile în fața autorității de stat și despre "tradiția" schimbării oamenilor odată cu sistemul. Vorbesc despre cazul procurorului Cristian Panait ca exemplu în ceea ce privește consecințele grave, umane, ale corupției. Apoi, închei câteva discuții despre abordările diferite ale NATO și UE, despre tandemul ratat România-Bulgaria și despre motivele mai mult sau mai puțin inocente pentru care UE a închis ochii la "păcălelile" PSD.Support the show

În acest episod, încep să vorbesc despre disimulările României în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Într-un joc de "cine prostește pe cine", elita politică a României încearcă să "fenteze" oficialii UE, iar aceștia... se lasă, uneori, "fentați". În timp ce PSD impresionează Uniunea Europeană prin schimbări de fațadă, corupția se intensifică, iar baronii locali și centrali strâng rândurile într-o rețea a încrederii și clientelismului reciproc. Uniunea Europeană propune o regionalizare care se materializează incomplet. Fondurile pre-aderare PHARE, ISPA și SAPARD întâmpină probleme grave precum frauda, risipa sau proasta implementare.Support the show

În acest episod, vorbesc despre realizările perioadei 2000-2004 și noua față a PSD. Adrian Năstase asigură un mandat de premier neîntrerupt, stabil și pro-european. România intră în NATO și obține drepturi de muncă în țările Uniunii Europene, începând un adevărat val de migrații. Contractele semnate de statul român pentru infrastructură și privatizări generează controverse, în timp ce o reformă a administrației publice aduce puteri discreționare baronilor locali. Politica se tabloidizează, iar simultan crește și divertismentul non-politic. Cu tot mai multe opțiuni în materie de emisiuni, muzică și petrecere a timpului liber, românii cunosc în sfârșit consumerismul, capitalismul și creșterea economică.Support the show

În acest episod vorbesc despre ultimele luni ale CDR-ului la conducerea României. Mugur Isărescu îl succede ca premier pe Radu Vasile și încearcă o abordare mai strictă. Uniunea Europeană începe o colaborare strânsă cu România, în scopul unei viitoare aderări. Are loc prăbușirea Fondului Național de Investiții, într-un scandal ce pare să amenințe întregul sistem bancar și financiar. Un alt scandal, centrat în jurul lui Costea îi va... "costea" mult pe unii politicieni. În anul 2000, au loc alegeri, iar Emil Constantinescu anunță în mod surprinzător că nu va candida pentru un al doilea mandat ca președinte. Cu "dreapta" fragmentată și în derivă, PDSR recucerește o parte din electorat. Dar marea surpriză o constituie PRM și Vadim Tudor, care reușesc să capteze atenția și voturile românilor printr-o atitudine frapantă, inflamatorie și extremistă. În cele din urmă, marele câștigător este, totuși, PDSR. Ion Iliescu preia un nou mandat ca președinte.Support the show

În acest episod, Uniunea Europeană e frustrată de parcursul deficitar al României înspre o posibilă aderare. FMI e frustrat și frustrant, acordând împrumuturi României doar cu mari dificultăți. Oamenii de rând sunt frustrați, realizând că situația țării nu s-a "rezolvat" prin alegerea fostei opoziții. Guvernul se arată în continuare slab, defensiv și fragil, iar atitudinea duplicitară a partidelor din coaliție duce la frustrări interne și externe. Mai multe "bune intenții" se fâsâie în eșecuri: legile se adoptă tardiv și în forme ciuntite, organismul anti-corupție CNAICCO e desființat și au loc mai multe scandaluri. Presa descoperă că senzaționalismul vinde. Avem parte și de ultimele mineriade. La izbucnirea crizei din Kosovo, România se raliază NATO în ciuda opiniei publice contrare și a prieteniei istorice cu Serbia, iar rezultatele pozitive întârzie să apară.Support the show

În acest episod vorbesc despre parcursul similar al noului președinte, Emil Constantinescu, și al noului premier, Victor Ciorbea. Ambii au origini promițătoare, vor capta atenția și speranțele alegătorilor, dar vor sfârși prin a-și dezamăgi electoratul, căzând victime ale tensiunilor din coaliția de guvernare. România pare să aibă șanse la NATO, însă șansele se transformă în vizite și încurajări. În funcția de prim-ministru ajunge cameleonicul Radu Vasile. Campania anticorupție, care începuse promițător, se întoarce împotriva președintelui, când dosarul "Țigareta II" arată că unul dintre oamenii săi de încredere desfășura operațiuni de contrabandă chiar sub nasul lui Constantinescu.Support the show

În acest episod vorbesc despre popularitatea și charisma lui Ion Iliescu, dar și despre anturajul său de oameni de încredere. Vorbesc despre afacerile deșănțate și țepele economice care au proliferat sub protecția statului și a relațiilor clientelare improprii: antreprenori ieșiți din Securitate sau din vechiul PCR, scandalul bancar, privatizările lente și preferențiale, schema piramidală Caritas și contrabanda. Însă apare la orizont și perspectiva alinierii internaționale, în foruri suprastatale. Progresele României în acest sens sunt încă mici și șovăielnice, dar începe acum angajarea pe o direcție occidentală. Încheierea unui tratat bilateral cu Ungaria îi supără pe naționaliști. Presiunea internă cauzată de presa independentă, de opoziție și de societatea civilă duce la rezultate diferite în alegerile din 1996. PDSR intră în opoziție, iar Ion Iliescu devine primul șef de stat al României care cedează puterea în mod pașnic.Support the show

În acest episod, vorbesc despre climatul haotic al României între 1990 și 1992. Explic succesul lui Ion Iliescu în fața electoratului și structura lipsită de succes a opoziției. În perioada dintre alegeri, are loc cea mai violentă mineriadă și apare noua Constituție a României. Campania electorală din 1992 are un peisaj politic mai viu și mai dinamic, însă plin de personaje și opinii problematice din punct de vedere democratic. FSN se rupe în două, iar naționaliștii devin esențiali formării unei majorități parlamentare.Support the show

În acest episod, vorbesc despre primele luni ale tranziției spre regimul postdecembrist. Mai întâi, discut parcursul defectuos al României pe direcția democrației, arătând că elementele de bază ale unei democrații solide lipsesc cu desăvârșire la începutul anilor '90. CFSN își arată ușor adevăratele intenții, acaparând structurile vechiului Partid Comunist și anunțându-și candidatura la viitoarele alegeri. Izbucnesc proteste în stradă, stinse cu ajutorul minerilor din Valea Jiului, în prima "mineriadă". Tensiunile interetnice, rezultat al anilor de naționalism, duc la izbucnirea unor violențe la Târgu Mureș. Prin toate aceste evenimente noi, recunoaștem totuși puternice senzații de déjà vu.Support the show

În acest episod vorbesc despre câteva subiecte conexe regimului comunist și Revoluției de la 1989, care nu s-au încadrat în narațiunea principalăSupport the show