Revista presei românești

AUR anunță că va depune moțiune de cenzură, cu sau fără asumarea răspunderii. „Este atributul Opoziției” (Cotidianul) - Salariile cresc, dar o ducem mai prost. De ce un venit mai mare nu înseamnă un trai mai bun și ce ar trebui să facă Guvernul Niculescu (SpotMedia) - Scenariul negru prin care Putin vrea să alunge NATO din România. Generalul Bălăceanu explică planul real al Rusiei (Adevărul) De ce vrea Grindeanu reforma administrativă prin asumarea răspunderii / Bluff politic total sau reformă în stil pesedist? Patru posibile explicații (G4Media) Abia instalat în scaunul de la Palatul Victoria, premierul Luca Niculescu s-a trezit somat de liderul PSD, Sorin Grindeanu, să-și asume răspunderea pe reforma administrativă a României și pe o restructurare la nivelul guvernului (comasări de agenții și ordine în companiile de stat cu pierderi). Termenul pentru cele două proiecte ambițioase: martie 2027. Altfel spus, în mai puțin de jumătate de an, guvernul minoritar Niculescu-PSD, cu doar 27% susținere în Parlament, ar trebui să facă ce n-au reușit alianțe politice solide în ultimele două decenii. De la Băsescu la Dragnea, lideri politici infinit mai puternici decât Grindeanu și-au rupt dinții în reforma administrativă anunțată cu mare tam-tam, dar abandonată discret din varii motive. Așa că vine întrebarea firească: ce-i veni lui Sorin Grindeanu? Sorin Grindeanu vrea, ca orice om politic, să-și lege numele de ceva important. Deocamdată, liderul PSD este asociat cu Ordonanța 13, prin care a încercat să-l salveze pe Liviu Dragnea de închisoare, generând cele mai mari proteste de după 1989, și cu zborurile Nordis.  Pesediștii vor să facă reforma administrativă în stilul lor, pe jumătate sau pe sfert, nu în varianta maximală propusă de PNL sau USR. Sorin Grindeanu și PSD nu vor să facă, de fapt, nimic, dar folosesc amenințarea cu reforma administrativă pentru a-și mobiliza armata de primari și șefi de Consilii Județene înainte de alegeri. Asumarea răspunderii guvernului Niculescu pe două reforme importante ar fi tot atâtea ocazii de a pica în Parlament, în cazul că PSD dorește înlocuirea lui.  AUR anunță că va depune moțiune de cenzură, cu sau fără asumarea răspunderii. „Este atributul Opoziției” (Cotidianul) Anunțul a fost făcut de liderul partidului, George Simion, și de senatorul Petrișor Peiu, care spun că susțin că „este atributul opoziției, când este asumată răspunderea, mai ales pe un proiect de rectificare bugetară, să facă acest lucru”. Citim în Cotidianul și că „alianța PSD-AUR a funcționat, din nou, ca unsă în ședința Biroului Permanent al Camerei Deputaților”, după cum a spus lidera deputaților USR, Diana Stoica. Pentru ca ministrul Nazare să nu vină luni în Parlament să explice cifrele execuției bugetare reale, așa cum a cerut USR, AUR a depus o altă solicitare, de chemare a premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie. Cum premierul are întâietate, chemarea ministrului Nazare este amânată cu cel puțin câteva săptămâni, remarcă Stoica. Salariile cresc, dar o ducem mai prost. De ce un venit mai mare nu înseamnă un trai mai bun și ce ar trebui să facă Guvernul Niculescu (SpotMedia) În luna august, salariul mediu net a ajuns la 5.688 de lei, cu 300 de lei mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Dar acești bani în plus nu sunt suficienți pentru a acoperi scumpirile. Pentru că prețurile au crescut față de anul trecut mai mult decât majorarea salarială. Astfel, nivelul de trai nu a crescut, ci s-a erodat, a explicat pentru Spotmedia analistul economic Adrian Negrescu. noul guvern nu poate opri peste noapte scumpirile provocate de evoluțiile internaționale ale prețurilor petrolului și materiilor prime, dar poate evita măsurile care ar alimenta suplimentar inflația. Una dintre priorități ar trebui să fie predictibilitatea fiscală, prin evitarea unor noi taxe pe consum și a majorărilor de accize în 2027. Scenariul negru prin care Putin vrea să alunge NATO din România. Generalul Bălăceanu explică planul real al Rusiei (Adevărul) Cererea Rusiei de a elimina prezența militară aliată din statele intrate în NATO după 1997 ar putea fi mai mult decât o revendicare de securitate: o pârghie pentru a obține concesii în dosarul ucrainean. Generalul Virgil Bălăceanu analizează pentru „Adevărul” strategia Kremlinului și explică de ce Putin continuă să formuleze pretenții pe care știe că Occidentul nu le va accepta integral. Dacă o ipoteză atât de extremă ar fi măcar luată în calcul la masa tratativelor dintre marile puteri, România ar ajunge într-o vulnerabilitate strategică majoră, însă nu neapărat dramatică. Chiar dacă garanțiile formale ale Tratatului de la Washington nu pot fi șterse cu buretele, absența unei prezențe aliate de descurajare pe teren ar goli într-o anumită măsură de conținut umbrela defensivă de la Marea Neagră.

Analiză: Rusia aplică tactica feliilor de salam. Cum răspunde SRI? (DW) - Va construi gigantul BYD mașini în România? Numărul 2 în compania chineză, Stella Li, vine la București pentru „o întâlnire importantă” (Profit.ro) Nu ies 35 de miliarde. PSD i-a interzis lui Nazare să facă rectificare bugetară până nu prezintă deficitul exact - SURSE (Adevărul) Liderul PSD Sorin Grindeanu a discutat marți cu ministrul de Finanțe Alexandru Nazare despre situația deficitului bugetar. Grindeanu i-a cerut lui Nazare să nu prezinte niciun proiect de rectificare bugetară până când nu va publica cifrele exacte din bugetul statului, susțin surse politice pentru Adevărul. Conducerea PSD a calculat o gaură de cel puțin 35 de miliarde, ca urmare a facturilor restante lăsate de Guvernul Bolojan. Suma cuprinde concedii medicale neplătite la timp, facturi restante la lucrări de infrastructură și drepturi salariale câștigate de magistrați. Astfel, suma de 35 de miliarde ar îngreuna și mai mult situația fiscală a României. Rectificarea bugetară pregătită pentru luna noiembrie ar fi dată peste cap, deficitul bugetar ar crește din nou, iar majorarea pensiilor pentru 2027 ar rămâne sub semnul întrebării. Analiză: Rusia aplică tactica feliilor de salam. Cum răspunde SRI? (DW) România se află în cercul cel mai apropiat de Rusia în care se experimentează sabotaje, atacuri cibernetice și manipulări la scară mare. A fost un eșec al SRI incapacitatea prevenirii sabotajului de la fabrica de drone? SRI nu reușește să prevadă toate feliile de salam pe care le taie Rusia în România pentru a vedea cât de repede pot instituțiile autohtone să răspundă crizelor. Serviciul Român de Informații vorbește în schimb despre „intimidare” și „afectarea capacităților de apărare”. În schimb, rapoartele Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din ultimii doi ani arată că „Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost”, inclusiv folosind Telegram, iar scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea statelor NATO, de a găsi slăbiciuni în infrastructură și a aglomera organele de cercetare din Europa. Care e planul Bucureștiului de a preveni sabotajele, operațiunile hibride, atacurile cibernetice care paralizează diferite instituții publice? Serviciul Român de Informații nu explică mai mult și nici noul guvern condus de Luca Niculescu nu are deocamdată o strategie care să prevină amestecul Rusiei în politica autohtonă, în alegeri sau care să neutralizeze operațiunile de sabotaj.  Studiu: România, pe locul 3 în UE la licitații cu un singur participant. Peste 26 de miliarde de lei, atribuite fără concurență. Unde se scurg cu predilecție banii publici (Libertatea) Mai bine de o treime (36,9%) din licitațiile publice din România au primit o singură ofertă, țara noastră situându-se astfel pe locul al treilea din Uniunea Europeană, după Grecia (58%) și Polonia (53%), arată un studiu realizat de platforma BaniCurati.ro. Spitalele și companiile de stat sunt în topul licitațiilor unde s-a prezentat un singur ofertant, dar și primăriile. La contractele mari, publicate și în jurnalul oficial al UE, un procent de 49% au avut în 2025 un singur ofertant, în contextul în care media europeană era de 27%. În România, procentul a crescut în fiecare an după 2021, când era 32%, conform sursei citate. Va construi gigantul BYD mașini în România? Numărul 2 în compania chineză, Stella Li, vine la București pentru „o întâlnire importantă” (Profit.ro) Reprezentanții BYD au transmis Profit.ro că Stella Li, mâna dreaptă a lui Wang Chuanfu, CEO-ul BYD, va veni vineri, 30 octombrie, la București, pentru „o întâlnire importantă”.  BYD se află în această perioadă într-o intensă căutare de soluții pentru construirea a cel puțin încă o fabrică de automobile în Europa, pentru a putea produce mașini destinate pieței locale care să nu mai fie obligate să plătească taxe vamale.  Una dintre declarațiile controversate făcute de vicepreședinta BYD a fost cea prin care a anunțat că vrea să devină numărul 1 în România și să depășească vânzările Dacia.  În acest moment, singura investiție într-o uzină din Europa este cea din Szegend, Ungaria, aflată în construcție și care are o întârziere de cel puțin un an, din cauza unor divergențe de mediu cu autoritățile maghiare. Fabrica ar urma să înceapă producția în această toamnă, dar nu există deocamdată informații certe privind acest moment.

Județele cu cele mai multe localități vizate de reforma administrativă (Adevărul) - Nazare nu-și dorește taxe noi în 2027, dar deficitul complică planurile Guvernului. Ar exista o soluție optimă, dar istoria nu oferă motive de optimism (SpotMedia) - Cifrele înșelătoare ale Justiției și dimensiunea reală a fraudei. Cine lovește mingea ridicată la fileu de CEDO (G4Media) INTERVIU De ce comasarea localităților mici propusă de PSD „nu va aduce bani la buget”. Expert din fostul guvern Bolojan: „Știți cum e cu diavolul și cu detaliile” (HotNews) Comasarea UAT-urilor cu sub 1.500 de locuitori nu este suficientă pentru o reformă reală a aparatului administrativ, susține într-un interviu pentru publicul HotNews expertul Victor Giosan, fost consilier pentru reforma administrației publice la Cancelaria premierului Ilie Bolojan.  Există studii internaționale care spun că o unitate administrativ-teritorială de nivelul unei primării, ca să furnizeze în mod eficient serviciile, trebuie să aibă minimum 10.000-15.000 de locuitori. Pragul de 1.500 a fost ales „ca să nu sperie prea mult primarii”. „Degeaba facem o astfel de reformă dacă sistemul electoral continuă să stimuleze oligarhiile locale” Asumarea răspunderii, singura soluție pentru ca reforma să nu devină „un Frankenstein”. Pentru că, dacă faci o astfel de lege în Parlament și fiecare începe să mai modifice pe ici, pe colo câte ceva, iese un Frankenstein. Sute de primării din România ar putea fi comasate. Județele cu cele mai multe localități vizate de reforma administrativă (Adevărul) Reforma administrativ-teritorială pe care PSD vrea să o promoveze prin lege ar putea schimba organizarea administrației locale din România. În prezent, 429 de localități au cel mult 1.500 de locuitori, însă acestea nu reprezintă o listă oficială a unităților administrativ-teritoriale care urmează să fie comasate. Alba este județul cu cele mai multe localități care au cel mult 1.500 de locuitori, respectiv 27. Pe următoarele poziții se află Caraș-Severin și Hunedoara, cu câte 26 de localități fiecare, în timp ce în Cluj sunt 25. Alte județe cu un număr ridicat de localități care se încadrează în acest prag sunt Mehedinți și Olt, cu câte 23, Dolj, cu 21, și Teleorman, cu 20. În Arad sunt 18 astfel de localități, iar în Buzău, 16. Nazare nu-și dorește taxe noi în 2027, dar deficitul complică planurile Guvernului. Ar exista o soluție optimă, dar istoria nu oferă motive de optimism (SpotMedia) Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că nu își dorește taxe și impozite noi în 2027. Și liderul PSD Sorin Grindeanu a dat asigurări că anul viitor taxele pentru români şi companiile româneşti nu vor creşte. Dar reducerea deficitului bugetar rămâne o problemă majoră, care va necesita măsuri pentru acoperirea dezechilibrelor. Una dintre variante este reducerea cheltuielilor publice, iar cealaltă, majorarea taxelor și impozitelor. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat însă pentru Spotmedia că reducerea cheltuielilor este puțin probabilă, având în vedere experiența anilor anteriori, și estimează că nivelul general al taxării va crește anul viitor, în ciuda asigurărilor PSD.  Printre variantele posibile se numără majorarea taxelor pe salarii, creșterea TVA sau impozite mai mari pe proprietăți. Cifrele înșelătoare ale Justiției și dimensiunea reală a fraudei. Cine lovește mingea ridicată la fileu de CEDO (G4Media) Hotărârea CEDO în cauza Pușcașu vs. România, prin care s-au respins pretențiile salariale ale unor judecători, zdruncină serios visul de aur al multor magistrați români: să aibă o vilă la Marbella și investiții imobiliare în Dubai. Dar hotărârea asta e mai mult decât atât: este pentru prima dată când o instituție – și încă una pan-europeană – pune oficial în discuție adevărata problemă a întregii afaceri privind restanțele salariale: cât de corecte sunt sentințele definitive prin care magistrații și-au mărit cu de la sine putere salariile. Curtea de la Strasbourg nu a analizat doar situația celor cinci judecători care au sesizat-o, ci a făcut o amplă și amănunțită radiografie a întegii afaceri, care se întinde pe mai bine de 20 de ani. Ceea ce pare să fi șocat instanța de la Strasbourg este dimensiunea financiară a afacerii. Judecătorii au constatat că pe măsură ce statul își plătea, fie și eșalonat, restanțele către magistrați, datoriile statului tot creșteau în loc să se diminueze, prin tot soiul de dobânzi și penalități, făcând imposibilă o estimare cât de cât stabilă a sumelor datorate. Conform sentinței, între 2006 și 2025, pentru toate celelalte ministere la un loc, inclusiv Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, s-au plătit drept restanțe salariale, ca urmare a unor hotărâri judecătorești, puțin peste 73 de milioane de euro, în timp ce suma revendicată doar de magistrati este de 1,4 miliarde de euro. CEDO însăși definește probelema restanțelor salariale ale magistraților din România drept o „situație excepțională”. Câtă vreme, într-o altă „situație excepțională”, CCR a fost capabilă să anuleze niște alegeri, nu văd de ce n-ar putea să tranșeze, o dată pentru totdeauna, și această chestiune, însă într-o manieră care să mulțumească victima – adică societatea românească. Cine lovește mingea pe care CEDO ne-a ridicat-o atât de bine la fileu?

Doru Marineanu: „Oamenii și-au pierdut încrederea în instituțiile statului”. De ce regulile trebuie să se aplice și privilegiaților (Video) (SpotMedia) - România: Ziua Armatei care mai așteaptă înzestrare (DW) - Unde pot duce atacurile cu drone din Marea Neagră. Un general român de Intelligence analizează riscurile (Adevărul) România nu se luptă cu o criză economică reală, ci cu o criză zugrăvită pe TikTok. Ca să obţină share-uri, like-uri şi voturi, politicienii au creat imaginea unui dezastru. La polul opus, o recepţioneră de la un hotel din Târgu Mureş, care a lucrat zece ani la nemţi, s-a întors acasă pentru că acum este mai bine în ţară decât în Germania (Ziarul Financiar) Dacă îi vezi pe TikTok, dacă îi citeşti ce scriu, dacă îi auzi ce predică - atât opoziţia, cât şi puterea -, România ar fi în flăcări, românii ar fi în stradă ca la Paris, pentru că am fi într-o criză economică, financiară, socială şi politică fără precedent. Toată lumea se luptă în like-uri şi share-uri să scoată în evidenţă cât de prost este în România, cât de prost a fost guvernul Bolojan sau cât de prost va fi guvernul Luca Niculescu, ca să nu mai vorbim de primul an din mandatul lui Nicuşor Dan. La polul opus, dacă mergi prin ţară – în ultima lună am fost la Oradea, Bistriţa, Craiova, Târgu Mureş şi Sibiu – nu este chiar deloc aşa, economia şi afacerile îşi desfăşoară activitatea în mod curent, românii sunt la muncă (şi asiaticii), unele companii au creşteri ale vânzărilor, altele au scăderi, tot ce are legătură cu consumul direct către populaţie şi scăderea puterii de cumpărare suferă (după un an de zile, august şi septembrie sunt primele luni pozitive), dar alte businessuri cresc, chiar fac investiţii şi noi angajări. Drumurile României, începând de la cele prin comune până la autostrăzi, sunt pline de maşini de marfă, TIR-uri, pe calea ferată vezi continuu trenuri de marfă, toată lumea are ceva de făcut. Câmpurile şi terenurile nu sunt în paragină, casele de la ţară arată de multe ori mai bine decât blocurile comuniste, ca să nu mai vorbim de maşinile mai vechi şi mai noi, majoritar străine, dar care par să nu fie afectate de creşterea preţului la benzină cu 30% din ultima perioadă. Creşterea preţurilor la energie, inflaţia, dobânzile mari la lei şi acum chiar la euro, creşterea cursului valutar leu/euro, plata mai grea şi cu întârziere a facturilor, în primul rând de către stat, sunt o realitate cu care se confruntă toate companiile, toţi antreprenorii, dar nu este ceva imposibil de gestionat. Doru Marineanu: „Oamenii și-au pierdut încrederea în instituțiile statului”. De ce regulile trebuie să se aplice și privilegiaților (Video) (SpotMedia) Pierderea încrederii în instituțiile statului este una dintre marile vulnerabilități ale societății românești, consideră psihoterapeutul Vasile Doru Marineanu. Această neîncredere apare și apoi prinde teren când oamenii văd reguli aplicate diferit, schimbări greu de anticipat și nedreptăți care rămân nerezolvate. Iar refacerea încrederii nu este deloc un proces simplu sau rapid: e nevoie de consecvență, tratament echitabil și posibilitatea de a lucra împreună pentru a rezolva probleme comune. Vasile Doru Marineanu, fost coordonator al Centrului Național Militar de Psihologie și Sănătate Comportamentală al MApN, explică legătura dintre funcționarea instituțiilor, nesiguranța oamenilor și vulnerabilitatea la manipulare. Evaluarea sa despre situația din România este exprimată în nume personal și se bazează inclusiv pe experiența de profesor și pe cercetări la care a participat. România: Ziua Armatei care mai așteaptă înzestrare (DW) Incursiunile în spațiul aerian, fragmentele de drone căzute pe teritoriul României și atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră au adus apărarea din discursul strategic în viața cotidiană. Interceptările reușite trebuie consemnate, dar, la fel, și vulnerabilitățile pe care incidentele le scot la iveală.  Potrivit Ministerului Apărării, anul acesta, până la 17 octombrie, au fost înregistrate 35 de pătrunderi neautorizate. Șase drone au fost doborâte. În aceeași zi, două F-16 românești au doborât două drone deasupra apelor teritoriale. În august, fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, reproșa celor care au condus politic Armata înaintea sa că au tergiversat achizițiile, deși amenințările erau cunoscute. Luna aceasta, președintele Dan a anunțat că România a cerut aliaților europeni echipamente pe care să le folosească până la sosirea celor comandate prin SAFE. Noile sisteme de detectare și combatere a dronelor vor începe să ajungă din vara lui 2027, elicoptere și radare vor fi livrate etapizat până în 2030. Cel mai recent Consiliu Suprem de Apărare a Țării, desfășurat în această săptămână, a consfințit faptul că România nu dispune acum de arsenalul necesar răspunsului prompt la amenințările prezente. Unde pot duce atacurile cu drone din Marea Neagră. Un general român de Intelligence analizează riscurile (Adevărul) Incidentele repetate din Marea Neagră, navele comerciale lovite și dronele care au căzut pe teritoriul României au creat o stare de alertă maximă și aduc îngrijorare. În același timp, există temeri că marile puteri ar urmări înțelegeri de culise în detrimentul Europei de Est și a României, iar atacurile cu drone coroborate cu viitoarea trilaterală Trump - Putin - Xi Jinpig alimentează din plin teorii ale conspirației. Generalul de intellignce (r) Adriean Pârlog tranșează subiectul și explică limitele reale ale războiului hibrid dus de Moscova. Rușii nu își permit să atace sau să provoace direct NATO. Hărțuiala va continua și va fi tot timpul probabil motivată oficial de acțiuni în oglindă la ceea ce face și Ucraina cu Federația Rusă.

Un fost judecător descrie mecanismul protejat de politicieni prin care România a ajuns datoare cu 31.000.000.000 de lei față de sute de mii de bugetari (HotNews) - Cum va arăta guvernarea / Scurt ghid de navigare prin limbajul pesedist (G4Media) Ședința noului CSAT: Amenințări la prezent, răspunsuri la viitor (DW) Diagnosticul noului Consiliu Suprem de Apărare a Țării, convocat de președintele Nicușor Dan la două zile de la învestirea noului guvern sună sever: România nu mai are parte doar de incidente în vecinătatea unui război, ci de nave lovite în propriile ape teritoriale, de amenințări la libertatea navigației înspre porturile românești, de riscuri pentru accesul la obiectivele energetice ale țării și pentru siguranța lor. Formula „consecințe directe ale agresiunii Federației Ruse dincolo de granițele Ucrainei” plasează explicit criza în contextul extinderii efectelor agresiunii fără să atribuie tehnic fiecare atac Rusiei.  Spre deosebire de acest „consiliu de securitate” național al României, presa străină și analiștii de risc din zona comercială, citați de publicații precum Bloomberg sau The Guardian, spun explicit că Rusia este sursa loviturilor din vestul Mării Negre. Cel puțin șase nave comerciale au fost lovite în ultimele două săptămâni în apropierea țărmurilor României și Bulgariei. Comunicatul transmis de Președinția României la finalul ședinței CSAT de joi, 22 octombrie 2026, precizează că membrii „au evaluat”, „au discutat”, „au analizat”, „au subliniat”. Capacitățile se vor dezvolta accelerat, planurile vor fi actualizate, exercițiile vor fi și ele adaptate. Nu este clar dacă în CSAT a fost aprobat ceva, dacă a fost dispusă vreo măsură concretă. Nu e clar ce mijloace suplimentare sunt disponibile în acest moment, nici când devin operaționale celelalte sau ce se întâmplă până atunci. Ar putea exista decizii clasificate dar, în contextul credibilității grav avariate a instituțiilor statului român, publicul ar fi trebuit să primească mostre verificabile de protecție angajată. Un fost judecător descrie mecanismul protejat de politicieni prin care România a ajuns datoare cu 31.000.000.000 de lei față de sute de mii de bugetari (HotNews) Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM, spune că „datoria statului privește multe categorii de bugetari, precum profesori, medici, polițiști, magistrați și alți bugetari”. Cine e responsabil pentru aceste datorii? Politicienii dau „legi contra voturi” de creștere a salariilor bugetarilor, pe care apoi nu le mai respectă, explică Toni Neacșu într-un interviu pentru publicul HotNews.  Discuția cu Toni Neacșu a avut loc în ziua în care CEDO a dat un semnal puternic după ce a dat dreptate statului român în litigiul cu judecătorii din România care au contestat plata eșalonată a salariilor câștigate prin hotărâri judecătorești.  Din 2011 până în 2023, suma totală câștigată în instanțe de bugetari se ridică la 31 de miliarde de lei, din care 21 de miliarde au fost deja plătiți. Până în 2028 se vor mai aduna alte sume.  Numărul total al bugetarilor care aveau acum titluri executorii este de 160.000 din care în jur de 6000 sunt magistrați, spune Neașcu. Cum va arăta guvernarea / Scurt ghid de navigare prin limbajul pesedist (G4Media) România este condamnată să trăiască și să retrăiască același film din ’89 încoace, ca în Ziua Cârtiței. După ce ajunge la putere, PSD, fie că s-a numit PDSR sau FSN, împarte generos o parte din banii pe care bugetul nu i-a avut niciodată, iar cealaltă parte o fură. Ceilalți veniți după ei la putere, să-i zicem generic dreapta cu toate păcatele ei, trebuie să administreze sărăcia. Au mai puțin de împărțit, mai puțin de furat și mai mult de tăiat, plătind în final costul politic al unor reforme obligatorii pentru a evita falimentul... Premierul Luca Niculescu n-are nici cea mai mică șansă să impună alt punct de vedere. Nici nu și-a propus, din moment ce a acceptat în guvern tot ce i-a propus PSD. Adevăratul șef al guvernului va fi maestrul hârțogar Marian Neacșu, ayatolahul funcționărimii, pus ca vicepremier și ministru al administrației și internelor. Cu doi ani înainte de alegeri, PSD guvernează în sfârșit singur cu speranța că, prin pomeni și mite electorale, va răscumpăra votul alegătorilor care au migrat între timp la AUR. Belșugul promis vine, ca de obicei, din bani pe care nu-i are, adică din împrumuturi externe scumpe sau din diverse taxe suplimentare și suprataxe aplicate marilor companii, eventual impozitarea suplimentară a celor cu venituri mari. Greu de crezut că vor avea capacitatea administrativă de a trece la impozitare progresivă, dar iată, acum au ocazia să-și pună filozofia în practică, deoarece nu mai au liberali în guvern care să spună ”nu trecem peste această linie roșie.”