Ascultă ZdG

La „Detectorul de Falsuri” discutăm cu Angela Grămadă, expertă în relații internaționale și în spațiul ex-sovietic, despre protestele de amploare din Franța, Italia, Belgia și alte state europene, despre violențele care au însoțit unele manifestații și despre modul în care acestea sunt exploatate de propaganda prorusă. Pornim de la mesajele distribuite pe canalele de Telegram, potrivit cărora președintele francez Emmanuel Macron ar fi mai preocupat de susținerea Maiei Sandu și a Ucrainei decât de problemele propriilor cetățeni, iar protestele din Italia ar fi izbucnit după vizita președintelui Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu.În cadrul discuției, analizăm ce a declanșat, de fapt, protestele europene, de ce nemulțumirile sociale și economice au degenerat, în unele cazuri, în confruntări violente și cine are de câștigat de pe urma acestor tensiuni. Explicăm cum sunt folosite imagini reale, scoase din context, pentru a crea impresia unei Europe aflate în haos și pentru a submina încrederea cetățenilor R. Moldova în Uniunea Europeană și în partenerii săi occidentali.Totodată, discutăm despre operațiunile de influență atribuite Rusiei pe teritoriul statelor europene și explicăm cum pot fi deosebite protestele autentice de provocările organizate și de ce nemulțumirile reale ale cetățenilor pot deveni instrumente de propagandă împotriva parcursului european al R. Moldova.

Electricitatea, apa și agentul termic NU vor fi oprite pentru 72 de ore, așa cum există mai multe manipulări în spațiul public. Ce înseamnă, de fapt, programul „Moldova pregătită”, vă spunem astăzi. Vorbim și despre organizația „Eurasia”, controlată de fugarul Ilan Șor, despre apelul premierului Vasile Tofan către locuitorii din Autonomia Găgăuză și vă aducem detalii noi din dosarul „INTERPOL”. Rămâneți alături de noi până la final!

Electricitatea, apa și agentul termic nu vor fi oprite pentru 72 de ore, iar programul „Moldova pregătită” nu presupune antrenarea populației în exerciții tactice și simulări de cataclisme, ci pregătirea pentru situații de crize prin informarea cetățenilor despre primele acțiuni în asemenea cazuri. Explicațiile au fost oferite în cadrul Podcast ZdCe de către Sergiu Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, în contextul în care au apărut mai multe narațiuni false legate de această campanie, care va fi lansată în luna noiembrie.Potrivit lui Sergiu Diaconu, programul „Moldova Pregătită” presupune elaborarea unui ghid pentru populație și pentru mediul de afaceri, cu recomandări privind acțiunile necesare în primele 72 de ore ale unei crize, fie că este provocată de cataclisme naturale sau de riscuri de securitate, precum dronele ce ajung tot mai des în spațiul R. Moldova, în contextul agresiunii ruse din Ucraina. „Nu înseamnă că ne pregătim de război, nu înseamnă că ne pregătim de stingere de servicii mâine, nu înseamnă nici într-un caz că de mâine vom stinge ceva sau se va întâmpla în mod natural ceva, dar „Moldova Pregătită” este despre faptul că dacă totuși se întâmplă ceva, să fim mult mai pregătiți să facem față toți, începând de la om acasă și terminând cu instituțiile statului. Cum noi toți împreună, business-ul, gospodăria, administrația publică locală, administrațiile centrale știu să facă față și își coordonează eforturile, ca să trecem cât mai ușor și cât mai bine peste orice tip de criză. Nu putem să spunem că mâine vom fi nevoiți să facem față unei crize mai grave decât a fost ieri sau decât poate să fie în teorie peste 10 ani. Dar pregătirea trebuie să înceapă de acum. (…) E lansarea unei pregătiri și această pregătire va dura ani înainte. Deci nu o vom face exact pentru că ne pregătim de un război iminent. (…) Noi nu suntem într-o bulă absolut protejată și nu suntem într-o situație în care putem să spunem că nu ține de noi, nu e treaba noastră, noi suntem în continuare neutri. Suntem o țară neutră, dar suntem o țară totuși care se află la hotar cu un război foarte activ, care este în activizare, deci ce facem? Nu ne pregătim de o potențială escaladare? Sau chiar dacă nu va fi această escaladare, nu suntem mai siguri atunci când suntem pregătiți?”, a explicat Sergiu Diaconu.El s-a referit la acțiuni ce trebuie întreprinse în cazul dronelor ce ajung pe teritoriul R. Moldova și a îndemnat cetățenii să nu se apropie de locul impactului, la starea adăposturilor care sunt deficitare și nepregătite, și la sistemul MD-Alert, care nu este încă funcțional.

R. Moldova a deschis negocierile de aderare la UE pe 17 noi capitole. Ce înseamnă acest lucru, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vorbim despre cazul Yandex din R. Moldova, vizita socialiștilor la Moscova și scuzele pe care primarul Ion Ceban este obligat să le prezinte unor figuri publice.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, explică, în cadrul Podcast ZdCe cum sunt organizate, pentru prima dată în regiunea găgăuză, alegeri în conformitate cu legislația națională a R. Moldova, după decizia Curții Constituționale din iulie 2026. Anterior, scrutinele erau organizate conform normelor regionale, care nu erau aliniate la cele aplicate la nivel național. Alegerile vor avea loc la 15 noiembrie, concomitent pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze, la care au fost înregistrați opt candidați, și pentru Adunarea Populară, organul legislativ al regiunii, la care candidează 135 de persoane în 35 de circumscripții uninominale. Angelica Caraman lămurește care sunt atribuțiile autorității electorale la nivel central și care sunt cele ale autorităților electorale regionale, precum și în ce situații ar putea interveni CEC în procesul electoral din Găgăuzia. Întrebată dacă alegerile ar putea fi influențate de rețeaua Șor, președinta CEC a declarat că instituția urmărește „foarte atent” ca fenomenul corupției electorale și cumpărării de voturi să nu aibă loc în cadrul acestui scrutin. De asemenea, ea explică modul cum au fost testate cunoștințele de limbă română ale candidaților la funcția de bașcan și de ce candidații nu sunt sancționați dacă nu-și declară corect averile la organele electorale.