DiscoverRevista presei românești
Revista presei românești
Claim Ownership

Revista presei românești

Author: RFI România

Subscribed: 51Played: 1,142
Share

Description

Cele mai importante subiecte din presa românească.

681 Episodes
Reverse
Adevăratul motiv pentru care Luca Niculescu i-a oferit mai multă putere lui Marian Neacșu SURSE (Adevărul) - Proteste ale tinerilor și studenților, anunțate vineri în București și alte patru orașe din țară. Organizator: „Nu mai avem perspective de viitor în România”.  Ce schimbări cer (HotNews) - România are 47.000 de companii mari, de impact, care duc în spate 83% din cifra de afaceri din economie. Dintre ele, una din şase e în insolvenţă iminentă (Ziarul Financiar) - Metoda preferată a primarilor români în 2026: luminițe de Crăciun închiriate prin încredințare directă. La anul, echipamentele trebuie plătite din nou (Libertatea) Nicușor Dan la Berlin: Shenzhen nu a fost o altă Ialta (DW) Pacea în Ucraina rămâne departe, spune președintele României. La Berlin, aliații Kievului au discutat despre garanțiile de securitate și despre rolul Europei în negocieri. Trilaterala de la Shenzhen nu a fost o Ialta 2.0, este convins președintele României, Nicușor Dan, în opinia căruia „nu se schimbă nimic” în ordinea internațională, după summitul ruso-americano-chinez desfășurat în prelungirea reuniunii la vârf APEC. „Întâlnirea de azi nu a fost un eveniment excepțional, care să schimbe parcursul vreuneia din aceste țări”, a apreciat șeful statului român la Berlin, unde a discutat, la sediul Ambasadei României în Germania, cu jurnaliștii care l-au însoțit la Coaliția Voluntarilor pentru Ucraina. România trebuia să fie reprezentată la întâlnirea de la Berlin de premierul Luca Niculescu. Participarea președintelui Dan la reuniunea găzduită de cancelarul Friedrich Merz a fost decisă în ultimul moment, după ce a devenit cunoscut că la Berlin vor sosi și emisarii președintelui american Donald Trump pentru negocierile ruso-ucrainene, Steve Witkoff și Jared Kushner.  Trump și-a sunat ginerele de la bordul Air Force One, avionul prezidențial care îl transportă înapoi din China în Statele Unite. Pus pe speaker, liderul american le-a făcut europenilor un scurt rezumat al trilateralei de la Shenzhen. Adevăratul motiv pentru care Luca Niculescu i-a oferit mai multă putere lui Marian Neacșu SURSE (Adevărul) Bugetul României pe 2027 este motivul care l-a determinat pe premierul Luca Niculescu să-i transfere mai multe atribuții vicepremierului PSD Marian Neacșu, susțin surse guvernamentale pentru „Adevărul”. De altfel, între cei doi există o relație foarte puternică de încredere. Luca Niculescu încearcă să domolească criticile PSD pe teme ce țin de bugetul statului. Liderii social-democrați susțin necontenit că deficitul bugetar lăsat de fostul premier Ilie Bolojan este mai mare decât în realitate. De altfel, Sorin Grindeanu a intrat deja în conflict cu ministrul de Finanțe Alexandru Nazare pe acest subiect, susțin surse din conducerea PSD. Prin urmare, premierul Luca Niculescu încearcă să mute toată responsabilitatea în curtea PSD. Astfel, toți miniștrii vor trebui să-i prezinte datele vicepremierului Marian Neacșu, cel care va coordona proiectul de buget pe 2027, împreună cu ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. La întrebarea câtă putere primește, de fapt, Marian Neacșu în Guvern, specialistul în drept constituțional Radu Chiriță explică pentru Adevărul că „puterea nu se poate delega”. Proteste ale tinerilor și studenților, anunțate vineri în București și alte patru orașe din țară. Organizator: „Nu mai avem perspective de viitor în România”.  Ce schimbări cer (HotNews) Organizatorii cer mai mulți bani pentru educație, locuințe accesibile și protecție socială și se opun creșterii cheltuielilor militare. Manifestațiile fac parte dintr-o acțiune internațională anunțată în peste 25 de țări europene. HotNews a stat de vorbă cu organizatorii din România pentru a afla cine sunt, cum pregătesc protestele și ce vor să obțină. La București, protestul este programat să înceapă la ora 17:00, în Piața Universității, potrivit unui anunț publicat pe Instagram de Youth Strike România. Manifestații sunt anunțate în aceeași zi și în Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov.  Organizatorii îndeamnă la un protest pașnic, fără violențe, și le cer participanților să nu răspundă provocărilor. România are 47.000 de companii mari, de impact, care duc în spate 83% din cifra de afaceri din economie. Dintre ele, una din şase e în insolvenţă iminentă (Ziarul Financiar) România are 47.000 de companii de impact, e vorba de acele nume mari, cu active de peste 1 mil. euro (5 mil. lei) fiecare. Din total, aproape jumătate, mai exact 21.000, au difi­cultăţi. Doar că unele sunt restruc­tu­rabile, iar altele sunt în insolvenţă iminentă, potrivit CITR, grup activ pe piaţa de insol­venţă şi restructurare din România. Mai exact, CITR împarte companiile în finanţabile, restructurabile (deşi în dificul­tate) şi în insolvenţă iminentă. Iar datele lor arată că dintre companiile de impact, aproape una din şase e în insolvenţă iminentă. Dincolo de acestea, mai sunt şi altele – peste un sfert din total – care au dificultăţi, dar sunt restructurabile. În primele nouă luni din 2026, numărul total de insolvenţe din economie a crescut cu 12%, la 5.250. În ceea ce priveşte firmele cu active de peste 1 mil. euro, avansul a fost de 65%, iar la cele cu active de peste 4 mil. euro, de 140%. Metoda preferată a primarilor români în 2026: luminițe de Crăciun închiriate prin încredințare directă. La anul, echipamentele trebuie plătite din nou (Libertatea) Primăriile din România au semnat deja contracte în valoare de câteva zeci de milioane de lei pentru iluminat festiv, decorațiuni și pachete de Crăciun, potrivit unei analize Libertatea care acoperă 240 de localități. Peste 95% dintre achizițiile identificate au fost încredințate direct. De exemplu, o primărie din județul Ilfov a închiriat echipamente pentru iluminat festiv cu 270.000 de lei, cu doar 120 de lei sub pragul de licitație. Cel puțin 42% din valoarea achizițiilor identificate merge pe închirieri: decorațiunile se întorc la furnizor după sărbători, iar anul viitor trebuie din nou plătite. Așa sunt contractate cele mai scumpe licitații, de la Galați, Hunedoara, Piatra Neamț și Buzău, în timp ce la București licitația pentru închiriere e de trei ori mai mare decât cea pentru cumpărare.
Deputații PSD și AUR au adoptat o lege propusă de partidul lui George Simion care crește pragul maxim al plăților în numerar de la 5.000 la 50.000 de lei/ (G4Media) - Analiză: Cazul Fritz la CJUE - 2 scenarii și ce spune despre România (DW) - Zece mituri combătute de Tana Foarfă, expert european, despre cum „puterea ilegală de la Bruxelles” îi obligă pe români să traiască în sărăcie și nesiguranță (Libertatea) - Cum ar putea arăta harta Bucureștiului, după reforma administrativ-teritorială. Politicienii români pot „fura meserie” de la Londra, Madrid, Paris, Berlin sau Viena (Adevărul)   Luca Niculescu îi dă lui Marian Neacșu cheile Guvernului. "Rămâne în istorie drept cel mai important premier pe care România nu l-a avut" (SpotMedia) Premierul Luca Niculescu i-a acordat vicepremierului PSD Marian Neacșu atribuții extinse în Guvern. Acesta va aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de 15 ministere, va coordona activitatea a zece ministere și a ministrului delegat pentru învățământul preuniversitar, precum și instituțiile și structurile din aparatul de lucru al Guvernului. Decizia a provocat reacții critice atât din partea USR, cât și a PNL, partid care a votat actualul guvern. Reprezentanții celor două formațiuni acuză concentrarea puterii de decizie în mâinile vicepremierului social-democrat. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a explicat, ulterior, că Marian Neacșu a primit mai multe atribuții pentru că este singurul vicepriministru din actualul guvern, în timp ce fostul cabinet avea o structură de cinci viceprim-miniştri. Mă cheamă Luca și m-am predat! Editorialistul SpotMedia, jurnalistul Emilian Isăilă, notează că după un președinte de paie, România s-a pricopsit și cu un premier din aceeași materie organică. Cu cei mai importanți oameni în stat încălecați de PSD, AUR, SPP și cel puțin o parte din SIE și SRI, e greu să nu te întrebi de ce mai au loc alegeri și de ce încă România mai e considerată o democrație? În opinia editorialistului SpotMedia, Luca Niculescu e un prim-ministru șters, fără autoritate, pierdut într-o serie de evenimente de reprezentare, care nu conduce nimic. Jurnalistul Emilian Isăilă se declară îngrozit de ce se întâmplă astăzi în România. Toate proiectele politice interne și externe sunt compromise pe linie - de la însănătoșirea mediului public după catastrofa anulării alegerilor din 2024 și până la asigurarea securității naționale, de doi ani n-a ieșit nimic. Întreaga speranță de stabilitate politică și economică, în realitate, destinul României până în anul 2028, când să sperăm, se vor mai organiza alegeri parlamentare, se află în mâinile lui Marian Neacșu și persoane din umbră care gravitează în jurul lui. Nu-i așa că dacă v-ar fi spus cineva acest lucru în mai anul trecut, când întregul public liberal și democratic din țară și-a spus speranțele în Nicușor Dan, ați fi izbcnit în râs sau i-ați fi spus persoanei respective că și-a pierdut mințile? Deputații PSD și AUR au adoptat o lege propusă de partidul lui George Simion care crește pragul maxim al plăților în numerar de la 5.000 la 50.000 de lei/ (G4Media) La votul de miercuri, din Camera Deputaților, proiectul AUR a trecut la vot cu ajutorul parlamentarilor PSD. Au fost 173 de voturi „pentru” – 74 PSD, 55 AUR, 1 – PNL, 11 – SOS, 10 minorități, 13 UPR și 9 neafiliați. „Contra” au votat 5 deputați de la PNL și USR. Proiectul a fost respins de Senat și a primit avize negative de la Banca Națională, Consiliul Economic și Social,Guvern, Guvernul consideră că legea va stimula economia gri. Negativ au avizat și comisiile parlamentare juridică, de disciplină și imunități și  de industrii și servicii. Analiză: Cazul Fritz la CJUE - 2 scenarii și ce spune despre România (DW) Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu poate să-l repună pe Dominic Fritz în fotoliul de primar, dar poate ajunge la concluzia că legea folosită pentru debarcarea lui nu respectă dreptul UE. Cazul Fritz nu e despre capacitatea justiției europene a salva un primar, ci despre cum poate fi oprită o majoritate toxică să impună proceduri așa zis legale, încălcând toate procedurile și principiile democratice. Zece mituri combătute de Tana Foarfă, expert european, despre cum „puterea ilegală de la Bruxelles” îi obligă pe români să traiască în sărăcie și nesiguranță (Libertatea) Pe 1 ianuarie 2027, România va sărbători 20 de ani de când a devenit stat membru al Uniunii Europene. În acest context, Libertatea a lansat o campanie în care va aborda o multitudine de teme europene în scopul de a analiza beneficiile acestui proiect de țară pentru români, dar și pentru a identifica vulnerabilitățile și slăbiciunile care merită îmbunătățite în viitor. Douăzeci de ani de experiență europeană reprezintă o cifră rotundă, care ar trebui să schimbe atitudinile și percepțiile, atât ale românilor, cât și ale decidenților politici, în legătură cu rolul României în UE. Pe larg în ziar. Cum ar putea arăta harta Bucureștiului, după reforma administrativ-teritorială. Politicienii români pot „fura meserie” de la Londra, Madrid, Paris, Berlin sau Viena (Adevărul) Miza nu se reduce la numărul de consilii și primari, ci privește modul în care va fi guvernată o aglomerare urbană care funcționează deja ca un singur organism economic și social, cu transport, locuințe și dezvoltare imobiliară interdependente.  Modelele Londrei, Madridului, Parisului, Berlinului și Vienei arată că nu există o rețetă unică, ci soluții instituționale diferite, de la executiv metropolitan ales direct și cooperare intercomunală până la orașul-stat cu structuri de proximitate subordonate.  „Adevărul” a examinat aceste modele, pentru a vedea cu mai multă claritate ce poate împrumuta România de la principalele capitale europene și în ce măsură propunerea de fuziune București-Ilfov poate fi transpusă în actualul cadru constituțional și administrativ. 
Toate guvernările au pus umărul la distrugerea industriei farmaceutice din România. Dispariția încă unui medicament nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni (Republica) - Judecătorul CCR Asztalos Csaba oferă soluția la scandalul restanțelor salariale ale magistraților: o nouă sesizare de conflict constituțional, pe motiv că puterea judecătorească nu e capabilă să se autoregleze (G4Media) - Marea miză de la Shenzhen. Ce înseamnă trilaterala Trump–Putin–Xi Jinping pentru securitatea României (Adevărul) Cum au simțit românii cutremurul din 18 noiembrie, din toiul nopții: „Se mișca mobila în casă ca pe vapor”. De ce nu toți au primit alerta pe telefon (Libertatea) Cutremurul cu magnitudinea de 5,7, produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 2.48, i-a trezit din somn pe românii din toată țara.  La doar câteva minute după cutremur, pe rețelele de socializare au început să apară sute de reacții. București, Ploiești, Constanța, Iași, Focșani, Buzău, Brăila, Galați sau Brașov sunt doar câteva dintre orașele din care oamenii au povestit cum au simțit seismul. Unii au fost speriați de zgomotul puternic, alții s-au trezit în timp ce patul se mișca, ușile dulapurilor se zguduiau, iar paharele se ciocneau. Pentru mulți însă, primul semnal că se întâmplă ceva a fost alarma telefonului mobil. Alții nu au primit nicio avertizare, deși aveau alertele de urgență activate. Din Craiova, un român a relatat că telefonul l-a avertizat cu câteva secunde înainte să simtă mișcarea seismică. Mărturii au venit și din Pitești, Dâmbovița, Vâlcea, dar și din Republica Moldova. Unele notificări Google au indicat o magnitudine estimată de 6,5. „Este important să nu confundăm Google Android Earthquake Alerts cu RO-ALERT. Sunt două sisteme complet diferite”, au  precizat reprezentanții IGSU. Autoritățile au explicat că mesajele RO-ALERT pot fi transmise după producerea unui cutremur, dacă acesta are consecințe grave, pentru a informa populația cu privire la măsurile de protecție sau la locurile în care sunt distribuite ajutoarele de urgență. Toate guvernările au pus umărul la distrugerea industriei farmaceutice din România. Dispariția încă unui medicament nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni (Republica) Azi este vorba despre Pregabalină.  Dragoș Damian CEO al Terapia Cluj, al doilea producător român de medicamente și cel mai mare exportator de medicamente din România, atrage atenția că același producător poate comercializa fără probleme medicamentul în Polonia, însă nu îl va mai aduce în România, pentru că nu este rentabil. În Romania sunt cerute discounturi de până la 30% pe canale, interzise în Polonia. În România se practică o taxă clawback foarte mare, inexistentă în Polonia. Producătorii de medicamente semnalează problemele astea de ani de zile - nicio reacție de la Ministerul Sănătății sau Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Niște personaje osificate acolo de ani de zile, denumite ”experți”, care urăsc medicamentele generice și biosimilare, repetă la toți miniștrii Sănătății și președinții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate că nu este adevărat ce susțin producătorii și că de fapt sunt lacomi, că vor profituri astronomice, că degeaba amenință, aduce altcineva dacă nu mai aduc ei. România își bate joc de producția locală de medicamente generice, iar medicamente biosimilare nu vrea nimeni să fabrice la noi... Judecătorul CCR Asztalos Csaba oferă soluția la scandalul restanțelor salariale ale magistraților: o nouă sesizare de conflict constituțional, pe motiv că puterea judecătorească nu e capabilă să se autoregleze (G4Media) Curtea Constituțională a României a făcut publică motivarea deciziei prin care a respins, ca inadmisibilă, sesizarea Guvernului Bolojan cu un conflict juridic de natură constituțională între Înalta Curte, pe de o parte, și Guvern și Parlament, pe de altă parte, legat de restanțele salariale ale magistraților. Prin opinia concurentă pe care a semnat-o, judecătorul Asztalos Csaba pare să ofere soluția pentru rezolvarea definitivă a scandalului restanțelor salariale, și anume sesizarea CCR cu un nou conflict juridic de natură constituțională, dar care să pună în centru adevărata problemă a afacerii: incapacitatea puterii judecătorești de a se autoregla. Marea miză de la Shenzhen. Ce înseamnă trilaterala Trump–Putin–Xi Jinping pentru securitatea României (Adevărul) Lumea se află în fața unei noi reconfigurări a hărții de putere. Întâlnirea la vârf dintre Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, programată în marja summitului APEC de la Shenzhen (18–19 noiembrie 2026), nu este doar o simplă rundă de negocieri diplomatice, ci un moment de inflexiune globală. Într-o perioadă în care vechile tratate de control al armamentului au expirat și arhitectura de securitate a Europei este pusă sub semnul întrebării, analiștii se întreabă dacă asistăm la o nouă împărțire a lumii sau la o reașezare pragmatică a intereselor. „Adevărul” analizează mizele acestui summit prin dubla perspectivă a unui analist de politică externă și a unui analist militar, punând în balanță temerile României și realitățile din teren. Pentru România, nu ar trebui să existe temerea că va fi abandonată de Statele Unite în brațele Rusiei. „Este eronat să se gândească în acest fel. România este un aliat pentru SUA, iar americanii au nevoie de România, au nevoie de bazele sale militare. Nu mai suntem după Al Doilea Război Mondial, iar negocierile nu vor fi făcute în detrimentul României sau al Europei de Est”, spune Olga Chiriac, politolog american de origine română, director pentru Europa în cadrul Irregular Warfare Initiative (proiect demarat de Universitatea Princeton și Modern War Institute de la West Point) și autoare a volumului „Politica externă a Federației Ruse: Implicații pentru securitatea Mării Negre” (Palgrave Macmillan / Springer Nature, 2024). Și generalul (r) Marius Crăciun, cofondator al Forțelor pentru Operații Speciale în România, consideră că relațiile româno-americane, dar și interesele pe care Statele Unite le au în regiunea Mării Negre și chiar în România reprezintă principalele garanții că situația nu se va deteriora. „Părerea mea este că americanii nu vor pleca din România. Unu la mână, România este prea importantă ca poziție geostrategică pentru interesele americane, în mod deosebit din Orientul Mijlociu. Și este foarte important pentru ei să aibă aici baze. La Deveselu au făcut niște investiții, nu le aruncă, la fel și la Câmpia Turzii. Deci, una peste alta, nu vor pleca”, susține generalul.
Cum arată enclavele sărăciei, comunele înființate din calcul electoral. Ce spun localnicii despre întoarcerea la comunele-mamă, după două decenii de exod și depopulare (Adevărul) - 117,7 miliarde de euro în 20 ani de când România a devenit membru UE: unde au ajuns banii europeni ai României. Bilanț: trei euro primiți pentru fiecare euro dat (Libertatea) - Analiză: De ce România e cea mai expusă în fața atacurilor rusești (DW) Lecția de vocabular a micului pesedist (SpotMedia) În România, dacă ești bolnav și nu găsești un medicament, ai de trecut două probe: să alergi prin farmacii și să-l convingi pe ministrul Sănătății că nu minți. Liliana Ruse, jurnalistă și pacient oncologic, a reclamat în weekend pe Facebook că a dispărut din farmacii Lyrica, un medicament prescris inclusiv pacienților care trec prin tratamente pentru cancer. Chiar dacă inclusiv Agenția Națională a Medicamentului semnalase discontinuități, Alexandru Rogobete i-a răspuns jurnalistei că medicamentul nu a dispărut din țară. Ştie el, pentru că aşa scrie în sistemul de monitorizare a stocurilor. După ce s-a inflamat toată lumea, Rogobete a venit luni seară cu scuze pentru pacienții oncologici și a anunțat măsuri. O să identifice ministerul farmaciile care mai au medicamentul mult solicitat și să redistribuie stocurile. A promis inclusiv mai bine de 77.000 de cutii suplimentare. Așadar, medicamentul nu dispăruse din România, dar era suficient de greu de găsit încât ministrul să fie nevoit să intervină pentru redistribuirea lui. Exact ceea ce spuneau pacienții încă de la început. Poate că, data viitoare când un bolnav reclamă că nu găsește un tratament, ministrul Sănătății va începe prin a-l asculta, nu prin a-i corecta vocabularul. Pacienții nu au nevoie de lecții despre diferența dintre „a dispărut” și „nu se găsește”. Au nevoie de medicamente. Iar un ministru ar trebui să știe că un stoc în Excel nu calmează durerea nimănui. Cum arată enclavele sărăciei, comunele înființate din calcul electoral. Ce spun localnicii despre întoarcerea la comunele-mamă, după două decenii de exod și depopulare (Adevărul) În 2004, în România apăreau peste 200 de comune și orașe noi, în urma unei serii de legi adoptate de Parlament în primăvara acelui an, cea mai amplă fiind Legea nr. 84/2004.  Din comune mari și prospere au fost „rupte” câteva sate, de obicei cele mai sărace, și grupate în noi unități administrativ-teritoriale. Pe hârtie, prin desprinderea de comuna-mamă, satele respective obțineau buget local propriu și personalitate juridică. Autoritățile locale susțineau atunci că statutul de comună de sine stătătoare le va permite să își gestioneze direct taxele și să atragă mai ușor finanțări pentru infrastructură. 2004 a fost an cu alegeri locale, parlamentare și prezidențiale. Înființarea de noi comune a creat sute de funcții noi în administrația locală, iar liderii locali mulțumiți și-au oferit, la rândul lor, sprijinul politicienilor de la centru. În loc de prosperitate, fragmentarea marilor comune a creat, în multe cazuri, adevărate tărâmuri ale sărăciei lucii, în care singurele locuri de muncă erau la primărie. Restul localnicilor au rămas departe de condițiile promise și de lumea modernă care se ridica în jurul lor, în niște enclave aproape medievale în plină eră digitală, fără cele mai elementare servicii și utilități. Astăzi, multe dintre aceste comune sunt teritorii fantomă din care tinerii au plecat pe capete. Au rămas doar câteva sute de oameni: bătrâni bolnavi și cei care nu au reușit să iasă din cercul vicios al sărăciei. Presa din Ungaria despre regionalizarea din România: Maghiarii din Harghita și Covasna ar putea ajunge minoritari în propriul județ / Harghita cu Mureș, Covasna cu Brașov / ”Se pare că, odată cu UDMR, și bunul simț a părăsit guvernul” (G4Media) Reforma administrativă pregătită de Guvern ar putea lovi 53 de comune maghiare din Transilvania. UDMR avertizează că sunt în joc primăriile, reprezentarea politică și dreptul la folosirea limbii materne, relatează Mediafax, care citează Index, o publicație apropiată fostului guvern Fidesz. 30 dintre cele 53 de comune maghiare vizate au în prezent primari maghiari, a declarat Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru administrația locală, pentru publicația ungară Index. 117,7 miliarde de euro în 20 ani de când România a devenit membru UE: unde au ajuns banii europeni ai României. Bilanț: trei euro primiți pentru fiecare euro dat (Libertatea) România se pregătește să sărbătorească, la 1 ianuarie 2027, împlinerea a 20 de ani de la momentul aderării la Uniunea Europeană. Această decizie istorică a schimbat semnificativ cursul țării și a permis derularea unor investiții fără precedent, care au adus România mai aproape de statele dezvoltate europene. În decursul celor două decenii de apartenență la spațiul european, mai mult de 100 de miliarde de euro au fost investite în infrastructură (autostrăzi, rețele de apă și canalizare, căi ferate, metrou), sănătate (spitale și ambulatorii), agricultură, dezvoltare rurală, educație (școli și grădinițe), ocuparea forței de muncă, mediu și energie, digitalizare și sprijin pentru companii. România de astăzi este foarte diferită de România care a intrat în Uniunea Europeană în 2007. Beneficiul net pentru România: 78,85 de miliarde de euro Agricultura și infrastructura, „campioane” la cheltuieli din fonduri europene. Analiză: De ce România e cea mai expusă în fața atacurilor rusești (DW) Dintre țările nebeligerante, spațiul aerian și maritim românesc e cel mai atacat de drone rusești.  Din cele 13 atacuri serioase de la începutul lunii octombrie până acum, opt au avut loc în apele românești sau în Zona Economică Exclusivă a României și cinci în zona bulgară. Toate cele patru din noiembrie sunt la Gurile Dunării. România are față de Bulgaria trei vulnerabilități în plus: frontieră fluvială comună cu porturile ucrainene bombardate din greu, Canalul Sulina cel mai folosit în ultima vreme și zăcământul Neptun Deep, de care s-au apropiat în august de mai multe ori dronele rusești. Pozițiile statelor NATO la Marea Neagră par diferite. Ceea ce se vede cu ochiul liber e că în Bulgaria loviturile au întărit tabăra care cere dialog cu Moscova, un randament politic bun pentru Rusia, în Turcia balansul între Ucraina și Rusia înclină tot spre Rusia, iar în România temerea de a declara dronele care atacă la Gurile Dunării ca fiind rusești sugerează cel puțin o teamă, dacă nu chiar o dezangajare, în ciuda încercărilor președintelui de a aduce mai mulți soldați americani la malul Mării  Negre.
Avocata care a reprezentat România în procesul Roșia Montană, detalii din culisele bătăliei de 11 ani: „Toate guvernele ne-au sprijinit” (Adevărul) - Simion, judecat pe rețele sociale și acuzat de „trădare” de susținătorii lui Georgescu, pentru că a plecat repede de la protest (G4Media) - Cum își mai poate reveni Nicușor Dan după o serie neîntreruptă de „greșeli neforțate”. Antologia primului sfert de mandat prezidențial (Cotidianul) - Constelația de cumetrii din jurul lui Sorin Grindeanu. Afaceri cu bani publici, dosare penale și funcții bănoase în care sunt implicați rudele și prietenii liderului PSD (Libertatea) O surpriză plăcută după un an chinuit. Economia a înregistrat în T3 cea mai bună creștere trimestru la trimestru din 2022 încoace: plus 2,1% (Ziarul Financiar) Economia României a început să revină la viaţă, iar creşterea înregistrată în T3 i-a surprins pe economişti, de data aceasta în mod plăcut. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la finalul săptămânii trecute, economia a crescut în T3 faţă de T2 cu 2,1%, vreme ce creşterea în T3 faţă de T3/2025 a fost de 0,1. Creşterea din T3 a atenuat scăderea pe primele trei trimestre până la 0,3%. Economiştii s-au declarat uimiţi de această evoluţie şi, chiar înainte de a afla rezultatele defalcate ce vor fi publicate la 7 decembrie, au identificat sursa creşterii: investiţiile generate de fondurile europene, în special cele din PNRR. Deci banii de la Bruxelles sunt şi ei buni la ceva, asta apropo de faptul că lumea se întreabă ce ne-a adus Uniunea Europeană, că nu se vede! Într-o lume care crede că economia şi oamenii o duc greu, având în vedere creşterea inflaţiei, a preţurilor la energie şi scăderea puterii de cumpărare sunt greu de vândut datele statistice conform cărora în T3 economia şi-a revenit, având cel mai bun trimestru de creştere din ultimii 4 ani. Dar aşa s-a întâmplat. EXCLUSIV Avocata care a reprezentat România în procesul Roșia Montană, detalii din culisele bătăliei de 11 ani: „Toate guvernele ne-au sprijinit” (Adevărul) După 11 ani de litigiu și o ultimă încercare a Gabriel Resources de a obține anularea deciziei favorabile României, dosarul Roșia Montană s-a încheiat definitiv. Avocata Crenguța Leaua dezvăluie, pentru „Adevărul”, detalii despre etapele procesului, argumentele companiei și modul în care s-a desfășurat apărarea statului român de-a lungul anilor. Disputa a vizat planurile Gabriel Resources de a dezvolta la Roșia Montană cea mai mare mină de aur la suprafață din Europa. Compania a obținut drepturile de concesiune asupra zonei în 1999 și a solicitat ulterior României despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari, după ce proiectul nu a mai avansat pe fondul preocupărilor legate de mediu și de drepturile civile. În ceea ce privește posibilitatea ca aurul de la Roșia Montană să fie exploatat în viitor și apariția unui eventual investitor interesat de proiect, Crenguța Leaua a spus: „Asta este o temă în privința căreia nu face parte din mandatul nostru avocațial și nu mă voi exprima”, a răspuns aceasta. Simion, judecat pe rețele sociale și acuzat de „trădare” de susținătorii lui Georgescu, pentru că a plecat repede de la protest: „Te-au văzut polonezii că ești șmecher o jumate de oră și ai fugit. Al dracu, de scenă a făcut rost acolo, dar la Arest n-a mai venit. De azi consideră-ne  dușmani” / Simion și-a ținut discursul apoi a plecat la meci (G4Media) Amplă dispută pe rețele sociale între susținătorii pro-rusului Călin Georgescu și membrii AUR, care s-au limitat cu protestul în zona Parcului Izvor, unde era montată și o scenă cu ecran și proiector (deși în teorie protestul nu fusese autorizat). Simion este acuzat de simpatizanții lui Georgescu că a făcut puțină agitație, a adus lumea la protestul din Parcul Izvor pentru a le face o demonstrație polonezilor invitați la evenimentul său de la Palatul Parlamentului. După ce și-a ținut discursul pe scenă, Simion a plecat repede la meciul echipei Naționale disputat cu Polonia, în timp ce doar susținătorii lui Călin Georgescu s-au deplasat în fața Arestului Central al Capitalei, pentru a manifesta în sprijinul lui Georgescu. Simion e acuzat că a trădat cauza de apărare a pro-rusului Călin Georgescu. Sunt afișate și mesaje de pe grupurile AUR, din partea unor lideri ai partidului care i-ar fi îndemnat pe membrii de partid să nu participe la manifestația din fața Arestului Central. Cum își mai poate reveni Nicușor Dan după o serie neîntreruptă de „greșeli neforțate”. Antologia primului sfert de mandat prezidențial (Cotidianul) Politologul George Jiglău este de părere că Nicușor Dan nu a beneficiat oricum de un nivel foarte mare de popularitate, însă există șanse ca președintele să recupereze acest dezavantaj până la viitoarele alegeri. Zona de societate pe care s-a bazat Nicușor Dan se emoționează puternic, fie în sens pozitiv, fie în sens negativ.  „Emoțiile acestea se estompează din oficiu, dar eu cred că Nicușor Dan dacă următoarea mișcare pe care o va face va fi prietenoasă în raport cu ce așteptări are acea parte de societate, s-ar putea să joace un soi de joc de echilibru”, conchide acesta. Președintele Nicușor Dan suferă într-adevăr o criză de imagine abruptă, după o perioadă foarte scurtă de mandat, însă următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc abia în 2030, dacă o eventuală procedură de suspendare nu reușește între timp. Constelația de cumetrii din jurul lui Sorin Grindeanu. Afaceri cu bani publici, dosare penale și funcții bănoase în care sunt implicați rudele și prietenii liderului PSD (Libertatea) Prieteni din tinerețe ridicați din anonimat, fini abonați la fondurile publice, nași care împart banii cu șefi de agenții și sute de mii de euro ascunși în cutii de pantofi. Constelația de putere a lui Sorin Grindeanu, fost premier și președinte al PSD, s-a extins proporțional cu influența sa politică, plasând rude, apropiați și foști colegi de școală în funcții bănoase și la butoanele unor afaceri strategice de milioane de euro.
loading
Comments