DiscoverRevista presei internaționale
Revista presei internaționale
Claim Ownership

Revista presei internaționale

Author: RFI România

Subscribed: 22Played: 97
Share

Description

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

698 Episodes
Reverse
Reuniunea ”Celor Trei” de la Shenzen s-a încheiat și, din primele reacții ale presei internaționale, rămân întrebări importante privind rolul Europei în negocierile de pace privind Ucraina. În același timp, comentatorii remarcă organizarea unei întâlniri alternative, la Berlin, a liderilor din 30 de state care își mențin sprijinul pentru Kiev. Observând scenografia conferinței, Le Monde notează că ”președinții au stat la o distanță considerabilă unul de celălalt în jurul unei mese mari, de culoare închisă, cu un diametru de aproximativ patru metri. Ei s-au angajat să „mențină” stabilitatea internațională într-o „declarație de pace” – un detaliu semnalat atât de presa chineză, cât și de Kremlin”. Ziarul francez remarcă și faptul că  cei trei au cerut ”respectarea imunității liderilor afirmând că Curtea Penală Internațională (CPI) „nu trebuie să-și depășească” jurisdicția. CPI a emis un mandat de arestare pe numele domnului Putin în legătură cu posibile crime de război comise în Ucraina și a fost, recent, vizată de noi sancțiuni din partea SUA”. Potrivit BBC, după reuniune ”rămân întrebări importante cu privire la rolul Europei în discuțiile de pace privind Ucraina. După ce s-a văzut cu Vladimir Putin la Moscova, săptămâna trecută, Jared Kushner – ginerele lui Trump și unul dintre principalii săi intermediari în relația cu Kremlinul – a declarat că Rusia a acceptat includerea Europei în următoarea rundă de discuții menite să pună capăt războiului din Ucraina. Citeste siEmisarul american Jared Kushner susţine că Donald Trump ar fi dispus să ofere "o protecţie de tip NATO pentru Ucraina" Însă ceea ce am auzit de la Putin sugerează contrariul. Potrivit acestuia, Kremlinul a transmis, până în prezent, doar o invitație reprezentanților europeni de a veni la Moscova, pentru a le putea înțelege poziția și a decide pe cine dorește să vadă la masa negocierilor. Este firesc să ne întrebăm de unde provine această discrepanță aparentă. A fost declarația lui Kushner o încercare de a exercita presiuni asupra Moscovei sau a reflectat o neînțelegere reală a poziției liderului rus? Iar dacă este vorba despre a doua variantă, câtă încredere putem avea că aceste negocieri vor aduce rezultate?” În același timp, o coaliție pentru Ucraina este menită să rivalizeze cu axa Trump-Putin-Xi, transmite ziarul online Raporteur: ”Peste 30 de lideri s-au reunit  joi Berlin pentru o nouă rundă de discuții privind sprijinirea Ucrainei – un semnal clar transmis lui Donald Trump, în contextul în care acesta se întâlnea cu Vladimir Putin și Xi Jinping în China. Această reuniune a „Coaliției de Voință” este prima care are loc în capitala Germaniei de la lansarea acestui format, în februarie 2025” Potrivit ziarului german Handelsblatt, data reuniunii organizate de cancelarul german Friedrich Merz nu a fost aleasă la întâmplare. Aceasta urmărește să reafirme sprijinul unei „coaliții a celor dispuși” pentru Ucraina, servind totodată la „contracararea spectacolului lui Putin în China”. „Această reuniune a susținătorilor Ucrainei are aerul unei întâlniri organizate în opoziție cu summitul tripartit. Acolo – cei care dau dovadă de înțelegere față de Putin; aici – prietenii Ucrainei.”
A sosit și ziua întâlnirii dintre președinții Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin, cu ocazia summitului APEC de la Shenzen, China. Un moment plin de simboluri, pe care comentatorii caută să le descifreze. CNN prefațează întâlnirea, nu fără un pic de sarcasm: „Trei oameni puternici de peste 70 de ani, 90% din armele nucleare ale lumii, două războaie în desfășurare, o singură cameră și nicio agendă specifică. Cu siguranță va merge bine.” ”Cei trei lideri ar putea discuta despre conflictul dintre Rusia și Ucraina și tensiunile care implică Statele Unite în Iran, precum și despre alte probleme critice, cum ar fi comerțul, inteligența artificială și armele nucleare”, crede ziarul italian La Repubblica. Citeste si"O lume dominată de Occident se apropie de sfârşit. Suntem din ce în ce mai mult într-o perspectivă G2", americană şi chineză (expert la RFI) Expertul consultat de Los Angeles Times explică astfel circumstanțele conferinței: ”Pentru Trump, întâlnirea vine după o înfrângere zdrobitoare a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, pe fondul războiului prelungit cu Iranul și al scandalului Nvidia, care a dus la demisia lui Jensen Huang în urma dezvăluirilor despre aventura sa cu o femeie suspectată de spionaj pentru Beijing”. Președintele american vrea să „își etaleze conducerea și autoritatea” și să „ofere un spectacol pe scena internațională”. BBC comentează că ”Deși întâlnirea trilaterală de joi ar fi fost, se pare, ideea președintelui rus Vladimir Putin, Trump - a cărui viziune politică asupra lumii s-a format în timpul dramei cu miză mare a Războiului Rece - pare a fi un participant entuziast. Se potrivește cu eforturile lui Trump de a reorienta politica externă americană către sfere de influență demodate, unde cei puternici se așază și fac regulile pentru noi, ceilalți”. Persoane din interiorul Kremlinului, citate de Bloomberg, sunt deja încântate să vadă Rusia alăturându-se unui nou summit al „Celor Mari Trei ”, în ciuda eforturilor Occidentului de a o izola de la invazia Ucrainei. Citeste siSummitul Trump-Xi-Putin: Europa, între riscul excluderii și nevoia unei voci comune (interviu) Și Le Monde vede cum Vladimir Putin se bucură de revenirea sa în inima diplomației globale, alături de Donald Trump și Xi Jinping la Shenzhen. Întrucât liderul de la Kremlin face obiectul unui mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale, acest summit ridică îngrijorări că viitorul Ucrainei va fi discutat între cei trei lideri, fără a ține cont de interesele europene. Ziarul belgian Le Soir atrage atenția asupra simbolismului. „Potrivit experților, este impropriu să vorbim despre o «nouă Ialta» cu referire la conferința istorică ținută cu puțin timp înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. (...) Totuși, imaginea care se conturează acolo și paralelele cu fotografia istorică a lui Iosif Stalin, Winston Churchill și Franklin Roosevelt vor funcționa probabil în avantajul tuturor celor trei protagoniști. Deși succesul va fi de natură simbolică, în esență este puțin probabil ca aceste «discuții despre menținerea păcii» dintre cei trei șefi de stat – fie ei lideri autoritari sau autocrați – să contribuie în mod semnificativ la restabilirea ordinii mondiale.”
Presa internațională își îndreaptă privirile către reuniunea așa-zișilor ”trei mari” de la Shenzen: Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin. Nu sunt uitate prezumtivele negocieri dintre europeni și ruși, în timp ce comentatorii remarcă simbolistica dărâmării de către ucraineni a Podului Crimeei. ”Xi, Putin și Trump nu pot fi ”cei trei mari”. Liderii SUA, Chinei și Rusiei nu pot împărți lumea între ei, chiar dacă ar vrea”. Iată cum prefațează evenimentul ziarul Financial Times. ”În calitate de comunist, Xi Jinping ar trebui să fie familiarizat cu dictonul lui Marx conform căruia „Toate marile fapte și personaje istorice mondiale apar, ca să spunem așa, de două ori... Prima dată ca tragedie, a doua oară ca farsă”. Un element de farsă este întotdeauna o posibilitate puternică atunci când este implicat Trump. Totuși, scurtimea și structura întâlnirii fac puțin probabilă ajungerea la noi acorduri substanțiale. Într-adevăr, din motive proprii, toți cei trei lideri ar putea fi mulțumiți de simbolismul unei fotografii de grup. Așadar, o fotografie cu președintele Rusiei stând lângă liderii SUA și Chinei - cele mai mari două puteri globale - va fi o mare victorie simbolică pentru Putin”. Citeste si”Noua Ialtă” de la Shenzen? Nu tocmai... Vorbind despre prezumtivele negocieri între europeni și ruși, The Moscow Times, publicație supusă sancțiunilor Kremlinului, crede că ”problema, mai presus de toate, este că europenii și americanii se tem să înfrunte adevărul. Răspunsul la agresiunea și amenințările rusești ar trebui să fie o campanie de eliminare a amenințării în sine. Pentru Occident, aceasta înseamnă efort, disconfort și responsabilitatea de a provoca o înfrângere strategică Rusiei pe care politicienii o detestă atât de mult”. Ziarul amintește cuvintele lui Franklin Roosevelt: „Singurul lucru de care trebuie să ne temem este frica însăși.” ”O credință aproape păgână în magia cuvintelor” Potrivit The Moscow Times, ”clasa politică occidentală de astăzi pornește de la o premisă exact opusă. Singurul lucru de care membrii săi nu se tem este să-și arate teama de agresiune, de amenințări,  se tem să adopte o poziție fermă și de neclintit, demonstrând voința de a urmări victoria. Ei dau dovadă de o credință aproape păgână în magia cuvintelor pentru a înlătura această amenințare. Dar există mult prea puține acțiuni”. Între timp, Vladimir Putin înregistrează o înfrângere cu o simbolistică aparte: podul Kerci, construit anume pentru a consfinți preluarea Peninsulei Crimeea, în 2014. După cum scrie ziarul britanic Daily Express, Putin a fost ”umilit după ce atacul masiv din Ucraina i-a „prăbușit” prețiosul pod din Kerci O a doua defecțiune a apărării aeriene rusești într-o singură zi a lăsat podul vulnerabil la un atac susținut de rachete și drone”. Potrivit CNN, ”momentul în care a avut loc cel mai recent atac, în ajunul întâlnirii lui Putin cu președintele Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, este cu atât mai simbolic”.
Donbas în schimbul unui loc în NATO. Potrivit președintelui ucrainean, Statele Unite au menționat pentru prima dată posibile concesii teritoriale față de Rusia, în schimbul intrării Kievului în Alianța Atlantică. Pe de altă parte, cererile Rusiei au rămas neschimbate: regiunea Donbas, statutul permanent de neutralitate pentru Kiev și obligarea NATO să revină la granițele sale din 1997. De pe aceste poziții pleacă europenii la negocieri, într-un format care cuprinde Franța, Germania, Regatul Unit, Italia și Polonia — alături de reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European. Dar ce se poate negocia cu Rusia? – se întreabă comentatorii. Le Monde ne pune în fața următorului scenariu: ”Imaginați-vă rezolvarea acestui război printr-un simplu troc, ignorând tot ceea ce privește istoria țării și sentimentul din ce în ce mai puternic de coeziune națională de la invazia rusă din 2022”(…) La fel ca în prima zi a invaziei rusești, acum mai bine de patru ani, Vladimir Putin rămâne înrădăcinat în obsesiile sale imperialiste, cerând capitularea Kievului și cedarea Donbasului, pe care armata rusă nu este capabilă să-l cucerească în întregime, nutrind implicit iluzia restaurării sferei de influență rusești în fosta Uniune Sovietică ”. „Acuzați că vor să realizeze pacea cu orice preț, trimișii americani au indicat că propunerea era, deocamdată, doar un pas de lucru”, transmite France Info. Citeste siEuropenii au ales o echipă pentru negocieri nesigure cu Rusia Propunerea de a schimba Donbasul cu aderarea la NATO este rușinoasă, scrie și Corriere della Sera: „La aproape cinci ani de la invazia Ucrainei, armata rusă nu a reușit să cucerească o regiune despre care se lăudase că o poate cuceri în câteva ore. ... În al doilea rând, oferind aderarea la NATO, Trump propune ceva ce nu este în puterea sa să acorde. Și umilește NATO tratând-o ca pe proprietatea sa personală, fără măcar să o consulte”. (Sursa: Eurotopics) Referindu-se la participarea europenilor la negocierile de pace, ziarul german Tagesspiegel crede că este important ca Europa sa fie reprezentată: „Date fiind discursurile lui Putin despre o «nouă ordine de pace», este cu atât mai important ca Europa să nu fie doar consultată din când în când în timpul negocierilor, ci să aibă de acum înainte un loc la masa negocierilor. La urma urmei, nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre securitatea Europei.” Politico o citează pe șefa diplomației UE, Kaja Kallas, care nu este inclusă în echipa de negociere, care a criticat cererile Rusiei calificându-le drept „absurde”, argumentând că Moscova trebuie să acționeze prima pentru a pune capăt unui război pe care l-a început ea însăși: „Cererile Rusiei sunt cerințe maxime și cu adevărat absurde. Ei folosesc acest ghid obișnuit pe care îl au, în care prezintă multe... și apoi chiar pun solicitări suplimentare, astfel încât atunci când le retrag, să pară rezonabili.” Dar, după cum remarcă EU Observer, Europa încă nu știe cum vor negocia în practică așa-numiții „Cinci Mari” cu Ucraina, SUA și Rusia, în timp ce Moscova escaladează pe toate fronturile, avansând cerințe „absurde” față de NATO. Miniștrii de externe au discutat luni (16 noiembrie) la Bruxelles componența și mandatul formatului Big 5. Aceștia au vorbit după ce SUA și Rusia au invitat Europa să se alăture procesului de pace.
În zilele viitoare, atenția lumii se va concentra asupra unei reuniuni la nivel înalt a liderilor din SUA, China și Rusia, programată în cadrul summitului forumului Cooperarea Economică Asia-Pacific. Conferința are loc la Shenzen, un centru tehnologic din sudul Chinei, iar Reuniunea Liderilor Economici este programată pentru perioada 18–19 noiembrie 2026. The Economist prefațează astfel evenimentul: ”în timp ce liderii chinez și american se pregătesc să se întâlnească pentru a treia oară în acest an, cu prilejul summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, din 18-19 noiembrie, trei chestiuni vor plana asupra discuțiilor. Acestea vizează Taiwanul, inteligența artificială și natura mai largă a relației sino-americane”. Le Monde notează că ”cei mai paranoici comentatori au și botezat un astfel de summit „Ialta 2.0”. Semn al vremurilor, lumea nu mai este împărțită în Europa, așa cum s-a întâmplat în 1945, ci în China. În realitate, există șanse mici ca această întâlnire – dacă va avea loc – să ducă la decizii de o anvergură comparabilă cu cele luate după cel de-al Doilea Război Mondial. Fiecare lider abordează summitul având interese diferite, deși, din perspectiva imaginii, toți trei ar avea de câștigat de pe urma unei fotografii care ar fi văzută în întreaga lume. În funcție de unghiul din care este privită, imaginea ar putea fi interpretată fie ca o reprezentare parțială a multipolarității secolului XXI, fie ca o reuniune a „groparilor” ordinii internaționale liberale”. Conform unel analize a agenției Reuters, ”Beijingul – care se prezintă drept un promotor al multilateralismului – a afirmat în repetate rânduri că Europa ar trebui să ia parte la negocierile de pace privind Ucraina”. Potrivit expertului citat de Reuters, ”China s-a opus logicii de la Ialta – împărțirea în secret a sferelor de influență și stabilirea destinului altor națiuni de către marile puteri. China ar putea risipi temerile legate de o „a doua Ialtă” folosind summitul pentru a „pune accent pe apărarea suveranității și pe sprijinul acordat organizațiilor multilaterale”, a continuat acesta . Citeste siO nouă Yalta pentru România? Unde ne aflăm și pe ce ne putem baza Foreign Affairs este de părere că ”Donald Trump ar proceda corect dacă ar participa la un summit cu Xi și Putin. Niciun președinte american nu a mai avut vreodată o întâlnire trilaterală cu liderii Chinei și ai Rusiei; discuțiile propuse ar sparge gheața și ar contribui la normalizarea unui dialog extrem de necesar. Autoritarismul nu va dispărea, așadar autocrațiile și democrațiile trebuie să învețe nu doar să coexiste în mod rezonabil, ci și să colaboreze pentru a tempera rivalitățile geopolitice și a aborda provocările globale într-o lume interdependentă. În cazul unei întâlniri cu Xi și Putin, Trump ar trebui să-și stabilească obiective limitate: punctele fierbinți din Peninsula Coreeană, Ucraina și Iran, precum și controlul armamentului și stabilitatea strategică. Dar, chiar dacă summitul nu va genera rezultate concrete, demersul va fi, totuși, unul valoros. Trump, Xi și Putin pregătesc terenul pentru ca succesorii lor să poată dezvolta o cooperare între marile puteri – dincolo de barierele ideologice – și să contribuie la stabilizarea unei lumi fragmentate”.
loading
Comments