EcoFrecvențe

În acest episod al podcastului 🎧 EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu la Radio România Cultural, vorbim despre România așa cum o arată datele climatice: o țară care se încălzește accelerat.📊 Cel mai recent Raport privind Starea Climei 2025, lansat la București, arată că 2024 a fost cel mai fierbinte an din istoria observațiilor meteorologice – cu o creștere medie a temperaturii de peste 3°C față de perioada de referință și peste 60 de zile de valuri de căldură.Episodul explorează efectele acestei „noi normalități climatice” asupra 🌆 orașelor și 🌱 ecosistemelor naturale din România. Despre valurile de căldură urbane, fenomenul insulelor de căldură și impactul asupra biodiversității, discutăm cu:🧑‍🔬 dr. Sorin Cheval, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, coautor al raportului Starea Climei 2025;🌿 dr. Mihai Adamescu, cercetător științific principal la Universitatea din București și director al Centrului de Cercetare în Ecologie a Sistemelor și Sustenabilitate.

Într-o lume în care pădurile dispar mai repede decât pot fi refăcute, iar cei care le apără își riscă de multe ori viața în încercarea de a proteja natura, noul episod al podcastului EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu, aduce în prim-plan oamenii aflați în prima linie a conservării: rangerii.🌲 Planeta are nevoie de paznici – Peste 260 de rangeri și specialiști din 33 de țări s-au reunit în România, la cea de-a șasea ediție a Congresului European al Rangerilor, organizat cu sprijinul Fundației Conservation Carpathia, pentru a vorbi despre provocările meseriei lor și despre cum pot fi implicate comunitățile locale în protejarea pădurilor.🔥 În contextul în care peste 8 milioane de hectare de pădure au fost distruse doar anul trecut, iar defrișările globale sunt cu 63% în urmă față de obiectivele asumate la COP26, rangerii devin vocea de avertisment și speranța planetei.🦅 Din România până în Africa și Australia, rangerii povestesc despre riscurile reale ale acestei profesii – de la braconaj și incendii devastatoare până la lipsa de recunoaștere legală și pericolul de a fi uciși în misiune.Printre invitații acestei ediții se numără Mihai Zotta, director de conservare la Fundația Conservation Carpathia, care vorbește despre paradoxurile legislației românești și despre eforturile de a proteja pădurile Carpaților;Sean Willmore, ambasador onorific al Fundației Europene a Rangerilor și fondator al Thin Green Line Foundation, care aduce povești din locurile unde rangerii își riscă viața pentru natură;și Jovan Andevski, de la Fundația pentru Conservarea Vulturilor și fondator al Wildlife Crime Academy, care investighează criminalitatea împotriva faunei sălbatice în Europa.Un episod despre curaj, responsabilitate și iubirea față de natură – dar și despre întrebarea care ne privește pe toți: cine protejează natura atunci când ea nu poate cere ajutor?

Într-o lume tot mai afectată de schimbările climatice, noul episod al podcastului EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu la Radio România Cultural, explorează relația fragilă dintre om și natură – de la criza apei, la moștenirea unei vieți dedicate planetei.💧 Seceta care schimbă Europa – Vara anului 2025 a adus din nou temperaturi extreme, iar sudul și estul României se confruntă cu lipsa ploilor de peste 40 de luni. Ce înseamnă acest fenomen pentru agricultură, resursele de apă și viața noastră de zi cu zi? Cercetătoarea Monica Ioniță-Scholz, membră a grupului IPCC al ONU, explică cum ne putem adapta și de ce resursele de apă devin tema centrală a viitorului apropiat.🐒 Jane Goodall – viața, moștenirea și speranța – Primatologul care a schimbat pentru totdeauna felul în care privim lumea animală s-a stins la 91 de ani. Povestea ei rămâne una despre curaj, empatie și responsabilitatea față de planeta pe care o împărțim cu toate speciile.🌿 Orașe fără verde – În final, privim spre România urbană, unde lipsa spațiilor verzi afectează sănătatea și calitatea vieții. Două organizații de mediu încearcă să salveze și să refacă aceste oaze de natură pierdute printre betoane.

Într-o lume aflată sub presiunea crizelor climatice și sociale, noul episod al podcastului EcoFrecvențe cu Dan Vasiliu aduce în prim-plan două perspective diferite, dar esențiale, despre cum ne raportăm la Pământ – singura noastră casă.🥕 Agricultură bio și incluziune socială la ferma bio&co din Ciocănari – un proiect al Asociației Ateliere Fără Frontiere care demonstrează că sustenabilitatea poate merge mână în mână cu responsabilitatea socială. Directoarea Cristina Bîcîilă explică de ce agricultura ecologică nu mai e un moft, ci o necesitate în fața secetei, a pierderii biodiversității și a degradării solurilor.🛸 Space Shelter Earth – artă, ecologie și întrebări despre viitor – o instalație artistică ce transformă fascinația pentru spațiu într-un apel la responsabilitate față de planeta noastră. Curatorul Andrei Tudose ne vorbește despre cum arta poate deveni un spațiu-refugiu pentru gândire critică și acțiune conștientă.

În acest episod al podcastului EcoFrecvențe, Dan Vasiliu aduce în prim-plan două teme esențiale, care nu mai țin de viitor, ci definesc prezentul nostru climatic:🔥 Vara 2025 a fost una dintre cele mai călduroase din istorie – cu temperaturi record în Europa și în România, valuri de căldură frecvente și un stres termic greu de suportat. Climatologul dr. Bogdan Antonescu explică ce spun datele și cum se transformă vara într-o provocare tot mai mare.🌡️ Valurile de căldură și efectele lor asupra sănătății publice în România – un dialog semnat de jurnalista Corina Negrea cu Adina Croitoru, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, despre impactul temperaturilor extreme asupra societății și ce putem face pentru a ne adapta.

În această ediție aflăm de ce ambrozia, o plantă prezentă în România de peste un secol, a devenit abia recent unul dintre cei mai mari inamici ai sănătății publice. Peisagistul Bogdan Mihalache explică rolul solurilor sărăcite și al practicilor urbane în extinderea polenului alergen, într-un interviu realizat de Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană. Interviul poate fi ascultat integral pe canalul de YouTube al Rețelei și pe platformele de podcast, iar mai multe detalii despre activitatea lor pot fi găsite pe paginile oficiale de Facebook și Instagram.Privim apoi către București, unde un raport al Fundației Comunitare București semnalează degradarea continuă a calității aerului și efectele traficului asupra sănătății locuitorilor.Iar la nivel internațional, discutăm despre o investigație a Wall Street Journal care scoate la iveală o creștere alarmantă a incidentelor de „fum” și „mirosuri toxice” la bordul avioanelor comerciale, un fenomen cu posibile consecințe grave asupra pasagerilor și echipajelor.Toate acestea, într-un nou episod din EcoFrecvențe, prezentat de Dan Vasiliu

Căldura nu mai e doar un disconfort, ci o amenințare directă la adresa sănătății noastre. În România, mortalitatea cauzată de valurile de căldură a crescut simțitor – cu aproape 8% între 2013–2022 față de 2003–2012, iar în 2040 jumătate din populația urbană va fi expusă constant la temperaturi extreme.Ceea ce respirăm, temperatura pe care o simțim, nivelul de umezeală și vântul — toate acestea se combină și creează stres termic, care atacă mai ales vârstnicii, bolnavii cronici, dar și persoanele fără locuințe adecvate sau climatizare. Sistemul circulator, plămânii, sistemul nervos — toate suferă.Mai mult, ”ferestrele de risc” de 3-5 °C între temperatura cu grad de risc și pragurile de avertizare oficiale lasă oameni vulnerabili expuşi fără protecţie.Pentru a înțelege mai bine aceste fenomene și pentru a găsi răspunsuri, l-am invitat la EcoFrecvențe pe dr. Valentin Veron Toma, cercetător științific principal gr. II și șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială, din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București , coautor al unui studiu, publicat și pe platforma InfoClima.ro, despre impactul căldurii excesive asupra sănătății. El ne explică ce arată datele, ce înseamnă pentru corpul uman și de ce este vital să luăm măsuri.EcoFrecvențe este o emisiune Radio România Cultural realizată de Dan Vasiliu

Recunoscute oficial de UNESCO, geoparcurile nu sunt doar zone spectaculoase din punct de vedere natural, ci și spații unde știința, cultura și turismul sustenabil se întâlnesc într-un mod armonios.Importanța geoparcurilor UNESCO merge mult dincolo de frumusețea peisajelor. Acestea joacă un rol esențial în conștientizarea publicului în ceea ce privește conservarea patrimoniului natural și cultural, dar și în sprijinirea economiilor locale prin ecoturism și educație. Într-o lume în care schimbările climatice și pierderea biodiversității devin subiecte critice, geoparcurile oferă exemple concrete despre cum natura și omul pot coexista într-un echilibru sustenabil. În această ediție, vom explora mai în detaliu ce înseamnă să fii parte din rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO și ce impact real au acestea asupra comunităților și mediului.Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, a stat de vorbă pe această temă cu Madlen Șerban, fost secretar general al Comisiei Naționale UNESCO.EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Focile se confruntă cu o problemă gravă cauzată de activitățile umane: multe dintre ele rămân prinse în linii de pescuit abandonate, plase și alte resturi marine. Aceste materiale, aduse de curenți sau aruncate direct în ocean, se înfășoară în jurul gâtului, înotătoarelor sau corpului focilor, provocând răni grave, infecții și chiar moartea prin sufocare sau înfometare. Este aproape imposibil ca animalele afectate să se elibereze singure, iar problema a devenit tot mai frecventă în zonele de coastă ale Namibiei.Organizația Ocean Conservation Namibia (OCN) a devenit un actor-cheie în salvarea focilor prinse în echipamente de pescuit. Dotată cu instrumente speciale și multă experiență, echipa organizației patrulează în mod regulat coloniile de foci, identifică animalele afectate și acționează rapid pentru a le imobiliza temporar și a le elibera din capcane. De cele mai multe ori, intervențiile lor sunt riscante, deoarece foca este un animal puternic, iar membrii echipei trebuie să acționeze cu precizie și grijă pentru a evita agravarea rănilor animalului sau să se rănească ei înșiși. Eforturile Ocean Conservation Namibia nu se limitează doar la salvarea directă a focilor, ci includ și campanii de conștientizare pentru reducerea poluării marine. Prin distribuirea videoclipurilor cu intervențiile lor și educarea publicului despre pericolele resturilor marine, organizația speră să inspire schimbări în comportamentul pescarilor și al comunităților locale. Munca lor evidențiază legătura critică dintre conservarea vieții marine și responsabilitatea umană față de oceane.Despre operațiunile de salvare a focilor am stat de vorbă cu fondatorul Ocean Conservation Namibia, Naudea Dryer.De pe plajele Namibiei ne urcăm apoi în șaua bicicletei pentru a afla ce oportunități de explorare avem în această vară cu acest mijloc de transport prietenos cu natura, iar peisagistul Bogdan Mihalache de la Grupul Spații Verzi Sănătoase ne oferă noi sfaturi despre cum să întreținem natura din jurul nostru. În acest episod ne vorbește despre inutilitatea datului cu var pe pomi.

Toamna trecută, Fundația Conservation Carpathia a oferit sprijin financiar prin Fondul Carpathia către șase afaceri locale din zona Munților Făgăraș care îmbină dezvoltarea economică și grija pentru natură. Programul de Granturi Mici pentru perioada 2024-2025 și-a propus să contribuie la dezvoltarea durabilă din comunități, prin protejarea naturii și valorificarea resurselor locale.Dintr-un total de 16 aplicații primite, șase proiecte au fost selectate pentru finanțare, fiecare primind un grant de 5.000 de euro. Proiectele câștigătoare au fost alese pentru contribuția lor la dezvoltarea comunităților locale și protejarea naturii din jurul Munților Făgăraș.Despre importanța micilor afaceri sustenabile locale, despre rolul ecoturismului în protejarea mediului înconjurător și despre eforturile de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș este în vorba în episodul din această săptămână.EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În ultimii ani, în orașele din România a crescut din ce în ce mai mult numărul vidrelor, în special în zonele urbane traversate de râuri sau canale, precum cele din Cluj-Napoca, Oradea sau București. Aceste mamifere semiacvatice, deși rareori observate în trecut, profită acum de eforturile de conservare a habitatelor naturale urbane. Deși trăiesc în mod natural în zone sălbatice, vidrele s-au adaptat surprinzător de bine la mediul urban, unde găsesc hrană (pești mici, crustacee) și adăpost în zonele verzi de lângă ape.Importanța ecologică a vidrelor este considerabilă. Ele joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor acvatice, fiind prădători de vârf care controlează populațiile de pești și nevertebrate. Prezența lor este un indicator clar al sănătății apelor, deoarece vidrele nu pot supraviețui în medii poluate. Astfel, apariția lor în orașe oferă oportunități valoroase pentru educația ecologică a populației urbane, inspirând o mai mare grijă față de natură și biodiversitate.Despre populațiile urbane de vidre și despre rolul lor în natură a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu biologul George Bouroș, de la Asociația pentru Coservarea Diversității Biologice. Interviul poate fi găsit și pe ⁠canalul YouTube al rețelei⁠, iar mai multe informații despre activitatea sa puteți găsi pe conturile de Instagram și Facebook ale Rețelei. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Turbăriile reprezintă unele dintre cele mai valoroase și fragile ecosisteme din România. Acestea se formează în zone cu exces de umiditate, unde descompunerea materiei organice este lentă, favorizând acumularea de turbă. Importanța lor ecologică este majoră, deoarece oferă habitate unice pentru numeroase specii rare de plante și animale, unele endemice sau pe cale de dispariție.Unul dintre cele mai relevante roluri ale turbăriilor este capacitatea lor de a stoca carbon. Ele funcționează ca rezervoare naturale de carbon, contribuind semnificativ la reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, astfel având un impact pozitiv în combaterea schimbărilor climatice.Despre aceste ecosisteme fragile și despre rolul lor în natură am stat de vorbă cu Răzvan Horațiu Bătinaș, lector în cadrul Departamentului de Geografie Fizică și Tehnică din cadrul Facultății de Geografie a Universității Babeș Bolyai din Cluj, coautor al unui articol pe această temă, publicat pe platforma infoclima.ro.EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare românească, a anunțat finalizarea cu succes a celui mai mare proiect LIFE gestionat de România, ”Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, în valoare de 27,6 milioane de euro, și lansarea Casei Zimbrului, al doilea centru de vizitare dedicat protejării biodiversității din regiune.”Finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE Nature și Fundația Arcadia, acest proiect are un impact semnificativ asupra conservării pădurilor, reconstrucției ecologice și reintroducerii de specii, și este un pilon important al dezvoltării durabile pentru comunitățile locale.Despre acest proiect am stat de vorbă cu Victoria Donos, director de comunicare la Conservation Carpathia.Tot în episodul din această săptămână aflăm reacția organizațiilor de mediu la rezultatele recensământului la urși anunțate de autorități, iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, ne explică de ce ”toaletarea copacilor” este un concept inventat și cum trebuie făcute de fap tăierile de vegetație. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

- Pentru cei din generația mea și a părinților mei, creveții au însemnat multă vreme acele chipsuri expandate care se mai găseau în magazinele comuniste. După Revoluție, fructele de mare au început să apară încet-încet și pe piața din România, iar creveții sunt acum o prezență constantă în supermarketuri și în meniurile restaurantelor, țările de proveniență fiind din Asia sau America Centrală.Ceea ce puțini știu este că și în România există creveți și nu în crescătorii specializate, ci în sălbăticie. Este vorba în principal despre crevetele oriental de apă dulce, care a ajuns în țara noastră din fost Uniune Sovietică, unde erau crescuți pentru hrana crapilor chinezești. Inundațiile le-au permis să evadeze din aceste crescătorii și să își lărgească arealurile, astfel că au ajuns până pe brațul Chilia al Deltei Dunării, unde au fost identificați la finalul anului 2020. Despre cum se răspândește această specie și despre impactul ei asupra ecosistemelor locale, a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunării”.- Invazia căpușelor în Europa și în alte regiuni ale lumii este tot mai strâns legată de efectele schimbărilor climatice. Creșterea temperaturilor medii anuale, iernile mai blânde și verile mai lungi au extins perioada activă a căpușelor și le-au permis să colonizeze zone unde anterior nu puteau supraviețui. Câteva sfaturi despre cum să prevenim întâlnirile neplăcute cu acești paraziți și ce să facem în cazul în care totuși dăm peste ei aflați în episodul din această săptămână al EcoFrecvențelor, un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

La începutul acestei săptămâni a fost Ziua Internațională a Castorului, un prilej nu mai bun pentru a discuta cu prietenii de la Conservation Carpathia despre eforturile de reintroducere a acestei specii în România, despre provocările întâmpinate, dar și despre rolul important pe care aceste animale le joacă în ecosistemele locale. Invitatul ediției este Liviu Ungureanu, care ne povestește despre cum sunt relocate aceste animale și cum au învățat să se ferească de capacane.Iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, ne explică de ce trebuie să avem grijă să nu cădem în capcana suprasaturării plantelor cu apă. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În București, în 2024, nivelurile de PM2.5, adică particule mai mici de 2,5 microni, au depasit frecvent limitele legale la mai multe stații, în special în timpul sezonului rece, când poluarea a crescut cu până la 200%.PM10 prezintă depășiri în zone intens circulate, cum ar fi Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi.Poluarea cu PM2,5 și PM10 depășește pragurile impuse de legea 104/2011 și de directiva europeană aferentă, ceea ce va atrage o nouă procedură de infringement pentru România.Deși nu există depășiri sistematice ale limitelor legale, există perioade și zone unde nivelurile de dioxid de azot sunt apropiate de pragul maxim admis.Sunt câteva dintre concluziile Raportului Calitatea Aerului în București, realizat de Asociația Ecopolis, despre care am discutat cu directoarea executivă, Oana Neneciu.Tot în episodul din această săptămână, peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, vine cu noi sfaturi pentru cei care vor să își amenajeze spațiile din preajma locuințelor. El ne explică de ce pajiștile sunt o alternativă mult mai bună decât gazonul clasic.  

Păsările din zonele subpolare care iernează în România sunt specii migratoare ce călătoresc mii de kilometri pentru a scăpa de iernile aspre din nordul Europei și Asiei. Printre cele mai frecvente specii care ajung în țara noastră se numără gâsca cu gât roșu, lebăda de iarnă, dar și diverse specii de rațe și pescăruși. Aceste păsări găsesc în România un habitat prielnic, mai ales în zonele umede din Dobrogea, Delta Dunării și pe lacurile din sudul și estul țării, unde temperaturile sunt mai blânde, iar hrana este mai accesibilă.Migrarea acestor păsări este un proces complex, influențat de factori precum schimbările climatice, resursele de hrană și siguranța habitatului. România joacă un rol esențial în protejarea acestor specii, deoarece multe dintre ele sunt vulnerabile sau pe cale de dispariție. Gâsca cu gât roșu, de exemplu, este una dintre cele mai rare gâște din lume și își petrece iarna aproape exclusiv în regiunea Dobrogei.Mai mult decât atât, păsările migratoare sunt indicatori biologici importanți ai stării de sănătate a ecosistemelor. Modificările în comportamentul lor migrator, scăderea numărului de indivizi sau schimbarea habitatelor de iernare pot semnala probleme de mediu, precum poluarea, schimbările climatice sau distrugerea habitatelor. Astfel, monitorizarea acestor specii nu doar că ajută la protejarea lor, ci oferă și informații valoroase despre echilibrul natural al regiunilor în care iernează, fiind un barometru al sănătății mediului înconjurător.Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană a stat de vorbă pe această temă cu biologul Dani Drăgan de la Societatea Ornitologică Română.Interviul face parte din podcastul Dialog pentru Natură, care poate fi găsit și pe canalul YouTube al Rețelei. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural prezentat de Dan Vasiliu.

Canicula are un impact semnificativ asupra spațiilor urbane, amplificând fenomenul insulei de căldură urbană, unde temperaturile din orașe sunt considerabil mai ridicate decât în zonele rurale înconjurătoare. Betonul, asfaltul și clădirile rețin căldura, menținând temperaturile ridicate chiar și pe timpul nopții, ceea ce crește disconfortul termic pentru locuitori. Această supraîncălzire poate duce la un consum excesiv de energie pentru răcire, suprasolicitând rețelele electrice și contribuind la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și persoanele cu boli cronice, sunt expuse unui risc crescut de probleme de sănătate.Canicula afectează și infrastructura urbană, provocând dilatarea șinelor de tramvai, deformarea drumurilor și reducerea eficienței echipamentelor electrice. De asemenea, poate duce la scăderea calității aerului, deoarece temperaturile ridicate favorizează acumularea poluanților, ceea ce agravează problemele respiratorii. Pentru a combate aceste efecte, orașele trebuie să investească în soluții precum creșterea suprafețelor verzi, utilizarea materialelor reflectorizante pentru clădiri și drumuri, precum și dezvoltarea unor strategii eficiente de răcire urbană, cum ar fi umbrirea strategică a străzilor.Despre provocările cu care se confruntă orașele din România am stat de vorbă cu Vlad Fălcescu, doctorand al Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca și meteorolog în cadrul direcției de climatologie a Administrației Naționale de Meteorologie. El este și unul dintre specialiștii care au contribuit la realizarea raportului Starea Climei, în care a detaliat provocările actuale pentru România din punctul de vedere al climatului urban.EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Rangerii din România se confruntă cu numeroase provocări, atât din punct de vedere logistic, cât și din cauza pericolelor din teren. Lipsa resurselor financiare și a echipamentelor adecvate îngreunează patrularea eficientă a ariilor protejate, iar personalul este adesea insuficient pentru a acoperi suprafețele extinse de păduri și rezervații. De asemenea, rangerii se confruntă cu amenințări directe din partea braconierilor sau a celor implicați în exploatări forestiere ilegale, ceea ce face ca meseria lor să fie una riscantă. Condițiile meteo dificile și terenul accidentat adaugă un nivel suplimentar de dificultate, iar birocrația excesivă poate încetini luarea deciziilor rapide în cazuri critice.Despre ce presupune meseria de ranger și despre provocările cu care vine la pachet, am stat de vorbă cu Mihai Zotta, director de conservare în cadrul Fundației Conservation Carpathia.EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra migrației insectelor, modificând rutele, perioadele și destinațiile acestora. Creșterea temperaturilor globale determină multe specii să își extindă arealul spre regiunile mai nordice sau la altitudini mai mari, unde condițiile devin mai favorabile, iar consecințele pot fi dintre cele mai diverse.O echipă mixtă de entomologi din România și Italia a descoperit, în cadrul unor expediții recente, cinci noi specii de coleoptere pe teritoriul României, specii care nu fuseseră identificate anterior în această zonă.În ultima sută de ani, iar mai intens în ultimele decenii, globalizarea a favorizat răspândirea involuntară a numeroase specii în noi regiuni sau chiar pe alte continente, unde nu ar fi putut ajunge în mod natural. Unele dintre aceste specii nu reușesc să se adapteze și dispar, însă altele supraviețuiesc, își extind populațiile și, în unele cazuri, afectează negativ echilibrul natural al ecosistemelor, economia sau sănătatea publică; acestea sunt catalogate ca specii invazive.Despre importanța descoperirii din România, dar și despre posibilul impact pe care l-ar putea avea noile specii asupra ecosistemelor native, oferă mai multe detalii Andreea Drăghici, entomolog specializat în studiul coleopterelor. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu