Revista presei românești

Fostul judecător Cristi Danileț, scrisoare adresată președintelui Nicușor Dan: Amintiți-le magistraților corecți că sunteți alături de ei, recunoașteți-le meritele și eforturile depuse constant! În același timp, nu-i judecați pe cei fără curaj (G4Media) - Comunicatul Curții de Apel București, între necunoașterea legii și atacul la adresa judecătorului Laurențiu Beșu (PressHub) - REPORTAJ Cine sunt oamenii care au ieșit în stradă miercuri seară pentru justiție, după documentarul Recorder: „E un semnal că nu mai putem” (HotNews) Rețeaua Lia Savonea s-a înnodat. Documentarul care a scos lumea în stradă (SpotMedia) Au mai fost investigații jurnalistice care să provoace dezbateri pe rețelele sociale, reacții ale oamenilor politici, demisii ale miniștrilor și chiar modificarea legislației, dar rareori s-a întâmplat ca munca unor reporteri să schimbe atât de rapid și din temelii agenda publică, să genereze un val de declarații politice și protestul a mii de oameni, comentează pe pagina SpotMedia jurnalistul Emilian Isăilă. Documentarul Recorder a reușit, prin migala, pasiunea și determinarea cu care a fost construit, să atragă atenția și să definească imensul pericol pentru societatea românească pe care-l reprezintă corupția din politică și justiție. E imoral pentru orice guvern democratic să mărească taxele, să ceară solidaritate de la cetățeni fără să ofere nimic în schimb, nici măcar încrederea că trăiesc într-o societate care încearcă să fie dreaptă. Multă vreme m-am întrebat de ce judecătoarea Lia Savonea, dar și judecătorii din CSM sunt atât de virulenți în problema pensiilor magistraților.  Poziția lor inflexibilă friza orice logică. Era una gălăgioasă, brutală și plină de dispreț față de opinia publică, revoltată pe bună dreptate că un magistrat se poate pensiona la 48 de ani cu o pensie mai mare decât salariul. Nimeni nu reacționează atât de arogant atunci când în discuție sunt prezentate fapte și argumente care descriu o anomalie. O astfel de reacție apare doar atunci când cei aflați în discuție controlează situația, se bazează pe ceva solid, nu au de ce să se teamă. Recunosc că multă vreme n-am înțeles de unde vine această siguranță.  Investigația realizată de Recorder m-a ajutat în sensul în care indică, într-un mod subtil, existența unei înțelegeri PSD-PNL-Lia Savonea, în mandatul și cu acordul lui Iohannis. Președintele, premierul și ministrul Justiției, reacții la documentarul Recorder: Doar doi l-au văzut. Promit rapoarte, analize și cer magistraților să-și facă ei curat în propria ogradă, consemnează SpotMedia. Fostul judecător Cristi Danileț, scrisoare adresată președintelui Nicușor Dan: Amintiți-le magistraților corecți că sunteți alături de ei, recunoașteți-le meritele și eforturile depuse constant! În același timp, nu-i judecați pe cei fără curaj (G4Media) Fostul magistrat și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Cristi Danileț, îi adresează o scrisoare președintelui României, Nicușor Dan, în contextul scandalului generat de ancheta Recorder despre sistemul de justiție, informează G4Media. Danileț îi transmite lui Nicușor Dan că are de făcut trei lucruri importante: convocați de urgență CSM! mergeți și prezidați ședința! cereți investigații disciplinare și penale pentru problemele grave din justiție! Danileț reamintește aceste probleme, așa cum au tot fost expuse de magistrați curajoși începând cu anul 2017 și culminând cu cei din reportajul Recorder: dosare împărțite preferențial la parchete și la instanțe; ordine date procurorilor de a soluționa cauze într-un anumit fel; delegări cu dedicație făcute de președinții de curți de apel pentru oamenii fideli; detașări și transferuri făcute cu dedicație de CSM pentru a scoate judecători din cauze importante; anchete disciplinare făcute abuziv de Inspecția Judiciară cu privire la aspecte de viață privată; judecăți disciplinare făcute de tabăra din CSM alcătuită din 8 judecători care au încălcat legea cu rea credință în cazul mai multor judecători; redeschiderea ilegală prin recurs în casație a mai multor dosare penale și albirea infractorilor dovediți în mod definitiv de instanțele de fond; reluarea în întregime a cercetării judecătorești în multiple dosare cu miză, ca urmare a schimbării judecătorilor din complet, deși acest lucru nu este prevăzut în nicio normă legală, fiind o interpretare abuzivă a jurisprudenței CEDO; lipsa dosarelor privind judecătorii și procurorii corupți; dosare prescrise în mod imputabil unor magistrați. Comunicatul Curții de Apel București, între necunoașterea legii și atacul la adresa judecătorului Laurențiu Beșu (PressHub) Comunicatul, semnat de Biroul de Informare a Curții de Apel București este o înșiruire de afirmații acuzatoare la adresa judecătorului și insinuări la limita amenințărilor. Astfel, textul pomenește de „incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior”. Laurențiu Beșu nu are vreo funcție de conducere în sistemul judiciar și a fost 5 ani, până în 2011, polițist în DGPI, serviciul secret al ministerului de Interne. Ulterior a intrat în magistratură prin examen și a devenit procuror, apoi judecător. Conducerea Curții de Apel București a ales să sesizeze CSAT, CNSAS, CSM și Inspecția Judiciară în condițiile în care, în aprilie 2025, Curtea Constituțională a stabilit, definitiv, că foștii ofițeri de informații vor putea inclusiv funcții în magistratură.  Interdicția rămâne valabilă doar în cazul foștilor lucrători din Securitatea comunistă, ceea ce nu e cazul lui Beșu. În condițiile date, se pune întrebarea firească cui folosește, totuși, acest comunicat, în această formă, se întreabă jurnalistul Virgil Burlă de la PressHub. În primul rând, câtorva voci direct interesate și indivizi din sistemul judiciar ale căror păreri politice sunt tolerate, însă doar dacă înainte laudă calitățile Liei Savonea. Vorbim în primul rând de avocata Laura Vicol, inculpată în dosarul Nordis și fost deputat PSD, președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. Fostul premier Victor Ponta, este convins că se pregătește întoarcerea Laurei Kovesi în funcții importante ale statului român, în timp ce judecătoarea Adriana Stoicescu, cea care a pierdut 4 ore din viața în prezența lui Călin Georgescu care încerca să o racoleze pentru funcția de ministru al Justiției susține că prin documentarul – care a început în urmă cu an an și jumătate – se urmărește schimbarea lui Voineag de la DNA. REPORTAJ Cine sunt oamenii care au ieșit în stradă miercuri seară pentru justiție, după documentarul Recorder: „E un semnal că nu mai putem” (HotNews) Sute de cetățeni au protestat miercuri seară în Capitala României fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din București, după investigația Recorder despre starea sistemului judiciar. Manifestanții au cerut demisii, responsabilitate și o justiție independentă, într-o mobilizare din scurt, rară în societatea actuală. Timp de aproape trei ore, oamenii veniți pe Calea Plevnei, unde e sediul CSM, au scandat „Justiție, nu mafie!”, „Fără prescripție pentru corupție!” și „Hoții prinși, nu prescriși!”.  Unii vin pentru prima dată la un protest, alții reiau un exercițiu civic întrerupt de ani de zile.  Protestatarii au mulțimit într-o voce și jurnaliștilor care au realizat documentarul: „Bravo, Recorder!” și „Afară cu voi, Recorder suntem noi!”, s-a repetat în mulțime.  Citiți reportajul pe pagina HotNews.

CCR decide miercuri soarta noilor taxe pe locuințe și mașini. Măsurile din pachetul 2 de austeritate, în analiză finală (Adevărul) - Macron vine în România în 2026. Ce a vorbit cu Nicușor Dan la Paris despre industria de apărare, strategia lui Trump și războiul hibrid (SpotMedia) - Criza apei din Prahova: Peste 100.000 de oameni nu au încă apă de băut. Scenariul Apelor Române: după Revelion, urmează restricții (Europa Liberă) CCR decide miercuri soarta noilor taxe pe locuințe și mașini. Măsurile din pachetul 2 de austeritate, în analiză finală (Adevărul) Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe miercuri asupra legalității pachetului 2 de măsuri de austeritate, care prevede majorări de taxe și impozite locale, inclusiv pentru locuințe și autoturisme, precum și alte măsuri destinate creșterii veniturilor bugetare începând cu 2026, informează Adevărul. Practic, proiectul propune creșterea taxelor locale pentru toate formele de proprietate deținute de persoane fizice - mașini, locuințe sau terenuri, dar și majorarea unor taxe și impozite care privesc mediul de afaceri. Tot astăzi Curtea Constituţională a Românei discută sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.  Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, vinerea trecută, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat în unanimitate pentru sesizarea CCR.Potrivit judecătorilor ÎCCJ, proiectul prezinte „lacune normative, încalcă standardele internaționale, iar caracterul de urgență al acestuia nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală”. „Proiectul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Unui Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituțional”, a declarat Victor Alistar, purtător de cuvânt de la Înalta Curte. DOCUMENTAR RECORDER. Justiție capturată După câțiva ani în care Justiția a dispărut aproape complet de pe agenda publică, societatea românească s-a trezit în fața unei realități greu de digerat, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale. „Senzația este că orice ai face, scapi”, spune unul dintre magistrații pe care i-am intervievat. Același magistrat făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General: „România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”. Cum am ajuns în această situație? Acest documentar de două ore, care comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici. Mărturiile adunate din interiorul sistemului de justiție și pe care le prezentăm în acest material sunt de o gravitate fără precedent. Ele vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură. Consecințele acestor realități dramatice ne afectează viețile tuturor, pentru că o societate democratică nu poate supraviețui fără o justiție independentă. Macron vine în România în 2026. Ce a vorbit cu Nicușor Dan la Paris despre industria de apărare, strategia lui Trump și războiul hibrid (SpotMedia) Președintele Nicușor Dan a declarat, marţi, la finalul întâlnirii oficiale cu Emmanuel Macron de la Paris, că l-a invitat pe președintele Franței să viziteze România în 2026, iar acesta a confirmat că va veni. În conferința de presă, Nicușor Dan a precizat că discuțiile au vizat și economia, subliniind că Macron a evidențiat caracterul strategic, pe termen lung, al investițiilor franceze din România, nu unul speculativ. În privința noii strategii de securitate a SUA, Nicuşor Dan crede că Europa trebuie să se mobilizeze pentru a-și asigura securitatea. Discuțiile au vizat şi tema războiului hibrid și a dezinformării, cei doi lideri convenind că pot învăța unii de la alții din experiențele proprii, scrie SpotMedia. Criza apei din Prahova: Peste 100.000 de oameni nu au încă apă de băut. Scenariul Apelor Române: după Revelion, urmează restricții (Europa Liberă) Peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița nu au nici în prezent – la două săptămâni după înfundarea barajului de la Paltinu – apă bună de băut de la chiuvetă. Autoritățile județene speră ca apa potabilă să fie distribuită de la finele săptămânii, dar asta depinde de rezultatele bacteriologice. Până atunci, au cerut Guvernului să distribuie în continuare apă potabilă îmbuteliată populației. Administrația Națională Apele Române propune ca, după Revelion, apa din cele 12 localități afectate să fie restricționată. Problema barajului de la Paltinu ar putea fi rezolvată abia în vara anului viitor. Pe larg pe pagina Europei Libere.

De ce au pierdut PSD și Sorin Grindeanu, USR și Nicușor Dan atât de rușinos în Capitală (G4Media) - INTERACTIV Cât de mult au greșit sondajele, din nou, la alegerile din București. Ce a făcut Italia după o situație asemănătoare / Exemple din alte țări europene (HotNews)  Nicușor Dan, lumini și umbre după 200 de zile de mandat (Republica) Puncte tari: 1. A adus un alt stil de comunicare la Cotroceni, mai deschis și mai aproape de oameni, după epoca Aroganței Sale Klaus Iohannis. A renunțat la cheltuielile inutile de protocol și la excursiile externe de plăcere. 2. A încercat să fie un președinte al tuturor românilor, inclusiv al celor care nu l-au votat. Surprinzător pentru fanii săi, a dat multe mesaje și semnale de reconciliere „suveraniștilor”, chiar dacă inutile.  3. A ținut cursul proeuropean al României și a încercat o reapropiere de administrația americană. Încearcă dezghețarea relației transatlantice, pregătind de câteva luni o întâlnire cu Donald Trump. Puncte slabe: 1. Nu a pus directori civili la serviciile de informații. 2. Repetă greșeala lui Klaus Iohannis de a se purta tandru cu PSD. Este modalitatea cea mai rapidă de a-și pierde toată zestrea electorală. 3. Nu arată susținere pentru premierul Ilie Bolojan în fața sabotajelor permanente ale PSD, probabil din teama ascunsă că-l va contracandida la viitoarele alegeri prezidențiale. Mai multe în Republica. De ce au pierdut PSD și Sorin Grindeanu, USR și Nicușor Dan atât de rușinos în Capitală (G4Media) Despre marii învingători de la PNL — Ciprian Ciucu și Ilie Bolojan — am spus cam tot ce era de spus. Este victoria categorică a doi politicieni care au avut curajul unor reforme esențiale și schimbări vizibile. Marea întrebare este: de ce au pierdut atât de urât ceilalți? Eșecul lui Drulă este, în egală măsură, eșecul lui Nicușor Dan, așa cum eșecul candidatului PSD reprezintă și eșecul lui Sorin Grindeanu. Amândoi au ceva în comun: au subminat reformele premierului Bolojan. PSD mai vocal, președintele Nicușor Dan ceva mai discret. Sorin Grindeanu și Nicușor Dan au o bună relație și o bună comunicare. Și unul, și celălalt au făcut o tumbă ideologică, încercând să se transforme în altceva decât sunt. Grindeanu s-a lepădat, la congresul în care a fost ales președinte, de „progresism”, sperând că, prin revenirea la abordarea ultraconservatoare, va recupera terenul pierdut în fața extremiștilor de la AUR. La rândul său, șeful statului a început să facă cu ochiul tot mai des către mișcarea neo-legionară, comițând o serie de gesturi simbolice nefericite: de la atacarea legii Vexler la CCR și retrimiterea ei în Parlament (în ciuda verdictului unanim al Curții că legea este constituțională), până la decorarea unor figuri controversate. Fiecare, în felul său, a încercat să se cațere pe noul val de extremă dreapta care bântuie Europa, legitimându-l și potențându-l în acest fel. Acest oportunism politic n-a convins, se pare, pe nimeni. Nici PSD n-a recuperat terenul pierdut în fața AUR, iar o mare parte dintre alegătorii useriști a preferat să dea un vot util lui Ciucu și să-l salveze pe Ilie Bolojan, decât să-i legitimeze lui Nicușor Dan contorsiunile ideologice, plus concubinajul ascuns cu PSD-ul lui Grindeanu. Integral pe G4Media.ro. INTERACTIV Cât de mult au greșit sondajele, din nou, la alegerile din București. Ce a făcut Italia după o situație asemănătoare / Exemple din alte țări europene (HotNews) Din 18 mari sondaje de opinie centralizate de HotNews înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei, niciunul nu a reușit să îl dea pe câștigător, liberalul Ciprian Ciucu, măcar la un scor apropiat de cel obținut în realitate. S-a întâmplat la aproape toate cele șapte rânduri de alegeri din ultimul an și jumătate din România. Profesorul universitar Mircea Comșa, sociolog, spune că situația nu e specifică României, dar că în alte țări astfel de cazuri sunt „mai degrabă rare”. Într-o analiză pe blogul său, profesorul universitar Mircea Comșa scrie că e posibil ca în ultimele zile mulți alegători să își fi schimbat opțiunea de vot, dintr-un „calcul practic”, iar asta să îl propulseze pe Ciucu la un scor mult mai mare decât a prevăzut orice sondaj. Prezența redusă la vot a jucat un rol important. Alegători care „și-au ascuns votul”. Citiți pe pagina HotNews despre: Bulgaria - un episod major pe scena politică și un „eșec total” al caselor de sondare la alegerile parlamentare din noiembrie 2021. În Italia nu pot fi publicate sondaje politice cu 15 zile înaintea votului. Ungaria – Motivul pentru care casele de sondare „sunt supuse unei presiuni mari” / Guvernul Viktor Orban dă milioane de euro pe sondaje.

10 concluzii la cald. Ciucu l-a învins pe Nicușor Dan pentru Bolojan (Cotidianul) - Sper ca Ciprian Ciucu, noul primar general, să oprească transformarea centrului Bucureştiului într-o favelă, unde cerşetorii, oamenii străzii, aurolacii şi nu numai încep să fie ca la ei acasă (Ziarul Financiar) 10 concluzii la cald. Ciucu l-a învins pe Nicușor Dan pentru Bolojan (Cotidianul) Ciprian Ciucu a candidat cu sloganul ”Bucureștiul pus la punct”. Astăzi, l-a pus la punct pe șeful statului. Ciprian Ciucu a câștigat detașat Primăria Capitalei după o competiție în care marele învins este președintele Nicușor Dan. Victoria lui Ciucu îi fortifică poziția premierului Ilie Bolojan în coaliția de guvernare și în interiorul PNL. Pe scurt, în această seară s-a format un pol de putere în zona de dreapta cu un impact major pe termen lung, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare și prezidențiale. Dincolo de Ciucu, marele câștigător al serii este premierul Ilie Bolojan. Cu o poziție fragilă în coaliția de guvernare înainte de alegeri și cu o moțiune de cenzură pe cap, Bolojan primește brusc o doză consistentă de putere. Poate negocia de pe poziții de forță reformele propuse, dar blocate între timp de PSD. Înainte de alegeri, PNL era un partiduleț cu un procent de 15% în Parlament și cu un premier șubred. După alegeri, PNL are în raniță un primar general și un premier reîncărcat politic. Și nu doar atât. Prin Ciucu și Bolojan, liberalii au o ofertă electorală puternică pentru următorii ani. USR a terminat în genunchi această competiție. Partidul a fost umilit în principalul său fief electoral. Să obții cel mai mare scor din București la alegerile locale din 2024, iar câteva luni mai târziu să te lupți cu Ana Ciceală pentru locurile 4-5, e o lecție care prevestește vremuri grele pentru acest partid. Paradoxal, tocmai tandemul Bolojan-Ciucu poate salva USR. Scopul premierului e să aibă de partea sa un partid pe aceeași lungime de undă, care să-i susțină planurile de reformă în veșnica luptă cu pilele, cunoștințele și relațiile mufate la bugetul statului. Nu ar fi exclus un pol de dreapta pentru alegerile locale și parlamentare din 2028, dar PNL va pune condițiile. Să nu ne îmbătăm cu... Ciucu (SpotMedia) În primul rând, vorbim despre o gravă problemă de legitimitate democratică. Ciucu a câștigat Bucureștiul cu doar 211.000 de voturi, mult sub performanța lui Nicușor Dan din 2024, care obținea 352.734. Raportat la cei 1.803.728 de bucureșteni cu drept de vot, noul primar este validat de sub 12% din electorat. Un procent care ar trebui să tempereze orice euforie. Al doilea semnal de alarmă este ascensiunea spectaculoasă a extremismului fără substanță. În 2024, candidatul AUR, Mihai Enache, obținea un modest 3,04%. Acum, Anca Alexandrescu a sărit la aproape 22%, în ciuda boicotului lui Călin Georgescu. Este un salt uriaș pentru Bucureşti, care spune ceva extrem de incomod despre frustrarea acumulată, despre radicalizarea unei părți din electorat și despre eșecul partidelor clasice de a livra speranță, nu doar management. Și mai e ceva care dă puternic de gândit electoratului cu simt încă critic şi viziuni cu adevărat liberale. Prezența constantă a lui Bolojan la Antena 3 și felul în care Ciucu a fost luat pe sus aseară și dus în platoul varanului, trăindu-și practic victoria alături de Gâdea și Badea. Alături de refuzul de a merge la orice fel de dezbatere în campanie (pe modelul Klaus Iohannis) şi distanţa la care e ţinută presa de Guvern (uneori brutal), sunt imagini şi fapte, care spun mai mult decât o mie de analize despre cine controlează, de fapt, narațiunea publică. Sper ca Ciprian Ciucu, noul primar general, să oprească transformarea centrului Bucureştiului într-o favelă, unde cerşetorii, oamenii străzii, aurolacii şi nu numai încep să fie ca la ei acasă (Ziarul Financiar) Jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF, atrage atenția că Bucureștiul face 25% din PIB-ul României (adică 95 de miliarde de euro din 380 de miliarde de euro), are venituri de 11 miliarde de lei, adică peste 2 miliarde de euro, este un oraş care în acte are 2 milioane de locuitori, dar în realitate sunt peste 4-4,5 milioane de oameni care au legătură directă cu acest oraş, cu un salariu mediu de aproape 7.000 de lei, adică 1.400 de euro net pe lună, cu 40% peste media naţională. Nu cred că noul primar poate rezolva problema traficului, aşa cum îşi doreşte toată lumea, aceasta fiind principala problemă din Bucureşti. Bulevardul Magheru nu se poate lărgi, bulevardul Iuliu Maniu nu poate fi altul de mâine, chiar dacă toată lumea, care stă cu zecile de minute în trafic, îi înjură pe cei care conduc Capitala sau guvernul. Poate, cel mult, printr-un management automatizat al traficului, să se câştige câteva minute. Dar mai mult nu cred că se poate face. M-aş bucura ca noul primar să vină în faţa publicului cu un proiect pentru o sală de concerte pe măsura puterii economice a Bucureştiului (Festivalul George Enescu este considerat a fi în top 3 din Europa şi îşi desfăşoară activitatea tot într-o sală a lui Ceauşescu), pentru că bani sunt nu pentru o singură sală, ci pentru zece săli. M-aş bucura ca noul primar să oprească transformarea centrului Bucureştiului într-o favelă, aşa cum se întâmplă de câţiva ani, având în vedere că infrastructura crapă, când totul este blocat, când mergi printre gunoaie şi nu ştii a cui este vina – a primarului de sector sau a primarului Capitalei -, când clădirile se pot prăbuşi în capul tău în orice moment, când toată zona de centru devine un fief al cerşetorilor, oamenilor străzii, aurolacilor, al gunoiului care se întinde peste tot.

Alegeri la București - Cine este Daniel Băluță? (DW) - Anca Alexandrescu, colaboratoarea borfașilor: Marii condamnați penal cu care a lucrat candidata AUR în cariera de consultant (G4Media) - Criza apei | Un eșec comunist, cârpeala post-decembristă & birocrația actuală. Cum a ajuns acumularea de apă Paltinu o bombă murdară cu ceas (Europa Liberă) - Orașul câinilor. Localitatea din România care a ajuns să găzduiască cel mai mare adăpost din lume dedicat animalelor fără stăpân (Libertatea) Criza apei | Un eșec comunist, cârpeala post-decembristă & birocrația actuală. Cum a ajuns acumularea de apă Paltinu o bombă murdară cu ceas (Europa Liberă) Pe 17 aprilie 1970 era dat în funcțiune Barajul Paltinu de pe râul Doftana din județul Prahova. O construcție de 108 metri înălțime și 455 metri lungime. Pentru a alimenta cu apă localitățile din aval, prin stația de tratare a apei de la Voila, în 1982 a început construcția Bazinului de Apă Curată (BAC) Lunca Mare: o amenajare hidrotehnică lungă de trei kilometri, cu adâncimi de până la 11 metri, în albia râului Doftana. În vreme ce Barajul Paltinu a fost ridicat în mai puțin de trei ani, bazinul a fost finalizat în 1986 și dat în folosință abia în 1988. Volumul brut al bazinului este de 315.000 de metri cubi, iar cel util - de 258.000 mc. O familie folosește, în medie, lunar, 10-15 metri cubi de apă. La scurt timp după darea bazinului în exploatare, au apărut primele probleme: deformări ale taluzului și scurgeri de apă. Reparațiile repetate din 1992, 1997, 2000, 2004 și 2008 „nu au rezolvat deficiențele de comportare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare”. În 2017-2018 a fost întocmită documentația tehnică de avizare a lucrărilor de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe, pe râul Doftana”. Valoarea totală a investiției era estimată la 27,8 milioane lei (5,6 milioane euro) cu TVA, informează Europa Liberă.  Pe 31 octombrie 2025, conducerea Apelor Române răspundea că, referitor la obiectivul de investiții Reabilitare Bazin Apă Curată, acesta are o valoare totală de 115,8 milioane lei (22,7 milioane de euro). De patru ori mai mult față de suma estimată la 27,8 milioane lei (5,6 milioane euro) cu TVA în urmă cu opt ani. Alegeri la București - Cine este Daniel Băluță? (DW) DW publică zilele acestea portretele principalilor candidați la alegerile pentru Primăria Generală a Bucureștiului, unde câștigătorul primește cele mai multe voturi după șeful statului. Primul în serie, candidatul PSD. Daniel Băluță are 48 de ani și a intrat în PSD „datorită mamei” sale, care era membră activă a partidului. E primar al sectorului 4 de 10 ani. Mărturisește că are un buget de campanie de circa 800.000 de euro, bani pe care social-democrații îi investesc pentru a avea un primar general și care vin din fondurile statului. A terminat Facultatea de Stomatologie în 2001, dar și-a luat rezidențiatul abia în 2009. A făcut în sectorul pe care îl conduce un spital stomatologic pe bani europeni. E investiția cu care se laudă cel mai mult, dar cine și cum beneficiază de ea, fiindcă în România tratamentele stomatologice nu sunt decontate de stat? Merg la dentist doar cei care își permit. Pe moment Primăria le oferă minorilor servicii ortodontice gratuite, iar pensionarilor sectorului tratament gratuit în această clinică nouă care se integrează cu Spitalul universitar de specialitate.  Despre numeroasele anchete de presă la adresa lui Băluță puteți citi pe pagina DW. Anca Alexandrescu, colaboratoarea borfașilor: Marii condamnați penal cu care a lucrat candidata AUR în cariera de consultant (G4Media) Anca Alexandrescu, candidata partidului extremist AUR la Primăria București, a colaborat de-a lungul timpului cu politicieni și oameni de afaceri condamnați penal: Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Sorin Oprescu și Maricel Păcuraru. Unii dintre aceștia au avut probleme penale după ce au încheiat colaborarea cu Anca Alexandrescu, dar alții era urmăriți sau chiar condamnați când actuala candidată lucra cu ei. Alexandrescu se prezintă drept un candidat anti-sistem, dar are o legătură de 29 de ani cu PSD, partid pentru care a început să lucreze încă din 1996. Anca Alexandrescu a fost promovată de liderii PSD cu care a lucrat în conducerea unor firme sau instituții strategice precum Romarm, Romaero și Fondul Român de Contragarantare. G4Media prezintă lungul istoric al colaborărilor Ancăi Alexandrescu cu foști politicieni de vârf din România, care au la activ condamnări grele pentru corupție. ANALIZĂ Toate mizele din lupta pentru Capitală. Pe cine va lovi ghilotina electorală (Cotidianul) Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan se luptă prin interpuși. Victoria lui Ciprian Ciucu ar fi un colac de salvare pentru Ilie Bolojan, în schimb, pentru Nicușor Dan ar fi cel mai rău scenariu posibil. Scrutinul pentru Primăria Capitalei va reseta total raportul de forțe din coaliția de guvernare. Premierul Ilie Bolojan fie va ieși întărit, prin victoria lui Ciprian Ciucu, fie va pierde puterea, posibil chiar săptămâna viitoare. De partea cealaltă, un eventual succes al taberei suveraniste ar îngropa actuala coaliție și ar deschide drumul AUR spre o victorie cu peste 50% la următoarele alegeri parlamentare. Citiți analiza jurnalistului Sebastian Zachmann în Cotidianul. Orașul câinilor. Localitatea din România care a ajuns să găzduiască cel mai mare adăpost din lume dedicat animalelor fără stăpân (Libertatea) La câțiva kilometri de Pitești, în satul Smeura din comuna Moșoaia-Argeș, se află cel mai mare adăpost de câini din lume. În complexul care se întinde pe 4,5 hectare, sunt 6.000 de câini și 200 de pisici. Adăpostul a fost deschis în anul 2000 și este administrat de organizația Tierhilfe Hofnung din Germania, cea care asigură și finanțarea. La ora actuală, „orașul câinilor” are 142 de angajați.  Reporterii Libertatea au vizitat toate secțiunile adăpostului, de la spațiile pentru câini și spațiile de îngrijire pentru animalele aflate sub tratament, până la singurul centru de sterilizare și îngrijire a câinilor din România, deschis în primăvara anului 2024. 

Operatorul de apă din Prahova, sursă de sinecuri pentru PNL, PSD și UDMR / Cum s-au cheltuit discreționar banii societății deținute de Apele Române / Salariul directorului general este de 34.149 lei brut (G4Media) - Dușmanii lui Bolojan și (im)posibila cădere a guvernului (DW) - Alegeri la Primăria Capitalei. Ziarul Financiar a trimis un set de opt întrebări primilor cinci candidaţi în sondaje. Ce soluţii au pentru trafic, benzi unice, spaţii verzi, clădirile în ruină din centrul istoric, pistele de bicicletă, trotuarele rupte din oraş, o sală de sport şi o sală de concerte?  Picătura de incompetență care a transformat apa potabilă în lux (SpotMedia) Criza apei de la Barajul Paltinu ne-a pus din nou față în față cu realitatea românească: nu natura (ploaia) a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, ci statul. Doar că statul nu există cu adevărat, nu? Dacă vorbim de stat, de sistem, vorbim de oameni, oameni care au uitat (dacă au ştiut vreodată) ce înseamnă responsabilitatea, prevenția și competența. Tot ce vedem acum sunt declarații acoperitoare şi o vânătoare de vrăjitoare. Se arată cu degetul şi se caută vinovaţi, pentru că situația a fost anticipată și ar fi putut fi evitată. Dacă cuiva i-ar fi păsat suficient. Şi cum rezolvăm? Pompieristic. La propriu! Cu IGSU care duce cisterne cu apă. Ca și cum zeci de mii de oameni ar putea trăi cu apă livrată în găleți, în secolul XXI. România va continua să culeagă consecințele acestui sistem până când va învăța un lucru simplu: infrastructura critică nu poate fi lăsată în mâinile oamenilor numiți pe pile şi loialitate. Nu mai putem merge înainte cu un sistem din care oamenii competenți pleacă de lehamite, iar funcțiile sunt ocupate pe criterii de partid, iar orice control rămâne o formalitate politizată, pe hârtie, nu pe teren. Articolul integral, semnat de Bogdana Boga, redactor șef, pe pagina SpotMedia. Operatorul de apă din Prahova, sursă de sinecuri pentru PNL, PSD și UDMR / Cum s-au cheltuit discreționar banii societății deținute de Apele Române / Salariul directorului general este de 34.149 lei brut (G4Media) Operatorul de apă din județul Prahova, Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, societate deținută integral de Apele Române, a fost o sursă continuă de sinecuri pentru partidele aflate la guvernare. De asemenea, din analiza a circa 150 de decizii ale Adunării Generale a Acționarilor și Consiliului de Administrație (CA) realizată de G4Media.ro pe  ultimii 10 ani reiese că această societate acuzată de dezastrul care a lăsat fără apă circa 100.000 de persoane din două județe și a pus în pericol sistemul energetic al țării a cheltuit bani fără încetare și în mod discreționar, chiar în perioada de criză bugetară. Culmea: în aprilie 2025, în cadrul firmei a fost înființat un Comitet de Gestionare a Riscurilor format din trei membri ai Consiliului de Administrație – fără nici un rezultat, după cum o arată actuala situație din cele două județe afectate. Dușmanii lui Bolojan și (im)posibila cădere a guvernului (DW) Ilie Bolojan și-a pus din nou mandatul pe masă, prin asumarea răspunderii în Parlament pentru Legea privind pensiile magistraților. Se discută intens în parlament despre depunerea unei moțiuni de cenzură, iar primul care a vorbit despre siguranța arcului de guvernământ în această situație a fost liderul UDMR, Kelemen Hunor. E nevoie de 116 semnături pentru o moțiune de cenzură, ceea ce nu e prea complicat chiar în peisajul ranchiunos dintre extremiști. Trecerea moțiunii e mai puțin posibilă, pentru că sunt necesare 233 de voturi. Dacă AUR depune moțiunea vineri, adică a treia zi după asumarea răspunderii guvernului, care a avut loc marți, votul asupra moțiunii de cenzură va avea loc după alegerile pentru primăria generală a capitalei. E posibil ca scrutinul de duminică să influențeze moțiunea de cenzură. Kelemen Hunor a spus că deocamdată „nu simte” că în coaliție „cineva dorește căderea guvernului: vorbesc de ziua de azi. Ce se va întâmpla săptămâna viitoare vom vedea”. Votul de duminică e sub semnul întrebării, fiindcă PNL și USR nu au reușit să cadă de acord asupra unui candidat comun. Cel mai recent sondaj arată că Anca Alexandrescu de la Realitatea TV, susținută de AUR, este la egalitate cu social-democratul Daniel Băluță cu 23,3%. Urmează liberalul Ciprian Ciucu cu 21%, Cătălin Drulă (USR) 15,5,% și Ana Ciceală (SENS) 8,4% (AtlasIntel, 27-30 noiembrie 2025). O eventuală victorie a reprezentantei suveraniștilor, pe care, însă, Călin Georgescu tocmai a anunțat că nu o va susține, ar putea modifica ecuația actuală de putere, scrie jurnalista DW Sabina Fati.  Alegeri la Primăria Capitalei. Ziarul Financiar a trimis un set de opt întrebări primilor cinci candidaţi în sondaje Ce soluţii au pentru trafic, benzi unice, spaţii verzi, clădirile în ruină din centrul istoric, pistele de bicicletă, trotuarele rupte din oraş, o sală de sport şi o sală de concerte? La întrebări au răspuns doar Cătălin Drulă şi Ana Ciceala. Vedeţi răspunsurile în ZF. Pentru candidaţii care nu au răspuns, Ciprian Ciucu, Daniel Băluţă şi Anca Alexandrescu, Ziarul Financiar a răspuns în locul lor, selectând o parte din informaţii din programele pe care le-au publicat pe site-urile proprii. 

Monica Hunyadi, care s-a aflat în zborurile Nordis, e în conducerea firmei de stat acuzată de ministra Mediului că a provocat criza apei din Prahova / În 2022 a fost numită șefă la CFR Electrificare, deși mai condusese doar un coafor (G4Media) - Cât de eficient au lucrat magistrații în ultimii ani: Topul ultimelor 20 de megadosare care urmează să fie închise prin prescripție (Libertatea) - Super sporurile. Bugetarii care încaseasă doar din „adaosuri” peste 10.000 de lei (Cotidianul) Guvernul și-a angajat răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraţilor / Premierul Bolojan: Proiectul pune economia pe baze sănătoase (Economedia) Guvernul și-a angajat răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraţilor, a anunțat premierul Ilie Bolojan. „De data aceasta avem și avizul CSM, de data aceasta. E adevărat, negativ”, a declarat premierul. El a precizat că proiectul crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani. De asemenea, proiectul introduce o creștere a vechimii în muncă de la 25 de ani la minim 35 de ani. Nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, a explicat prim-ministrul. Proiectul mai introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net, în contextul în care astăzi pensia este cât ultimul salariu. Cât de eficient au lucrat magistrații în ultimii ani: Topul ultimelor 20 de megadosare care urmează să fie închise prin prescripție (Libertatea) Trei politicieni, șase oameni de afaceri, cinci medici și două vedete sunt în Top 20 inculpați de lux ale căror dosare așteaptă de la judecători soluția încetării procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Este vorba despre ultimul „lot” de dosare care încă n-au fost închise din cele peste 13.000 de cauze în care statul a pierdut dreptul să-i tragă la răspundere penală pe făptuitori urmare a deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți. Super sporurile. Bugetarii care încaseasă doar din „adaosuri” peste 10.000 de lei (Cotidianul) Bugetari din mai multe instituții reușesc să încaseze doar din sporuri de trei ori mai mult față de angajatul care primește leafa minimă, care este la un brut de 4.050 de lei. Situația sporurilor mari poate fi observată mai ales în zona Justiției, fie că vorbim de CCR, CSM, Ministerul Justiției sau alte instituții. La CCR, președintele CCR încasează mai multe sporuri, la fel ca membrii simpli ai plenului de nouă. Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este cel mai mare, de 25% din salariul de bază, și ajunge la 11.769 de lei, sumă brută. Un al doilea spor este cel pentru păstrarea confidențialității, adică 2.354 de lei, în timp ce un al treilea spor este cel pentru condiții vătămătoare, plafonat la 300 de lei. Pe de altă parte, salariul brut de bază este de 47.074 de lei. Guvernul Ciucă ar fi trebuit să adopte noua lege a salarizării până la 30 iunie 2023, proiecte normativ care ar fi limitat sporurile la 20% din leafa brută. Acesta era termenul-limită din PNRR. A evitat. Apoi, guvernările Ciolacu nici nu au vrut să audă de această reformă. În urma negocierilor purtate în perioada Guvernului Bolojan, Executivul a reușit să obțină amânarea adoptării unei noi legi. „7 greșeli majore ale autorităților, care au cauzat criza apei din Prahova”. Un expert susține că dezastrul de la Paltinu putea fi evitat (HotNews) Criza de la barajul Paltinu a fost consecința inevitabilă a unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri operate fără rezerve și fără strategii alternative, agravate de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice, spune Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. Estimările arată că această criză nu se va rezolva prea curând, întrucât pentru următoarele zile sunt prognozate ploi, care vor îngreuna lucrările. Expertul arată ce trebuia făcut în aceste condiții, conform bunelor practici internaționale: 1. Mărirea capacității de stocare a apei pentru situații de criză Înainte de coborârea apei din lac, era nevoie de: umplerea la 100% a rezervoarelor existente instalarea unor rezervoare modulare temporare (containere-bazin) asigurarea unei autonomii minime de 24–48 de ore pentru toate localitățile 2. Monitorizare hidrologică și predicție meteo integrată Înainte de golire se analizează: riscul de golire riscul de aluviuni scenarii „dacă vine ploaia” scenarii de turbiditate extremă Lucrările nu se programează în sezonul cu risc mare de ploi, cum este această perioadă în România, mai spune expertul.Continuarea, pe pagina HotNews. Monica Hunyadi, care s-a aflat în zborurile Nordis, e în conducerea firmei de stat acuzată de ministra Mediului că a provocat criza apei din Prahova / În 2022 a fost numită șefă la CFR Electrificare, deși mai condusese doar un coafor (G4Media) Monica Hunyadi, care i-a însoțit pe liderii PSD în  unele zboruri în destinații de lux cu avioane private plătite de compania Nordis, face parte din conducerea firmei de stat Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) SA, potrivit declarației sale de avere. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat marți oficiali de la două instituții subordonate, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa şi Exploatarea Sistemului Zonal (ESZ) Prahova că au provocat criza de apă din zona Prahova-Dâmbovița pentru că ar fi ascuns riscurile operațiunii de curățare a unui bazin de acumulare. Reamintim că peste 100.000 de oameni au rămas fără apă, la fel ca și școlile și spitalele din zonă. Mai mult, OMV Petrom a trebuit să oprească centrala electrică de la Brazi, care furniza aproape 10% din energia electrică consumată zilnic. ”Becul s-a stins pentru Artan” — Muzica românească pierde vocea unică a lui Adrian Pleșca (Republica) Astăzi muzica românească este în doliu. Adrian Pleșca, cunoscut de toți drept ”Artan”, artistul care a marcat generații cu timbrul său inconfundabil și cu energia ce i-a definit prestațiile pe scenă, a murit marți, la vârsta de 64 de ani, potrivit Radio România București FM. Cu dispariția lui, o parte din istoria muzicii alternative românești dispare, lăsând în urmă ecoul unei cariere frumoase și trăite cu intensitate.

ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) - Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  - Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Dragoş Damian, Terapia: Nicuşor Dan, discurs de mare CEO, de mare corporaţie, de 1 Decembrie 2025. Aveam nevoie de asta (Ziarul Financiar) Nu este un comentariu de tip odă conducătorului suprem însă, trebuie să recunoaştem, este prima dată când un Preşedinte al României ne vorbeşte, cu candoare, dacă putem spune aşa, despre adevăratele probleme din societate, citim în ZF. ”Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Şi trăim mai bine decât mulţi din oamenii din ţări vecine nouă”. De fapt trăim mai bine chiar decât anul trecut, au crescut salarii şi pensii. “România este o ţară coruptă (…) .Totuşi, suntem mai puţin corupţi decât acum 20 de ani”. Nu trebuie să fim supăraţi pe cei care primesc şpagă ci pe noi, cei care o dăm. Daca mediul de afaceri va înceta să dea şpagă atunci mâine România va fi mai puţin coruptă decât este astăzi. “Avem multe zone de excelenţă în educaţie, dar, în ansamblu, sistemul de învăţământ este slab spre foarte slab. Şi asta o să ne provoace mari probleme în viitor. Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toţi banii pe care noi toţi i-am dus încolo. Dar vedem totuşi primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanţare din PNRR” Discurs de mare CEO al unei mari corporaţii. Dacă recunoşti care sunt problemele reale din organizaţie vei ştii care sunt măsurile de remediere de care organizaţia are nevoie. Şi o vei salva, conchide Dragoș Damian, directorul general al Terapia Cluj. ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) George Simion a fost prezent luni, la Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naționale. Îmbrăcat într-un cojoc tradițional, liderul AUR a participat în orașul Marii Uniri la un miting, alături de câteva sute de membri și simpatizanți ai partidului, care au fluturat steaguri tricolore și au scandat pentru „suveranitate” națională. Este o imagine pe care AUR o pune în scenă cu regularitate, în încercarea de a capitaliza politic curentul patriotic ignorat de partidele politice mainstream. Cu alte cuvinte, „cine nu-i cu noi este împotriva României”, un refren des utilizat în ultimii ani. Faptul că George Simion și ceilalți lideri AUR își autoproclamă regulat patriotismul nu îi face însă cu nimic mai iubitori de țară, remarcă profesorul Adrian Papahagi, care subliniază, într-o analiză pentru „Adevărul”, că patriotismul adevărat se măsoară prin faptele unui om. Radu Carp: Observ un fenomen îngrijorător, normalizarea în societate a discursului de tip AUR - Interviu video (SpotMedia) România se confruntă cu o serie de provocări, de la consolidarea extremei drepte până la o criză internă de reprezentare, dar și una legată de capacitatea de guvernare.  Profesorul Radu Carp a analizat modul în care România a gestionat anul 2025 și de ce formațiunile populiste precum AUR și-au atins maximul de potențial, situat undeva la 40%.  Această ascensiune a extremelor politice face parte dintr-un fenomen european, alimentat de o uriașă criză a reprezentării, generată de rețelele sociale. Cunoscutul analist politic consideră că țara noastră nu are o alternativă la extremism în afara actualei coaliții de guvernare. Mai multe în interviul video de pe pagina SpotMedia. Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  În pandemie, 24.527 de pacienți s-au infectat cu COVID în spitalele din România, potrivit datelor oficiale. Erau oameni internați pentru alte probleme medicale, numite „comorbidități” de cei din Grupul de Comunicare Strategică. Erau părinții sau copiii cuiva, veniți la spital ca să se vindece. Mulți dintre ei au plecat de aici în saci de nailon. După ani buni, instanțele recunosc că ceea ce s-a întâmplat atunci în spitale a încălcat legea. În câteva cazuri, rudele celor decedați au dat în judecată spitalele şi au cerut daune. Pe portalul hotărârilor judecătoreşti din România există patru dosare de acest fel. Unul singur a ajuns, între timp, la finalul procesului. Libertatea vă dezvăluie toate aceste patru poveşti cutremurătoare, dar şi deciziile judecătorilor, în fiecare dintre ele.    Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Ministerul Finanțelor va derula, în perioada 5-12 decembrie, ultima ediție Fidelis a acestui an, potrivit unui anunț al ministerului.  Ediția din decembrie vine cu dobânzi de până la 7,55% la emisiunile în lei și de până la 6,20% la cele în euro. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro prin intermediul băncilor partenere. Per total,cumulat, în cele 10 ediții lunare din acest an ale Fidelis, Guvernul a împrumutat de la populație 19,6 miliarde de lei, conform calculelor CursDeGuvernare.ro, ceva mai mult peste ce lua în 2024, când o ediție Fidelis avea loc la 2 luni și Finanțele atrăgeau pe emisiune între 3 și 3,5 miliarde de lei de la populație, pentru finanțarea deficitului bugetar. De notat că titlurile de stat beneficiază de un regim fiscal special, fiind neimpozabile.

Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews) - Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW) - Eșecul SRI în cazul traficului de identitate în favoarea rușilor. De zeci de ani, se vinde cetățenia română VIDEO (SpotMedia) - Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea) Guvernul n-a izbutit în 1.500 de zile să-și reformeze toate companiile, deși știa că poate pierde sute de milioane de euro (Europa Liberă) România ar fi trebuit să elimine până pe 28 noiembrie conducerile interimare și să numească, la toate companiile de stat, șefi profesioniști, selectați prin proceduri transparente și competitive. N-a izbutit. Până la aceeași dată, ar fi trebuit să demonstreze că peste 90% din companiile sale din domenii cheie – precum energia – respectă principiile de guvernanță corporativă stabilite de OCDE. N-a izbutit. La fel cum nu a reușit, deși și-a asumat că va face acest lucru încă din 2021, să adopte o lege prin care să reformeze pensiile de serviciu ale magistraților. Nota de plată va veni vineri, de la Bruxelles, de unde Bucureștiul poate afla dacă va pierde sute de milioane de euro din PNRR. Continuarea, pe pagina Europei Libere. Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews) Termenul limită pentru îndeplinirea a patru jaloane din PNRR expiră vineri, la miezul nopții. Patru jaloane care în total valorează 807 milioane de euro.  Astăzi, Premierul Bolojan urmează să convoace o ședință extraordinară de Guvern în care să adopte proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților, a anunțat, ieri purtătoarea de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. Este proiectul strâns legat de jalonul de 231 de milioane de euro, care avea ca termen limită 28 noiembrie.  Guvernul României speră acum să obțină o anumită sumă din toata tranșa de 231 de milioane de euro. Va folosi în fața Comisiei, argumentul că a făcut tot ce i-a stat în putință să adopte un proiect privind reducerea cheltuielilor, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale.   Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW) Cum se pune în practică Strategia Națională de Apărare? Cine îi poate determina pe profesioniștii din instituțiile de forță să lucreze mai mult în interesul țării decât în propriul interes? Dar pe politicieni? Strategiile Naționale de Apărare adoptate de Parlament din cinci în cinci ani nu au schimbat fundamental riscurile și amenințările care vin din interior.  În actualul context, serviciile secrete ar trebui într-adevăr să fie mai implicate fiindcă războiul de la graniță aduce noi riscuri și amenințări. Dar pot aceste servicii să salveze țara?  Jurnalista DW Sabina Fati reamintește că niciunul dintre cele șase servicii secrete nu a sesizat anul trecut riscul în cazul lui Călin Georgescu, omul Moscovei care a fost pe cale să ajungă la Cotroceni. Niciunul nu a blocat primirea ilegală, pe baza unor acte false a cetățeniei române pentru 300 de ruși, dintre care unii lucrează pentru oligarhi din jurul lui Vladimir Putin. Un pașaport românesc poate fi cumpărat cu maxim 40.000 de euro. Apoi, serviciile i-au lăsat și pe alți oligarhi ruși să-și continue afacerile în România după începerea războiului inclusiv în sectoare strategice, cum e energia. Cum pot serviciile secrete românești să ajute la depistarea corupției când ele și-au pierdut credibilitatea, inclusiv pe plan extern? Un fost adjunct SRI e anchetat pentru corupție, în vreme ce șeful serviciului de spionaj e acuzat de plagiat cu probe elocvente, iar el vrea să-și scape pielea la Curtea Constituțională, unde contestă două articole din Legea învățământului superior.  Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea) Ministrul apărării Ionuț Moșteanu a reacționat pe Facebook după ce Libertatea a scris despre neclaritățile din CV-urile sale oficiale. Politicianul a publicat pe pagina lui din rețeaua de socializare o fotografie a unei diplome pe care afirmă că a obținut-o de la Universitatea Bioterra. Mai mult, ministrul habar nu are când a început facultatea, în toate CV-urile sale punând anul 1996, când, de fapt, anul începerii studiilor a fost 1995 conform documentelor obținute de Libertatea. Durata studiilor a fost de 5 ani, că diploma a fost obținută după sesiunea septembrie 2015 și că a fost eliberată în august 2018. Și nu a absolvit Management, ci Management Agroturistic, adică a studiat pentru a deveni șef de pensiune sau de hotel.

Parlamentul a adoptat noua Strategie Naţională de Apărare. Nicușor Dan: Cetățenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă (Europa Liberă) - ROBOR își continuă scăderea – Sistemul bancar se detensionează și reacumuleză lichiditate – Analiștii spun că BNR face o ”relaxare mascată” (CursDeGuvernare) - Care a fost prima specialitate care s-a epuizat surprinzător la recentul examen la care au participat 7.000 de medici rezidenți din România (HotNews) - Viitoarea programă de limba și literatura română pentru liceu: trei decenii întoarcere din drum (Contributors) Parlamentul a adoptat noua Strategie Naţională de Apărare. Nicușor Dan: Cetățenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă (Europa Liberă) Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat în Parlament, miercuri după-amiază, Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025-2030, document adoptat anterior de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.  Rusia desfășoară un război hibrid împotriva României și împotriva multor țări europene, a declarat șeful statului. Într-o abordare inedită, corupția este clasificată la capitolul „riscuri și vulnerabilități” pentru securitatea națională. „Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, arată documentul care a fost prezentat miercuri în Parlament. „Cetățenii noștri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile și interesele”, argumentează șeful statului. Strategia stabilește că limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații, reprezintă un obiectiv național de securitate. Plenul reunit al Parlamentului a adoptat documentul în aceeași zi. Au fost înregistrate 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și trei abțineri, informează Europa Liberă. Fără camere, fără microfoane, fără întrebări! Cum sunt ținuți jurnaliștii, cu forța, la distanță de Bolojan (Video) (SpotMedia) Un individ din anturajul premierului îi împingea ieri pe jurnaliştii care au încercat să se apropie de Ilie Bolojan pe holurile Parlamentului. Imaginile au fost postate de jurnalistul Marco Badea, care adaugă (pe bună dreptate) că „în nicio democrație presa nu trebuie tratată așa”. Practic, un angajat al statului îi ţine la distanţă cu forţa pe jurnaliștii care ar vrea să îi pună întrebări premierului în Parlamentul României.  Omul nici măcar nu este angajat ca gardian, ci este ofițer de presă, care s-a transformat în Cerber, deși de faţă erau şi SPP-işti, iar oricum premierul nu era în niciun pericol. Guvernul a dat o reacţie destul de rapidă la evenimentul care deja se viraliza pe reţele. Una politicoasă, dar şi arogantă. Regretă excesul de zel, nu se va repeta, colegul va fi supus unei „verificări disciplinare” (?), dar „premierul Ilie Bolojan face declaraţii doar în cadru organizat”. Până acum a susţinut 13 conferinţe de presă şi a acordat cel puţin 21 de interviuri. Aşadar, de ce se plânge presa? Se plânge pentru că episodul face parte dintr-un lung şir de restricţii impuse presei, în mandatul Bolojan de la Palatul Victoria. Integral, pe SpotMedia. ROBOR își continuă scăderea – Sistemul bancar se detensionează și reacumuleză lichiditate – Analiștii spun că BNR face o ”relaxare mascată” (CursDeGuvernare) În ultimele 6 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu aproape 120 puncte de bază (1,2%), la 6,23% cel mai recent, scădere ce indică o detensionare a semnificativă a condițiilor financiare din economie. Scăderea de la 7,4%, vârful din luna mai, este pozitivă pentru activitatea de creditare din economie. Scăderea a venit pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, ratingul a fost păstrat de agențiile internaționale, iar surplusul de lichiditate din bănci a crescut, la 23 miliarde de lei în octombrie. Mai multe pe pagina CursDeguvernare. România are cea mai rapidă rată de creştere a veniturilor gospodăriilor din UE din ultimii 20 de ani, plus 137% (Ziarul Financiar) Din 2004 până în 2024 – 20 de ani, deci – bunăstarea gospodăriilor a crescut cu 134%, potrivit datelor Eurostat, oficiul de statistică al UE. ZF atrage atenția că ultimele date ale Eurostat, citate mai sus, sunt frumoase, dar ele trebuie privite cu rezervă şi coroborate cu altele. Datele Eurostat privind salariile publicate zilele trecute arată că salariul mediu în România a trecut de 1.000 de euro, dar tot rămâne la jumătate faţă de media UE, care trece de 2.000 de euro. Desigur, ţările bogate, cu salarii medii de 3.000-4.000 de euro, „distorsionează“ perspectiva, cum se întâmplă şi la noi. Neurochirurgie? Cardiologie? Pediatrie? Nici una dintre acestea. Care a fost prima specialitate care s-a epuizat surprinzător la recentul examen la care au participat 7.000 de medici rezidenți din România (HotNews) La recentul examen pentru rezidențiat, care se dă la finalul facultății de Medicină, prima specialitate care s-a ocupat, în ordinea mediilor, a fost dermatologia. Statistica solicitată de HotNews de la organizatori arată că pentru cele două specialități care țin de medicina de înfrumusețare –  dermatovenerologia și chirurgia plastică –  au optat 33 dintre primii 200 de viitori medici rezidenți. Unul din șase. Ele sunt depășite doar de cardiologie, pentru care au optat 47 de rezidenți din cei mai bine 200 de studenți notați. Specializări de care e nevoie, dar nu sunt alese de rezidenții cu note mari: chirurgie și ATI. Anul acesta, specialitățile medicale cu cele mai multe locuri scoase la concurs au fost medicină de familie – 641, medicină internă – 190, cardiologie – 189, chirurgie generală – 181, anestezie și terapie intensivă – 180, pediatrie – 152 și obstetrică-ginecologie – 148.  Viitoarea programă de limba și literatura română pentru liceu: trei decenii întoarcere din drum (Contributors) Profesorul Liviu Papadima, doctor în filologie, atrage atenția asupra noii programe la Limba și literatura română propuse de Ministerul Educației pentru liceu. Actualul proiect readuce studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult. Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor ’70 din secolul trecut, sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor ’80: pe o coloană vertebrală de istorie literară, agățate elemente de teoria genurilor și de biobibliografii ale ”celebrităților” culturii noastre, scrie filologul pe pagina Contributors. Ceea ce lipsește cu desăvârșire din materia pentru clasa a IX-a, de exemplu, „este elevul însuși, cu nevoile și cu dorințele lui”. 

România se lasă intimidată de Rusia, de drone și nu numai? (DW) - Ce urmează pentru Legea pensiilor private, după decizia CCR. Explicațiile unui fost președinte al Curții (Adevărul) - Sfaturi de la boți. Cum ajung adolescenții să-și caute răspunsurile în conversații cu inteligența artificială (Snoop) - Efectele analizei G4Media despre clipurile AI care instigau la ură și revoltă socială, cu milioane de vizualizări: 13.000 din cei 14.000 de ”urmăritori” au dispărut brusc, zeci de fake-uri șterse (G4Media) Limitarea avioanelor F-16. Motivul pentru care dronele rusești care intră în spațiul aerian al României nu sunt doborâte, deși există o lege în acest sens (PressOne) O dronă rusească a pătruns în dimineața zilei de 25 noiembrie în România și a traversat trei sau patru județe - Tulcea, Galați, posibil Vrancea și a căzut în Vaslui, marcând astfel prima incursiune atât de adâncă pe teritoriul românesc de la începutul invaziei din Ucraina. O altă dronă pătrunsese mai devreme prin Tulcea. Deși avioanele NATO și cele românești F-16  au avut contact vizual cu drona, acestea nu au doborât-o, invocând riscul ridicat de pagubele de la sol. „Avioanele F-16 au fost proiectate într-o epocă în care erau folosite pentru interceptarea altor avioane, nu a unor ținte care zboară cu 100 de kilometri pe oră. F-16 își pierd portanța la viteza aia”, explică Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă, pentru PressOne.  Aceasta este a 14-a dronă rusească intrată în spațiul aerian al României în cei aproape 4 ani de la invazia din Ucraina. Totodată, în aceeași perioadă, conform Ministerului Apărării Naționale (MapN), s-au înregistrat peste 40 de cazuri în care fragmente de dronă au căzut pe teritoriul României.  România se lasă intimidată de Rusia, de drone și nu numai? (DW) În România pentru prima dată o dronă rusească ajunge în interiorul țării aproape de Focșani, în vreme ce în Republica Moldova din cele șase drone care au traversat spațiul aerian, una a aterizat pe o casă din Cuhureştii de Jos (raionul Florești). Aceste drone care s-au năpustit în România și R. Moldova nu par ajunse din întâmplare aici. De data aceasta par mai degrabă dirijate pentru a intimida locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului. În Moldova, resentimentele Moscovei după alegerile câștigate de proeuropeni sunt evidente, în vreme ce România se află cu o săptămână înaintea sărbătoririi Zilei Naționale cu o defilare militară care se anunță grandioasă și a votului în plen pentru Strategia Națională de Apărare, care a fost discutată și adoptată ieri în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și care cere modificarea urgentă a legislației legată de securitatea națională și a doctrinei militare. Noua Strategie de Apărare a Țării nu arată care sunt principalele obiective ale României și nici care ar vrea să fie locul și rolul ei în lume acum în toiul modificărilor geopolitice din regiune și a schimbării treptate a ordinii internaționale. Dimpotrivă acest document rămâne ceea ce era și înainte, o formulă de contabilizare a riscurilor și amenințărilor, scrie jurnalista DW Sabina Fati. Ce urmează pentru Legea pensiilor private, după decizia CCR. Explicațiile unui fost președinte al Curții (Adevărul) Un articolul declarat neconstituțional de către CCR, în Legea care reglementează modul în care beneficiarii pensiilor private își vor putea retrage banii, va duce proiectul înapoi în Parlament, pentru a fi corectat. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune pentru ziarul Adevărul că singura șansă a inițiativei este reformularea sau renunțarea la acest articol.  Inițiativa care reglementează modul de retragere al banilor acumulați la fondurile de pensii private a picat testul constituționalității, judecătorii CCR considerând că un articol încalcă Constituția, „instituind o discriminare” în contextul excepției pentru pacienții oncologici, singurii care, potrivit proiectului, și-ar putea retrage sumele integral.  Sfaturi de la boți. Cum ajung adolescenții să-și caute răspunsurile în conversații cu inteligența artificială (Snoop) Adolescenții întreabă chat-urile bazate pe inteligență artificială cum să rezolve teme pentru școală, însă le cer și sfaturi personale. În România, o tânără de 19 ani s-a despărțit de prietenul ei violent, după discuții cu ChatGPT. În SUA, părinții unui adolescent acuză că fiul lor s-a sinucis în urma unor conversații cu același Chat. Cum se poate găsi un echilibru, astfel încât inteligența artificială – tot mai prezentă în viața adolescenților – să nu devină nocivă?   Acesta este primul episod din seria „Snoop Educativ”, un proiect de educație media digitală, creat pentru tineri, care abordează teme majore din viața lor: de la inteligența artificială la criza climatică, singurătate, adicție sau amenințarea la adresa democrației.  EXCLUSIV Efectele analizei G4Media despre clipurile AI care instigau la ură și revoltă socială, cu milioane de vizualizări: 13.000 din cei 14.000 de ”urmăritori” au dispărut brusc, zeci de fake-uri șterse (G4Media) Efectele analizei G4Media despre clipurile generate cu AI, care instigau la ură și revoltă socială și care au strâns 5 milioane de vizualizări în cinci zile, au apărut la scurt timp de la publicare. În mai puțin de o zi, au dispărut brusc 13.000 din cei 14.000 de ”urmăritori” ai contului denumit Marilena Charkaoui, iar zeci de videoclipuri care nu sunt reale au fost șterse. Contul deține bifă albastră, ceea ce înseamnă că cineva plătește către Facebook pentru ca rețeaua să valideze și să considere ca fiind contul oficial la persoanei respective. Personajul pare unul real, postează fotografii personale, de la ședințe foto sau împreună cu familia, însă prima fotografie publicată datează din 28 decembrie 2022.

Mega-anchetă a Parchetului General după ce aproape 300 de oligarhi și infractori ruși ar fi obținut ilegal documente de identitate românești / Ar fi folosit inclusiv numele unor soldați ucraineni morți pe câmpul de luptă – surse (G4Media) - A fost publicată ordinea pe buletinul de vot a celor 17 candidați la alegerile pentru Primăria Capitalei (Adevărul) - Cine conduce Poliția Locală din București: personaje care au fost cercetate penal, și-au bătut subalternii, joacă la pariuri și au fost prinși băuți la volan (Libertatea)  Opinie: România în fața unui mare conflict de lungă durată? (DW) CSAT a discutat ieri despre posibilitatea unui război „în apropierea granițelor”, despre nevoia investițiilor în industria de apărare, despre creșterea numărului de militari și despre riscurile care urmează. Nu s-a pomenit niciun cuvânt despre inamic. „Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor”, aceasta e una din concluziile ședinței de ieri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării . Ceea ce poate însemna că pacea ruso-ucraineană pe care o negociază SUA și UE cu Rusia și Ucraina e ceva mai degrabă iluzoriu, decât realizabil în opinia Bucureștiului și că, în eventualitatea prelungirii conflictului, România ar putea deveni parte a războiului. Așa s-ar explica o altă concluzie, prin care CSAT precizează că România trebuie „să-și întărească reziliența națională”, altfel spus țarii i s-ar putea cere să reziste la anumite șocuri pentru care nu e încă suficient de pregătită. De aceea ar fi nevoie de „creşterea numărului de  militari activi și de rezerviști bine pregătiți”, de „creșterea capacității de luptă a Armatei”, de „accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare”. Inamicul de care trebuie să se apere țara nu e pomenit în rezumatul făcut de Palatul Cotroceni după ședința CSAT, ca și cum nevoia de apărare, deși urgentă, ar fi abstractă, comentează jurnalista DW Sabina Fati. Deci, nimic despre Rusia, cu toate că ieri s-a împlinit un an de la primul tur al prezidențialelor în urma cărora candidatul Moscovei, Călin Georgescu a ieșit pe primul loc prin multe artificii virtuale, dar și fără opoziția specialiștilor români din instituțiile care se ocupă cu securitatea națională. Nici la această ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării serviciile secrete nu au venit cu vreun raport, nici de această dată nu s-a discutat cum a fost posibil, cine e de vină și cum ar trebui, poate, reformate aceste structuri de intelligence. Poate că la prezentarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării în Parlament, unde urmează să fie adoptată, Nicușor Dan va spune mai multe despre riscurile și vulnerabilitățile cărora trebuie să le facă față România și despre cum reușește Rusia să rămână un actor ascuns în politica autohtonă, mai scrie corespondenta DW la București. Mega-anchetă a Parchetului General după ce aproape 300 de oligarhi și infractori ruși ar fi obținut ilegal documente de identitate românești / Ar fi folosit inclusiv numele unor soldați ucraineni morți pe câmpul de luptă – surse (G4Media) Circa 300 de cetățeni ruși au obținut, în perioada recentă, documente de identitate românești în mod fraudulos, situație care face obiectul unei anchete ample a Parchetului General, a declarat o sursă din cadrul Poliției de Frontieră pentru G4Media.ro. Informația este confirmată de portalul instanțelor de judecată unde, în acest an, Direcția Locală de Evidența Persoanelor Sector 6 a cerut judecătorilor să anuleze certificate de naștere românești eliberate pe numele a zeci de cetățeni din Rusia care au depus la ghișee documente de identitate false. În parte infractori periculoși sau oligarhi conectați la interesele Kremlinului și puși pe lista sancțiunilor de către țări din Occident, acești ruși ar fi fost dați recent în consemn la Poliția de Frontieră. Conform informațiilor G4Media.ro, cei mai mulți dintre cei luați în vizor de autoritățile române au folosit certificate de cetățenie false, presupus eliberate de consulate ale României peste hotare, pe baza cărora au primit, apoi, din partea autorităților din România buletine și pașapoarte care le-au permis să călătorească liber în statele Uniunii Europene. Există, însă, și aproape 20 de cazuri în care cetățeni ruși ar fi primit din partea autorităților noastre buletine și pașapoarte românești prezentând în cadrul procedurii de redobândire a cetățeniei române identitatea unor soldați ucraineni care au murit pe câmpul de luptă după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, mai susține sursa G4Media.ro. Este cazul unui traficant de droguri dat în urmărire generală de justiția rusească și care a fugit în Spania. Sursa G4Media.ro a mai dezvăluit că acest fenomen este rezultatul acțiunilor unor rețele transfrontaliere care, pe lângă mita oferită unor funcționari publici, au profitat de vulnerabilități în legislație și de lipsa unei centralizări de informații-cheie legate de eliberarea de documente de către autorități.       De la horă cu alegătorii la inaugurare de străzi: cum încearcă candidații să atragă atenția în campania pentru București (Adevărul) Principalii candidați la Primăria Capitalei au dat startul campaniei în moduri diferite, atât în teren, cât și pe rețelele de socializare, unde mesajele și stilul de promovare variază semnificativ. În timp ce unii deschid noi străzi, alții lipesc afișe cu voluntarii sau fac hore cu alegătorii. Între timp a fost publicată ordinea pe buletinul de vot a celor 17 candidați la alegerile pentru Primăria Capitalei. Poziţia nr. 1 - Drulă Cătălin - Uniunea Salvaţi România Poziţia nr. 2 - Băluţă Daniel - Partidul Social Democrat; Poziţia nr. 4 - Ciucu Ciprian - Partidul Naţional Liberal; Poziţia nr. 5 - Ciceală Ana-Maria - Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate; Poziţia nr. 11 - Alexandrescu Anca-Nicoleta - alianța electorală „Dreptate pentru Bucureşti” dintre Alianța pentru Unirea Românilor şi Partidul Naţional Tărănesc Creştin Democrat. Lista integrală în Adevărul. Cine conduce Poliția Locală din București: personaje care au fost cercetate penal, și-au bătut subalternii, joacă la pariuri și au fost prinși băuți la volan (Libertatea)  Poliția Locală s-a înființat printr-o lege adoptată de Parlament în anul 2010. Practic a fost reorganizată fosta Poliție Comunitară care, la rândul ei, se formase în anul 2004 din vechiul Corp al Gardienilor Publici. Considerată de unii cea mai inutilă instituție, iar de alții foarte ineficientă, Poliția Locală a devenit un fel de depozit cu personaje care, din anumite motive, par numite pe alte criterii decât cele de performanță.  Cert este că, în prezent, polițiile locale din București sunt conduse în general de personaje care au fost cercetate penal, atinse de viciul jocurilor de noroc sau al băuturii, scrie Libertatea.

Noua Strategie Națională de Apărare a Țării și propunerea SAFE, pe masa CSAT, în ședința de luni (HotNews) - Săptămână crucială pentru fondurile europene. Miză de 800 de milioane de euro din PNRR (Economedia) - Peste 100 de aleși, fără CV la vedere. Printre ei și Bolojan (Cotidianul) - De ce fug de acasă copiii românilor. Care sunt procedurile și ce ar trebui să facă părinții când se întâmplă un astfel de eveniment (Adevărul) VIDEO Virale făcute cu AI instigă la revoltă socială pe Facebook și ventilează retorică rusă, într-un context politic și economic dificil în România: 4,5 milioane de vizualizări în patru zile, zeci de mii de distribuiri (G4Media) O serie de videoclipuri făcute cu inteligența artificială (AI), care instigă la revoltă socială și ventilează retorică rusă, au explodat pe Facebook peste weekend, de la câteva sute la mii sau zeci de mii de distribuiri, și de la câteva mii de reacții la peste 80.000 într-unul din cazuri. În total, 6 videoclipuri depășesc 4,5 milioane de vizualizări în doar patru zile (joi-duminică). Clipurile au fost publicate pe contul Marilena Charkaoui, cu peste 14.000 de urmăritori, considerată de Facebook ”creator digital” , cu diferite narațiuni sau retorică folosită de partidele extremiste pro-ruse sau care inflamează societatea ori pot stârni animozități între diferite categorii sociale. Clipurile sunt realizate cu AI, iar acest lucru se poate observa cu lejeritate din postura nenaturală a ochilor personajelor, din neconcordanța cuvintelor rostite în raport cu mișcarea buzelor, din aspectul nenatural al luminilor și imaginilor sau, în unele situații, din postura nepotrivită a corpurilor ori din nesincronizarea vocilor cu mimica feței. Ba mai mult, într-unul din clipurile recente, un ”tânăr” spune ”chiar dacă nu sunt real, mesajul e important”. Cu toate acestea, în mii de comentarii lăsate de utilizatori la postările menționate mulți dintre aceștia nu percep videoclipurile ca fiind false și se alătură emoțional personajelor din clipuri, scrie G4Media. Videoclipurile sunt foarte scurte, dar cu impact puternic, vocile personajelor sunt de cele mai multe ori agresive, stridente, înflăcărate, iar mesajele sunt clare și transmise frontal, în cuvinte puține. Realizarea și rostogolirea pe Facebook a acestor videoclipuri au loc într-un context social, politic și economic dificil și tensionat în România, din cauza măsurilor de austeritate menite să reducă deficitul economic al României, produs de fosta guvernare PSD. Noua Strategie Națională de Apărare a Țării și propunerea SAFE, pe masa CSAT, în ședința de luni (HotNews) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte, luni, de la ora 12.00. Pe ordinea de zi se află Strategia Națională de Apărare a Țării, care trebuie să fie analizată și avizată de CSAT și riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa României. De asemenea, se va discuta despre proiectele pe care România vrea să le includă în Programul SAFE. Pe larg, pe pagina HotNews. Săptămână crucială pentru fondurile europene. Miză de 800 de milioane de euro din PNRR (Economedia) Guvernul trebuie să rezolve până la finalul acestei săptămâni, adică până pe 28 noiembrie, trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o miză importantă din punct de vedere al reformei, dar și cu o miză financiară: 800 de milioane de euro bani europeni, informează Economedia. Cel mai important jalon este reforma pensiilor speciale ale magistraților, o reformă cheie care va rezolva pe termen lung o problemă structurală pentru România: echilibrarea și sustenabilitatea unui sistem de pensii speciale prin care magistrații români ajunseseră la unele dintre cele mai mari pensii comparativ cu colegii europeni. Jalonul are o valoare de 231 de milioane de euro. Un alt jalon important rămas restant este operaționalizarea AMEPIP, super-agenția care controlează modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri însumate de sute de milioane de euro. Selecția conducerii instituției trebuie să fie complet finalizată până pe 28 noiembrie, pentru ca România să poată primi 330 de milioane de euro din PNRR. Cel de-al treilea jalon neîndeplinit de România este reforma guvernanței companiilor din subordinea Ministerului Energiei, cu o valoare de 227 milioane euro. Un număr de 13 companii din energie trebuiau să rezolve problemele cu alegerea șefilor. Nu este clar, însă, numărul companiilor pentru care autoritățile vor încheia procedurile până la finalul săptămânii.   Peste 100 de aleși, fără CV la vedere. Printre ei și Bolojan (Cotidianul) Un document obligatoriu în aproape orice proces de angajare a devenit, pentru mulți dintre aleșii României, opțional.  Din cei 469 de parlamentari, 103 nu au publicat CV-ul pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului, arată o inventariere realizată de Cotidianul. Adică peste 20% dintre ei. De menționat că USR este singurul partid ai cărui aleși au publice CV-urile atât la Cameră, cât și la Senat. În paralel, un proiect legislativ care ar obliga primarii, miniștrii, parlamentarii și aleșii locali să își facă publice CV-urile este blocat în Camera Deputaților. Inițiatorul legii, deputatul PNL Gigel Știrbu, dă vina pe PSD pentru întârzieri. De ce fug de acasă copiii românilor. Care sunt procedurile și ce ar trebui să facă părinții când se întâmplă un astfel de eveniment (Adevărul) Aproape 10.000 de copii fug de acasă, anual, în România. În ultimii 6 ani, numărul lor aproape s-a triplat. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că acești copii ajung să părăsească familia din motive multiple, de la cele aparent inofensive până la abuzuri grave ținute sub tăcere. Vedeți în Adevărul care sunt procedurile și ce ar trebui să facă părinții când se întâmplă un astfel de eveniment.

România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) - Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) - AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Ce ascunde mesajul schizofrenic al lui Sorin Grindeanu? Incapacitatea PSD (SpotMedia) Se anunță reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în fiecare minister, care poate fi făcută oricum, nu numai prin reducerea salariilor, ci și prin restructurări, concedieri, diminuarea sporurilor și a bonusurilor, iar Sorin Grindeanu vine în fața camerelor TV și face un întreg spectacol că nu e de acord cu tăierea salariilor. PSD e singurul partid din coaliție care are un comportament schizofrenic, e de acord cu măsurile de reducere a deficitului în ședințele coaliției, în timp ce în fața publicului protestează violent la adresa lor. Pentru a afla de ce se întâmplă acest lucru SpotMedia a stat de vorbă cu politologul Costin Ciobanu, cercetător științific la Universitatea Aarhus, Danemarca, iar el a spus: “România trece printr-o perioadă economică dificilă, fiind pentru prima dată în istorie când PSD e la guvernare și trebuie să ia măsuri nepopulare”. “PSD nu s-a aflat până acum în situația de a lua decizii care duc la austeritate. În același timp, știm că măsurile de austeritate, în general, afectează votanții cu posibilități materiale reduse”, a declarat politologul pentru Spotmedia.ro.  “Măsurile de austeritate sunt un pericol pentru electoratul social-democrat, mai ales că PSD are acum această amenințare și din partea AUR. Partidul se află, într-adevăr, într-o poziție incomodă. Pe de-o parte, este la guvernare și a girat într-o formă sau alta deciziile luate până acum, pe de altă parte, are această amenințare electorală că reformele îi afectează susținerea publică. Așa că adoptă o poziționare ambiguă, care, în realitate, e una strategică”, a explicat expertul Costin Ciobanu. România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit și despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. În ziarul Adevărul, generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor în rezervă, și chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei, avertizează că dacă vor fi luate aceste măsuri, România va fi mai puțin sigură și în fața unui invadator, dar și în fața infractorilor de toate felurile. Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) România e în mare criză de timp, fiindcă întregul proces de intrare în vigoare a Legii pensiilor magistraților trebuie finalizat până pe 28 noiembrie, termenul maximalist oferit de Comisia Europeană pentru a elibera tranșa de peste 230 de milioane de euro României (din PNRR-Programul Național deRedresare și Reziliență). Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat ieri că termenul de 28 noiembrie nu poate fi prelungit, dar că totul ar putea fi gata la vreme dacă CSM dă avizul imediat, fără să mai tragă de timp. Vicepreședintele CSM a precizat, însă, că e nevoie de timp pentru a analiza proiectul, chiar dacă nu are modificări majore. Acum o lună, 5 dintre cei 9 judecători CCR au votat pentru respingerea proiectului care fusese reclamat de Înalta Curte. 3 dintre cei 5 care au susținut interesele magistraților provin din această castă și au fost numiți de PSD (Cristian Deliorga, fost procuror apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general). Lor li s-au alăturat Mihai Busuioc, propus de PSD, fost șef al Curții de Conturi și Mihaela Ciochină, fostă consilieră prezidențială sub Klaus Iohannis. Dacă Înalta Curte reclamă din nou legea la CCR e posibil ca social-democrații să-l îndemne pe ultimul lor numit, Mihai Busuioc să voteze alături de judecătorii care vor să treacă proiectul guvernului Bolojan. Unele surse avizate susțin că și Mihaela Ciochină ar trece de partea bună a votului, dar deocamdată totul e relativ.  Pentru diseară se anunță proteste împotriva magistraților în toată țara sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.  Se vor mai bate magistrații acum pentru bani mai mulți sau au înțeles că nu e un moment bun pentru astfel de extravaganțe, când peste tot se fac concedieri, iar inflația a crescut cu 10% și majoritatea oamenilor au mai puțini bani?  Vor juca, măcar pentru o perioadă, reținerea, în speranța că legile sunt vremelnice și pot fi schimbate? Sau vor insista până când protestele vor crește atât de mult încât magistrații cu bun simț se vor desolidariza de cei lacomi? Deocamdată, la Înalta Curte tendința e să meargă până în pânzele albe, comentează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW la București.  AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Facturile de promovare ale AUR pe Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de către Autoritatea Electorală Permanentă, care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei. O sesizare pe această temă a fost trimisă de AEP la Parchet, potrivit informațiilor obținute de Snoop.ro. Din cele 69 de milioane de lei cheltuite de George Simion în campania electorală prezidențială din primăvara lui 2025, 23,4 milioane de lei au ajuns la postul de televiziune Realitatea Plus. Din acestea din urmă, AEP a decis să recunoască doar 6 milioane de lei drept cheltuieli legale. AUR a pierdut, în două campanii, aproape 10 milioane de euro.

Un fost șef CCR demontează noua reformă a pensiilor magistraților: „Nu vor să rezolve problema. Soluția e o lege făcută cu bună credință” (Adevărul) - Ilie Bolojan spune că măsurile de austeritate luate până acum funcționează, iar țara e pe calea cea bună. Ce i-au răspuns românii (Libertatea) - „Modificările care intră în vigoare ne vor duce direct în top”. Un sociolog atrage atenția că România va fi lider acolo unde nimeni nu vrea (Adevărul) Un fost șef CCR demontează noua reformă a pensiilor magistraților: „Nu vor să rezolve problema. Soluția e o lege făcută cu bună credință” (Adevărul) Specialiștii în drept constituțional consultați de „Adevărul” analizează șansele ca propunerile de reformă a pensiilor speciale ale magistraților  să fie validate de Curtea Constituțională. Coaliția de guvernare a decis ca pensia magistraților să fie 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani se va face treptat în 15 ani, față de 10 ani în proiectul anterior. Întrebat dacă, în această variantă, reforma pensiilor magistraților va fi validată de CCR, astfel încât România să se achite de obligațiile asumate prin PNRR, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader a afirmat că valoarea juridică a Constituției este mai presus de orice. „Obligațiile pe care și le-a asumat România în fața UE și le-a stabilit prin PNRR nu sunt de natură să treacă peste valoarea juridică a Constituției. Iar bugetul nu se redresează prin reforma pensiilor magistraților, care au fost stabilite la nivelul actual tocmai pentru a compensa restricțiile impuse breslei. Rămâne de văzut dacă CCR va considera constituționale prevederile potrivit cărora magistrații vor avea pensii la nivelul a 70% din salariul net, iar creșterea vârstei de pensionare se va face etapizat pe o perioadă de 15 ani. Rămâne la aprecierea CCR, dacă va păstra decizia pe care a luat-o pe fond”, a declarat Tudorel Toader pentru „Adevărul”. La rândul său, Augustin Zegrean, fost președinte al CCR a declarat pentru „Adevărul” că nu e nimic rezonabil în propunerea actuală de reformă în contextul obligațiilor asumate prin PNRR. Acesta însă arată care ar putea fi soluțiile pentru pensiile speciale ale magistraților. „Personal, cred că nu vor să rezolve problema pensiilor magistraților. Soluția este ca Parlamentul să facă legile, dar cu bună credință, și n-ar mai fi atacate la CCR. Legile sunt scrise de oameni și pot fi abrogate. Ori noi prorogăm aplicarea legilor”, a declarat fostul președinte al CCR pentru „Adevărul”. EXCLUSIV Curtea de Justiție a UE a stabilit: salariile și pensiile magistraților trebuie să fie mari, dar corelate cu salariul mediu din România (G4Media) Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat acum șase luni o hotărâre care are darul să clarifice raportul dintre conceptul e independență a Justiției și nivelul de remunerare a magistraților pe care o țară îl practică – atât în ceea ce privește salariile, cât și pensiile, informează G4Media. Decizia este cu atât mai importantă pentru România cu cât această dilemă a declanșat un veritabil război între Guvernul României și reprezentanții puterii judecătorești: Guvernul intenționează să reducă pensiile de serviciu ale magistraților, iar magistrații susțin că această măsură subminează independența Justiției. Dosarul judecat de instanța de la Luxembourg și-a avut originea tot în România. Șase magistrați pensionari au dat în judecată statul român, la Tribunalul București, și au cerut să li se plătească așa numita „primă de pensionare”, reprezentând șapte salarii brute, și pe care nu o primiseră în momentul pensionării, suspendată de guvernul Boc în 2010... În dosarul pe care l-a avut de judecat, Curtea de Justiție a UE a constatat că nivelul de salarizare a unui judecător la început de carieră este de 2,9 ori mai mare decât salariul mediu brut la nivel național, iar a unui judecător de la instanța supremă este de 5,8 mai mare. Ceea ce a determinat instanța europeană să concluzioneze că „remunerarea judecătorilor români rămâne în concordanță cu importanța funcțiilor pe care aceștia le exercită”. Ilie Bolojan spune că măsurile de austeritate luate până acum funcționează, iar țara e pe calea cea bună. Ce i-au răspuns românii (Libertatea) Premierul Ilie Bolojan a transmis, miercuri, pe pagina sa de Facebook, că măsurile de austeritate luate până acum funcţionează. Acesta a precizat că veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad, iar România se află pe calea cea bună.  „Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro. Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi. Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei”, a scris Ilie Bolojan. Libertatea a consemnat câteva reacții. „Mai este mult de lucru pe partea de reducere de cheltuieli. Momentan doar populația duce greul.” Iar un altul a scris că premierul Bolojan, a livrat  în Parlament cea mai dură lovitură dată clasei mijlocii din ultimii 30 de ani.  „Domnule Bolojan, ai candidat cu sloganul „tăiem risipa, nu din buzunarul românilor”. Ieri ai tăiat direct din buzunarul a milioane de români care muncesc pe cont propriu sau în privat. Felicitări! Ai reușit în 5 luni să faci ce n-a reușit nici Dragnea, nici Cîțu, nici Ciolacu: să convingi o generație întreagă că în România munca cinstită și calificată nu mai are rost.” „Modificările care intră în vigoare ne vor duce direct în top”. Un sociolog atrage atenția că România va fi lider acolo unde nimeni nu vrea (Adevărul) Majorarea impozitelor pe case și mașini va fi percepută de români ca un adevărat șoc, avertizează sociologul Vladimir Ionaș. Cel mai probabil, acest lucru nu va face decât să crească și mai mult AUR și celelalte partide din opoziție, în timp ce populația va deveni tot mai ostilă coaliției aflate la guvernare. România va avea din 2026 impozite mai mari pentru proprietățile și pentru autoturisme. Măsura, care este una extrem de nepopulară, se înscrie în cadrul unui plan mai complex al Executivului, prin care fiscalitatea crește în etape. Chiar dacă în prezent România are un impozit pe locuințe ceva mai mic ca Polonia sau alte țări, schimbarea modalități de calcul va schimba diametral situația. Într-o postare pe Facebook, Vladimir Ionaș arată că, începând din ianuarie 2026, România va deveni lider regional în această privință, impozitele pe proprietățile imobiliare urmând să fie mai mari ca în Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia. Pe larg în ziar.

Interdicția cumulului pensie-salariu la stat, singura măsură care aduce cât de cât a reformă în pachetul 3. „Încă aștept măsurile de eficientizare a aparatului de stat” (Ziare.com) - Peste 70% dintre bugetari se plâng de salarii mici. Ce venituri au și ce își doresc de la sistem (Adevărul) - „Mare cadou în link-ul din BIO”. Cum sunt promovate de către influenceri jocurile de noroc pe social media, cu toate că legea interzice asta (PressOne) Adevăratul motiv pentru care Nicușor Dan l-a demis pe Ludovic Orban de la Cotroceni / Unde a greșit, totuși, președintele (G4Media) Toate informațiile obținute de G4Media.ro indică faptul că fostul premier și lider PNL Ludovic Orban și-a depășit constant limitele mandatului de consilier prezidențial implicându-se direct în jocuri politice peste capul președintelui Nicușor Dan. Acestea au fost motivele care au stat la baza demiterii sale din echipa de la Cotroceni. Picătura care a umplut paharul ar fi fost acuzația formulată de Orban la adresa USR că se folosește incorect în campania electorală de imaginea președintelui Dan. Declarația l-ar fi iritat pe șeful statului, care i-ar fi comunicat că așa nu se mai poate. Dar înainte de acest episod, Ludovic Orban și-a luat libertatea de a se pronunța public pe o serie de teme importante, de a ataca PSD pentru diverse decizii sau de a se implica în jocurile interne din PNL. Supra-expunerea fostului consilier prezidențial Orban în media în luna petrecută la Cotroceni este evidentă la o simplă căutare pe net. Toate aceste ieșiri fără mandat prezidențial ar fi periclitat stabilitatea coaliției și l-ar fi pus pe șeful statului în situații incomode în fața partenerilor de coaliție. Prin urmare, șeful statului a decis să pună punct colaborării cu consilierul său pe politică internă. Comunicatul oficial vorbește despre o despărțire în termeni amiabili. În realitate, nu este nici pe departe o despărțire elegantă. Președintele Nicușor Dan îi datorează aproape totul lui Ludovic Orban: și primul mandat de primar General, dar și câștigarea alegerilor prezidențiale. Nu-i poți spune lui Orban când să tacă, când să vorbească, ce să spună și ce să nu spună. Apoi, experiența sa politică vastă îl face extrem de util mai ales în relația cu Parlamentul. Sunt puțini în politica internă care să stăpânească bine jocurile de culise, mecanismele parlamentare și sforăriile politice. Orban se numără printre ei. Pe cine sa va baza Nicușor Dan, care nu are un partid în spate, în cazul unei eventuale acțiuni de suspendare inițiate de AUR anul viitor? Totuși, când relația președinte-consilier nu mai funcționează, cea mai proastă soluție este o despărțire abruptă. Președintele transmite că nu pune preț pe colaboratorii săi cei mai apropiați și că se debarasează de ei la prima criză, ca de o haină veche. A nu răsplăti loialitățile politice este un semnal greșit pentru orice șef de stat. La acest nivel, lupii singuratici nu rezistă prea mult, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă. Interdicția cumulului pensie-salariu la stat, singura măsură care aduce cât de cât a reformă în pachetul 3. „Încă aștept măsurile de eficientizare a aparatului de stat” (Ziare.com) Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat că săptămâna viitoare va fi făcut public cel de al treilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, cel care vizează administraţia locală şi centrală, unde se vor face reduceri de personal şi de cheltuieli.În ceea ce priveşte administraţia locală, reducerile de personal se vor face însă gradual, așa cum Ziare.com a arătat, așa că singura măsură care aduce cât de cât a reformă în acest pachet va fi cea a interdicției cumulului pensiei cu salariul la stat, după cum a explicat și consultantul de business Bogdan Mugescu pentru Ziare.com.  „Este un aspect important. Sunt de acord să avem limitarea cumulului pensiei cu salariul la stat, pentru că deși toată lumea care se așteaptă la o pensie spune că a contribuit și trebuie să primească o pensie, odată ce se atinge vârsta de pensionare în funcție de criterii, de domeniu, de vechime etc., ar trebui să te retragi, sau să continui activitatea și să primești un salariu, nu ambele”, arată acesta, care mai adaugă totodată că încă așteaptă măsurile promise de eficientizare a aparatului de stat. Cumulul salariului cu o pensie de numai 15% se va aplica și pentru profesorii și medicii care vor continua să lucreze și să ia pensie, anunță ministrul Muncii. „Tăierile nu sunt nici ideea mea, nici a PSD” (HotNews) Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat marți seară, la Antena 3, că proiectul Guvernului privind cumulul pensiei cu salariul, proiect prin care cuantumul pensiei va fi limitat la 15% pentru bugetarii care-și continuă activitatea, va viza toate categoriile de bugetari, inclusiv medicii și profesorii. „Acest proiect se referă la toate categoriile de pensii, indiferent dacă este vorba despre cele care au exclusiv contributivitate, cele care sunt și cu o parte de la bugetul de stat, pensionări anticipate ș.a.m.d. Este extrem de important să avem maximă prudență cu o astfel de reglementare pentru că au mai fost cazuri în care tema cumulului pensiei cu salariu a mai fost întoarsă de Curtea Constituțională”, a declarat ministrul Muncii, citat de Hotnews. Peste 70% dintre bugetari se plâng de salarii mici. Ce venituri au și ce își doresc de la sistem (Adevărul) Foarte puțin bugetari au salarii mai mici de 3.000 de lei net, majoritatea având venituri care depășesc cu mult salariul minim pe economie, potrivit unui studiu de specialitate. Distribuția veniturilor lunare arată o polarizare moderată, cu concentrarea cea mai mare în intervalul 5.000–7.000 lei net. Peste 33% dintre bugetari lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție, 8,2% de 11-15 ani, 17,6% de 7-10 ani, 18,4% de 1-3 ani, 15% de 4-6 ani, 7,5% mai puțin de un an. „Administrația publică din România rămâne un mediu stabil, cu un nucleu consistent de angajați cu vechime mare. Peste o treime dintre respondenți lucrează de mai bine de 15 ani în aceeași instituție, ceea ce arată loialitate și experiență acumulată, dar și o nevoie crescută de modernizare și motivare pentru noile generații care intră în sistem”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președinte al Centrului de Formare APSAP. Respondenții se remarcă printr-un nivel ridicat de pregătire academică: aproape jumătate dintre angajații la stat, mai exact 49%, au absolvit un program de masterat, ceea ce confirmă tendința de profesionalizare a resurselor umane din sectorul public. Totodată, 41% dețin o diplomă de licență, în timp ce 6,7% au finalizat doar studii medii, iar 3,7% au urmat studii doctorale, ceea ce indică o proporție semnificativă de specialiști cu formare avansată în instituțiile publice. Pe larg, în Adevărul. Enrico Letta, fost premier al Italiei, omul ales să caute idei pentru ca UE să aibă un viitor, a pledat pentru o piaţă unică europeană în energie, telecom şi servicii financiare în faţa a 1.000 de invitaţi la Gala ZF Europa, lumea occidentală – încotro? Care sunt marile semne de întrebare privind modelul economic european? Cum poate România să îşi regăsească creşterea economică? Cum poate deveni România mai antreprenorială şi mai capitalistă – a fost tema galei ZF de anul acesta. Europa se află în faţa unui test de maturitate econo­mi­că fără precedent, iar miza nu mai este doar competiti­vi­tatea, ci însăşi capacitatea continentului de a rămâne relevant într-o lume dominată de blocuri economice gi­gan­tice. Acesta este avertismentul lui Enrico Letta, fost premier al Italiei şi au­tor al unuia dintre cele două rapoarte stra­tegice comandate de instituţiile europene pentru a diagnostica stagnarea UE. Invitat special la Gala ZF 2025, Letta a vorbit despre marea problemă europea­nă: scalarea şi despre consecinţele directe ale fragmentării pieţelor de telecom, energie şi financiare – o fragmentare care „trimite capital şi joburi în afara Europei“ şi riscă să transforme UE într-o „colonie economică“. Într-un discurs pentru adâncirea in­tegrării europene, Letta a explicat cum de­ci­zii vechi de decenii ţin economiile euro­pene captive în logici naţionale care nu mai corespund realităţilor globale. VLAH, primul vehicul blindat 4×4 „Made in România” – dezvoltat de compania românească BlueSpace Technology, la Moreni (CursDeGuvernare) Prototipul VLAH (Vehicul de luptă autonom hidramat), dezvoltat de compania BlueSpace Technology, urmează a fi prezentat public la jumătatea lunii decembrie, informează CursDeGuvernare. VLAH este primul blindat 4×4 românesc, produs la Uzina Automecanică Moreni, în cadrul unui parteneriat public-privat. Vehiculul are o greutate de 10 tone și este primul proiectat şi dezvoltat în totalitate în ţara noastră. Demarat în anul 2022, VLAH va avea prezentarea publică luna viitoare, odată cu finalizarea primei etape a proiectului, adică montarea cabinei, echipamentelor pe șasiu și pornirea motorului. „Mare cadou în link-ul din BIO”. Cum sunt promovate de către influenceri jocurile de noroc pe social media, cu toate că legea interzice asta (PressOne) Influencerii din România fac în continuare reclamă la jocuri de noroc pe internet, deși Consiliul Național al Audiovizualului a interzis asocierea persoanelor cu notorietate cu păcănelele. Cea mai recentă schimbare legislativă în domeniul jocurilor de noroc prevede interzicerea participării vedetelor și influencerilor în reclame la jocuri de noroc. Cu toate acestea, legea are unele limitări, printre care lipsa unui prag clar prin care este definită notorietatea.  Astfel, în lipsa unei definiții concrete sau a unui prag clar de urmăritori, influencerii profită și continuă să promoveze direct sau indirect jocuri de noroc, confirmă surse din CNA pentru PressOne.   Eduard Vasile este un influencer cu jumătate de milion de urmăritori pe TikTok și aproximativ nouă milioane de aprecieri.  Camuflat sub conținutul de divertisment, Vasile promovează jocuri de noroc prin intermediul unui link de pe profilul său, de unde urmăritorii pot, de exemplu, câștiga rotiri gratuite la u

„România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate (Adevărul) - SURSE Coaliția de guvernare a căzut de acord pe pachetul trei de măsuri și pensiile speciale  (G4Media) - Analiză: Ce trebuie să facă România să se salveze (DW) - Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație (HotNews) Evacuarea de la Plauru și imensa problemă de securitate a României - neîncrederea (SpotMedia) Autoritățile încearcă să salveze viețile a zeci de locuitori din Delta Dunării, amenințați de posibila explozie a unui vas plin cu gaz lichefiat, atins de dronele Rusiei, dar se lovesc de suspiciunea cetățenilor cărora de trei ani - de la președinte și până la prefecți - li s-a spus că nimic rău nu li se poate întâmpla pentru că suntem în NATO și în Uniunea Europeană. Rămâne un mister încă de ce liderii politici au proiectat o imagine paralelă cu realitate, pierzând timp prețios în ce privește pregătirea militară, schimbarea legislației și întărirea forțelor de apărare, în condițiile în care Kremlinul nu a fost nici atunci și nu e nici acum deranjat de granițele României, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă. Criza din Delta Dunării e și un test pentru populație și autorități în ce privește reacția la un pericol iminent, dar și o oportunitate de a crea o legătură între oameni și lideri, o refacere a încrederii, care a fost prima victimă din România a războiului care se desfășoară la graniță. „România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate (Adevărul) Situația critică din județul Tulcea, unde două localități au fost evacuate după ce o navă turcească cu 4.000 de tone de GPL a luat foc în urma unui atac rusesc cu dronă, scoate la iveală vulnerabilități serioase în capacitatea României de a preveni astfel de incidente și de a-și proteja cetățenii, avertizează în ziarul Adevărul analistul Cătălin Done. În acest moment, România are nevoie să își consolideze întreaga infrastructură politică, diplomatică și militată a cooperării regionale, mai spune Done. „Autoritățile române trebuie să identifice elementele fundamentale ale infrastructurii critice ale statului: frontierele și infrastructurile sensibile, cum sunt navigația fluvială și terminalele cu materiale periculoase; capabilități defensive care, în cazul atacurilor cu drone de mici dimensiuni, rămân insuficiente; coordonarea civil-militară, care funcționează mai mult reactiv decât preventiv; și cooperarea regională, esențială într-o zonă transfrontalieră cu multiple vulnerabilități”, detaliază el. Incidentul arată și necesitatea unei cooperări regionale intense: frontiera Dunării și zonele industriale și logistice riverane nu pot fi protejate eficient de un singur stat. Parteneriatele cu Ucraina, Moldova și Bulgaria, alături de integrarea în rețele NATO, permit schimb de informații, exerciții comune și un răspuns coordonat, reducând vulnerabilitatea la atacuri hibride și accidente cu impact transfrontalier, mai spune specialistul.  SURSE Coaliția de guvernare a căzut de acord pe pachetul trei de măsuri și pensiile speciale  (G4Media) Președintele Nicușor Dan va avea o discuție cu magistrații marți, despre reducerea pensiilor și prelungirea vârstei de pensionare, conform surselor G4Media. De asemenea, coaliția de guvernare întrunită luni a căzut de acord pe pensiile speciale și pe pachetul trei de măsuri pentru redresarea economică, iar reprezentanții partidelor au convenit că vor comunica deciziile marți, conform surselor G4Media.  Astăzi ar fi ultima negociere între Nicușor Dan, procurori și judecători, într-un dialog la care nu vor participa și liderii coaliției de guvernare. În lipsa unui acord ar urma ca reforma în Justiție să rămână la prima sa formă, cu 10 ani de tranziție și un cuantum de 70% din salariul net. Negocierile cu magistrații au loc în plin scandal în Justiție cauzat de discuțiile privind scăderea pensiilor, creșterea vârstei de pensionare a magistraților, dar și a reacțiilor controversate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea care a răspuns tensiunilor din societate cerând și mai mulți bani pentru magistrați. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a alimentat tensiunile în societate după ce i-a făcut plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu, într-o acțiune fără precedent, pentru declarații făcute într-o emisiune de la Digi24 despre pensiile magistraților și copiii care trăiesc în sărăcie. Alți judecători au comparat situația magistraților cu Holocaustului evreilor sau au vorbit de ”execuții publice”. Un protest împotriva șefei Curții Supreme a avut loc vineri seară, în fața ÎCCJ. Vezi detalii aici.În ultima perioadă, societatea a asistat la un val de eliberări ale marilor infractori,în timp ce Înalta Curte a cerut, joi, și mai mulți bani pentru magistrați, printr-un acord asumat de Lia Savonea și nu de Adunarea Generală a ÎCCJ. Analiză: Ce trebuie să facă România să se salveze (DW) Un raport dat publicității de Fondul Monetar Internațional (FMI) scoate în evidență fragilitatea economică a țării, creșterea lentă care urmează în următorii doi ani, dar și importanța „consolidării fiscale pe care a planificat-o guvernul” pentru perioada 2025-2026. Documentul nu ezită să amintească și cauzele care au dus la „deteriorarea considerabilă a finanțelor publice din anul 2024”: cheltuielile cu majorarea pensiilor până la 40% și a salariilor din mediul public cu 24%. Aceste excese au fost definite de FMI drept „o reformă costisitoare”. Una din sugestiile făcute de FMI pentru revenirea țării din criză ține de creșterea forței de muncă. Dacă România ar ajunge la media europeană, PIB ar putea crește cu 6,5%. După cum rezultă din raportul FMI, dacă România continuă să taie costurile, dar în paralel gândește și strategii sociale, inclusiv de creștere a locurilor de muncă, atunci are șanse de refacere. Dacă, în schimb, lucrurile stagnează, crește șansa radicalilor populiști la următoarele alegeri, notează Sabina Fati, corespondentă DW.  Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație (HotNews) Numirea lui Vlad Voiculescu la Cotroceni și cea a Ioanei Dogioiu la Radio România sunt semne ale „dublei măsuri”, pe care oamenii le văd, consideră jurnalistul Cătălin Tolontan.  Discuția nu e dacă Vlad Voiculescu va fi sau nu trimis în judecată. Sigur că nu e normal ca o cercetare penală să dureze atât, în cazul lui Voiculescu din decembrie 2023. Dar locul unde se urgentează și se clarifică cercetările penale nu este Palatul Cotroceni. O altă mișcare suprinzătoare a fost propunerea purtătoarei de cuvânt a Guvernului pentru poziția de membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR).  Și aici argumentul a fost perplexant: Ioana Dogioiu a explicat că e posibil ca ea să ocupe ambele funcții pentru că nu este vorba despre un Consiliu de Administrație al unei societăți comerciale, Radio România fiind un serviciu public.  Că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au, ca oricare dintre noi, momente în care le alunecă piciorul de pe frână, e omenește. Dar nici la Palatul Cotroceni și nici la Palatul Victoria nu se găsește, totuși, nimeni care să aibă curajul să le spună că nu e în regulă? Vlad Voiculescu și Ioana Dogioiu nu servesc persoanele Nicușor Dan sau Ilie Bolojan. Ei servesc instituția ocupată temporar de o persoană sau alta.  Numirile celor doi în aceste aventuri și iluzionismul explicațiilor afectează instituțiile unde lucrează. Și societăți comerciale dacă erau, ca să cităm din argumentele casei, tot meritau mai multă atenție Președinția și Guvernul. De fapt, la două societăți comerciale aveau puține șanse asemenea mișcări.  Integral, pe pagina HotNews.

Reforma administrației rămâne pentru anii viitori: Pachetul legislativ va fi pus în dezbatere săptămâna viitoare (CursDeGuvernare) - Primele mari surprize înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei. Nu Daniel Băluță este pe primul loc (HotNews) - Dinți scoși cu patentul și tămâieri în loc de tratamente. Disperarea românilor fără acces la stomatolog (Adevărul) Lia Savonea a mers prea departe. Semnalul de la Cotroceni, ultimul avertisment înainte de intrarea pe un drum fără întoarcere (SpotMedia) Protestul public față de acțiunile judecătoarei Lia Savonea, care a intrat în conflict deschis cu Parlamentul pentru a păstra privilegiile magistraților, anunță apropierea punctului culminat în această confruntare între cele două puteri ale statului – legislativă și judecătorească. Deși la manifestația de vineri seara care a avut loc în fața Înaltei Curți de Justiție din București au fost sute de oameni, nu mii, un astfel de eveniment e un semnal puternic, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă. Contestarea în stradă a magistraților care vor să-și păstreze privilegiile indică o problemă majoră în interiorul profesiei, care o poate compromite, producând efecte negative pentru întreaga societate. Problema pensiilor speciale ale magistraților a devenit punctul central al reformei statului, unul de care depinde credibilitatea  și supraviețuirea actualei coaliții de guvernare. Dacă și după noua încercare de rezolvare a problemei de către premierul Bolojan, care a anunțat că săptămâna aceasta va repune în dezbatere un nou proiect de lege pentru rezolvarea pensiilor speciale ale magistraților, problema nu se va rezolva din cauza CSM sau a respingerii legii de către Curtea Constituțională, această dispută nu va dispărea de pe agenda publică, mai mult, se va acutiza. Modalitatea dură de negociere adoptată de judecătoarea Lia Savonea, care controlează Curțile de Apel din țară și CSM, a izolat-o pe aceasta atât în raport cu clasa politică, dar și cu opinia publică. Nu are niciun fel de aliați în afara unei părți a sistemului judiciar, e adevărat una importantă. Pentru prima dată, de la cel mai înalt nivel al țării, se vorbește despre modificarea Constituției cu scopul de a șterge toate avantajele speciale legate de pensionarea procurorilor și judecătorilor din România. Reforma administrației rămâne pentru anii viitori: Pachetul legislativ va fi pus în dezbatere săptămâna viitoare (CursDeGuvernare) Legislația pentru reformarea administrației, pe care premierul intenționa să o cuprindă în pachetul 2 de măsuri de corecție bugetară, adoptat în luna august, se amână pentru anii viitori, a anunțat Ilie Bolojan. Mai precis, concedierile de 10% din primării și consilii județene ar putea fi încheiate abia în 2027, nu anul acesta, cum era planul prezentat de premier la numirea sa în funcție. În varianta ultimă, convenită în opoziție după două luni de negocieri cu PSD, calendarul reformei a fost ajustat în felul următor: anul viitor se vor reduce cu 10% cheltuielile cu salariile administrației centrale și locale, printr-un mix ce va fi stabilit independent, de fiecare UAT și minister în parte – venituri reduse combinate cu disponibilizări, în proporțiile considerate optime de fiecare unitate. în 2027 se vor face disponibilizări pe schemele de personal ce sunt modificate acum și vor fi prezentate săptămâna viitoare. Reamintim, însă, că în 2027, conform acordului coaliției, postul de premier va fi preluat de un social-democrat. Citiți mai mult în publicația electronică CursDeGuvernare. EXCLUSIV. SONDAJ AtlasIntel. Primele mari surprize înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei. Nu Daniel Băluță este pe primul loc (HotNews) Pe datele din acest moment, se anunță o cursă istorică, fără precedent de strânsă la Primăria Capitalei, conform sondajului AtlasIntel. Nu mai puțin de patru candidați se află grupați pe un segment de 1,3%. Primul dintre acești candidați, cel din frunte, este liberalul Ciprian Ciucu cu 19,2% din intențiile de vot, social-democratul Daniel Băluță e la 18,2%, Cătălin Drulă (USR) - 18,1%, Anca Alexandrescu 17,9%. Fostă consilieră în CGMB și candidată de mai multe ori la Primăria Sectorului 3 Ana Ciceală este surpriza sondajului AtlasIntel pentru Primăria București: are 7,1% și e propulsată de un public tânăr care a mai produs ceva neașteptat.  Scorurile candidaților din sondajul AtlasIntel arată și raportul de forțe între curentele puternice din acest moment de pe scena politică. Polul de stânga (PSD) – 18,1% Polul de centru-dreapta -USR-PNL-independenți – 47% Polul suveranist (AUR-POT-Makaveli) – 21,2% Sondajul de opinie a fost realizat de AtlasIntel pentru HotNews în perioada 12-14 noiembrie 2025, pe un eșantion de 2.429 de persoane. Sondajul a fost realizat prin metoda recrutare digitală aleatorie și are o marjă de eroare de ±2 p.p., la un grad de încredere de 95%. Dinți scoși cu patentul și tămâieri în loc de tratamente. Disperarea românilor fără acces la stomatolog (Adevărul) Mulți români ajung să rămână fără dinți din cauza sărăciei, lipsei cabinetelor stomatologice din mediul rural, dar și a unei igiene dentare precare. Conform statisticilor, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la spălat pe dinți. În schimb se folosesc leacuri băbești, arată Adevărul. Problemele dentare netratate pot agrava diferite afecțiuni de sănătate precum cele cardiace sau digestive. Există, de exemplu, o legătură între inflamația gingiilor și riscul de blocare a arterelor. Tocmai de aceea este importantă o igienă dentară bună dar și controale repetate de prevenție. Mulți români ajung la medicul stomatolog numai atunci când nu mai suportă durerea și când dinții nu mai pot fi salvați. Dar există situații și mai dramatice în zonele sărace și izolate ale României, în special în mediul rural, unde oamenii nu au acces la servicii stomatologice și nici posibilitatea financiară de a apela la cabinetele private din orașe. La începutul anului 2025, în județul Botoșani, cel mai nordic din România și considerat drept unul dintre cele mai sărace din țară, în contract cu Casa Județeană de Asigurări erau 37 de cabinete de medicină stomatologică.. 

Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) - EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) - Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz: 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12% (CursDeGuvernare) - Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) - Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) Documentul, care poate fi consultat pe site-ul președinției, consacră termenul de independență solidară, vorbește pe larg despre războiul hibrid și subliniază încă o dată importanța apartenenței României la structurile NATO și Uniunea Europeană. Lipsește prezentarea unei viziuni despre ce se va întâmpla în situația în care țara noastră va fi victima unui atac militar.  Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-o discuție cu Spotmedia.ro, laudă inițiativa lui Nicușor Dan de a pune în dezbatere publică noua strategie națională de securitate a României. E pentru prima dată în istoria recentă când un președinte face un astfel de gest, solicitând opiniei publice reacții și puncte de vedere în raport cu un document vital pentru statul român. EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) ”Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” a fost asumat de către șefa Instanței Supreme, Lia Savonea, nu de către Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ, a confirmat chiar Lia Savonea pentru G4Media.ro. Documentul, prin care se cer mai mulți bani pentru magistrați, a fost propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și reprezentanții Executivului și ai Coaliției. Întâlnirea a fost mediată de președintele României, Nicușor Dan. Șefa ÎCCJ susține că este atributul președintelui Instanței Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelate puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condițiile în care ÎCCJ, nu CSM,  este ordonatorul principal de credite pentru instanțele de judecată. Se vede o luminiţă: economia României dă primele semne de revenire în ciuda pesimismului cvasitotal. Industria are cea mai bună creştere din ultimul an, iar exporturile cresc (Ziarul Financiar) În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%. În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere. Datele INS, citate de ZF, arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an.  Asta arată că, în ciuda pesimismului general, „Dracul nu e chiar atât de negru”, cum se spune în popor, când poporul vrea să-şi întărească inima. Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz compania Aquila: (CursDeGuvernare) 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12%. Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a companiilor cu afaceri mai mari de 50 de mil. euro, aplicat din 2024 de Guvernul României cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor”. Integral pe pagina CursDeGuvernare. Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) Vizita premierului moldovean la București a confirmat orientarea pro-europeană a Chișinăului. Liderii români au reafirmat sprijinul pentru integrarea în UE, energie și infrastructură, iar expertul Nicolae Tibrigan explică în ziarul Adevărul mizele politice, presiunile rusești și vulnerabilitățile Moldovei. Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) România este și rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al R. Moldova, a spus ieri premierul Ilie Bolojan după discuțiile pe care le-a avut cu noul șef al guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Șeful cabinetului de la Chișinău și-a început declarațiile de la Palatul Victoria spunând că „Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc” și chiar mai mult, R. Moldova „a devenit dintr-un consumator vulnerabil, un partener regional activ” și „un partener cheie” în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. În mod neașteptat, primul-ministru moldovean a declarat că țara sa vrea să ia parte la construcția unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acolo funcționează primele două reactoare, în vreme ce unitățile 3 și 4 sunt în lucru. România a mai discutat serios despre investiții străine la Cernavodă doar cu Beijingul pe vremea când era Victor Ponta Premier, iar ulterior cu Statele Unite despre contrucția unor minireactoare. O investiție a R. Moldova la Cernavodă e însă ceva nou: o formulă prin care cele două state ar putea deveni mai apropiate, prin care R.Moldova ar avea asigurată suficientă energie pentru consumul țării de la un singur reactor. Deocamdată nu e nimic sigur, dar nu există motive pentru respingerea acestei propuneri, cu toate că un risc tot există, dacă la următoarele alegeri, de pildă, ar veni formațiuni pro-ruse la conducerea țării, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW la București.

Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? (DW) - Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) - Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media) Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? Președintele Nicușor Dan a prezentat ieri Strategia de Apărare a Țării până în 2030, urmând ca documentul să fie adoptat peste două săptămâni în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și apoi votat în plenul Parlamentului. Între timp se află în dezbatere publică în așa fel încât să poată fi îmbunătățit. Rusia rămâne inamicul numărul 1 al țării din exterior, în vreme ce din interior corupția avansează până aproape de masa guvernului, după cum arată ultimele anchete ale DNA, Direcția Națională Anticorupție. În ultimii ani, însă, instituția a fost în adormire, iar recent Înalta Curte a scos nevinovați mai mulți politicieni acuzați de corupție. Nicușor Dan a subliniat că serviciile secrete vor trebui să se implice pentru combaterea fenomenului, dar că ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale: „activitatea de cercetare este desfășurată de parchet și judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”. SRI se va implica în lupta anticorupție, potrivit viitoarei Strategii de Apărare a Țării. Acest serviciu secret a mai făcut-o cu rezultate relative și efecte grele pe termen lung, reamintește jurnalista Sabina Fati. O serie de riscuri și vulnerabilități din actualul proiect al Strategiei sunt preluate din documentele anterioare, ceea ce demonstrează că unele amenințări, riscuri, vulnerabilități nu doar că nu au fost rezolvate vreodată, dar chiar s-au accentuat: degradarea educației, accesul complicat la serviciile de sănătate, felul defectuos în care funcționează Justiția, modalitatea de apărare a țării în cazul unei invazii, infrastructura virtuală și nu numai. Cele 40 de pagini ale Strategiei de Apărare sugerează o lume în pragul haosului și o Românie aflată pe marginea prăpastiei care cu greu se va putea salva. Integral pe pagina DW. ANALIZĂ Corupția, trecută pe hârtie, dar ignorată în practică. Ce lipsește din Strategia Națională de Apărare (Adevărul) Noua Strategie Națională de Apărare reprezintă un pas important înainte față de strategiile anterioare, având o structură mai clară și o abordare apropiată de standardele internaționale, însă fără modificări legislative și alocări de fonduri nu va putea fi pus în practică, atrage atenția Profesorul de științe politice Radu Carp. „Nu este o formă perfectă. Eu compar documentul cu alte strategii elaborate la nivel internațional, cum sunt cele discutate la summiturile de la Davos sau în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Totuși, este un pas foarte important înainte față de strategiile anterioare. Structura mi se pare mult mai clară, iar riscurile identificate corespund realităților actuale. În România nu există, din câte știu, sondaje care să arate cum vede populația principalele amenințări la adresa securității naționale. Ar fi fost util ca strategia să fie prefațată de un astfel de studiu, pentru a vedea în ce măsură documentul reflectă percepțiile publice. De exemplu, nu știm în ce măsură populația consideră ineficiența administrației sau problemele din educație drept riscuri reale, deși acestea sunt menționate ca atare în document. Strategia identifică foarte bine problemele, dar dacă domenii precum educația sau sănătatea continuă să fie subfinanțate, atunci se poate spune că statul își diminuează propriul nivel de securitate. Într-un asemenea context, orice tăiere bugetară în aceste sectoare devine, practic, o vulnerabilitate națională”, a declarat Radu Carp pentru „Adevărul”. Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) Președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit miercuri seară cu reprezentanți ai magistraților, pentru discuții despre legea care le va crește vârsta de pensionare și le va diminua valoarea pensiei, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat, conform surselor HotNews din rândul participanților. Procurorii și judecătorii cer ca perioada de tranziție să crească de la 10 la 20 de ani și să fie majorat și cuantumul pensiei față de varianta din proiectul Guvernului Bolojan, respinsă de CCR. La discuții au participat reprezentanți ai CSM, ICCJ și ai Ministerului Justiției. Nicușor Dan i-a chemat și pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Varujan Pambuccian, liderii coaliției. Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media) În ziua întâlnirii de la Cotroceni cu președintele și cu reprezentanții coaliției, Înalta Curte a cerut public mai mulți bani pentru magistrați. Ați citit bine. După tot scandalul cu pensiile speciale, cu sporurile, cu restanțele, magistrații au mai identificat niște bani numai buni de înhățat. Prin urmare, îi cer fără niciun pic de jenă, comentează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. În așa-numitul „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, cere în final alte două privilegii suplimentare: „Recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă. Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.” Magistrații n-au decât să rezolve cum doresc această situație: printr-o mai justă distribuire a posturilor în sistem, prin informatizare și introducerea noilor tehnologii în redactarea sentințelor (AI) sau cum doresc ei.  În treacăt fie spus, așa-numitul acord pentru justiție propus de Înalta Curte este plin de lozinci, fraze sforăitoare și principii. Interesant este însă ce lipsește din text. Orice referire la respectarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dacă tot se dau europeni. Asta spune multe despre mentalitatea suveranistă de la Înalta Curte și despre antireformismul care a pus stăpânire pe ea: nimeni nu se bagă în ciorba noastră. Alte titluri din presa de azi Schimbare la Guvern, după întâlnirea dintre Ilie Bolojan și afaceristul Fănel Bogos: STS va înregistra toate întrevederile oficiale (Libertatea) Ministrul Energiei: statul trebuie să preia controlul Lukoil România. Ce soluții există și ce fac alte țări (Europa Liberă) Dacă tocmai vine gazul din Marea Neagră, de ce OMV Petrom, care va scoate jumătate din el, are planuri de restructurare şi nu de extindere în petrochimie pentru a pune valoare adăugată peste extracţie prin investiţii industriale? (ZF)