Povestea de la prânz

O poveste despre o întâlnire de familie, duminica. :) 

Pentru că este vară, vă invităm în ”Împărăția fluturilor” - o poveste despre frumusețea și gingășia acestor vietăți. 

O fetiță, un copil din cărți, pornește într-o călătorie pe o mare de cuvinte și ajunge la casa unui băiețel. Îl invită să o însoțească într-o aventură în lumea poveștilor ... unde, cu doar un strop de imaginație, orice se poate întâmpla. Personaje minunate create de Oliver Jeffers călătoresc prin fascinantele ținuturi tipografice ale lui Sam Winston în acest omagiu extraordinar adus magiei și puterii poveștilor. Adunate laolaltă de un fir simplu al poveștii, ilustrațiile unice din ”Copilul din cărți” oferă o experiență de lectură de neuitat, care îi va îndemna pe cititorii de toate vârstele să exploreze lumi magice, să-și pună întrebări și să-și imagineze propriile povești nemuritoare.

Porc este cel mai egoist mops din lume. Lacom, supărăcios și lipsit de maniere, nu lasă pe nimeni să se atingă de jucăriile lui. Șoricarul Trevor, drăguț și prietenos, ar vrea să se joace cu Porc și îi trece cu vederea obrăzniciile. Este o poveste foarte comică. O să vă facă să zâmbiți, cu siguranță. Dacă nu chiar să râdeți cu gura până la urechi.

”De-ar fi să număr mult și bine, Până ajung la infinit, Dragostea mamei pentru tine, E și mai mare de atât!” O poveste cu numere și multă, multă iubire! Obrăjorii pătați de ciocolată, chiar și piciorușele murdare, dansurile caraghioase sau desenele neîndemânatice – sunt atâtea lucruri pe care le adorăm la un copil. Sunt și mai multe feluri în care îi putem arăta cât îl iubim. Haideți să învățăm împreună să numărăm, în joacă, și să ne reamintim cât, dar mai ales cum, ne iubim copilul! Această carte este un prilej extraordinar de a sărbători iar și iar magica legătură dintre părinți și copii.

Aceasta este o poveste despre un leu și o bibliotecă. Despre cărți. Despre poveștile care îl pot fascina până și pe regele junglei.

Norișor este o pisicuță venită din cer. Ajunge într-o familie iubitoare, dar asta nu înseamnă că nu are parte acolo și de ceva aventură. De furcă îi dau niște șoricei lacomi. Finalul e fericit pentru toată lumea și Crăciunul liniștit, și îmbelșugat!

Vă mulțumim că ne ascultați! ”Povestea de la prânz” a fost desemnat cel mai bun proiecte de bibliotecă în cadrul Premiilor ANBPR. Am început să ne înregistrăm citind povești fără să ne gândim că acestea vor ajunge la atât de mulți ascultători. Ca bibliotecari, ne-am bucurat că oamenii iubesc poveștile și își fac timp să le asculte.  Pentru a sărbători am citit, pe mai multe voci, povestea ”Bucuria” de Chiara Pirodi.  Ne-am dres vocea și cu gândul la toți copii, mari și mici, am citit povestea. 

Veniți în vizită la Onești, actorii trupei Les Chobeaux din Cluj, formată din tineri absolvenți ai Facultății de Teatru și Film de la Universitatea Babeș-Bolyai, au citit copiilor povestea ”Iepurașul cu urechile de aur”, din cartea de povestiri ”Degetarul de ceață” de Marta Cosmin. Așadar, în aplauzele dumneavoastră, actorii: Eduard Crucianu, Andrei Mărgineanu, Andrei Pleșa, Sara Pongrac, Paul Tonca, au dat-o în mintea copiilor și au citit pentru ”Povestea de la prânz”. Ne bucurăm că după spectacolul lor, au acceptat propunerea de a citi înainte de plecare și o poveste. Rămâne în arhiva noastră, o poveste de colecție, citită de actori talentați, despre care veți mai auzi cu siguranță.

Pentru cei mici și dacă suntem sinceri, câteodată, și pentru noi, oamenii mari, să ne controlăm emoțiile nu este tocmai ușor. Câteodată suntem bucuroși, fericiți, alteori triști sau chiar furioși de-a dreptul. Toate sunt sentimente normale, pe care trebuie să le acceptăm. Povestea de astăzi este despre momentul acela când ne vine să trântim, să țipăm, să batem tare din picioare. Da, da... despre momentele în care suntem furioși.  Dragi copii, și noi oamenii mari suntem  furioși. Și ne este greu să ne controlăm aceste emoții, care par că sunt atât de vijelioase. Dar toate trec, respirăm adânc, și ușor, ușor, ne liniștim. După fiecare furtună, apare și soarele. p.s. dragi părinți, poate că este greu în momentele acelea când cel mic dă tare din picioare și țipă, dar gândiți-vă că poate nici lui nu îi este ușor și are nevoie de cineva care să îl înțeleagă, nu să țipe la el. Și să le citiți și lor rândurile de mai sus, dacă sunt mici și încă nu au învățat literele. :) Măcar ce am scris până la p.s.  Povestea ”Când sunt furios” este scrisă și ilustrată de Trace Moroney. Vă dorim multe zâmbete! :) :) :) 

Povestea de astăzi este colorată... se numește ”Curcubeul” și este scrisă de Vasile Poenaru.

Povestea de astăzi este a unui copac deosebit, ale cărui crengi se înălțau până la nori. Este ”Copacul poveștilor”, căci fiecare frunză poate spune câte o poveste frumoasă celor care se apropie de el.  Aceasta este o poveste scrisă de Vasile Poenaru, pentru copiii de toate vârstele.

Pentru că școala începe curând, povestea de astăzi le reamintește copiilor că fiecare dintre ei este extraordinar. Suntem diferiți și fiecare se pricepe mai bine la ceva. De pildă, crengile copacului pot atinge cerul, cuburile pot construi un turn, tulpina poate face o floare. Creionul din povestea noastră este supărat pentru că se gândește că el nu știe să facă nimic și nu este deosebit în vreun fel. Doar că prietenele lui, degețelele, îi arată exact opusul: că fiecare este deosebit și poate face lucruri minunate. Cu gândul acesta, dragi copii, să începeți noul an școlar. Și oricât de greu ar fi, să nu uitați că sunteți extraordinari și trebuie doar să descoperiți la ce sunteți voi cei mai buni.  Mult succes la școală!

Continuăm seria poveștilor despre animale, săptămâna aceasta cu ”Legenda lupului”. ”Povestea de la prânz” este un proiect al Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti” Onești, prin care bibliotecarii citesc povești online, pentru că avem nevoie să ne imaginăm, să visăm, să ne întoarcem cu gândul spre copilărie.

Continuăm cu o altă poveste despre animale... de data aceasta ”Legenda ariciului”.

Bibliotecarii de la Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti” Onești citesc o serie de povești despre legendele păsărilor și animalelor. Începem cu o poveste frumoasă despre legenda privighetorii.

Scriitorul italian Gianni Rodari a scris o poveste tare amuzantă pentru copii, din care cei mici au foarte multe de învățat. Atunci când trebuie să facem ceva, ar fi bine să nu fim ca broscuțele țestoase din poveste.   ”Broaștele țestoase iau startul” este o poveste din cartea ”Animale ca-n povești cum la zoo nu găsești”.

Știai că o buburuză este destul de mică să poată ateriza pe ramura unui copac? O girafă nu este. Dar o girafă este destul de mare ca să poată ajunge la vârful unui copac fără să-și întindă gâtul.   Tu cum ești?   ”Prea mic sau prea mare pentru o îmbrățișare?” este o cărticică adorabilă despre ce înseamnă să fii mare, ce înseamnă să fii mic, dar și despre bucuria unei îmbrățișări.

E ora de culcare.   ”Încă un pupic...”, spune tata urs.   ”... și gata , mă culc”, spune ursulețul.   Dar tot găsește motive pentru care nu poate să adoarmă: îi este sete, e prea întuneri, nu-și găsește animăluțul de pluș, iar fără un cântec de leagăn nu poate să adoarmă. Și apoi trebuie neapărat să se uite la stele. Așa că tata urs se întinde în pat, alături de el...  Cu siguranță vă sună cunoscută povestea asta, care se prea poate să se întâmple în fiecare seară și la voi acasă.   O poveste dulce pentru un somn ușor: ”Încă un pupic și gata, mă culc!” - Marina Rachner, Sabine Praml.

Paște fericit!