PUNCT pe URĂ.

Subiectul mecanismului de protecție pentru persoanele intern deplasate a stârnit interes. Și nu doar pentru că la mai puțin de 100 de km de Chișinău are loc un război, dar și pentru că în ultimii 30 de ani, cetățeni ai Republicii Moldova născuți în stânga Nistrului au fost nevoiți să plece din regiunea transnistreană pentru a nu ajunge să facă închisoare pentru încălcări inventate sau să moară înfruntând regimul separatist.   Vă invităm la o discuție cu Nicoleta Hriplivîi, avocată în cadrul Asociației Promo-LEX despre ce presupune acest mecanism și de ce Republica Moldova are nevoie de acesta. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #soundcloud. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

În ultimii ani am văzut cât de vulnerabile pot fi democrațiile în proces de tranziție, așa cum este Republica Moldova, în fața unor crize precum pandemia sau crize de securitate, așa cum este cea generată de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei. În acest context, sunt vulnerabile și mecanismele de protecție a drepturilor omului? Vă invităm la o discuție cu Vadim Vieru, avocat și directorul programului Drepturile Omului în cadrul Asociației Promo-LEX.  Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

Mandatul de 4 ani ai primarilor și consilierilor de la nivel local și raional a expirat, iar în această toamnă nu se vor număra doar bobocii, dar și rezultatele partidelor politice și candidaților independenți care vor alege să se implice în viața politică a comunităților lor. Alegerile locale generale din această toamnă va fi un prim exercițiu electoral în care utilizarea discursului de ură și/sau instigare la discriminare va fi sancționat. Înseamnă aceasta că toți competitorii vor respecta legea sau că aceștia vor renunța tentației de a inventa țapi ispășitori în locul proiectelor clare și realiste de a rezolva probleme de canalizare, infrastructură, energie electrică sau apă potabilă? Vă invit la o discuție cu Dana Munteanu, membră a Comisiei Electorale Centrale despre cum putem face ca noua campanie electorală să fie una cu discursuri politice echilibrate și respect pentru demnitatea celor cu care concurezi și a celor pe care îi inviți la urna de vot. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #anchorpodcasts. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

De ani buni, eforturile de a combate violența în toate formele sale s-a transformat, metaforic vorbind, într-o luptă pentru drepturi și respectarea demnității în care mulți oameni din societatea civilă și autorități publice fac front comun. Când circa 73% dintre femeile din Republica Moldova sunt supuse cel puțin unei forme de violență din partea partenerului intim, iar anual, din cauza violenței în familie mor aproximativ 40 de femei, această luptă ar trebui să fie a noastră, a tuturor. Este suficient să existe un cadrul legal care să interzică și să sancționeze violența și hărțuirea sexuală? Necunoașterea, neîncrederea în autorități sau traumele cauzate de hărțuirea sexuală determină persoanele supuse acesteia să evite raportarea? Și de ce mediul online este mai periculos din perspectiva manifestării hărțuirii sexuale? Am invitat-o pe Andronache, militantă pentru egalitate de gen și activistă pentru drepturile omului, și specialistă în Relații Publice și Advocacy în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, să ne explice ce este hărțuirea și prin ce se diferențiază de hărțuirea sexuală. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #anchorpodcasts. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

De ani buni, eforturile de a combate violența în toate formele sale s-a transformat, metaforic vorbind, într-o luptă pentru drepturi și respectarea demnității în care mulți oameni din societatea civilă și autorități publice fac front comun. Când circa 73% dintre femeile din Republica Moldova sunt supuse cel puțin unei forme de violență din partea partenerului intim, iar anual, din cauza violenței în familie mor aproximativ 40 de femei, această luptă ar trebui să fie a noastră, a tuturor. Este suficient să existe un cadrul legal care să interzică și să sancționeze violența și hărțuirea sexuală? Necunoașterea, neîncrederea în autorități sau traumele cauzate de hărțuirea sexuală determină persoanele supuse acesteia să evite raportarea? Și de ce mediul online este mai periculos din perspectiva manifestării hărțuirii sexuale? Am invitat-o pe Alina Andronache, militantă pentru egalitate de gen și activistă pentru drepturile omului, și specialistă în Relații Publice și Advocacy în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, să ne explice ce este hărțuirea și prin ce se diferențiază de hărțuirea sexuală. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #anchorpodcasts. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

Conform Etnobarometrului din 2020, majoritatea moldovenilor, găgăuzilor și romilor se identifică predominant cu grupul lor etnic principal. În același timp, apartenența etnică corelează puternic cu limba maternă pentru aproape toate grupurile etnice. Cât privește apartenența lingvistică, de exemplu, romii comunică preponderent în trei limbi zilnic. Declarația Universală a UNESCO privind diversitatea culturală  atrage atenția asupra faptului că pluralismul cultural este indisociabil de cadrul democratic. În același timp, diversitatea culturală este despre respectarea demnității umane și ea implică un angajament față de drepturile omului și libertățile fundamentale. Un lucru este clar. Nimeni nu poate invoca diversitatea culturală pentru a încălca drepturile omului garantate de dreptul internațional și nici pentru a le limita domeniul de aplicare. Deci care este contribuția vecinilor, colegilor sau membrilor societății ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi, armeni, greci și alții la dezvoltarea comunității și a societății? Ne-am bucurat sau dimpotrivă am negat diversitatea lor etnică, religioasă, lingvistică sau culturală? Cât de deschiși am devenit pentru trata diversitatea culturală ca pe o sursă de inovație și creativitate în interiorul granițelor și în afara acestora? Răspundem la aceste întrebări într-un episod nou al podcast-ului PUNCT pe URĂ alături de Andrei Corobcean. doctor în istorie, lector la Universitatea de Stat din Moldova. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts și #spotify. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

În Moldova de astăzi, dacă o femeie merge la muncă, are drept de vot și poate să se căsătorească cu cine vrea pare să fie suficient pentru a considera că drepturile acesteia sunt respectate pe deplin. În realitate însă problema violenței în bază de gen rămâne o problemă pentru societatea moldovenească, iar subiecte legate de educație sexuală, hărțuire, avort sau violența obstetrică și ginecologică sunt etichetate ca subiecte considerate sensibile sau chiar tabu, despre care se discută puțin sau nu se discută. Unele dintre ele, cum este educația sexuală, rămân de ani de zile un subiect de manipulare religioasă și politică. Așa se face că deseori, discuțiile despre abilitățile profesionale ale femeilor și rolul lor în viața socială și politică se mută pe terenul moralității și tradiției. Doina Cazacu, Doctoră în Drept, Conferențiară Universitară în cadrul Universității de Stat din Moldova explică, într-un episod nou al podcast-ului #PUNCTpeURĂ, de ce este importantă schimbarea de atitudine față de rolurile de gen, care sunt acțiunile necesare pentru reducerea inegalităților salariale, dar și pentru creșterea nivelului de implicare a femeilor în viața socială și politică. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #anchorpodcasts. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

Acum un an, pe data de 24 februarie 2022, mame cu copii, bunici cu nepoți alesese ca loc de refugiu din calea războiului Rusiei împotriva Ucrainei – Moldova. Moldovenii au dat cea mai frumoasă lecție de solidaritate cu refugiații și drama Ucrainei. Rapid, au apărut la suprafață nu doar lipsurile, dar și vulnerabilitățile. Multe lucruri au fost învățate din mers, altele pe care deși aparent ar fi trebuit să le cunoaștem (cum ar fi combaterea discriminării) au lipsit celor responsabili să îi ajute pe toți, indiferent de etnie și limba vorbită. Ce lecții am învățat noi, fie că suntem în autoritatea publică sau simpli cetățeni în ultimele 12 luni? Putem oare menține motivele mobilizării fascinante din februarie 2022 și să alimentăm implicarea noastră în continuare? Ce riscuri există pentru cei care fug din calea războiului, inclusiv în Republica Moldova? Și cum putem contribui la integrarea ucrainenilor? În primul episod al podcast-ului PUNCT pe URĂ. din acest an, discutăm cu Carolina Cazaciuc, Șefă-adjunctă a Direcției Gestionarea și Investigarea Cererilor în cadrul Oficiului Avocatului Poporului – autoritatea națională care monitorizează, din 2022, felul în care au fost și sunt respectate drepturile persoanelor refugiate. Poți asculta acest episod și în Soundcloud, Spotify și Anchor.fm.  Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

În ultimii 20 de ani, în Iran au avut loc proteste pe scară largă și nu doar, din cauza a diverse probleme economice și politice, dar și din cauza restricțiilor asupra libertăților sociale. Din septembrie, un val nou de proteste a cuprins Iranul. Femei și bărbați au ieșit în stradă pentru a cere respectarea dreptului femeilor de a alege. Cum a ajuns Iranul să fie o teocrație islamică? De ce aceste proteste sunt importante pentru societatea iraniană? Ce înseamnă limitarea drepturilor femeilor din Iran? Și ce trebuie să înțelegem privind protestele acestora, noi, membri ai unei societăți în care violența în bază de gen rămâne a fi o problemă națională? În ultimul episod al podcast-ului #PUNCTpeURĂ din acest an, încercăm să răspundem la aceste întrebări cu Natalia Rezneac, activistă pentru drepturile femeilor, feministă cu expertiză de gen și co-fondatoare „Femei pentru Femei” și Andrei Dudnic, istoric. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #soundcloud. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova). © davidcuttermusic.com

Conform Eurobarometrului din 2019 privind percepțiile despre antisemitism, la nivel european, nouă din zece evrei consideră că nivelul antisemitismului a crescut în țara lor, iar un european din 20 nu a auzit niciodată de Holocaust. În episodul nr. 7 al podcast-ului #PUNCTpeURĂ vorbim despre stereotipurile și prejudecățile îndreptate împotriva evreilor, cultura și tradițiile iudaice, contribuția comunității evreiești în Moldova și când și unde puteți afla mai multe despre această comunitate, cu Dina Linețchi, membra Minority Youth Moldova și Daria Boboc, directoarea Centrului Evreiesc Cultural Studențesc „HILLEL”. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #soundcloud. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova). Muzică: © davidcuttermusic.com

O bună parte din viața noastră socială se întâmplă în mediul online, ceea ce oferă numeroase oportunități pozitive, însă problema securității cibernetice este inclusiv despre mediul online ca o sursă de răspândire a mesajelor care instigă la ură și violență sau care dezinformează și care circulă cu o viteză greu de conceput, rămânând active pentru o perioadă nedeterminată. Violența online poate afecta pe oricine, indiferent de sex, origine etnică sau orientare sexuală. La nivel internațional, conform cercetării organizației Plan – International, din anul 2020, 58% dintre fete au fost victimele hărțuirii online, în același timp, încă în anul 2017, studiul Pew Research Center privind hărțuirea online a atras atenția că 62% dintre americani considerau deja bullying-ul cibernetic o problemă majoră pentru societate. În următorul episod al podcast-ului „PUNCT pe URĂ.” te invităm să afli cum stau lucrurile în Republica Moldova de la Victoria Gribineț, coordonatoare activități educaționale în cadrul Centrului Internațional „La Strada”. Poți asculta acest episod în #soundcloud, #googlepodcasts sau #spotify. Acest podcast este realizat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională. Muzică: ©davidcuttermusic.com

Informația a fost mereu o sursă de influență și schimbare, dar și de putere. Până când am înțeles ce avem de făcut pentru a combate dezinformarea, ne-a lovit din plin propaganda de război cu toate elementele sale toxice: manipulare, discurs de ură și instigare la violență. Te invităm să asculți următorul episod al podcast-ului PUNCT pe URĂ, în care Victor Gotișan, cercetător media, explică care este impactul jurnalismului fast-food asupra activității media și asupra societății, dar și de ce propaganda de război este periculoasă inclusiv într-o țară aflată în afara zonei de conflict. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #anchor.fm. Podcast-ul ”PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova). © davidcuttermusic.com

Războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și urmat de valul de refugiați ne-a arătat cât de ușor unii actori politici, religioși, jurnaliști, lideri de opinie sau cetățeni devin autori ai discursului de ură și ai propagandei de război. Timp de două luni de zile am monitorizat surse media online, TV, aplicații mobile, rețele de socializare, discursurile politicienilor ș.a. Ce am văzut, citit și auzit? Vă spunem aici. 

După războiul din fosta Iugoslavia și Genocidul din Rwanda, războiul din Ucraina a readus în atenția societății internaționale subiectul crimelor de război și faptelor de genocid. Ce sunt, totuși, crimele de război și ce sunt faptele de genocid? Despre rolul Curții Internaționale de Justiție și cel al Curții Penale Internaționale în documentarea crimelor de război, dar și despre importanța recunoașterii și prevenirii acestora, vorbim, în acest episod, cu domnul Vladimir Grosu, doctor în drept și conferențiar universitar în cadrul Universității de Stat din Republica Moldova. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #anchor.fm. Podcast-ul ”PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova). Muzică: ©davidcuttermusic.com

În ultimii ani, discursul de ură face echipă cu știrile false. Ambele de cele mai multe ori scindează societățile și pun la mare încercare Democrația și valorile ei, inclusiv respectarea drepturilor omului. Cât de ușor suntem manipulați? Și cine poate preveni dezinformarea: autoritățile, mass-media sau noi, consumatorii de știri? Te invităm să afli răspunsurile la aceste întrebări dintr-un nou episod al podcast-ului #PUNCTpeURĂ cu Lilia Zaharia, coordonatoare editorial în cadrul Asociației Presei Independente și a portalului Stop Fals. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #soundcloud. Podcast-ul ”PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

Asistăm la ”normalizarea” discursului de ură împotriva persoanelor LGBTQI+ sau homofobia din spațiul public este doar consecința miturilor alimentate de necunoaștere și a discursurilor cu interese politice? Ascultă cel de al doilea episod din sezonul nou al podcast-ului #PUNCTpeURĂ cu Angelica Frolov, activistă pentru drepturile omului, coordonatoare de program Lobby și Advocacy a drepturilor LGBT în cadrul Centrului de informații Genderdoc-M. Poți asculta acest episod și în #soundcloud.com. Podcast-ul ”PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională. Music ©davidcuttermusic.com 

La TV, la Radio sau în mediul online, politicienii își transmit mesajele uneori eficient și responsabil, alteori populist și manipulativ. În ultimii ani, discursul public politic a devenit din ce în ce mai intolerant și acest lucru ne-a determinat să ne întrebăm: Cum ar trebui să fie comunicarea politică în era digitalizării astfel încât să nu devină dăunătoare și periculoasă? Vă invităm să aflați răspunsul din noul episod al podcast-ului #PUNCTpeURĂ cu Maria Corina Barbaros, lectoră universitară doctor la Catedra de Științe Politice-Relații Internaționale Studii Europene în cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Poți asculta acest episod și în #soundcloud.com. Podcast-ul ”PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

Pentru mulți, libertatea de exprimare este un drept absolut, iar internetul ar părea că oferă toate instrumentele pentru ca această libertate să nu fie supusă niciunei restricții. În realitate însă, lucrurile stau diferit. Cea mai recentă decizie a unui tribunal din Franța, care a condamnat 11 persoane pentru utilizarea discursului de ură și amenințarea unei adolescente care a criticat islamul pe rețelele de socializare, arată că libertatea de exprimare este un drept fundamental, dar nu absolut, deci poate fi supus unor limitări legale. În același timp, giganții online-ului luptă constant împotriva oricărei reglementări care ar putea frâna diseminarea informației, cum ar fi drepturile de autor sau cele referitoare la defăimare. În ultimul episod al podcast-ului ”PUNCT pe URĂ.” din acest an, te invităm să afli mai multe despre libertatea de exprimare în mediul online și libertatea internetului de la Ioana Avădani, expertă media și directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent din România... Cine monitorizează și sancționează discursul de ură în mediul online? Care este rolul platformelor online și cum ne asigurăm că acestea nu vor institui o formă de cenzură? Și au sau nu un rol important utilizatorii online în toată această luptă pentru respectarea libertății de exprimare? Poți asculta acest episod în #soundcloud, #anchor.fm, #googlepodcasts sau #spotify. Acest podcast este realizat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională.

Au trecut alegerile parlamentare anticipate și ar trebui să ne întrebăm cu ce am rămas dincolo de delegarea noilor reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova? Ne-am ales cu o societate divizată, în care unele grupuri sociale sunt ”inamici” ai securității naționale și valorilor tradiționale, iar opiniile politice diferite, sexul, dizabilitatea sau originea etnică sunt motive pentru a urî, marginaliza, denigra sau instiga la discriminare. Orice context este sau poate fi utilizat să devină potrivit pentru răspândirea fricii sau a intoleranței. Așa am ajuns să ”evoluăm”, ironic vorbind, de la povestea celor 30 mii de sirieni la criza din Afganistan și ”pericolul refugiaților afgani” promovat de către unii politicieni. În episodul nr. 3 al podcast-ului ”PUNCT pe URĂ.” împreună cu Ion Bambuleac, consilier juridic în cadrul Centrului de Drept al Avocaților vă invităm să aflați răspunsurile la câteva întrebări: Cine sunt imigranții și refugiații? Sunt aceștia un pericol sau un potențial? Și ce nu știm noi, dar devine parte a manipulărilor politice? Poți asculta acest episod în #soundcloud, #anchor.fm, #googlepodcasts sau #spotify. Acest podcast este realizat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova și Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională.

În contextul unui manifest online al actorilor din Republica Moldova cu mesajul #avem nevoie de artă, discuția despre nivelul de cultură și educație, mai ales în pandemie, devine din ce în ce mai importantă. În Moldova, unii critică arta urbană pe care o consideră un act de vandalism. În același timp, puțini reacționează atunci când Cimitirul Evreiesc este vandalizat. În Italia, odată cu începutul pandemiei, tot mai multe mesaje rasiste au apărut pe pereții clădirilor din Roma, iar artiștii au utilizat arta urbană pentru a combate acest tip de discurs. În episodul nr. 2 al podcast-ului PUNCT pe URĂ. discutăm cu Victoria Gămurari, avocată și Radu Dumbravă, pictor, despre ce este totuși arta urbană și ce este un act de vandalism? Când cel din urmă devine parte a unei infracțiuni motivată de prejudecată? Și putem oare combate imensa cantitate de discurs de ură cu puțina cultură pe care o avem? Poți asculta acest episod în #anchor.fm, #googlepodcasts sau #spotify. Acest podcast este realizat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova.