Europa Plus

Telecabina din Armenia « TaTever » a câștigat pentru a patra oară prestigiosul premiu internațional World Travel Awards pentru cea mai bună telecabină din lume, anunță lurer.com. Pentru al patrulea an la rând, telecabina din Armenia și-a depășit concurenții din Bolivia, Brazilia, Vietnam, Canada, Noua Zeelandă, Statele Unite și Africa de Sud. Rezultatele votului deschis au fost anunțate la ceremonia oficială a World Travel Awards 2025 din Bahrain.Anul acesta, „TaTever” (în traducere  « Aripile lui Tatev ») sărbătorește 15 ani de la înființare. De când a fost pusă în funcțiune, telecabina a devenit un simbol al turismului în Armenia. Ea este înscrisă în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai lungă linie reversibilă de telecabină pentru pasageri din lume (5.752 metri).Astăzi, telecabina este folosită de unul din cinci turiști care vin în Armenia. Telecabina asigură legătura între satul Halidzor, situat la 1.546 de metri altitudine, și mănăstirea Tatev, care se află la 1.537 de metri altitudine, pe cealaltă parte a canionul Vorotan. Telecabina trece peste acest canion de o lungime de 2,7 km și o adâncime de aproximativ 500 m. Kazahstanul va livra o parte din petrolul din zăcământul Kashagan direct către China din cauza pagubelor suferite de un terminal rusesc din Marea Neagră Kazahstanul intenționează să livreze 50.000 de tone de țiței către China direct din zăcământul Kashagan, pentru prima dată, după ce o dronă ucraineană a avariat terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) din Marea Neagră, au declarat două surse pentru Reuters.CPC, care reprezintă 1% din aprovizionarea globală cu petrol și ai cărui acționari includ Rusia, Kazahstan și Statele Unite, trebuie să își reducă exporturile, deoarece o parte esențială a infrastructurii sale de încărcare - un punct unic de acostare (SPM) - a fost avariată de atac.Țițeiul va fi exportat din zăcământul Kashagan către China - cel mai mare importator din lume - prin conducta de petrol Atasu-Alashankou.Conducta de petrol Atasu-Alashankou leagă Kazahstanul de regiunea chineză Xinjiang, dar transportă de obicei petrol din alte zăcăminte kazahe.

Galeria „Synthesis” din capitala Bulgariei, Sofia, prezintă expoziția fotografică „Trilogia Bucureștiului”, realizată de artistul vizual Anton Roland Laub. Expoziția prezintă imagini din istoria recentă a României, relatează cotidianul bulgar Segà.  Autorul, Anton Roland Laub, este născut la București, dar din anul 2000 trăiește și lucrează la Berlin. Expoziția reunește trei proiecte :• „Biserici mobile” este o explorare vizuală a relocării a șapte biserici ca parte a planului de „sistematizare” al lui Ceaușescu.• „Ultimul Crăciun al lui Ceaușescu” ridică întrebări despre justiție și memoria instituțională a Revoluției Române din 1989.• Seria „Mineriadă” examinează trauma de nedescris a evenimentelor din 1990, când mii de mineri au fost aduși la București pentru a participa la reprimarea protestelor pro-democrație.De peste 10 ani, Anton Roland Laub a folosit diverse metode fotografice pentru a prezenta aspecte din istoria recentă a României. Născut la București, unde a trăit, copil fiind, ultimii ani ai comunismului, Laub a fost martor la transformarea radicală a centrului istoric al capitalei, distrus dramatic sub ambițiile megalomanice ale lui Nicolae Ceaușescu.După ce a emigrat în Germania în anul 2000, Laub continuă să observe incapacitatea țării sale de a aborda problemele nerezolvate legate de moștenirea comunismului și de evenimentele din 1989, precum și de dificila tranziție către democrație, notează ziarul bulgar.Programul care însoțește expoziția include și premiera în Bulgaria a filmului „Anul Nou care n-a fost” al regizorului Bogdan Mureșanu.Expoziția „Trilogia Bucureștiului” poate fi văzută la Sofia până pe 14 februarie 2026. La un an după căderea lui Assad, investițiile turcești în Siria cresc rapid După căderea lui Bashar al-Assad, zeci de companii și instituții publice turcești s-au îndreptat către Siria pentru a-și asigura o parte din procesul de reconstrucție. Au fost semnate acorduri în valoare de miliarde de dolari, de la aeroporturi la centrale electrice, relatează Euronews Turcia.Conform raportului intitulat „Evaluarea daunelor fizice și reconstrucția Siriei”, publicat de Banca Mondială în octombrie 2025, costul reconstrucției țării este estimat la 216 miliarde de dolari în cel mai probabil scenariu. Această sumă, inclusiv reconstrucția infrastructurii, a locuințelor și a clădirilor nerezidențiale, înseamnă de aproape zece ori PIB-ul Siriei din 2024.În acest context, numeroase țări - de la Turcia și Arabia Saudită până la Italia, Coreea de Sud și Regatul Unit - încearcă să joace un rol în viitorul Siriei. După căderea regimului Assad, pe 8 decembrie 2024, guvernul Shara'a a semnat zeci de acorduri economice și a lansat licitații publice în sectoare strategice precum energia și transporturile în decurs de un an.Turcia a fost una dintre primele țări care au stabilit un contact oficial cu noul guvern imediat după căderea lui Assad. La doar șase săptămâni după ce Shara'a a preluat mandatul, Ankara a ridicat restricțiile de import și export impuse Siriei.Primul contract major semnat de guvernul Shara'a a fost licitația energetică de 7 miliarde de dolari semnată pe 29 mai la Damasc. Acest proiect, aparținând unei societăți mixte din Statele Unite, Turcia și Qatar, presupune construirea de centrale electrice pe gaz în centrul și estul Siriei, precum și a unei ferme solare în sud.Între ianuarie și octombrie 2025, exporturile turcești către Siria au crescut cu 53% față de anul precedent, ajungând la 2,7 miliarde de dolari. Se așteaptă ca cifra să depășească 3 miliarde de dolari până la sfârșitul anului. Companiile turcești au obținut, de asemenea, un contract de 4 miliarde de dolari pentru modernizarea aeroportului internațional Damasc.Companiile textile turcești, care se confruntă cu creșterea costurilor forței de muncă în Turcia, iau în considerare relocarea operațiunilor lor în Siria, unde sunt mai puțin afectate.

Judecători, procurori și avocați au demonstrat duminică la Belgrad, în fața Curții Constituționale a Serbiei și a Facultății de Drept, împotriva a ceea ce descriu drept presiune politică exercitată asupra sistemului judiciar, potrivit Radio Slobodna Evropa. Mitingul a fost organizat ca răspuns la anunțurile privind posibile modificări ale legii care reglementează funcționarea Parchetului pentru Criminalitate Organizată, precum și la faptul că unui procuror de la Parchetul din Belgrad nu i s-a permis să efectueze o inspecție a taberei de corturi amplasate în fața Adunării Naționale, unde se află susținătorii guvernului. „Justiția este oarbă, dar sistemul judiciar nu este”, se putea citi pe o mare pancartă purtată de câteva sute de manifestanți.  Judecătorul Milimir Lukić de la Curtea de Apel a declarat că modificările anunțate ar priva Parchetul pentru Criminalitate Organizată de autonomie și independență. El a susținut că, atunci când Parchetul pentru Criminalitate Organizată va deveni parte integrantă a Parchetului din Belgrad, așa cum propune proiectul de lege, rezultatul va fi, mai întâi, slăbirea, iar apoi dispariția organelor judiciare responsabile de gestionarea crimei organizate.  Parchetul pentru Criminalitate Organizată este cunoscut pentru refuzul său de a se supune ordinelor politice din partea guvernului central. Recent, președintele sârb Aleksandar Vučić i-a numit pe procurorii din acest Parchet o „bandă criminală”. Demonstrația s-a încheiat la Facultatea de Drept cu un moment de reculegere în memoria victimelor prăbușirii copertinei gării din Novi Sad de la 1 noiembrie 2024, eveniment care a declanșat proteste antiguvernamentale majore în toată Serbia. Modelul vienez în Muntenegru: chirie echivalentă cu 10% din salariu Grupul de lucru însărcinat cu elaborarea legii locuințelor sociale din Muntenegru a vizitat Austria pentru a învăța din experiența acesteia, relatează vijesti.me. Modelul implică crearea unui fond național pentru locuințe finanțat de bugetul de stat, precum și o contribuție specială echivalentă cu un procent din salariul brut. Conform datelor Monstat, Muntenegru are 270.000 de angajați, iar salariul mediu brut este de 1210 euro. O contribuție de un procent, adică 12,10 euro de persoană, ar genera 39 de milioane de euro anual pentru dezvoltarea fondului.  Pentru un apartament de 70 până la 80 de metri pătrați, chiria poate reprezenta între o zecime și o optime din salariul mediu net, care, în Muntenegru, s-ar ridica la 101 până la 127 euro. Urmând modelul vienez, construcția de locuințe publice ar fi planificată în toate regiunile țării, ceea ce ar promova o dezvoltare mai echilibrată și ar limita centralizarea și exodul actual, în special din municipalitățile din nord. „Pas strategic”: Kosovo se pregătește să construiască prima fabrică de muniții Prima fabrică de muniții din Kosovo va fi construită la Jahoc, lângă Gjakovë, producția urmând să înceapă la sfârșitul anului 2026, relatează Evropaelire.org. Obiectivul oficial este „consolidarea securității naționale” prin producerea locală de muniții, evitând astfel dependența externă. Proiectul este discutat și susținut de parteneri internaționali precum Statele Unite și Regatul Unit. Experții americani consideră această inițiativă un pas potrivit pentru consolidarea securității. Cu toate acestea, există critici care avertizează că, deși este legitim ca o țară mică să dorească să se apere, un astfel de pas ar putea fi perceput ca o amenințare de către vecinii săi, ceea ce ar putea crește tensiunile regionale.

Rada Supremă (Parlamentul ucrainean) a adoptat în integralitate legea propusă de guvern care actualizează lista limbilor cărora li se va aplica regimul special de sprijin și protecție prevăzut de Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, relatează Radio Svoboda. Limba rusă este exclusă de pe această listă cu argumentul că „nu există niciun motiv să fie considerată amenințată”. Volumul real al utilizării limbii ruse în Ucraina, conform multor indicatori, este egal sau mai mare decât cel al limbii oficiale. „Obiectivul politicii lingvistice a statului este de a proteja limba oficială ca instrument important și eficient pentru asigurarea unității țării și a securității sale naționale. Protecția limbii oficiale este un obiectiv legitim pentru care se utilizează cele mai raționale mijloace în situația specifică”, spun autorii legii și adaugă că  „prin urmare, excluderea limbii ruse nu încalcă angajamentele Ucrainei în temeiul Cartei și este în concordanță cu prevederile Preambulului Cartei, care prevăd că protejarea și dezvoltarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să aducă atingere limbilor oficiale sau necesității învățării acestora”. Limba moldovenească a fost, de asemenea, eliminată de pe lista limbilor față de care Ucraina se angajează să aplice prevederile Cartei, pe motivul recunoașterii limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova. Conform legii adoptate, prevederile Cartei se vor aplica în Ucraina următoarelor limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, tătară crimeeană, greacă modernă, germană, poloneză, română, slovacă, maghiară, cehă și ebraică.  Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare este unul dintre cele două acte legislative ale Consiliului Europei care vizează protejarea drepturilor minorităților naționale și etnice. Ucraina a ratificat Carta în 2003. Reprezentanții Congresului SUA solicită o anchetă privind utilizarea unor substanțe chimice împotriva protestatarilor din Georgia Reprezentanții Congresului SUA solicită o anchetă asupra informațiilor privind utilizarea unor substanțe chimice împotriva protestatarilor antiguvern de către partidul la putere Visul Georgian și cer sancțiuni împotriva celor responsabili, anunță radiotavisupleba.ge. O declarație în acest sens a fost emisă în numele președintelui Comisiei Helsinki, senatorul republican Roger Wicker, și al altor membri ai Comisiei, atât democrați, cât și republicani. Declarația se bazează pe un raport de investigație al BBC care susține că autoritățile georgiene au folosit o substanță chimică datând din Primul Război Mondial pentru a dispersa protestele antiguvernamentale din 2024.  Potrivit senatorilor și congresmenilor americani, aceste atacuri chimice au provocat arsuri și probleme de sănătate pe termen lung în rândul victimelor, constituind o încălcare a drepturile omului. Comisia Helsinki consideră că un astfel de comportament plasează Visul Georgian „în liga liderilor corupți din Rusia și China”, care se tem de propriul popor și sunt dispuși să facă orice pentru a-și păstra puterea. Senatorii și membrii Congresului SUA solicită guvernului SUA și aliaților occidentali să verifice informațiile răspândite și să impună sancțiuni corespunzătoare împotriva celor responsabili.

Guvernul croat tocmai a aprobat un program major de investiții de 2,18 miliarde de euro pentru modernizarea forțelor armate croate, marcând cea mai mare modernizare a apărării din țară din ultimele decenii, relatează croatiaweek.com. Acest program pe scară largă include achiziționarea de sisteme avansate de apărare anti-drone, noi piese de artilerie, tancuri principale de luptă de ultimă generație și o reînnoire majoră a flotei de vehicule logistice a armatei. O parte semnificativă a finanțării va proveni din instrumentul SAFE al UE, cu alocări suplimentare din bugetul național.Ministrul Apărării, Ivan Anušić, a subliniat implicarea puternică a industriei croate, care ar facilita transferul de cunoștințe și ar crea noi locuri de muncă.Croația va achiziționa patru sisteme anti-dronă: două fixe pentru protejarea infrastructurii militare critice și două mobile integrate în vehicule pentru brigăzile de infanterie.Croația se va alătura Estoniei, Bulgariei, Portugaliei și Sloveniei în achiziția comună de 18 obuziere autopropulsate CAESAR MK2 prin intermediul agenției franceze de achiziții publice în domeniul apărării.O componentă cheie a programului de modernizare este achiziția a 44 de tancuri principale de luptă Leopard 2A8.Pentru a-și spori mobilitatea logistică și a-și moderniza flota de vehicule, Croația va achiziționa 420 de camioane tactice grele TATRA T-815-7 în configurații 6x6 și 8x8. Această achiziție face parte dintr-un acord-cadru comun între ministerele apărării din Republica Cehă, Slovacia și Croația și Tatra Defence Systems. Slovacia a obținut o excepție temporară de la interdicția totală de import de gaze rusești, decisă de UE Ministrul slovac al Economiei, Denisa Saková, a anunțat că Slovacia a obținut o excepție temporară de la interdicția totală de import de gaze rusești, decisă de UE, permițând importurile prin intermediul contractelor existente (în special prin conducta Druzhba pentru petrol/gaze), în timp ce țara pregătește un plan național de schimbare a furnizorilor până la sfârșitul anului 2027, relatează tyzden.sk. Această excepție permite Slovaciei să utilizeze contractul existent pe termen lung pentru furnizarea de gaze rusești pentru doi ani suplimentari. Potrivit ministrului slovac, țara sa a obținut totodată o clauză de salvgardare care prevede că, în cazul în care este amenințată aprovizionarea cu gaze a cel puțin unui stat membru UE, interdicția va fi suspendată temporar, iar în cazuri de extremă urgență, importurile de gaze rusești pot fi reluate.Declarația Parlamentului European indică faptul că deputații europeni au insistat asupra interzicerii tuturor importurilor de petrol rusesc și au obținut un angajament din partea Comisiei Europene de a elabora o propunere legislativă în acest sens. Se așteaptă ca propunerea să fie prezentată la începutul anului viitor. Parlamentul European solicită statelor membre UE să prezinte planuri naționale care să includă măsuri de diversificare a aprovizionării cu gaze și potențialele provocări legate de încetarea tuturor importurilor de gaze rusești până la termenul stabilit de regulament.Denisa Saková a anunțat că Slovacia își va pregăti planul național până în martie 2026. Deliberări secrete ale Sejmului polonez Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a anunțat că a trimis o solicitare președintelui Sejmului, Włodzimierz Czarzasty, pentru a secretiza deliberările din cea de 47-a sesiune a Camerei Inferioare a Parlamentului polonez. Potrivit publicației Wprost, el a declarat că va prezenta „informații urgente privind securitatea statului”. Mass-media - în special redacția Radiodifuziunii Publice Poloneze (Polskie Radio) - a subliniat că anunțul lui Donald Tusk ar putea fi legat de atacurile asupra infrastructurii feroviare care au avut loc în noiembrie. Potrivit altor surse neoficiale citate de redacțiile Polsat, o parte a sesiunii cu ușile închise ar putea viza plăți efectuate în criptomonede în legătură cu acte de sabotaj legate de Rusia. 

Un complex cuprifer gigantic este în curs de construcție în Ciukotka, Rusia, reprezentând în prezent cel mai mare proiect privat din Arctica rusă. Potrivit echipei de investigație a serviciului Radio Europa Liberă / Radio Libertatea în limba kazahă, proiectul ar putea fi susținut de un grup apropiat de Nursultan Nazarbaev, primul președinte al Kazahstanului (1991–2019).  Costul construcției combinatului minier și de prelucrare a minereului din Ciukotka, lansat de Vladimir Putin în 2018, depășește un trilion de ruble (14 miliarde de dolari). Combinatul este construit pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din lume: zăcământul Baim. Proiectul include 46 de infrastructuri, printre care o centrală nucleară plutitoare, un port și un drum de 400 de kilometri. Odată operațional, ar trebui să crească producția rusească de cupru cu 25% și pe cea de aur cu 4%. Inițial, proiectul aparținea miliardarului rus Roman Abramovici și partenerilor săi. Totuși, în 2018, acesta a fost cumpărat de KAZ Minerals, unul dintre cei mai mari producători de cupru din Kazahstan. În 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, proiectul Baim a fost plasat sub sancțiuni americane și transferat către un fond închis ai cărui beneficiari nu sunt dezvăluiți. Echipa de investigație a stabilit că, probabil, combinatul rămâne legat de Vladimir Kim, principalul acționar al KAZ Minerals. În Kazahstan, Kim este larg considerat un aliat apropiat al lui Nazarbaev, fiind adesea numit „portofelul” acestuia. Proiectul beneficiază de avantaje semnificative acordate de autoritățile ruse: este scutit de impozitele pe proprietate, profit și terenuri în primii cinci ani. În ceea ce îl privește pe Nursultan Nazarbaev, o figură apropiată de Vladimir Kim, acesta s-a retras din viața politică după protestele din ianuarie 2022, dar continuă să mențină relații personale cu Vladimir Putin. Ultima lor întâlnire cunoscută a avut loc la sfârșitul lunii mai 2025 la Kremlin. Protest împotriva poluării aerului în capitala Armeniei, Erevan Câteva sute de cetățeni din Erevan, capitala Armeniei, au participat la un protest împotriva poluării aerului, purtând măști, relatează civilnet.am. Scopul a fost creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la această problemă. Potrivit participanților la marș, singurele filtre care protejează aerul de poluare sunt copacii pe care administrația orașului îi taie sistematic.  Discuțiile despre poluarea aerului din Erevan continuă de câteva zile. Centrul Hidrometeorologic Kazah indică faptul că indicatorii de poluare observați depășesc normele, dar nu sunt periculoși. Tigran Avinyan, primarul capitalei, nu a negat calitatea proastă a aerului dar a pus-o pe seama localizării geografice a orașului și a anotimpului.  Locuitorii Erevanului cred că norii de praf care acoperă cerul în ultima perioadă sunt cauzați de numeroasele șantiere, de traficul intens și de tăierea continuă a copacilor. Un locuitor din Erevan, citat de radio Azatutyun, a declarat că primăria repară aceleași străzi la fiecare două săptămâni, contribuind astfel la problema prafului.  De pe terenurile mai înalte din jurul capitalei armene, stratul gros de praf este deosebit de vizibil și persistă perioade lungi de timp din cauza lipsei de vânt toamna și iarna. În ultimele zile, concentrațiile de praf au depășit de până la patru ori limita admisă. Experții trag un semnal de alarmă subliniind că praful și alte substanțe toxice cresc riscul de a dezvolta numeroase boli.

Din Yemen la Istanbul și București, de la palatul sultanului la cafenele publice, cafeaua turcească a dat ritmul conversației și al convivialității timp de secole. Acum, este pe cale să fie înregistrată drept specialitate tradițională de Uniunea Europeană, relatează postul de radio Deutsche Welle în limba turcă.  Săptămâna aceasta, un anunț publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a trecut cafeaua turcească în etapa finală de înregistrare ca „Specialitate Tradițională Garantată” (STG). Dacă nu se depune nicio contestație timp trei luni, decizia va deveni definitivă și numai ceștile preparate conform unei metode specifice vor putea fi servite sub denumirea de „cafea turcească”, amintește DW. Această înregistrare nu protejează originea cafelei, ci metoda sa de preparare. Prin urmare, cafeaua turcească nu este denumirea unei zone geografice, ci a unui proces.  Când cafeaua a ajuns la Istanbul, din Yemen, la mijlocul secolului al XVI-lea, bucătăriile palatelor otomane erau deja pline de condimente, siropuri și parfumuri. Dar primirea cafelei la palat avea mai puțin de-a face cu gustul acesteia și mai mult cu prezentarea și semnificația ei. La Palatul Topkapî, pregătirea și servirea cafelei era o sarcină gestionată de un departament special condus de „kahvecibaşı”, maestrul cafelei.  Munca kahvecibaşı-ului și a asistenților săi nu se limita la așezarea pe foc a ibricului, care în turcă se numește  cezve [djezve]; ei organizau și spațiul și timpul. Acesta este motivul pentru care, la palat, cafeaua preceda adesea cuvântul: sosirea ceștii putea semnala acceptarea, distanțarea sau uneori chiar un avertisment. Acest limbaj ceremonial s-a răspândit rapid în reședințele nobiliare și centrele administrative. În reședințele marilor viziri, servirea cafelei și a siropului împreună indica semnificația și importanța vizitei. Unele documente relatează că ordinea în care oamenii erau serviți cu cafea constituia o adevărată ierarhie a respectului. La Istanbul, primele cafenele s-au deschis în anii 1550 în cartierul Tahtakale: cafenelele erau locuri unde circulau știri, se spuneau povești, se citeau poezii și se juca șah sau table. Această liberă circulație le îngrijora uneori pe autorități. Sub domnia lui Murad al IV-lea, cafenelele au fost închise, iar cafeaua a fost interzisă. Dar obiceiul s-a mutat în case, curți și ateliere; în timpul adunărilor femeilor, cafeaua a devenit un limbaj invizibil al solidarității. Prin urmare, interdicția nu a întrerupt tradiția. Memoria socială a cafelei a devenit și mai adânc înrădăcinată. „A bea o cafea” înseamnă a te întâlni, a te împăca, a discuta sau chiar a lua o decizie.  Prețurile imobiliare din Sofia au atins aproape același nivel cu cele din București și Atena și chiar le-au depășit în centrele orașelor Prețurile proprietăților din Sofia cresc într-un ritm accelerat, iar prețul mediu pe metru pătrat în centrul orașului este ușor mai ridicat decât cel din Atena și București, relatează săptămânalul bulgar Capital.  În termeni nominali, prețurile sunt încă mai mici în comparație cu cele din Praga, Varșovia, Bratislava și Budapesta. În noiembrie, conform datelor de pe platforma Numbeo, prețul mediu pe metru pătrat în centrul Sofiei a fost de 3.514 €. Acesta este mai mare în comparație cu Atena (3.351 €) și București (3.222 €). De fapt, în România, cele mai mari prețuri se găsesc în al doilea oraș ca mărime, Cluj-Napoca - 3.540 € în centru, ceea ce este puțin mai mult decât în Sofia. În ceea ce privește prețul, la periferia urbană apartamentele din Sofia se vând la o medie de 2.221 €/m², față de Atena cu 3.222 €/m² și București cu 1.882 €/m². Deloitte estimează că prețul construcțiilor noi variază între 2.000 și 4.500 de euro/m². În Belgrad, conform unei analize de piață Deloitte, locuințele vor fi în 2024 puțin mai scumpe decât în ​​Sofia. Prețurile medii sunt de 2.435 de euro/m², iar proprietățile de lux ajung la 11.800 de euro/m² (în anumite cazuri, în zona cea mai râvnită din centrul Sofiei, s-au înregistrat niveluri de 12.000 de euro/m²). În Zagreb, prețul mediu în centrul orașului este de 4.800 de euro/m² și de 3.809 euro/m² în afara orașului. Printre cele mai scumpe capitale din Balcani se numără capitala Sloveniei, Ljubljana: prețul mediu în centru este de 5.382 de euro/m², iar la periferie - 4.070 de euro/m².

Ambasadorul Germaniei la Tbilisi, Peter Fischer, a declarat că, după toate probabilitățile, la Consiliul European din decembrie liderii UE vor confirma că dosarul privind aderarea Georgiei la Uniune va fi închis iar procesul înghețat, relatează Radio Liberty. Potrivit acestuia, raportul Comisiei Europene privind extinderea, publicat pe 4 noiembrie, dovedește că, pe parcursul actual al Georgiei, „nu există o cale viabilă către aderare”, așa cum a declarat și vicepreședintele Comisiei Europene, Kaia Kalas. Comisarul pentru extindere, Marta Cosma, a declarat că raportul din noiembrie este cel mai prost raport privind extinderea pe care l-a avut vreodată o țară. „Germania a depus eforturi mari pentru a asigura Georgiei statutul de candidat la UE. Timp de peste treizeci de ani, am avut un parteneriat privilegiat cu Georgia, bazat pe dezvoltarea democrației, dezvoltarea unei economii de piață și sprijinirea dorinței Georgiei de integrare euro-atlantică. Punctul culminant a fost obținerea statutului de candidat, iar după acceptarea acestuia situația s-a deteriorat”, a precizat diplomatul german. Ambasadorul german a amintit unele dintre acțiunilor autorităților de la Tbilisi care au determinat oprirea procesului de aderare: ONG-urile în țara au fost distruse, drepturile demonstranților sunt încălcate permanent, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire nu sunt respectate, partidele politice de opoziție sunt distruse, mulți oameni din societatea civilă sunt închiși, etc. Ambasasorul german a precizat că Georgia, la fel ca Turcia, își păstrează statutul de țară candidată, iar Uniunea Europeană nu își pierde speranța că țara va face pașii necesari pentru aderare în viitor. Pe 31 decembrie 2024 și 24 martie 2025, Germania, la fel ca alte țări occidentale, a impus restricții privind vizele pentru oficialii din cadrul partidului de guvernare „Visul Georgian”. Cea mai adâncă scufundare în apnee din lume: ucraineanca Kateryna Sadurska își doboară propriul record Ucraineanca Kateryna Sadurska a câștigat prestigioasa competiție Blue Element 2025 din Dominica și a stabilit un nou record mondial, relatează RBC-Ucraina. În disciplina de scufundări în apnee cu greutate constantă, fără labe de înot, ea a coborât la 86 de metri, cea mai adâncă scufundare în apnee din lume la această categorie. Acest nou rezultat îi permite Katerynei Sadurska să își îmbunătățească propria performanță din 2024 cu doi metri. Anul trecut, ucraineanca a doborât recordul de trei ori la rând - 80, 82 și 84 de metri. Citeste siDouăzeci și nouă de minute fără respirație! Ce știm de fapt despre limitele corpului omenesc? Acest record a devenit al optulea record din cariera Katerynei Sadurska la această disciplină și al treilea record consecutiv obținut la turneele din Dominica. Începând cu 2023, Sadurska a cucerit progresiv adâncimi din ce în ce mai mari, câștigând 12 metri, de la 74 m acum doi ani la 86 m astăzi. Kateryna Sadurska este din Mykolaiv și are 33 de ani. A practicat înotul artistic, disciplină la care a participat la Jocurile Olimpice din 2016, a fost dublă campioană europeană și a câștigat numeroase medalii la Campionatele Mondiale și Continentale.

Banca Națională a Kazahstanului (NBK) ar trebui să mențină o politică monetară strictă până când inflația se apropie de ținta oficială, a indicat Fondul Monetar Internațional (FMI) în urma consultării sale cu Astana din 2025, relatează site-ul de știri trend.az. FMI subliniază că menținerea unei politici monetare stricte și consolidarea managementului lichidității rămân esențiale în contextul inflației persistente. Fondul a salutat creșterea recentă a ratei dobânzii și introducerea treptată a unor rezerve minime obligatorii mai mari, menite să absoarbă excesul de lichiditate din sistemul bancar. Instituția recomandă, de asemenea, luarea în considerare a utilizării unor instrumente suplimentare, inclusiv emiterea coordonată de titluri pe termen scurt de către NBK și bonuri de trezorerie de către Ministerul Finanțelor. Datele de la Banca Națională arată că inflația anuală a încetinit ușor în octombrie, de la 12,9% în septembrie la 12,6%, rămânând în același timp mult peste ținta oficială. În timpul unei sesiuni a Senatului, vice prim-ministrul și ministrul Economiei Naționale, Serik Zhumangarin, a indicat că guvernul prognozează o inflație de 9 până la 11% în 2026, urmată de o scădere așteptată până la între 5,5% și 7,5% în 2027, iar apoi de 5 până la 7% până în 2028.  În octombrie 2025, Banca Națională și-a majorat rata dobânzii cheie de la 16,5% la 18%, după ce inflația s-a accelerat în septembrie dincolo de așteptările NKB. Armenia devine membră a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO Pe 24 noiembrie, Armenia a fost aleasă pentru prima dată ca membru al Comitetului Patrimoniului Mondial în cadrul celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a Statelor Părți la Convenția privind protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, desfășurată la sediul UNESCO din Paris, anunță PanArmenian.net. La alegerile pentru locurile vacante, Armenia a obținut cel mai mare număr de voturi, 105 din 161 posibile. Conform Ministerului Afacerilor Externe din Erevan, prin aderarea la Comitetul Patrimoniului Mondial, Armenia și-a reafirmat angajamentul de a contribui la eforturile internaționale de protejare, conservare și restaurare a patrimoniului cultural și natural, precum și de promovare a principiilor fundamentale ale Convenției Patrimoniului Mondial.

Ghidul Michelin, cel mai important sistem de rating gastronomic din lume, va efectua un audit culinar al Sofiei, capitala Bulgariei, potrivit site-ului de știri mediapool.bg. Aceasta reprezintă prima fază din procesul de includere potențială a unor restaurante din Bulgaria în renumita selecție Michelin.În următoarele săptămâni, primăria Sofiei și departamentul său de turism, Visit Sofia, vor organiza întâlniri cu reprezentanți ai industriei și instituțiilor, cu critici culinari și alte părți interesate pentru a pregăti orașul pentru audit.Michelin afirmă că aceasta va fi o evaluare independentă și obiectivă a stării restaurantelor din Sofia. Echipa Ghidului va analiza punctele forte ale gastronomiei locale, va identifica domenii de dezvoltare și va oferi sugestii strategice pentru creșterea competitivității orașului. Experții în alimentație ai Michelin vor avea ultimul cuvânt în selecția finală. Potrivit primarului Vasil Terziev, posibilitatea efectuării unui audit este o recunoaștere a marelui potențial al Sofiei ca destinație culinară și un pas major către poziționarea orașului printre cele mai respectate destinații gastronomice din Europa.Se așteaptă ca procesul de audit să înceapă curând, iar rezultatele analizei vor fi gata până în primăvara viitoare. Biroul Guvernatorului din Istanbul interzice hrănirea câinilor vagabonzi După Ankara, Biroul Guvernatorului din Istanbul a emis o circulară care interzice „hrănirea necontrolată” a câinilor în spațiile publice, anunță Deutsche Welle în limba turcă. Circulara îndeamnă ca „hrănirea necontrolată” a câinilor vagabonzi din Istanbul să nu fie permisă în instituțiile sanitare și de învățământ, aeroporturi, lăcașuri de cult, parcuri, grădini, margini de drum și locuri de joacă.Argumentul cu care a fost motivată decizia este „prevenirea creșterii populațiilor de dăunători și rozătoare, poluarea mediului și perturbarea echilibrului ecologic, dar și reducerea riscurilor potențiale pentru sănătatea și siguranța publică...”Guvernatorul Istanbulului, Vasip Șahin, a criticat și practica hrănirii pisicilor pe străzi, spunând: „În Istanbul, pisicile nu prind șoareci. Pisicile sunt hrănite cu mâncare, iar șoarecii mănâncă împreună cu pisicile. Acest lucru trebuie eliminat. Asta nu înseamnă că ar trebui să adunăm pisicile de pe străzi. Oamenii nu ar trebui să le dea mâncare la orice pas.”Unii susținători ai drepturilor animalelor au reacționat la decizia Biroului Guvernatorului Istanbulului. Inițiativa Animal, Viață, Libertate a declarat că va continua să hrănească animalele fără stăpân și a cerut „nesupunere civilă”. Apărătorii drepturilor animalelor susțin că decizia constituie o „încălcare a dreptului la viață”.

Când și-a început campania de calificare la Cupa Mondială din 2026 în septembrie, Kosovo avea o singură victorie în scurta sa istorie de calificări la Cupa Mondială, iar înfrângerea grea împotriva Elveției în meciul de deschidere i-a făcut pe mulți să creadă că echipa națională se îndrepta spre un alt eșec, relatează postul de radio Europa Liberă în limba albaneză. După înfrângerea din meciul de deschidere, antrenorul echipei, Franco Foda, a recunoscut că echipa sa a fost slabă în apărare într-o formație ofensivă 4-3-3. Astfel, a decis să își schimbe abordarea și tactica, trecând la un 4-4-2 mai defensiv. De atunci, Kosovo a înregistrat trei victorii și două remize într-o schimbare radicală și impresionantă, ajungând în play-off. Acum, Kosovo este la doar un pas de calificarea la Cupa Mondială, coincizând cu a zecea aniversare a admiterii sale în FIFA, forul mondial de conducere a fotbalului.Kosovo nu a participat niciodată la un turneu major, iar Cupa Mondială de vara viitoare din Canada, Mexic și Statele Unite ar putea fi o premieră.Pentru a realiza acest lucru, va trebui mai întâi să câștige încă două meciuri de playoff în martie: o semifinală împotriva Slovaciei și o posibilă finală împotriva câștigătoarei meciului Turcia-România. Analist sârb: Proprietarii ruși nu au absolut niciun plan de a vinde NIS „Proprietarii ruși nu au absolut nicio intenție de a vinde NIS, cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia - o intenție pe care nu au avut-o niciodată, de fapt”, consideră Vladan Pavlović, analist la firma de brokeraj IPOPEMA-Securities, citat de postul de televiziune sârb Nova.Reamintind comentariile și speculațiile care circulă de câteva zile cu privire la o posibilă soluție pentru NIS - o companie care, ca parte a sectorului energetic rusesc, se află sub sancțiuni americane -, Pavlović subliniază că inițial a crezut că această problemă va fi în sfârșit rezolvată și că „probabil cumpărătorul ar fi Serbia sau, eventual, compania maghiară MOL”.„Această percepție a persistat până când ADNOC și Emiratele Arabe Unite au fost menționate ca potențiali cumpărători”, spune Pavlović. Tocmai aici, potrivit lui, se află indiciul că proprietarii ruși nu au absolut nicio intenție de a renunța la cota lor. El subliniază că Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt membre ale BRICS și că Abu Dhabi a devenit principalul centru mondial pentru capitalul rusesc, după impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei: „Emiratele nu își ascund atitudinea față de Rusia în ochii Occidentului: joacă de ambele părți, deoarece au rezerve imense de lichiditate”, conclude el. Potrivit lui, aceasta înseamnă că terța parte căreia rușii ar fi dispuși să-i vândă cota este, aproape sigur, o filială a Gazprom sau Gazprom Neft, înființată în grabă sub un pseudonim arab - care acum pare a fi cumpărătorul. Comisarul Kos: Muntenegru a făcut progrese semnificative în acest an, dar nu există scurtături în procesul de aderare la UE În cadrul Forumului privind extinderea de la Bruxelles, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a remarcat că Muntenegru a făcut progrese semnificative în acest an, relatează Radio Slobodna Evropa. Potrivit lui Kos, Muntenegru este o țară foarte mică, „aproximativ o treime din dimensiunea Vienei, la fel ca Toulouse sau Stuttgart” și, prin urmare, UE o va integra fără prea mult efort. Cu toate acestea, Kos a subliniat că nu pot exista scurtături în procesul de aderare pentru nicio țară.Deși arată că Muntenegru este candidatul cel mai bine pregătit în acest moment, Raportul anual al Comisiei Europene a evidențiat mai multe domenii în care progresul rămâne limitat, cum ar fi statul de drept, lupta împotriva corupției, libertatea presei și eficacitatea sistemului judiciar. Dintre cele 33 de capitole de negociere, Muntenegru a închis șapte. Prim-ministrul muntenegrean, Milojko Spajić, a declarat că toate capitolele vor fi închise până la sfârșitul anului viitor și că nu va fi pusă la îndoială calitatea reformelor. Printre participanții la Forumul de la Bruxelles s-au numărat, printre alții, comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, și prim-ministrul moldovean, Alexandru Munteanu. Comisia Europeană a adoptat pachetul de extindere din 2025 la începutul lunii noiembrie, confirmând că impulsul extinderii rămâne o prioritate majoră pentru UE.Albania este considerată al doilea cel mai bine pregătit stat la aderare după Muntenegru.Moldova și Ucraina, care își propun să încheie negocierile până la sfârșitul anului 2028, au fost lăudate și ele de Bruxelles pentru progresele lor în procesul de integrare.

Actorul și regizorul american Sean Penn a jucat în filmul ucrainian „Războiul prin ochii animalelor”, cerând un onorariu de doar un dolar, relatează BBC Ucraina.   „Războiul prin ochii animalelor” este o antologie de șapte scurtmetraje inspirate din evenimente reale, care spun povestea războiului din Ucraina din perspectiva animalelor. Într-un fragment, Sean Penn joacă rolul unui inginer de sunet american care încearcă să înregistreze cântecul unui vultur într-o rezervație naturală - până când sunetul asurzitor al unui elicopter rusesc spulberă liniștea și sperie pasărea.„Acest film a fost creat cu scopul de a spune povestea noastră prin empatia față de animale și de a încuraja publicul să fie alături de noi. Am vrut să atingă spectatorii într-un mod care să-i facă nu doar să citească rapid știri despre Ucraina, ci să se oprească să ne privească și să înțeleagă ceva despre noi”, explică producătorul filmului, Oleh Kokhan, potrivit BBC Ukraine. El spune că misiunea filmului nu este să ne facă să plângem, ci să arate lumii, prin artă, cine sunt ucrainenii și pentru ce luptă. Filmul a fost lansat în cinematografele ucrainene pe 6 noiembrie. Premiera mondială a avut loc la Festivalul de Film Tribeca din New York. Sean Penn susține Ucraina de la începutul războiului și a vizitat țara de mai multe ori. Pe 24 februarie 2022, ziua în care a început invazia la scară largă a Rusiei, Sean Penn se afla la Kiev. Apoi a călătorit la Bucha și Irpin pentru a vedea direct consecințele crimelor forțelor ruse. În 2022, Sean Penn a organizat un eveniment caritabil la Los Angeles, strângând peste un milion de dolari pentru a ajuta Ucraina. El i-a oferit chiar  Oscarul său președintelui Volodimir Zelenski. Sean Penn a regizat și documentarul „Superpower” despre războiul din Ucraina, lansat în Statele Unite în 2023. În acest film, Sean Penn vizitează biroul președintelui Zelenski în primele zile ale războiului, unde înregistrează conversații cu Volodimir Zelenski și șeful său de cabinet, Andrii Yermak.Președinta Georgiei Salome Zourabichvili își exprimă sprijinul pentru Volodimir Zelenski. Partidul de guvernământ Visul Georgian îl atacă.Președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zourabichvili, și-a exprimat sprijinul pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski și poporul ucrainean. După anunțul celor 28 de puncte convenite între Moscova și Washington, numite „planul pentru acordul de pace”, Zourabichvili a apelat la păstrarea independenței Ucrainei, relatează Radio Tavisupleba.Zourabichvili s-a adresat Ucrainei și președintelui acesteia pe rețeaua de socializare X, scriind:„Domnule președinte Volodimir Zelenski, dragă prietene, dragi prieteni ucraineni, în acest moment important, eu și cetățenii mei georgieni suntem alături de dumneavoastră! Vă doresc putere și un viitor pașnic și demn, respectând independența țării dumneavoastră.” În același timp, președintele Parlamentului din Tbilisi, Chalva Papuashvili, membru al partidului guvernamental pro-rus „Visul Georgian”, a avut o reacție complet opusă. El și-a exprimat satisfacția că partidul său nu a condus Georgia într-o situație în care să fie forțată să „aleagă între două opțiuni proaste” precum „Ucraina, care nu poate nici  să continue războiul, nici să-i pună capăt.” Președintele Parlamentului georgian a atacat direct conducerea de la Kiev, spunând că „guvernul Zelenski se distinge prin ingratitudinea sa față de poporul georgian” și că își dorește ca ucrainenii „să fie reprezentați de un guvern demn”. Răspunsul de la Kiev nu a întârziat. Ministerul Afacerilor Externe Ucrainean a publicat un comunicat în stil ironic în care citim: „Mulțumim autorităților georgiene pentru tot, în special pentru că nu au impus sancțiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei și pentru că au ajutat agresorul comun să le ocolească, pentru întoarcerea țării lor de la calea integrării în UE și NATO la jugul rusesc, pentru comentariile constante denigratoare la adresa Ucrainei. În același timp, îi dorim sincer poporului georgian un viitor european, securitate și prosperitate - în ciuda politicii pro-ruse a actualului guvern.” 

Decizia lui Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei, de a aboli ziua de 17 noiembrie ca zi de sărbătoare națională a declanșat un val de proteste în toată țara, relatează site-ul de știri Tyzden. 17 noiembrie marchează aniversarea Revoluției de Catifea din 1989 care a contribuit la căderea regimului comunist în Cehoslovacia și este considerată simbolică de către protestatari.  În semn de protest împotriva guvernului, mai multe comunități locale, școli și companii private au onorat totuși moștenirea zilei de 17 noiembrie, luându-și o zi liberă. Majoritatea universităților, precum și multe companii private din diverse sectoare, bănci, edituri, cafenele, agenții de publicitate, florării și clinici private au dat liber studenților sau angajaților. De asemenea, au fost anunțate mitinguri cetățenești și politice, precum și evenimente aniversare. La Bratislava, zeci de mii de oameni s-au adunat în Piața Libertății, în ciuda ploii, pentru a sărbători ziua Revoluției de Catifea, la un miting organizat de opoziția slovacă. Așa cum a declarat în discursul său deputatul opoziției František Mikloško, abolirea acestei sărbători legale este o rușine. El l-a acuzat pe prim-ministrul Robert Fico că vrea să șteargă memoria națională. Studenții slovaci au scris pe trotuarele din toată țara sloganuri antiguvernamentale. Primarul Bratislavei, Matúš Vallo, a subliniat în discursul său că prezența mare la miting a dovedit că oamenii sunt încă capabili să se unească. Potrivit lui Vallo, actuala coaliție de guvernare nu mai este unită de ideea de a sluji poporul, ci doar de teama de a pierde puterea. Guvernul polonez lansează Operațiunea „Orizont” ca răspuns la recrudescența cazurilor de sabotaje feroviare Ministrul Apărării Naționale din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat că, drept răspuns la recentele incidente de pe rețeaua feroviară, a fost lansată o operațiune militară numită „Orizont”, relatează Rzeczpospolita.Ministrul a declarat că în ultimele luni numeroase acte de sabotaj care vizau statul polonez au fost dejucate. El a menționat recentul sabotaj de pe linia de cale ferată Varșovia-Lublin, care viza provocarea unui dezastru feroviar: un dispozitiv exploziv a fost detonat pe șinele din apropierea orașului Mika, în timp ce trecea un tren de marfă. Într-un alt loc, o clemă metalică a fost plasată pe șine pentru a deraia un tren.  Citeste si”Rusia pregătește războiul” - îngrijorare după sabotajul feroviar din Polonia Ca răspuns la toate aceste incidente, soldați din Forțele Teritoriale de Apărare au fost imediat desfășurați pentru a patrula pe liniile de cale ferată și în zonele cele mai vulnerabile la sabotaj și tactici diversioniste. La scurt timp după aceea, pe 21 noiembrie, 10.000 de soldați din toate ramurile Forțelor Armate au fost mobilizați în cadrul operațiunii cu numele de cod „Orizont” care trebuie să contracareze toate actele de sabotaj pe teritoriul național. Unul dintre obiectivele operațiunii este, de asemenea, de a încuraja cetățenii să observe împrejurimile lor imediate mai atent decât de obicei și să raporteze autorităților competente orice situație care ar putea indica un sabotaj, a subliniat ministrul de Interne și Administrație Publică, Marcin Kierwiński. Între timp, prim-ministrul Donald Tusk a semnat un decret care stabilește al treilea nivel de alertă (CHARLIE) pentru anumite zone ale liniilor feroviare poloneze, în vigoare până la 28 februarie 2026. Salariul mediu net în Croația a ajuns la 1.456 de euro În septembrie, salariul mediu lunar net în Croația a ajuns la 1.456 de euro, reprezentând o creștere nominală de 0,7% și o creștere reală de 0,3% față de august. Comparativ cu septembrie 2024, creșterea nominală a salariului a fost de 10,1% iar cea reală de 5,7%, a anunțat joi Oficiul Național de Statistică al Croației, conform site-ului de știri telegram.hr.Cel mai mare salariu mediu lunar net a fost înregistrat în transportul aerian, 2.409 euro, iar cel mai mic în industria confecțiilor, 936 de euro.Salariul median net pentru luna septembrie a fost de 1.260 de euro. Aceasta înseamnă că jumătate dintre angajații din corporații au avut un salariu egal sau mai mic cu această sumă, iar cealaltă jumătate a avut un salariu peste aceasta. Salariul mediu pentru luna septembrie este cu 1,2% mai mare decât cel din august și cu 11,6% mai mare decât cel din septembrie anul trecut. 

Cele două grupuri de opoziție reprezentate în Parlamentul Armeniei vor mobiliza susținătorii și vor introduce o rezoluție parlamentară comună pentru a cere eliberarea zecilor de critici ai prim-ministrului Nikol Pashinian arestați în ultimele luni, relatează Radio Azatutyun.  Reprezentanții acestora au insistat miercuri că prizonierii - printre care trei episcopi ai Bisericii Apostolice Armene, doi primari din opoziție, un om de afaceri miliardar și doi podcasteri – ar fi „prizonieri politici” urmăriți penal într-o acțiune de represiune guvernamentală fără precedent împotriva disidenților.„Democrația din Armenia regresează, iar numărul fără precedent de prizonieri politici este o manifestare a acestui lucru”, se arată în rezoluția elaborată de alianțele de opoziție Hayastan și Pativ Unem. De asemenea, se cere încetarea „persecuției politice” a unui număr tot mai mare de critici ai guvernului.Hasmik Hakobian, membră a Parlamentului din partea partidului de guvernământ Contractul Civil, a respins această interpretare și a precizat că majoritatea pro-guvernamentală din Adunarea Națională va bloca adoptarea rezoluției. Ea a insistat că nu există prizonieri politici în țară. Conform opoziției, amploarea represiunii subliniază profundul sentiment de nesiguranță al lui Pașinian înaintea alegerilor generale care vor avea loc în iunie 2026. Pe de altă parte, premierul și-a exprimat încrederea că partidul său va câștiga alegerile. Ruta energetică: Hidrogenul și reconfigurarea legăturilor energetice între Europa și Asia Centrală La forumul Global Gateway de la Bruxelles, Uniunea Europeană și-a consolidat parteneriatul energetic cu Asia Centrală prin semnarea de acorduri cu Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan pentru extinderea proiectelor de energie regenerabilă și hidroenergie, relatează site-ul kazah Astana Times.Susținută de Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială, inițiativa merge dincolo de simpla generare de electricitate: ea deschide calea pentru dezvoltarea hidrogenului verde și a viitoarelor coridoare energetice capabile să conecteze Asia Centrală la piețele europene.Hidrogenul este văzut ca fiind combustibilul viitorului, capabil să decarbonizeze industriile dificil de electrificat și să alimenteze economii întregi. Dar, dincolo de aceste promisiuni, el devine și un instrument geopolitic, așa cum sunt petrolul și gazele. Pe măsură ce țările și întreprinderile investesc în creșterea producției sale, rămâne o întrebare crucială: cum va fi transportat hidrogenul și cine va controla aceste rute? Planul european REPowerEU, lansat la începutul războiului din Ucraina, își propune să diversifice importurile de energie și să accelereze tranziția energetică a continentului. Acesta stabilește obiective ambițioase: 10 milioane de tone de producție internă de hidrogen regenerabil și 10 milioane de tone de importuri până în 2030, pentru a decarboniza sectoare precum oțelul, fabricile de produse chimice și transportul greu.Pentru a atinge aceste obiective, UE explorează mai multe rute de transport, „coridoarele de hidrogen”. 

Aproximativ 900.000 de turiști români au vizitat Bulgaria în 2024, în timp ce numărul de germani, britanici și alți turiști, care anterior veneau cu zboruri charter, este în continuă scădere, relatează săptămânalul Capital.bg. Spre deosebire de alte destinații concurente care se bucură de o creștere rapidă, principalele stațiuni de pe litoralul bulgaresc nu și-au revenit încă pe deplin la nivelurile de dinainte de COVID. Profilul turiștilor străini s-a schimbat considerabil în ultimii ani - est-europenii și central-europenii înlocuiesc turiștii occidentali. Motivele acestei schimbări sunt complexe - dezvoltarea excesivă, betonarea litoralului, lipsa identității de brand, comunicarea inconsistentă, retragerea companiilor charter, tarifele aeriene mai mari și, nu în ultimul rând, războiul din Ucraina, care i-a făcut pe unii să se teamă să aleagă Marea Neagră pentru vacanță. Sezonul estival din 2025 a fost „acceptabil”, spun hotelierii bulgari, dar sunt nemulțumiți când fac comparația cu cifrele duble obținute de alte destinații de plajă precum Grecia, Croația, Maroc și Albania.Turismul de masă estival rămâne segmentul dominant, reprezentând aproape 65% din traficul turistic al Bulgariei. Cu toate acestea, în ultimii ani, profilul turiștilor străini din principalele stațiuni de pe litoralul bulgăresc s-a schimbat considerabil. Statisticile din ultimele sezoane arată că românii reprezintă cel mai mare grup de turiști care vizitează Bulgaria. Numărul turiștilor germani este la mai puțin de jumătate din ceea ce era odinioară, depășind cu puțin cifra de 250.000. Acum, nu Germania, ci Polonia este cea mai mare piață în ceea ce privește zborurile charter. În plus, față de trecut, când peste 95% dintre turiștii străini de pe coasta Mării Negre soseau pe calea aerului, astăzi doar 60% vin cu avionul. Drept urmare, litoralul bulgăresc are deja un aspect complet diferit: dintr-o destinație de familie, apreciată de turiștii vestici, Bulgaria este din ce în ce mai mult frecventată de vizitatori individuali care sosesc cu mașina din țările vecine. Hotelierii intervievați de Capital spun că pentru ei românii sunt turiștii „ideali” și își adaptează ofertele în consecință. Românii, spun ei, reprezintă o piață confortabilă – sunt vecinii noștri, sosesc cu mașini, plătesc și nu au așteptări exagerat de mari. Cum ar putea încălzirea globală să schimbe Turcia? Situată în zona mediteraneană, Turcia devine una dintre regiunile care se confruntă atât cu o încălzire rapidă, cât și cu o deteriorare a modelelor de precipitații, relateză Radio Deutsche Welle în limba turcă. Proiecțiile publicate pentru Turcia în ultimii ani indică faptul că în această țară clima va diferi semnificativ de cea actuală în următoarele decenii. Verile vor fi mai calde și mai uscate, debitele râurilor în scădere, randamentul agricol va scădea, iar inundațiile costiere vor fi mai numeroase. Precipitațiile mai scurte și mai intense vor crește riscul atât de inundații, cât și de secetă.Atlasul riscurilor climatice G20 (2021), elaborat de Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice (CMCC), estimează că, într-un scenariu cu emisii de gaze ridicate, creșterea temperaturii în Turcia ar putea ajunge la 2,7 grade Celsius până în 2050 și la 6,3 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Frecvența și durata valurilor de căldură cresc, de asemenea, semnificativ. Raportul Băncii Mondiale privind clima și dezvoltarea Turciei (CCDR, 2022) arată că temperaturile medii se află pe o tendință ascendentă rapidă spre 2040, cu o creștere semnificativă a zilelor cu „indice de căldură extremă” în orașe precum Istanbul, Adana și Antalya. Se schimbă și zonele climatice: conform previziunilor, stepa semi-aridă și clima mediteraneană se vor extinde atât spre nord, cât și la altitudini mai mari; linia superioară a pădurilor va crește cu aproximativ 120-220 de metri, iar ecosistemele montane și regimurile de zăpadă se vor schimba în consecință; în sud-estul Turciei, spre sfârșitul secolului, va predomina clima de tip deșertic; nu în ultimul rând, se estimează că suprafața acoperită de zăpadă va scădea cu până la 44% pe întreg teritoriul Turciei până la sfârșitul secolului.Se așteaptă ca schimbările climatice să afecteze și turismul, scurtând sezonului de schi și mutând turismul maritim pe coastele Turciei spre primavară și toamnă în loc de vară. Toate rapoartele sunt de acord asupra unui punct: dacă politicile de adaptare nu sunt implementate prompt, impactul ar putea escalada într-o criză socială, precum și economică.CCDR recomandă restructurarea managementului apei, planificarea modelelor de culturi agricole în funcție de proiecțiile climatice și implementarea unei planificări bazate pe riscuri pentru inundațiile costiere. Se subliniază importanța analizelor de vulnerabilitate urbană și protejarea spațiilor verzi.  

Activiștii sârbi și bosniaci protestează din ce în ce mai mult împotriva exploatării litiului, relatează Deutsche Welle în limba sârbă. În ambele țări - Serbia și Bosnia și Herțegovina - giganții minieri globali și-au îndreptat atenția către rezervele de litiu, un element chimic prețios esențial pentru energia regenerabilă. Valea Jadar din Serbia și Muntele Majevica, peste graniță, în Bosnia, dețin unele dintre cele mai mari zăcăminte de litiu din Europa. Litiul este printre cele mai căutate minerale din lume și este adesea numit „aurul alb” datorită rolului său crucial în sistemele de energie regenerabilă bazate pe baterii litiu-ion. Dar, oricât de important este litiul pentru tranziția energetică, activiștii avertizează că extracția sa poate distruge ecosistemele și poate pune în pericol sănătatea umană. Un motiv este că procesul necesită utilizarea de substanțe chimice, precum acidul sulfuric, care pot contamina solul, apa și aerul. Încă din 2021, oamenii de știință sârbi au descoperit că forajele exploratorii din Serbia poluaseră deja solul. Aceștia au avertizat că toxinele transportate de apele subterane și de suprafață ar putea traversa granițele naționale. Mai multe grupuri sunt implicate în proteste. Ele organizează manifestații, blocade ale instituțiilor, și au o vizibilitate constantă în sfera publică. În sprijinul lor, academia Sârbă de Științe a publicat un raport cuprinzător care avertizează că extracția de litiu ar putea fi potențial dăunătoare mediului. Personalități publice proeminente, politicieni ai opoziției și activiști din Belgrad și din alte părți ale țării au susținut campania, transformând-o într-o problemă națională. În Serbia, protestele au dus la o oprire temporară a proiectelor. Compania anglo-australiană Rio Tinto nu achiziționează în prezent terenuri noi, iar proiectele de infrastructură sunt suspendate. Dincolo de râul Drina, în Bosnia și Herțegovina, activiștii nu au reușit însă să încetinească proiectele.   FMI prognozează o creștere economică de 3,9% pentru Kosovo Conform ultimei prognoze a Fondului Monetar Internațional, PIB-ul din Kosovo în 2025 va avea o creștere de 3,9%, relatează koha.net. Aceasta este cea mai mare rată de creștere din regiune, dar reprezintă o scădere de 0,7 puncte procentuale față de anul precedent. Anul acesta, Albania și Bosnia și Herțegovina vor înregistra o scădere similară de 0,6 puncte procentuale, Muntenegru va rămâne la același nivel ca anul trecut, Serbia va înregistra o scădere de 0,5 puncte procentuale, în timp ce doar Macedonia de Nord va înregistra o creștere, de la 2,8% în 2024 la 3,4% în acest an. Rata inflației proiectată pentru Kosovo în acest an este de 3,5%. Anul trecut, inflația a fost de 1,6%, în timp ce anul viitor este estimată la 2,7%. Printre țările din fosta Iugoslavie, Serbia se așteaptă să se confrunte cu cea mai mare rată a inflației, de 9%. Conform analizei FMI, în 2026 Kosovo va înregistra o creștere a PIB-ului de 4,0%.     Muntenegru instalează defibrilatoare în locuri publice Defibrilatoarele externe automate, dispozitive concepute pentru a ajuta persoanele care suferă de stop cardiac brusc, sunt acum instalate în șase locuri din capitala Muntenegrului, Podgorica, a anunțat Institutul de Medicină de Urgență, citat de site-ului de știri Vjesti. Conform comunicatului, defibrilatoarele sunt amplasate în clădirile Parlamentului și Consiliului local, precum și în patru centre comerciale. Ministrul Sănătății, Vojislav Šimun, a subliniat că instalarea acestor dispozitive reprezintă un pas important în îmbunătățirea sănătății publice și a siguranței tuturor cetățenilor. Šimun a anunțat, de asemenea, că ministerul va continua extinderea rețelei publice de defibrilare în alte orașe din țară. Directorul Institutului de Medicină de Urgență, Vuk Niković, a declarat că defibrilarea publică este acum norma în Muntenegru, urmând exemplul țărilor Uniunii Europene.

Partidul de guvernământ din Georgia, „Visul Georgian”, își continuă politicile represive împotriva presei independente și creează obstacole suplimentare pentru jurnaliștii care doresc să informeze despre ședințele de judecată, relatează Europa Liberă în limba georgiană. Coaliția pentru Apărarea Libertății Presei (o coaliție de 16 organizații non-guvernamentale care lucrează pentru libertatea presei în Georgia) se proclamă împotriva instalării în instanțele de judecată a unor dulapuri pentru depozitarea dispozitivelor mobile, care ar putea fi folosite pentru a impune noi restricții jurnaliștilor.  „Sistemul judiciar, care ar trebui să fie garantul justiției, a devenit, sub influența „Visului Georgian”, un simbol al nedreptății – un loc în care legea nu mai protejează, ci persecută. Jurnaliștii și activiștii devin adesea ținta presiunilor, urmăririlor penale și violențelor comise de instanțe”, se arată în declarație. În conformitate cu legea adoptată prin proceduri accelerate de partidul de guvernământ și cu rezoluția ulterioară adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii, funcționarii instanțelor sunt acum autorizați să confiște orice dispozitiv capabil să facă fotografii, videoclipuri sau să înregistreze sunetul în timpul ședințelor de judecată.Acest lucru duce la restricții privind acoperirea procedurilor judiciare: o încălcare flagrantă a drepturilor jurnaliștilor, precum și a dreptului publicului de a fi informat despre modul în care se administrează justiția.Departamentul Instanțelor de Jurisdicție Generală a achiziționat și instalat deja dulapuri speciale cu sute de compartimente individuale pentru depozitarea obiectelor de dimensiunea unui telefon mobil. În ultimele luni, Parlamentul a adoptat mai multe legi care au restricționat semnificativ libertatea de exprimare în Georgia. Ucraina lansează producția în masă a dronelor Octopus Ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, a declarat pe Telegram că țara sa a lansat producția în masă a dronelor interceptoare Octopus, despre care se așteaptă să ajute în lupta împotriva „Shahed-urilor”, relatează Deutsche Welle Ucraina.El a declarat că tehnologia a fost transferată primilor trei producători, iar alți 11 pregătesc linii de producție. Shmyhal a subliniat că Octopus este o tehnologie ucraineană pentru interceptare „Shahed”, dezvoltată de Forțele Armate și dovedită în condiții de luptă. Drona funcționează noaptea, în condiții de bruiaj și la altitudini joase. „Lansăm producția în masă de interceptoare, astfel încât acestea să poată proteja spațiul aerian ucrainean cât mai repede posibil”, a declarat ministrul.Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, indicase anterior că aceste drone vor fi fabricate de Marea Britanie și apoi testate în Ucraina. Regatul Unit și Ucraina vor deține în comun drepturile de proprietate intelectuală asupra acestei tehnologii în baza unui acord fără precedent, care va permite desfășurarea dronelor Octopus și în țările NATO.Potrivit autorităților britanice, dronele Octopus sunt destinate să devină parte a „zidului european de drone” conceput pentru a contracara dronele rusești. De asemenea, acestea ar putea fi integrate în cele din urmă într-un sistem de apărare antirachetă care vizează protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice din Regatul Unit. 

Un salariu pe patru ani plus fonduri pentru cercetare în valoare totală de 3 milioane de zloți (aproximativ 690.000 de euro) - așa speră Polonia să atragă cercetători de la cele mai bune universități din lume, relatează Gazeta Wyborcza. „Trebuie să ne deschidem larg fereastra științifică către lume”, subliniază ministrul științei, Marcin Kulasek. Acesta anunță lansarea programului „TOP200”, care își propune să atragă cercetători străini excepționali în Polonia. Obiectivul este ambițios. Polonia vizează persoane care lucrează sau au lucrat la universități clasate în top 200 în principalele trei clasamente globale: Shanghai, QS și Times Higher Education.  Astăzi, doar aproximativ 3% dintre cercetătorii din Polonia sunt cetățeni străini. Unul din cinci dintre ei provine din Ucraina. Guvernul polonez consideră că acum este unul dintre cele mai oportune momente din istorie pentru a încerca să atragă talente străine, în special pe cele care desfășoară cercetări în Statele Unite, având în vedere reducerile la finanțarea științei din timpul administrației președintelui Donald Trump. Programul oferă două direcții: una pentru cercetătorii consacrați cu cel puțin trei ani de experiență în conducerea echipelor de cercetare în străinătate, iar cealaltă pentru cercetătorii mai tineri, cu condiția să dețină doctoratul de cel puțin șapte ani. Contactul trebuie inițiat de o universitate sau un institut polonez. Cererea trebuie să includă nu numai CV-ul, ci și propunerea de cercetare. Apelul la candidaturi este acum deschis și se va încheia în februarie 2026. Pentru această ediție pilot a programului, bugetul este de 17 milioane de zloți, ceea ce ar fi suficient pentru 5 sau 6 cercetători. În Croația este solicitată interzicerea legală a comentariilor sub articole despre violența împotriva femeilor Senzaționalismul în reportajele din mass-media consolidează o cultură a tăcerii și descurajează femeile să raporteze violența; aceasta este concluzia unei mese rotunde a Comisiei parlamentare pentru egalitatea de gen din Zagreb, citată de site-ul de știri Index. Participanții la discuțiile în cadrul Comisiei, printre care mulți activiști pentru drepturile femeilor, au solicitat modificări legale și editoriale privind publicarea articolelor despre violența împotriva femeilor pe portalurile online și pe rețelele de socializare. Statisticile arată că în ultimii zece ani 165 de femei au fost ucise în Croația, iar 43,6% dintre aceste crime au fost comise de partenerii lor. Linia telefonică specială pentru violența domestică primește în medie zece apeluri de la femei în fiecare zi, totalizând peste 2.000 de apeluri pe an. „Trebuie să evităm senzaționalismul, trivializarea și romantizarea violenței”, a declarat Nataša Vajagić de la Centrul pentru Inițiative Civice din Poreč. Ca exemplu, ea a citat cazuri în care infracțiunea este descrisă drept „dragoste nefericită”. Recomandarea este de a modifica legea în sensul interzicerii comentariilor sub articole pe această temă pentru a preveni victimizarea secundară și discursul instigator la ură. Amendamentul ar trebui să impună, de asemenea, publicarea informațiilor de contact ale organizațiilor de sprijin sub fiecare articol pe această temă. De asemenea, se propune consolidarea modelelor de finanțare publică prin reînnoirea modelului de „media non-profit”, care a fost abolit în 2016, pentru a încuraja și mai mult independența editorială față de presiunile pieței.  Pe lângă modificările legislative, a fost subliniată și importanța politicilor editoriale: aplicarea consecventă a codurilor etice, selecția riguroasă a interlocutorilor și surselor și evitarea titlurilor și detaliilor care nu sunt de interes public. Îngrijorare față de numărul mare de accidente feroviare în Slovacia Transportul feroviar, utilizat zilnic de sute de mii de oameni în Slovacia, a fost zdruncinat din temelii, relatează săptămânalul Tyzden. Slovacia nu a mai experimentat niciodată două incidente atât de grave în mai puțin de o lună: primul pe 13 octombrie, cu 69 de răniți, și al doilea pe 9 noiembrie, cu 79 de răniți. Partidul de opoziție, Democrații, afirmă că guvernul nu a făcut suficient pentru a investiga primul incident și, prin urmare, nu a reușit să-l prevină pe al doilea, care a fost similar în multe privințe. Democrații solicită ministrului Transporturilor, Jozef Ráža, să prezinte imediat măsuri pentru consolidarea siguranței feroviare. Experții spun ca furtul de cale ferată și sistemele de securitate învechite se află în spatele creșterii recente a accidentelor feroviare. Democrații propun comunicarea radio la nivel național, adică stații walkie-talkie în fiecare tren pentru a permite comunicarea între centrul de control și mecanic. De asemenea, este necesară dotarea tuturor trenurilor cu ETCS (Sistemul European de Control al Trenurilor), care împiedică mecanicul să depășească limita de viteză, să treacă de un semafor roșu și să intre pe o linie ocupată. Partidul consideră, de asemenea, că este necesar să se abordeze problema calificărilor și a remunerației mecanicilor de locomotivă.

Camera inferioară a Parlamentului Kazahstanului a adoptat miercuri o lege care interzice „propaganda LGBT” online sau în mass-media, impunând amenzi pentru contravenienți și până la 10 zile de închisoare pentru recidiviști, relatează din Astana agenția Reuters.  Legea seamănă cu legile adoptate în țări precum Rusia, Georgia și Ungaria și urmează să fie trimisă Senatului kazah, unde este probabil să fie adoptată.Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, a cărui semnătură este necesară pentru ca proiectul să devină lege, a subliniat în repetate rânduri în ultimele luni necesitatea de a susține ceea ce el numește „valori tradiționale”.Parlamentul, care este controlat de partidele loiale lui Tokayev, a votat în unanimitate în favoarea interdicției.Votul din camera inferioară coincide cu vizita președintelui Kassym-Jomart Tokayev la Moscova unde s-a întâlnit cu președintele Putin și a semnat o declarație privind ridicarea relațiilor interstatale dintre Kazahstan și Rusia la nivelul unui parteneriat și alianță strategică cuprinzătoare.Grupurile pentru drepturile omului au criticat adoptarea proiectului de lege împotriva „propagandei LGBT”. Parteneriatul Internațional pentru Drepturile Omului, cu sediul în Belgia, a declarat că acesta ar „încălca în mod flagrant angajamentele internaționale ale Kazahstanului privind drepturile omului”.O țară majoritar musulmană, dar în mare parte seculară, Kazahstanul a legalizat homosexualitatea în anii 1990, deși atitudinile rămân profund conservatoare.Ministrul Educației din Kazahstan, Gani Beisembayev, vorbind în sprijinul proiectului de lege, le-a declarat parlamentarilor: „Copiii și adolescenții sunt expuși zilnic la informații online care le pot afecta negativ ideile despre familie, moralitate și viitor”. Festivalul de carte Francofest de la Erevan prezintă primul câștigător al selecției armene pentru Premiul Goncourt În toamna anului 2024, Armenia a devenit a 39-a țară care și-a organizat propria selecție în cadrul celui mai prestigios premiu literar din Franța, Goncourt. Principiul este același peste tot: un juriu format din studenți francofoni citește opt cărți alese de Academia Goncourt, dintre care este selectat câștigătorul. În luna martie 2025 a fost anunțat primul câștigător al Premiului Goncourt din Armenia: romanul Jacaranda de Gaël Faye, care va fi prezentat cititorilor în traducere la festivalul internațional de carte Francofest 2025. Festivalul va avea loc pe 15 noiembrie la Erevan, relatează Armenpress.  Artak Aleksanyan, director fondator al editurii Newmag, a subliniat importanța selecției armene la Premiul Goncourt din mai multe puncte de vedere : în primul rând, pentru cititori, care au ocazia să descopere opere noi, premiate și de înaltă calitate; în al doilea rând, pentru scriitorii armeni, care pot observa tendințele din lumea francofonă; și, în final, pentru industria cărții. Aleksanyan a anunțat, de asemenea, că anul acesta, scriitorul și filosoful francez Pascal Bruckner va veni în Armenia pentru a participa la prezentarea traducerii în limba armeană a cărții sale Mon petit mari (tradus în română cu titlul Iubito, eu mă micșorez). 

Miniștrii transporturilor din Bulgaria și Macedonia de Nord au semnat un acord important pentru construcția unui tunel feroviar între cele două țări. Este vorba despre tunelul Deve Bair - parte a Coridorului European VIII.  Lungimea tunelului va fi de 2,4 km, jumătate aflându-se în Bulgaria, jumătate în Macedonia de Nord. Pentru a lega sistemele feroviare ale celor două țări însă, în afară de tunel, mai este nevoie de construcția unei linii de 24 de kilometri pe teritoriul Macedoniei de Nord și o linie de 2,5 kilometri pe teritoriul Bulgariei. Pe întreaga lungime de 250 de kilometri între Sofia și Skopje sunt și foarte multe secțiuni care trebuie modernizate. Costul total al construcțiilor noi și a modernizării porțiunilor existente se estimează la peste 2 miliarde de euro și rămâne neclar când se va putea călători cu trenul între cele două țări.  Proiectul de a lega Sofia și Skopje pe cale ferată există de mai mult de 120 de ani, însă a fost oprit de nenumărate ori din motive politice. Acum speranța este că perspectiva aderării Macedoniei de Nord la UE va obliga Skopje să prioritizeze proiectul. Legătura feroviară este parte din Coridorul VIII care trebuie să lege Marea Neagră de Marea Adriatică. „Partea feroviară a Coridorului VIII are aproximativ 1.350 km lungime, dintre care 747 km se află pe teritoriul bulgar”, a explicat viceprim-ministrul bulgar Grozdan Karadzhov.„Coridorul feroviar nr. VIII este unul dintre cele mai importante coridoare de transport transeuropene, el are o importanță strategică, economică și geopolitică pentru întreaga regiune a Balcanilor”, a declarat ministrul transporturilor din Macedonia de Nord, Alexander Nikoloski. În Turcia insecuritatea economică și legăturile culturale cresc cererea pentru aur Fluctuațiile recente ale prețului aurului sunt monitorizate îndeaproape de cetățenii turci. Turcia este una dintre țările cu cea mai mare cerere de aur la nivel global, după India și China, relatează Deutsche Welle în limba turcă. Potrivit lui Fatih Karahan, guvernatorul Băncii Centrale a Republicii Turcia, se estimează că cetățenii turci au economii în aur de aproximativ 500 de miliarde de dolari. Potrivit experților, atât din cauza insecurității economice, cât și a valorii culturale atribuite aurului, cererea de aur va continua să crească în Turcia.Profesorul Sinan Alçın din Universității Kültür din Istanbul susține că aurul este un instrument de economisire care oferă securitate pe termen lung societății turce, mai mult decât o investiție pe termen scurt. Din cauza inflației foarte mari din Turcia în ultimii ani, oamenii consideră deținerea de aur cea mai bună garanție pentru protejarea economiilor. Mai mult, potrivit profesorului în Turcia, ca parte a Orientului, pe lângă valoarea sa materială, aurul are și o valoare culturală. Experții observă și o altă motivație pentru interesul puternic al cetățenilor turci pentru aur: deținerea de aur fizic nu este supusă nici unui control fiscal. De aceea, chiar și când prețul lui crește, oamenii continuă să-l caute. Marele interes al turcilor pentru aur are un efect negativ asupra economiei țării: el alimentează dependența economiei de valuta străină, pentru că Turcia este un importator net de aur și pe măsură ce cererea internă de aur crește, importurile de aur cresc și ele. Experții turcii observă că cererea de aur este în creștere nu numai din partea investitorilor individuali, ci și din partea băncilor centrale globale în lumea întreagă. Tarifele impuse de președintele american Trump, incertitudinile geopolitice și economice tot mai mari din China și India, cei mai mari cumpărători ai metalului prețios, și riscurile inflaționiste ascendente continuă să mențină cererea de aur.