Revista presei românești

Drone, energie și drepturile minorităților. Mizele reale ale vizitei lui Volodimir Zelenski în România (Adevărul) - „Acest parteneriat strategic e un fel de a băga un băț românesc prin gardul unguresc”. Vizita lui Zelenski la București, explicată de cel mai cunoscut analist al spațiului ex-sovietic (HotNews) - Sinecuriștii din Consiliul de Administrație de la Autoritatea Aeronautică Civilă cer în instanță bonusuri de performanță de 1 milion de lei. Printre reclamanți: fratele lui Marian Neacșu, un prieten de familie al lui Sorin Grindeanu și ”omul lui Lucian Bode” (G4Media) - Primăria Capitalei are un apartament în Satul Francez ocupat de un partid care nu a plătit ani întregi. Șanse zero să fie recuperați peste 650.000 de lei (SpotMedia) Drone, energie și drepturile minorităților. Mizele reale ale vizitei lui Volodimir Zelenski în România (Adevărul) Prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București și semnarea, alături de președintele Nicușor Dan, a Declarației de Parteneriat Strategic România-Ucraina marchează un moment extrem de important în relațiile dintre cele douǎ state, mult timp marcate de neîncredere. Emanuel Cernat, analist de politică externă, a trecut în revistǎ, pentru „Adevărul”, principalele direcții ale documentelor parafate la Palatul Cotroceni. Cel mai important dintre documentele semnate de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski este Declarația de Parteneriat Strategic dintre cele două țări, în care Ucraina își asumă respectarea drepturilor minorității române, care, înainte de declanșarea războiului, număra aproximativ 500.000 de persoane. De cealaltă parte, România își reafirmă susținerea pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. De asemenea, printr-un alt document semnat, România și Ucraina vor pune bazele producției de drone în țara noastră, printr-o finanțare de 200 de milioane de euro, asigurată prin programul SAFE. Nu în ultimul rând, cei doi șefi de stat au parafat și un acord în domeniul energiei, prin care vor fi puse în funcțiune două linii electrice aeriene: Suceava – Cernăuți (400 kV) și Siret – Porubne (110 kV). Emanuel Cernat subliniază că acest nou parteneriat nu reprezintă un început absolut, ci mai degrabă o consolidare oficială a unor eforturi comune din ultimii ani. „Acest parteneriat strategic e un fel de a băga un băț românesc prin gardul unguresc”. Vizita lui Zelenski la București, explicată de cel mai cunoscut analist al spațiului ex-sovietic (HotNews) „Prin semnarea parteneriatului strategic cu România, Zelenski i-a arătat elitei politice maghiare că ar fi putut obține un tratament mai bun pentru etnicii maghiari și poate chiar o zi a limbii maghiare în Ucraina, dacă ar da dovadă de mai puțină ostilitate și și-ar mai încălzi relația cu Kievul”, spune istoricul și expertul în spațiul ex-sovietic Armand Goșu. Într-un interviu pentru publicul HotNews, el vorbește despre mizele vizitei lui Volodimir Zelenski în România.  CULISE Planul PSD pentru răsturnarea lui Bolojan. Pas cu pas, până la Paște. Cum joacă Nicușor Dan (Cotidianul) PSD vrea cu orice chip să-l schimbe pe Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Între Bolojan și USR, social-democrații ar fi dispuși să guverneze în continuare cu USR, dar cu alt prim-ministru, susțin sursele Cotidianul. PSD a pregătit un plan în trei pași împotriva lui Bolojan. Mai întâi va torpila în Parlament bugetul pe 2026. Social-democrații vor depune exact amendamentele respinse de Bolojan în coaliție. Pasul doi: Sorin Grindeanu va organiza un referendum intern în care aleșii PSD vor răspunde la două întrebări esențiale: dacă-l mai vor premier pe Ilie Bolojan și dacă mai acceptă să guverneze cu USR. Rezultatul e dinainte cunoscut: un procent covârșitor pentru mazilirea lui Bolojan. Apoi, PSD va pune presiune pe Nicușor Dan să forțeze schimbarea lui Bolojan. Coaliția ar urma să meargă mai departe cu aceleași partide, dar cu alt prim-ministru. Planul ar trebui să fie aplicat până la Paște, explică surse din coaliția de guvernare pentru Cotidianul. Președintele Nicușor Dan e reticent deocamdată să dea undă verde planului PSD, susțin surse politice. O bună parte din electoratul său se suprapune cu electoratul lui Ilie Bolojan. “Dacă Nicușor Dan ar ajunge să fie perceput ca partner pentru PSD în lupta împotriva premierului, șeful statului ar deconta electoral masiv. Aici e marele risc: să-l transformi pe Bolojan în victimă și să-l lipești pe Nicușor Dan de PSD”, susține unul dintre liderii coaliției. EXCLUSIV Sinecuriștii din Consiliul de Administrație de la Autoritatea Aeronautică Civilă cer în instanță bonusuri de performanță de 1 milion de lei. Printre reclamanți: fratele lui Marian Neacșu, un prieten de familie al lui Sorin Grindeanu și ”omul lui Lucian Bode” (G4Media) La finalul anului trecut, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023, rezultă din documentele consultate de G4Media.ro. Situația este contrazisă de un raport de audit care arată că aceste criterii ar fi fost îndeplinite între 80 și 90 la sută, dar reclamanții, printre care fratele lui Marian Neacșu, actual viceprim-ministru PSD și un prieten de familie al lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, susțin că nu ar fi fost vina lor, deci trebuie să primească banii. Conform verificărilor G4Media.ro, aproape toți reclamanții au primit sinecuri bugetare de-a lungul timpului – așa cum sunt, de altfel, și mandatele de la Autoritatea Aeronautică unde, pe lângă această componentă variabilă care se acordă o dată pe an, aveau câte 15.168 lei indemnizație fixă lunară. Exclusiv Primăria Capitalei are un apartament în Satul Francez ocupat de un partid care nu a plătit ani întregi. Șanse zero să fie recuperați peste 650.000 de lei (SpotMedia) Unul dintre motivele pentru care PMB nu are niciodată bani este și acela că nu e în stare să-și administreze bunurile. Acolo unde un privat ar face profit, primăria nu reușește nici măcar să evite pierderile împovărătoare. Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) – structura prin care PMB administrează marile parcuri din oraș – a primit în 2005 un mic complex imobiliar. Se numește Satul Francez și este amplasat lângă Parcul Herăstrău, pe Șoseaua Nordului nr. 114-140. În mod normal, Satul Francez – cu spațiile sale de locuit, adică 10 vile tip duplex și 20 de apartamente - ar fi trebuit să reprezinte o mină de aur pentru ALPAB și Primăria Municipiului București. Asta dacă ALPAB ar fi reușit să închirieze toate spațiile și să încaseze, la timp, chiriile. Dar n-a făcut-o. În prezent, ALPAB are de recuperat – din chirii și utilități din Satul Francez - 2.481.793 de lei, potrivit informațiilor furnizate la solicitarea spotmedia.ro. Din această sumă, mai mult de un sfert – adică 652.805 lei – e datoria lăsată în urmă de un singur locatar, Partidul Ecologist Român.

AUR și-a dat arama pe față / Trump și MAGA nu pot conta pe Simion și Dungaciu în România (G4Media) - Zelenski la București. De ce riscăm să fim excluși de la reconstrucția Ucrainei: „România e incapabilă să folosească oportunitățile” (Adevărul)   Analiză: România revine pe harta SUA. Ce are de învățat? (DW) România este de acord să pună la dispoziția Statelor Unite ale Americii bazele militare pentru acțiuni logistice, dar și pentru instalarea echipamentelor de monitorizare și de comunicații satelitare, totul în concordanță cu Parteneriatul Strategic dintre cele două state. România este brusc, din nou, interesantă pentru Washington.  SUA luaseră distanță față de București după revenirea la putere a președintelui Donald Trump. Criticile acide față de anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 au fost pretextul ecuației care a dus la răcirea relațiilor. În subsidiar, însă, România devenise insignifiantă pentru americani, după retragerea din Afganistan și Irak (când a fost folosită intens Baza Militară Mihail Kogălniceanu), după decizia SUA de a opri sprijinul militar pentru Ucraina și după intenția nedeclarată, dar vizibilă de a-l ajuta Vladimir Putin inclusiv în negocierile de pace cu Kievul.  Între timp, însă, atacul SUA-Israel asupra Iranului și prelungirea conflictului din Golful Persic pun Statele Unite în oarecare dificultate, altminteri n-ar avea nevoie de aliații săi europeni, despre care până de curând, nu doar Donald Trump și vicepreședintele lui, JD Vance vorbeau cu dispreț, ci și documentele strategice adoptate la Washington.  Deocamdată statele europene care pun umărul logistic, militar, informațional să ajute SUA nu au cerut nimic în schimb. Nici  Bucureștiul, căruia regimul Trump i-a suspendat  programul Visa Waiver prin care cetățenii români puteau călători fără viză în SUA, nu a negociat nimic. Doar s-a declarat imediat gata să sară în barca Washingtonului, cu gândul că, după ce se termină conflictul din Iran, va primi o răsplată.  România e pusă din nou pe harta americană, dar Bucureștiul poate învăța câteva lecții de realpolitik din felul în care SUA se folosesc de aliații săi și cum se descotorosesc de ei după ce nu mai au nevoie, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW. AUR și-a dat arama pe față / Trump și MAGA nu pot conta pe Simion și Dungaciu în România (G4Media) A venit și momentul adevărului, hârtia de turnesol. Liderii AUR, în frunte cu George Simion și Dan Dungaciu, au maimuțărit până azi pro-americanismul. Vorbele nu costă nimic, dar a venit momentul când li s-au cerut fapte. Aici nu s-au mai putut ascunde: Cei care s-au opus în Parlament în mod explicit solicitării SUA, invocând pretexte puerile, sunt liderii AUR, adică tocmai cei care s-au declarat din vorbe marii aliați ai Statelor Unite.  Simion a declarat în Parlament că nu le poate garanta românilor că nu există riscuri pentru ei. Liderul partidului extremist AUR i-a trimis mesaje pacifiste cu citate din Eminescu ambasadorului american la București. În Dungaciu s-a trezit brusc suveranistul tricolor din el și le-a transmis americanilor vechiul complex autohton: nu suntem slugi, vrem să negociem.  SUA, în războiul ei economic și ideologic cu UE a decis să încurajeze forțele ” patriotice și suveraniste” pentru a distruge din interior proiectul european. Dar a venit acum momentul în care SUA are nevoie de Europa în războiul din Iran, iar extremiștii ținuți în brațe la Washington se întorc împotriva intereselor lui Trump. Doar sunt suveraniști, nu, ce să se aștepte de la ei?, notează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. Zelenski la București. De ce riscăm să fim excluși de la reconstrucția Ucrainei: „România e incapabilă să folosească oportunitățile” (Adevărul) Volodimir Zelenski se întâlnește joi, la București, cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan. Politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, vorbește despre ceea ce a făcut și mai poate face România pentru Ucraina și avertizează că riscăm să pierdem șansa de a contribui și a beneficia de reconstrucția acestei țări, deși Zelenski ne susține. „Vizita președintelui Zelenski cred că va avea trei obiective principale. Primul va fi, evident, legat de efortul de război, de contribuția aliată și europeană la efortul de război și de negocierile pe care americanii încearcă să le medieze, fără să se reușească foarte mult. Și de aici acesta ar fi probabil cel mai important și primul punct de discuție. În al doilea punct de discuție, cel mai probabil va fi legat de relații între Ucraina și Uniunea Europeană. În special, procesul de extindere, unde, evident, Ucraina este blocată în acest moment din cauza opoziției Slovaciei și Ungariei”, spune Ghincea. Cel mai probabil, cei doi șefi de stat vor discuta și despre situațiile minorității române din Ucraina. Acolo persistă încă anumite probleme, deși multe altele s-au rezolvat în ultimii ani. În ce privește ajutorul acordat de România Ucrainei, Marius Ghincea amintește că totul este secretizat de CSAT. Din această cauză, nu se știe în ce măsură România a oferit un ajutor consistent vecinilor din Nord. Totuși, este evident că România a ajutat Ucraina punându-și la dispoziție infrastructura feroviară, rutieră și portuară, dar și acordând o serie de facilități. Expertul avertizează că prin această secretomanie, autoritățile române alimentează teoriile conspirației. Integral în Adevărul.

Bugetul întârziat, făcut public: „PSD încearcă să fie simultan la guvernare și la distanță de costurile guvernării” (PressOne) - Mii de bugetari încasează spor să fie cinstiți. MAI nu știe câți, iar MAPN refuză să spună numărul de beneficiari (Cotidianul) - Cifrele oficiale ale concedierilor din România (Economedia) - Nouă din zece absolvenți de facultate își găsesc loc de muncă, dar mulți se plâng de salarii: „Nu e nevoie să avem toți diplome” (Adevărul) Ședință CSAT azi, convocată de Nicușor Dan, informează HotNews. Președintele a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării la Palatul Cotroceni de la ora 09:30.  Convocarea vine în contextul evoluţiilor privind conflictul din Orientul Mijlociu, una dintre temele principale ale ședinței fiind „analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”. Statele Unite sunt interesate de trimiterea de avioane la baza de la Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu, a aflat în axclusivitate G4Media.  Discuțiile sunt informale, în stadiu incipient, și nu există încă o adresă oficială care să solicite acest lucru. Pentru a fi aprobată, o astfel de solicitare oficială ar trebui validată de ministerul Apărării și aprobată de CSAT. În funcție de capacitățile militare trimise la Kogăliniceanu ar putea fi nevoie și de aprobarea Parlamentului, au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate. Ministrul Apărării Radu Miruță nu a comentat în nici un fel această informație. Sunt de asemenea discuții în curs și pentru dislocarea de militari americani în poligonul de la Smârdan pentru pregătirea echipajelor de pe tancurile Abrams. Avem buget, dar vom avea şi bani?, se întreabă Ziarul Financiar.  Supraestimează guvernul veniturile bugetare aşa cum a făcut în 2025 şi se va ajunge iar la creşteri de taxe? Proiectul de buget pare optimist, cum a fost, de altfel, şi cel de anul trecut. Nominal, veniturile ar urma să crească cu 11%, iar cheltuielile cu 7%. Ca procente din PIB, veniturile cresc de la 34,7% din PIB în 2025 la 36% din PIB, iar cheltuielile rămân la 42% din PIB. Finanţele au bugetat venituri de la UE de 20 mld. euro, dar este greu de crezut că absorbţia va fi la acest nivel. „PSD încearcă să fie simultan la guvernare și la distanță de costurile guvernării”. PressOne a discut cu Radu Magdin, analist politic, despre ce înseamnă întârzierea în adoptarea bugetului pentru cetățeni și cum este afectat echilibrul intern în contextul dezechilibrelor tot mai mari din lume.  În România, trăim o „furtună perfectă care ne prinde fără o strategie clară” – și la asta duc bugetul amânat și tensiunile din coaliție; Dacă semnalul de la București este dispută permanentă, costul apare rapid în percepție și în încredere; Întârzierea creează un efect de domino. Primăriile amână proiecte, instituțiile devin prudente, iar investițiile se mișcă mai lent.  Mii de bugetari încasează spor să fie cinstiți, titrează Cotidianul. Sporul anticorupție se acordă pentru mii de angajați din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale, pentru a preveni și combate fapte anticorupție în rândul propriilor colegi. Practic, șefii unor direcții iau bani pentru a se asigura că subalternii nu devin tentați să cadă în păcat. Numărul celor care primesc acest spor nu este, însă, foarte clar. Asta pentru că ministerele evită să răspundă. Ba mai mult, unul dintre ele se scuză pentru faptul că nu știe câte persoane primesc acest spor. Sporul anticorupție este de 12,5% din valoarea salariului. Economedia aduce în prim plan cifrele oficiale ale concedierilor din România. Peste 11.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă prin disponibilizări colective în 2025, cu 21% mai multe decât în anul precedent. România are totuși mai puțini șomeri la început de 2026 față de acum un an. 2025 a fost încă un an dur pe piața muncii, cu o serie de vești legate de disponibilizări, relocări, închideri de fabrici sau reduceri de echipe. Informațiile oficiale obținute de Economedia o confirmă: numărul persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă, în disponibilizări colective, a fost în 2025 cu aproximativ 21% peste cel din 2024, conform datelor transmise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Mai precis, au fost disponibilizate efectiv 11.652 persoane, un număr considerabil peste cel de 9.600 disponibilizați în 2024. Anul 2026 a început cu alte restructurări: doar în luna ianuarie, 31 de agenți economici au notificat intenția de a efectua disponibilizări colective pentru un număr estimat de peste 4.700 de persoane. Pe de altă parte, piața muncii este încă activă: în acest început de an, România are mai puțini șomeri decât avea în 2025. De asemenea, merită menționat că, deși numărul de disponibilizări a crescut semnificativ și anul trecut, ritmul e mai temperat decât în anul precedent. Iar Adevărul scrie că nouă din zece absolvenți de facultate își găsesc loc de muncă, dar mulți se plâng de salarii: „Nu e nevoie să avem toți diplome”. Un raport publicat de Institutul Național de Statistică, în 2025, arată că în anul universitar 2024–2025 au fost înscriși în învățământul superior 568.600 de studenți, dintre care 55,4 la sută au fost studente. Numărul absolvenților cu diplomă a fost de 127.100 de studenți. „Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (25,6 la sută), inginerie, prelucrare și construcții (17,1 la sută), respectiv sănătate și asistență socială (12,3 la sută)”, a transmis INS. Finalizarea studiilor superioare oferă perspective foarte bune de angajare în România, unde rata de ocupare în rândul persoanelor cu studii universitare este de 92 la sută, comparativ cu 87 la sută, media țărilor OECD. „Totuși, avantajul salarial mediu pentru lucrătorii cu vârste între 25 și 64 de ani care au studii superioare, comparativ cu cei care au doar studii liceale, este de 41 la sută, sub media OECD de 54 la sută”, notează organizația. Întrebați pe platforma Reddit cât de mulțumiți sunt de salarii după ce au urmat studii superioare, mulți români s-au plâns că absolvirea unei universități nu le-a adus satisfacția materială așteptată.

Scumpiri masive la pompă în benzinăriile din România / Cât au ajuns să coste marți carburanții (HotNews) - PSD și AUR au votat amânarea plenului în care urma să fie ales Avocatul Poporului (SpotMedia) - Conflict major între CSM – Secția pentru procurori și Inspecția Judiciară din cauza documentarului Recorder / Miza e protejarea lui Marius Voineag, șeful DNA (G4Media) - Părinții primarului Negoiță au cumpărat cu 2,8 milioane de euro o vilă de 938 de metri pătrați și un restaurant pe plajă, în Italia (Snoop.ro) Scumpiri masive la pompă în benzinăriile din România / Cât au ajuns să coste marți carburanții (HotNews) Prețul carburanților a crescut din nou marți dimineață în benzinăriile din România, cu aproximativ 15 bani pentru motorină și 10 bani pe litru în cazul benzinei, potrivit aplicației Monitorul Prețurilor Carburanților, analizată de HotNews. Scumpirile au venit în condițiile în care petrolul s-a ieftinit abrupt pe piețele internaționale marți dimineață după ce Donald Trump a spus că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia în curând. La ora publicării acestui articol, contractele futures pentru sortimentul de petrol european de referință Brent scăzuseră la aproximativ 93 dolari/baril, (minus 6%), după ce se ieftinise la un moment dat marți dimineață chiar și cu 11%. În stațiile din Capitală, cel mai ieftin sortiment de benzină costă 8,30 – 8,32 de lei în benzinăriile Petrom și 8,39 lei pe litru la OMV. Motorina este și mai scumpă. Sortimentul standard se vinde cu 8,75 lei la Petrom și 8,82 lei la OMV. Dieselul premium a ajuns să coste între 9,17 lei și 9,39 lei pe litru. Prețurile variază de la o benzinărie la alta, chiar dacă fac parte din același lanț de companii, în funcție de costurile fiecărei stații. Petrolul şi energia au devenit „scuza“ preferată a jucătorilor din industria alimentară pentru a aplica scumpiri. Dar cât e impactul carburantului în preţul laptelui sau al pâinii?  (Ziarul Financiar) Barilul de petrol s-a scumpit cu 44% de la începutul con­flictului din Iran. În aceeaşi perioadă, motorina în România are plus 4,6%, iar laptele plus 2%.  ZF scrie că că ponderea medie a motorinei în costul unui litru de lapte este de 12%, versus 11% la pâine, 15% la carne şi 15% la produsele congelate. „Scumpirile vin şi din temere, companiile nu acţio­nează ca un calculator (la o scumpire de 4,6% a mo­torinei, ar trebui impactul la lapte să fie de circa 0,5% – n. red.), explică Feliciu Paraschiv, fondatorul reţelei Paco Supermarket, una dintre cele mai puternice reţele locale de comerţ alimentar. Aşadar, ele vor majora preţurile cumva mai mult, astfel încât să se şi protejeze şi să nici nu mai umble la preţuri 2-3 luni. Mai exact, în loc de 0,5% vor rotunji la 1-2% majorarea de preţ, la care se va adăuga inflaţia“. Mai mult, scrie ziarul de business, criza din Golf surprinde România fără buget pe 2026. Pentru prima dată, chiar proiectul de buget trebuie rectificat. Deficitul bugetar de 6,2% din PIB anunţat este sub semnul întrebării.  Nimic din ce părea bătut în cuie acum două săptămâni nu mai este de actualitate. Stâlpii bugetului, în primul rând deficitul bugetar şi creşterea economică, trebuie reproiectaţi. Este, probabil, prea târziu ca această corecţie să poată fi făcută în proiectul de buget, încă în discuţia coaliţiei de guvernare. Dar, imediat ce bugetul va fi aprobat, trebuie începută munca pentru o rectificare bugetară. Azi este posibil ca Finanţele să pună proiectul bugetului consolidat în consultare publică. PSD și AUR au votat amânarea plenului în care urma să fie ales Avocatul Poporului (SpotMedia) Președintele USR, Dominic Fritz, acuză PSD și AUR că au blocat votul pentru numirea unui nou Avocat al Poporului, după ce au decis amânarea plenului reunit al Parlamentului în care trebuia discutată și candidatura propusă de USR pentru această funcție. Liderul USR susține că decizia arată existența unor „interese și legături” între cele două partide, informează SpotMedia. USR a primit dreptul de a propune un candidat pentru funcția de Avocat al Poporului. Formațiunea a nominalizat-o pe Cristina Rizoiu, despre care liderul USR spune că este „o profesionistă desăvârșită”, fost agent guvernamental la CEDO și expertă în drepturile omului. Mandatul actualului Avocat al Poporului, Renate Weber, este expirat de doi ani, iar instituția funcționează într-un interimat prelungit. USR va continua să insiste pentru ca propunerea sa să fie supusă votului parlamentarilor, însă plenul în care urma să fie discutată numirea a fost amânat cu două săptămâni. Ciucu și Țoiu, cele două probleme care au stârnit tensiuni în ședința coaliției, mai citim pe pagina SpotMedia, care citează surse Mediafax.  Discuțiile de luni, de la ședința coaliției, s-au tensionat pe două subiecte sensibile: mecanismul din buget care ar permite achitarea din banii comunităților locale a datoriilor Primăriei Capitalei către furnizori și companii municipale și modul în care a fost gestionat procesul de repatriere a cetățenilor români din Orientul Mijlociu. Conflict major între CSM – Secția pentru procurori și Inspecția Judiciară din cauza documentarului Recorder / Miza e protejarea lui Marius Voineag, șeful DNA (DOCUMENTE) (G4Media) Inspecția Judiciară refuză să facă o investigație completă asupra acuzațiilor aduse procurorului șef al DNA, Marius Voineag, în documentarul Recorder „Justiție capturată”, deși Secția pentru procurori i-a solicitat oficial „efectuarea unor verificări sub toate aspectele semnalate”. Inspecția Judiciară a făcut deja primul pas pentru tranșarea conflictului în fața instanței de contencios administrativ. Continuarea pe pagina G4Media. Părinții primarului Negoiță au cumpărat cu 2,8 milioane de euro o vilă de 938 de metri pătrați și un restaurant pe plajă, în Italia (Snoop.ro) În iunie 2024 și ianuarie 2025, pensionarii Ilie și Lidia Negoiță, părinții primarului  Robert Negoiță, au achiziționat două proprietăți în Civitavecchia, oraș aflat la o oră de Roma, pe litoralul Mării Mediterane. Redacțiile de investigații Snoop și Public Record au aflat detaliile tranzacției și vă prezintă actele acestora. Lidia Negoiță a declarat că va fi rezidentă acolo, pentru o scutire de impozit de aproape jumătate de milion de euro. De-a lungul timpului, Ilie și Lidia Negoiță au fost asociați direct în 16 firme. 14 dintre ele apar într-un dosar deschis la DNA și clasat după 11 ani, cu o parte a  faptelor prescrise. Patru firme sunt judecate, de 6 ani, pentru evaziune fiscală în alt dosar la Tribunalul București. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, nu a răspuns întrebărilor trimise. A răspuns fratele său, omul de afaceri Ionuț Negoiță, care a declarat că el și părinții sunt asociați în firme „unde sunt profituri de niște zeci de milioane”.

Cine l-a răpit pe Nicușor Dan. O cronologie (Republica) - Exclusiv Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor, pensiile magistraților, rolurile și relațiile dintre judecătorii CCR - Interviu video (SpotMedia) - Miliardele SAFE și securitatea de apartament. Cum a ajuns o firmă fără angajați din Râșnov să declare că produce drone militare (PressOne) Ecuația bugetului se complică: Economii de 2,2 miliarde lei, cât costă pachetul de relansare economică, în pericol după ce reforma administrativă a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului / PSD insistă și cu măsurile de solidaritate de 3,4 miliarde lei / Ședință a coaliției luni, după o săptămână de tensiuni (G4Media) Liderii coaliției de guvernare se reunesc, luni de la ora 13.00, într-o ședință în care urmează să discute din nou despre bugetul de stat pe acest an, potrivit surselor G4Media. Ședința coaliției este precedată, luni dimineață, de o ședință a conducerii PSD. După o săptămână în care tensiunile dintre PSD și PNL s-au acutizat pe tema bugetului, obținerea unui acord în acest moment pare și mai dificilă, în condițiile în care Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență care prevede tăieri de cheltuieli de 10% în administrație. Proiectul de buget – care ar fi trebuit adoptat de la finalul anului trecut – a fost amânat atât de mult tocmai pentru că a durat ca PSD să accepte reforma în administrație. Partidele din coaliție au ajuns cu greu la un acord de a face reforma administrativă care pevede tăierea cu 10% a cheltuielilor din administrație, concomitent cu realizarea unui pachet de relansare economică, acesta din urmă presupunând cheltuieli. Cele două pachete au fost adoptate simultan prin ordonanțe de urgență la finalul lunii februarie, iar efectele celor două tipuri de măsuri s-ar fi compensat reciproc în buget: 2,2 miliarde de lei s-ar fi economisit prin reforma administrativă, tot 2,2 miliarde de lei costă măsurile de relansare economică. Însă, odată ce Renate Weber a atacat la CCR reforma administrativă, reducerile de cheltuieli nu mai sunt garantate până când nu se pronunță Curtea Constituțională. Deocamdată nu a fost fixat un termen pentru dezbaterea la Curte a sesizării Avocatului Poporului.  Cine l-a răpit pe Nicușor Dan. O cronologie (Republica) - 17 februarie. Președintele Nicușor Dan se întâlnește la Palatul Cotroceni cu liderii Coaliției ca să discute „mai multe probleme de actualitate”.  - 18 februarie. Sorin Grindeanu a ținut să anunțe primul, cu o jumătate de oră înainte de anunțarea deciziei CCR, că s-a decis deblocarea reformei pensiilor speciale. - 2 martie. Ministrul Justiției Radu Marinescu face propunerile pentru conducerea Parchetelor, propuneri considerate de o parte a societății civile ca fiind „antireformiste”. - 6 martie. Nicușor Dan le spune protestatarilor de la Palatul Cotroceni o frază care-i va marca probabil mandatul: „Am de 100 de ori mai multe informații decât dvs”. Președintele Dan dă de înțeles, cu o surprinzătoare aroganță cu iz pesedist, că va accepta procurorii aleși de PSD, chiar dacă asta va însemna despărțirea sa de propriii alegători. Jurnalistul Florin Negruțiu, co-fondator Republica, a reamintit această cronologie ca să înțelegem că întotdeauna în politică este „ceva pentru ceva”. Nicușor Dan - un președinte fără partid și fără structuri de putere în spate - trebuie să negocieze cu PSD aproape fiecare pas pe care îl face. PSD, partidul acesta care face azi cea mai toxică și mai antinațională politică, sabotând orice încercare de modernizare a țării doar ca să-și conserve puterea acumulată în peste trei decenii, este unde este pentru că a fost votat de mulți oameni. Probabil aceiași oameni care declară la fiecare sondaj că „țara se îndreaptă într-o direcție greșită”, dar care conservă cu votul lor puterea acestei oligarhii care decide direcția țării. Exclusiv Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor, pensiile magistraților, rolurile și relațiile dintre judecătorii CCR - Interviu video (SpotMedia) Judecătoarea Simina Tănăsescu are 57 de ani și a preluat conducerea Curții Constituționale la jumătatea anului trecut. Și-a propus să umanizeze și să sporească încrederea opiniei publice în instituție.  Cu o experiență vastă în magistratură, profesor universitar al Facultății de Drept, fost consilier prezidențial, judecătoarea Tănăsescu este conștientă de importanța deciziilor CCR și susține că instituția trebuie să fie rezervată, să-și asume doar rolul de verificare a constituționalității legilor și nu de arbitru între puterile statului. Anularea alegerilor prezidențiale nu a fost o hotărâre pe care să o fi luat cu ușurință. Nu ne-am gândit că ne-am putea confrunta cu o astfel de situație. Este o hotărâre luată cu unanimitate, asumată și argumentată, bazată pe niște argumente juridice. În ceea ce privește decizia de constituționalitate pentru legea pensiilor magistraților, Curtea Constituțională a verificat compatibilitatea cu Constituția a unei legi. A unei legi care nu vizează nici funcționarea în ansamblu a justiției, nici măcar toate elementele de statut ale profesiei de magistrat – profesie extrem de remarcabilă, onorantă și meritorie – ci un amănunt, un aspect, un detaliu. Acest aspect a mai fost vizat și de alte acte normative, dintre care pe unele Curtea le-a declarat constituționale, pe altele neconstituționale. Interviul integral pe pagina SpotMedia. Miliardele SAFE și securitatea de apartament. Cum a ajuns o firmă fără angajați din Râșnov să declare că produce drone militare (PressOne) La doar o lună după lansarea programului european SAFE – un fond de 150 de miliarde de euro destinat înarmării, din care României îi revin 16,6 miliarde –, o firmă obscură din Râșnov, județul Brașov, fără angajați și fără activitate industrială declarată, își schimbă obiectul de activitate în fabricare de aeronave și nave spațiale militare. Pe scurt, drone militare.  Compania IntellDrones, înființată în 2024, se ocupă, potrivit actelor firmei, de importul de drone agricole din China și oferă servicii de stropire a terenurilor, dar proprietara și administratoarea firmei spune că intenționează să înceapă producția de drone militare „în câteva luni”, scrie PressOne. IntellDrones este deținută și condusă de Ioana-Hermina Păiuș, fostă administratoare a unui fast-food din Râșnov, dar și fostă membră a Partidului Național Liberal. Familia Păiuș are o legătură indirectă de rudenie cu familia liberalului Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.  Începând cu 2020, Ioana Păiuș urmează trei programe de master cu specializare în studii de securitate și relații internaționale, unul dintre ele la Academia Națională de Informații din subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), și începe un doctorat în aceleași domeniu la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.  Aceasta apare frecvent în ultimii ani în compania lui Sorin Dobîrcianu, fost ofițer SRI condamnat definitiv de Tribunalul Prahova la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Dobîrcianu, care se recomandă „influencer NATO”, s-a întâlnit în Rusia, la circa o lună după adoptarea programului SAFE, cu un oligarh aflat în cercul direct de influență a lui Vladimir Putin.  

Ce înseamnă ”umbrela nucleară” în Europa – Opțiunile României: Cum este asigurată de SUA pentru statele NATO și ce poate oferi Franța ((CursDeGuvernare) - Analiză: Are nevoie România de umbrela nucleară franceză? (DW) - Prețul carburanților, umflat nejustificat în România. Transportatorii economisesc 3.000 de lei la un plin făcut în Bulgaria (Adevărul) - Ce plăteşti de fapt când cumperi un litru de carburant. Cât ia statul şi cât rămâne la petrolist (Ziarul Financiar) - Chefuri de 8 martie, din banii femeilor! Cum împart primarii flori, bomboane și invitații la petreceri cu fonduri publice (SpotMedia) SURSE Nicușor Dan va accepta procurorii-șefi propuși de PSD. Motivul: salvarea coaliției (Cotidianul) Șeful statului este într-o situație în care oricum va pierde politic: fie respinge propunerile și intră în coliziune frontală cu PSD, gest care ar putea duce la ruperea coaliției de guvernare și, posibil, la suspendarea sa din funcție. Fie acceptă propunerile PSD și provoacă dezamăgirea votanților fideli, manifestată deja pe rețele sociale. Care va fi răul cel mai mic? Președintele Nicușor Dan va accepta numirea procurorilor-șefi (Parchetul General, DNA și DIICOT) propuși de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, susțin pentru Cotidianul atât surse din coaliția de guvernare, cât și din echipa prezidențială. Potrivit legii, șeful statului poate să respingă propunerile venite de la Guvern. Numele selectate de Ministerul Justiției au fost contestate, cu precădere în mediul online, de o parte a societății civile, în special de votații președintelui. Însă Nicușor Dan este de părere că un conflict cu PSD ar duce la ruperea coaliției de guvernare și chiar suspendarea sa din funcție. Pe de altă parte, șeful statului este ”vizibil îngrijorat” de modul în care va reacționa electoratul său fidel, foarte sensibil la problema Justiției, susțin sursele citate. Continuarea în Cotidianul. Ce înseamnă ”umbrela nucleară” în Europa – Opțiunile României: Cum este asigurată de SUA pentru statele NATO și ce poate oferi Franța ((CursDeGuvernare) Umbrela nucleară este o formă de garanție de securitate prin care un stat care deține arme nucleare se angajează să protejeze statele aliate sau prietene care nu dețin astfel de arme. Statele europene membre NATO se află sub umbrela nucleară a SUA. Franța are una proprie și vrea să o extindă, iar România se numără printre țările invitate la discuțiile pe această temă. În ceea ce privește componentele umbrelei nucleare a Franței, vorbim de o componentă de bază – patru submarine, care au rachete nucleare, balistice intercontinentale, cu rază de acțiune de 8.000-10.000 de kilometri, precum și de o componentă aeriană – rachete folosite de pe avioanele Rafale, cu o „bătaie” mai mică, de aproximativ 500 de kilometri. Componenta maritimă de decurajare nucleară ar putea fi asigurată pentru România din Marea Mediterană.  Întrebat în cât timp poate fi operaționalizat un sistem de descurajare nucleară precum cel propus de Franța, generalul Virgil Bălăceanu a spus că depinde de la țară la țară și s-a referit la cazul României. „Aerodromurile noastre – atât Kogălniceanu, cât și Câmpia Turzii – permit aterizarea și decolarea Rafale. Dacă se merge pe ideea de depozitare, trebuie să pregătești și depozitele, care nu înseamnă altceva decât construcția hangarelor, care trebuie să aibă niște condiții de protecție a aeronavelor superioare. Deci asta nu înseamnă lucrări extrem de complexe și extrem de costisitoare și se poate realiza, într-un termen rezonabil, de un an la câțiva ani. Nu aceasta este problema majoră, pentru că nu sunt niște investiții foarte mari. Problema majoră ar fi decizia politică, iar partea de securitate se asigură pornind de la experiența franceză”, a adăugat generalul. Toate explicațiile în CursDeGuvernare. Analiză: Are nevoie România de umbrela nucleară franceză? (DW) Aflată între două războaie, pe o falie geopolitică activă, României îi trebuie aliați puternici și stabili. Parisul propune Europei o strategie nucleară defensivă, care ar putea fi o soluție și pentru România. De ce n-ar vrea România să intre în proiectul francez? În fond, ar fi protejată de încă un scut, din care vor face parte Germania și Polonia, două state din Europa Centrală apropiate geografic de România. Inițiativa Parisului e concepută să fie „complementară NATO”, nu opusă Alianței. Apoi, relația strategică pe axa București-Paris s-ar consolida, într-un moment în care România are nevoie de o plasă de siguranță strategică. Ce-ar avea de pierdut? Liderii de la București se tem să nu piardă avantajele militare pe care i le dă America. Mai sunt și alegerile prezidențiale de anul viitor din Franța, unde favoritul cursei vine din zona extremistă. Pentru România, a venit poate momentul să renunțe la sentimentul de neajutorare și să ia decizii fără teamă, făcându-și propriile analize, dar uitându-se și la ce fac statele importante ale continentului, care prevăd hăul ce urmează, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza DW. Prețul carburanților, umflat nejustificat în România. Transportatorii economisesc 3.000 de lei la un plin făcut în Bulgaria (Adevărul) Prețurile la pompă sunt umflate artificial în România, atrag atenția experții care cer intervenția urgentă a statului prin controale și reglementări. Românii plătesc cu 2 lei mai mult pe litru decât vecinii bulgari, depășind chiar și costurile generate de scumpirea petrolului și accize. „În România alimentează doar transportatorii captivi și cei internaționali doar cât să ajungă în Ungaria și Bulgaria. Toți transportatorii care fac rute internaționale alimentează în țările de tranzit, alegând Bulgaria și Ungaria pentru că e mult mai ieftin”, a explicat Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT) pentru „Adevărul”. În acest context, FORT solicită Guvernului să returneze parțial acciza către transportatori, să reducă temporar nivelul acesteia, dar și să plafoneze temporar prețul combustibilului. Ce plăteşti de fapt când cumperi un litru de carburant. Cât ia statul şi cât rămâne la petrolist (Ziarul Financiar) Potrivit datelor din piață, preţul unui litru de carburant are următoarea structură. Cotaţiile internaţionale reprezintă circa 32% din preţul final, acciza este 35% din preţ şi se duce direct la stat, TVA este de 21% şi este din nou încasată de stat, iar compania petrolieră lucrează într-o marjă de circa 12%. Din această marjă, petrolistul acoperă costurile proprii, cum sunt cele cu distribuţia, rafinarea, dar păstrează o marjă şi pentru el, explică ZF. Chefuri de 8 martie, din banii femeilor! Cum împart primarii flori, bomboane și invitații la petreceri cu fonduri publice (SpotMedia) Atenția presei la modul în care se cheltuiesc banii publici începe să-i descurajeze pe unii dintre primarii care organizau chefuri cu iz electoral din taxele și impozitele oamenilor. Un prim exemplu: primarul PSD din Comana (județul Giurgiu) a declarat pentru Spotmedia.ro că anulat o serie de chefuri de 8 martie pe care le organiza de peste un deceniu.   Alți primari continuă, însă, petrecerile de sezon. În unele comune se organizează chiar mai multe rânduri de chefuri: unele gratuite din bani publici, altele, private, pentru cei care-și permit.   În plus, se duc zeci de mii de euro pe flori, felicitări și anunțuri cu care primarii bifează prilejul zilei de 8 martie, din banii oamenilor.  

Curiosul caz al retragerii dlui Simion din prim-plan și legătura cu conflictele din AUR (Europa Liberă) - Zeci de mii de români desfid riscul din Orientul Mijlociu şi îşi văd de vacanţă în Egipt. Trei chartere au decolat ieri de pe Otopeni către Hurghada şi Sharm el Sheikh: „Nimeni nu a anulat“ (Ziarul Financiar) - Războiul de acasă: de ce arată străzile din București ca după bombardament. Când spun primarii că se va rezolva (HotNews)   Nici azi nu avem buget. Coaliția amână o decizie pentru săptămâna viitoare. PSD acuză blocaj, Bolojan dă replica (SpotMedia) Negocierile din coaliția de guvernare pe tema bugetului pentru 2026 rămân blocate, după o ședință de patru ore în care liderii partidelor nu au ajuns la un acord, iar adoptarea proiectului a fost din nou amânată pentru săptămâna viitoare. Tot despre "săptămâna viitoare" se vorbeşte din 17 februarie, însă condiţiile puse de social-democraţi ţin totul pe loc, iar la finalul săptămânii viitoare vom fi deja la jumătatea lunii martie. În acest context tensionat, PSD îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a provocat blocajul, în timp ce PNL respinge criticile și afirmă că bugetul „nu trebuie să fie victima colaterală a jocurilor politicianiste”. Premierul Ilie Bolojan a respins, la rândul său, acuzațiile social-democraților și susține că proiectul de buget este deja finalizat, iar discuțiile din coaliție s-au desfășurat „în bună regulă”. PSD nu are soluţii de finanţare, dar nici nu renunţă, scrie SpotMedia. PNL susține că pentru pachetul social au fost propuse fonduri similare cu cele din anul precedent, respectiv 1,7 miliarde de lei destinate pensionarilor. Liberalii arată că, pentru a acoperi alte solicitări sociale formulate de PSD, guvernul intenționează să utilizeze fonduri europene prin programe sociale. Curiosul caz al retragerii dlui Simion din prim-plan și legătura cu conflictele din AUR (Europa Liberă) George Simion, politicianul cu cel mai mare număr de urmăritori pe rețelele sociale – liderul partidului cotat pe primul loc în sondaje – face un pas în spate în aparițiile publice și cedează locul unora „mai experți”. În umbra nevăzută a problemelor partidului stau sute de procese pe care AUR le are cu foști membri nemulțumiți de modul în care partidul i-a tratat. Conform portalului instanțelor de judecată, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) apare în peste 547 de cauze. În multe dintre ele, partidul este dat în judecată de unii dintre cei care au fost aleși pe listele sale la alegerile locale. Motivul? Au fost dați afară din partid și astfel și-ar pierde funcțiile în administrația locală. Într-un răspuns pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu a precizat că, „în anul 2024 a fost retras sprijinul politic pentru 105 aleși locali, iar în anul 2025 pentru încă 10 din cei 3.721 de aleși locali AUR din toată țara”. Zeci de mii de români desfid riscul din Orientul Mijlociu şi îşi văd de vacanţă în Egipt. Trei chartere au decolat ieri de pe Otopeni către Hurghada şi Sharm el Sheikh: „Nimeni nu a anulat“ (Ziarul Financiar) Egiptul este pe locul 4 în topul destinaţiilor de vacanţă alese de români, cu 180.000 de turişti în 2024. Nivelul de alertă de călătorie pentru Egipt este 7 din 9, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. Nivelul ridicat este însă pentru anumite zone din Egipt, mai exact pentru cele aflate în zona de nord a Peninsulei Sinai şi zonele aflate la graniţele cu Libia şi Sudan. Conflictul din Orientul Mijlociu ridică semne de întrebare cu privire la amploarea pe care ar putea să o ia. Egiptul se înve­cinează cu Israelul, ţară vizată de atacurile Iranului, care are în continuare spaţiul aerian închis din cauza riscului de securitate. ZF informează că în fiecare săptămână există plecări către Egipt din multe dintre aeroporturile locale. Spre exemplu, Karpaten Turism, unul dintre cei mai mari turoperatori de pe plan local, are şase zboruri săptămânale în luna martie, ceea ce arată popularitatea destinaţiei. Până acum, spun reprezentanţii agenţiei de turism, nu au existat anulări din partea turiştilor care au vacanţe programate în perioada următoare în destinaţiile din Egipt. Războiul de acasă: de ce arată străzile din București ca după bombardament. Când spun primarii că se va rezolva (HotNews) Bucureștiul are 5.340 de străzi, dintre care 880 sunt la Primăria Capitalei, iar restul la sectoare. Arterele orașului se găsesc în cea mai proastă stare de care își amintesc locuitorii, în ultimii ani. „Toată lumea dă vina pe sare, dar principala cauză e alta”, spune unul dintre cei mai respectați ingineri de drumuri, Adrian Burlacu, decan al Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri din București. „Nu ar fi fost atât de multe gropi dacă se făcea pregătirea drumurilor pentru iarnă, se colmatau fisurile, se reparau gropile”, este primul lucru pe care-l spune, în dialogul cu HotNews, Adrian Burlacu, conferențiar doctor-inginer, specializat în tehnologie civilă.   Lucrările de peticire a carosabilului au început de săptămâna trecută în anumite sectoare, iar fiecare Primărie a anunțat un termen diferit de finalizare. Primăria Capitalei spune că nu are un inventar al gropilor de pe marile bulevarde, dar va termina lucrările de plombare până la finalul lunii martie.

Oferta nucleară cu două fețe a Franței (Cotidianul) - Cât de pregătită este România pentru întreruperea timp de săptămâni a fluxurilor de petrol şi gaze din Golf. Alimentarea cu motorină pare în acest moment cea mai mare vulnerabilitate (Ziarul Financiar) - Blocați în Dubai. Cât de repede dispare o lume virtuală? (SpotMedia) „Nu ne apără scutul de la Deveselu, e exact invers”. Armele care ne-ar asigura împotriva unor rachete lansate din Iran (Adevărul) Escaladarea tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran pune România într-o lumină nouă pe harta strategică. Cu baza de la Deveselu în alertă și experiența recentă a operatiunilor de la Mihail Kogălniceanu, capacitatea de interceptare a rachetelor balistice iraniene devine subiect de securitate națională. Generalul Bălăceanu vorbește, pentru „Adevărul”, despre riscuri din perspectiva militarului și explică pe ce tehnică militară ne-am putea baza pentru a ne apăra în cazul unui ipotetic atac venit dinspre Iran. Cu mențiunea că, în principiu, generalul Virgil Bălăceanu consideră că un asemenea atac este improbabil, dar nu poate fi exclus în totalitate. „Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor.  Avem capabilități pentru combaterea rachetelor iraniene”, mai spune generalul. Sistemul Aegis de la Deveselu este eficient împotriva rachetelor balistice iraniene. „Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă generalul Bălăceanu. Oferta nucleară cu două fețe a Franței (Cotidianul) Discursul președintelui Emmanuel Macron despre modificarea doctrinei nucleare a Franței a fost planificat demult. A fost o coincidență că a fost ținut la trei zile de la primele atacuri americane asupra Iranului. Coincidența susține cauza lui Macron. Franța vrea să-și extindă umbrela nucleară asupra Europei. Există însă un mare impediment în calea inițiativei președintelui Macron. Franța nu este integrată în planificarea nucleară a NATO. Deciziile se iau strict la nivel național, inclusiv cele legate de modernizarea arsenalului, vectori de transport la țintă. Costurile ar urma să fie împărțite cu statele care ar beneficia de ”umbrela” Franței.  Cine va plăti pentru mentenanța și modernizarea arsenalului nuclear al Franței, câtă vreme Franța și Germania, cel mai curtat posibil partener, nu au reușit să dezvolte proiectul unui nou avion multirol european, se întreabă Eurointelligence? Disputa ar fi și mai intensă, pentru că toate deciziile ar urma să se ia strict la Paris. Ar fi dispus președintele Franței să sacrifice Parisul pentru a apăra nuclear Berlinul sau Tallinnul? Este o întrebare pe care o pun mai multe ziare din Germania. O altă mare problemă a planului lui Macron este faptul că a anunțat ”descurajarea avansată” cu 14 luni înainte de finalul ultimului sau mandat. Cine va fi succesorul său la Elysee? Sondajele plasează pe prima poziție extrema dreapta – Jordan Bardella sau Marine Le Pen (care așteaptă până în iulie un verdict al justiției în cazul de fraudă cu fonduri UE la Parlamentul European). Integral în Cotidianul. Cât de pregătită este România pentru întreruperea timp de săptămâni a fluxurilor de petrol şi gaze din Golf. Alimentarea cu motorină pare în acest moment cea mai mare vulnerabilitate (Ziarul Financiar) România îşi asigură gazul necesar din producţia internă în cea mai mare parte, pentru alimentarea cu petrol, Kazahstanul este cea mai importantă sursă, dar pentru motorină, unde 40% din cererea internă sunt asigurate din importuri, există o vulnerabilitate. Mai bine de 20% din importurile de motorină au venit anul trecut din Arabia Saudită, ale cărei livrări sunt influenţate masiv de războiul din Iran şi închiderea strâmtorii Ormuz. Preţul carburanţilor a rezistat şi ieri sub nivelul de 9 lei pe litru, dar nimeni nu poate garanta acest nivel când deja sunt analişti care văd preţul petrolului escaladând la peste 150 de dolari pe baril. „România are stocuri pentru 90 de zile. În acelaşi timp, avem rezerve comerciale constituite de societăţile comerciale şi, nu în ultimul rând, avem încă o treime din ţiţei pe care îl prelucrăm aici, în România, ceea ce ne plasează într-o situaţie absolut favorabilă în Uniunea Europeană şi chiar în lume. Coroborând cu aceste stocuri, suntem liniştiţi din perspectiva cantităţii. Şi dacă statul vine cu măsuri corespunzătoare din punctul de vedere al constituirii preţului, cred că România nu trebuie să aibă nicio problemă din perspectiva preţului la pompă, pentru că 55% din ceea ce înseamnă preţul la pompă la benzină înseamnă acciză şi taxă pe valoarea adăugată, 50% înseamnă la motorină. Deci avem cumva o suficienţă unde putem oricând să lucrăm“, a spus Dumitru Chisăliţă, director la Asociaţia Energia Inteligentă, la ZF Live. Blocați în Dubai. Cât de repede dispare o lume virtuală? (SpotMedia) Mulți cetățeni români, surprinși de război în Orientul Apropiat, acuză autoritățile că nu i-au sprijinit și n-au reușit să-i repatrieze rapid, în condițiile în care în întreaga zonă sunt interzise cursele aeriene civile din cauza pericolului reprezentat de luptele în plină desfășurare. Lipsa de înțelegere a realității și incapacitatea cronică de a lua decizii în mod adecvat au legătură cu prăbușirea sistemului de educație, care a avut ca efect înlocuirea gândirii critice cu conținutul digital îndoielnic și, de multe ori, toxic de pe rețelele sociale, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Promisiunea lui Bolojan: Vom găsi un om care are o autoritate să preia Ministerul Educației / Decizia lui Bolojan, o lună mai târziu: Mihai Dimian, rectorul unei universități clasate pe locul 21 în rankingul universităților românești, cu declarații controversate despre plagiat (EduPedu) - România în războiul din Iran: legături și implicații (DW) - Orientul Mijlociu, în flăcări şi nu se vede un orizont de rezolvare. Cel mai mare impact la noi este pentru românii prinşi în zonă şi pentru preţul energiei (Ziarul Financiar)   Reacție rapidă: Propunerile PSD pentru parchete sunt inacceptabile, președintele Nicușor Dan în fața primului test adevărat (G4Media) Propunerile făcute de ministrul PSD al Justiției pentru șefia parchetelor sunt exact ce așteptam de la un partid anti-reformist: procurori care au ratat deja în lupta cu corupția, plus câțiva acuzați că au protejat de-a dreptul infractorii. Ele sunt inacceptabile. Mingea e acum la președintele Nicușor Dan. El va decide dacă le acceptă și își încheie de facto mandatul de președinte reformist, sau le respinge și începe să joace, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. Ministrul Radu Marinescu l-a sfidat practic pe președinte propunându-i în funcții de adjuncți pe actualii procurorii șefi Marius Voineag și Alex Florența, criticați deja public de nenumărate ori de Nicușor Dan. La șefia DNA, ministrul PSD l-a propus șef pe Viorel Cerbu, actualul adjunct al lui Marius Voineag la DNA. Nu contează cât de bun procuror e el: a stat aproape trei ani lângă Marius Voineag și împarte cu el bilanțul unei instituții care a închis ochii la marea corupție și a ajuns să pescuiască plevușcă. Radu Marinescu o vrea Procuror General pe Cristina Chiriac. Ca manager a avut un bilanț deplorabil la șefia DNA Iași: doar trei dosare trimise în instanță în 2025, zero politicieni sau șefi de instituții vizați. Exemplu de indolență sau rea-voință. Era suficient să citească presa locală și făcea un dosar pe săptămână. Promisiunea lui Bolojan: Vom găsi un om care are o autoritate să preia Ministerul Educației / Decizia lui Bolojan, o lună mai târziu: Mihai Dimian, rectorul unei universități clasate pe locul 21 în rankingul universităților românești, cu declarații controversate despre plagiat (EduPedu) Premierul Ilie Bolojan a decis după aproape 3 luni de căutări și refuzuri să îl propună în funcția de ministru al Educației și Cercetării pe Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava. Necunoscut la nivel central până acum, Dimian a intrat în atenția publică în urmă cu o săptămână, când informația că este în cărți pentru șefia educației a atras gafă după gafă în declarațiile sale. A sfârșit prin a-și citi timp de 10 minute propriul discurs în ședința Biroului Politic Național al PNL, în care a fost votat în unanimitate pentru a fi propus pe funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro. România în războiul din Iran: legături și implicații (DW) Președintele Nicușor Dan le-a transmis românilor după atacul concertat al SUA și Israelului asupra Iranului că România „este în deplină siguranță” și „nu se află sub niciun fel de amenințare directă”, iar „instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun”. Iranul a lovit cel puțin patru baze americane din Orientul Mijlociu, ca represalii după atacurile americane și israeliene care au omorât 48 de oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv pe liderul suprem, Ayatollahul Khamenei.  Baza Mihail Kogălniceanu a fost folosită intens în operațiunea Midnight Hammer din iunie 2025  România este implicată indirect în ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, prin nodul logistic de la baza Mihail Kogălniceanu, de unde pleacă și unde se întorc unele aeronave militare folosite în conflict, și prin scutul antirachetă amplasat special pentru a descuraja Iranul.  Integral pe pagina DW. Orientul Mijlociu, în flăcări şi nu se vede un orizont de rezolvare. Cel mai mare impact la noi este pentru românii prinşi în zonă şi pentru preţul energiei (Ziarul Financiar) În ultimii ani, Dubai şi emiratele din Golf au devenit o destinaţie tot mai frecventată atât de turiştii români, cât şi de oamenii de afaceri care au investit în zonă. Dubaiul este o nouă Elveţie din punct de vedere financiar, atractiv pentru că datele bancare sunt protejate. România însă nu este dependentă de petrolul provenit din acea regiune. Cel mai important partener comercial pe care îl are România pentru importurile de petrol este Kazahstanul. De aici, România a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul este al doilea mare partener al României pentru importurile de petrol iar al treilea este Libia. Cantităţile provenite de la statele caspice trec prin Marea Neagră. Dacă preţurile la petrol au crescut, bursele europene şi din SUA au avut o scădere în prima zi de tranzacţionare după izbucnirea războiului. Ziarul Financiar informează că bursa de la Bucureşti a pierdut luni 10 miliarde de lei din capitalizare pe fondul unei scăderi de 1,7% a indicelui BET, dar piaţa a rezistat mai bine decât bursele europene. Ce companii românești au afaceri în Dubai: de la investiții imobiliare, la tehnologie și festivaluri (Economedia) În ultimii ani, Dubaiul s-a remarcat pe piața de investiții datorită facilităților fiscale acordate investitorilor, dar și poziționării strategice ca centru financiar global, ceea ce i-a crescut atractivitatea inclusiv față de cei români. Atât companii tehnologice românești, cât și imobiliare, și-au dezvoltat portofoliile în Emiratele Arabe Unite. În industria de divertisment, cu precădere Dubaiul și-a demonstrat potențialul, atrăgând unul dintre cele mai mari festivaluri muzicale din lume cu origini românești – Untold Festival – , a cărui ediție din Orientul Mijlociu a fost lansată sub numele de Untold Dubai. În prezent, dacă ne uităm la cifre și impactul global, UiPath și Bitdefender sunt cele mai mari entități cu origini românești care au o prezență consolidată în Dubai. Continuarea, pe pagina Economedia.

28 de elevi din Vrancea sunt blocați în Dubai. Ei au plecat în vacanță cu două profesoare în ciuda riscului major de securitate din Orientul Mijlociu (G4Media) - „La Sinaia nu vă mai place”. Români din Dubai și Qatar, în fața butoiului cu pulbere / Cum i-au ajutat autoritățile noastre (HotNews) - Zborurile TAROM pentru repatrierea a peste 300 de români aflaţi în zona de conflict din Orientul Mijlociu, reprogramate pentru luni seara (Libertatea) - Maraton. I-am sunat pe toți liderii PSD. Câți vor să scape de Bolojan și de USR (Cotidianul) Suntem la un pas de Al Treilea Război Mondial? Avertismentul experților cu privire la conflictul SUA–Iran (Adevărul) Războiul din Iran ar putea să escaladeze și ar putea deveni unul regional, este opinia experților chestionați de „Adevărul”. Mai mult decât atât, există și riscul major ca războiul dintre SUA și Iran să devină pe parcurs unul global. „Adevărul” a discutat pe această temă cu Ioana Mateș, expert în relații internaționale și avocat în drept internațional, dar și cu generalul (r) Dan Grecu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Chiar dacă aliații tradiționali ai Iranului, China și Rusia, privesc deocamdată pasivi, nu este o certitudine faptul că se vor limita și pe viitor la postura de observatori. Riscurile există, sunt reale, nu pot fi neglijate. România va fi cu siguranță afectată, cel puțin la nivel economic, la fel cum se preconizează să se întâmple cu întreaga Uniune Europeană. Blocarea strâmtorii Hormuz va face ca exporturile țărilor producătoare de petrol și gaze lichefiate să aibă de suferit, iar asta înseamnă energie și mai scumpă decât în prezent. Asta în contextul în care în Uniunea Europeană prețurile energiei sunt de 2-3 ori mai mari ca în Statele Unite și până la de patru ori față de China. 28 de elevi din Vrancea sunt blocați în Dubai. Ei au plecat în vacanță cu două profesoare în ciuda riscului major de securitate din Orientul Mijlociu (G4Media) 28 de elevi din Vrancea sunt blocați în Dubai, potrivit presei locale. Ei sunt în vacanță cu două profesoare de la Școala Ion Basgan din Focșani. Inspectoarea școlară Livia Marcu a declarat pentru Ziarul de Vrancea că elevii, însoțiți de doi profesori, sunt în siguranță și păstrează legătura cu reprezentanții Consulatului României. Nu e clar cine a avut inițiativa de a organiza o deplasare în Dubai în condițiile în care situația de securitate era extrem de tensionată încă de la începutul anului, iar presa națională și internațională a scris zilnic despre posibilitatea unui conflict regional. Copiii sunt din clasele 5-12, scrie G4Media, care a adresat profesoarei Oana Nedelcu mai multe întrebări legate de această deplasare în Dubai și promite că reveni cu răspunsurile când le va primi. „La Sinaia nu vă mai place”. Români din Dubai și Qatar, în fața butoiului cu pulbere / Cum i-au ajutat autoritățile noastre (HotNews) Ministerul de Externe a anunțat încă de ieri că peste 1000 de români s-au înregistrat sau au cerut sprijin la misiunile consulare ale României din Orientul Mijlociu și că pregătește „resurse suplimentare”, având în vedere că se așteaptă la creșterea numărului de cereri.  Pe lângă cei 1000 de oameni, există cu siguranță și alții care nu au simțit nevoia să se adreseze autorităților române și se descurcă pe cont propriu.  În ceea ce privește reacția autorităților, prima observație este că MAE nu are un site eficient, care să-i ajute cu informații pe românii ce au nevoie rapid de ajutor. Vă rog să accesați de pe telefonul mobil site-ul ministerului nostru de externe și o să-mi dați dreptate pentru următoarea afirmație: este o rușine. Prin comparație, vedeți cum arată site-ul ministerului francez de externe sau cel al Regatului Unit.  Ministrul Oana Țoiu a comunicat ieri cât a putut de bine, a dat explicații, comunicate de presă, dar cred că la un moment dat MAE ar trebuie să aibă și un site decent, scrie jurnalistul HotNews Gabriel Bejan. Zborurile TAROM pentru repatrierea a peste 300 de români aflaţi în zona de conflict din Orientul Mijlociu, reprogramate pentru luni seara (Libertatea) Peste 300 de români aflați în zona de conflict din Orientul Mijlociu vor fi repatriați cu zboruri speciale TAROM reprogramate pentru seara de luni, 2 martie, potrivit unui anunț al companiei. Întârzierile la granița terestră și procedurile de frontieră au întârziat deplasarea pasagerilor către aeroportul din Cairo, iar riscul depășirii timpului de serviciu al echipajelor a impus amânarea zborurilor. Libertatea reamintește că ieri, 1 martie, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunţat anularea a 34 de zboruri operate pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București, din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu. Cursele vizate sunt spre şi dinspre cinci destinaţii importante: Tel Aviv, Dubai, Doha, Beirut şi Damasc. Maraton. I-am sunat pe toți liderii PSD. Câți vor să scape de Bolojan și de USR (Cotidianul) Cotidianul anunță că a sunat 47 de lideri de filială ai PSD ca să afle dacă îl mai vor premier pe Ilie Bolojan și dacă mai tolerează USR la guvernare. Demersul a fost inspirat de consultarea largă pe care a anunțat-o Sorin Grindeanu în PSD pe această temă. Unele filiale deja au stabilit ce vor, în altele subiectul va fi abordat zilele viitoare. Din 47 de lideri de organizații județene, 20 au răspuns maratonului jurnalistic. Concluzia aproape că se scrie de la sine. Unii spun răspicat că Ilie Bolojan ar trebui să plece, alții îi transmit că poate rămâne premier doar dacă acceptă măsurile PSD. Cât despre USR, nu e o singură voce de social-democrat care să vrea partidul lui Dominic Fritz la guvernare. De asemenea, niciun social-democrat nu a pus pe masă cartea opoziției. Testul cel mare pentru Ilie Bolojan va fi bugetul, amenință la unison social-democrații care au răspuns întrebărilor Cotidianul. Acestea au fost: 1. Vreți ca PSD să rămână la guvernare sau să treacă în opoziție? 2. Care e varianta ideală, formula de guvernare de acum sau guvern fără Ilie Bolojan și USR? Legat de amenințări, mai mulți lideri au spus că, dacă Ilie Bolojan nu acceptă măsurile social-democrate, PSD va vota împotriva bugetului și guvernul va pica. Apoi PSD va face o nouă majoritate doar cu PNL, UDMR și minorități, fără USR. Iar PNL își va putea pune un alt premier până la rotativa din 2027.

Afaceri, interese, scheme. Sau de ce vor să scape de Bolojan (DW) - Cât ne-au costat pomenile electorale din ultimii cinci ani ANALIZĂ (Cotidianul) - România va produce medicamente critice, vaccinuri și antibiotice inovatoare la Iași, afirmă Ursula von der Leyen cu ocazia lansării la Bruxelles a mecanismului EastInvest (Calea Europeană) Schema lui Grindeanu (G4Media) Aparent pe cer senin, liderul PSD a declanșat o mică furtună în coaliție. Într-un interviu pentru G4Media.ro, Sorin Grindeanu a anunțat că va extinde consultarea internă din PSD cu două întrebări. Prima se referă la continuarea guvernării cu Ilie Bolojan premier, a doua la prezența USR la putere.  PSD are cel puțin două motive serioase să ridice tonul și mai amenințător la premierul Bolojan. Motivul oficial invocat de Sorin Grindeanu, atât în interviul pentru G4Media.ro, cât și în conferința de presă de joi, este bugetul de stat. PSD dorește să obțină cât mai mult la negocierea proiectului de buget pe 2026, în primul rând pentru clientela de partid, apoi pentru electorat. Este o dorință politică legitimă, la fel cum și liberalii vor încerca același lucru, iar USR și UDMR la fel.   Dar mai există un motiv nedeclarat pentru care liderul PSD s-a trezit tocmai acum să-i pună în discuție mandatul premierului Bolojan, încălcând practic acordul de funcționare al coaliției. Acest motiv nedeclarat trebuie să aibă directă legătură cu atingerea unui punct extrem de sensibil: reforma pensiilor militare, anunțată în repetate rânduri de premierul Bolojan ca fiind următoarea prioritate. Reforma pensiilor magistraților — o categorie profesională relativ restrânsă — s-a făcut cu mare dificultate, cu strigături, presiuni și blocaje la CCR. Reforma pensiilor militare include armata, polițiștii, angajații din sistemul de ordine publică și ofițerii din serviciile secrete. Ultimii dispun suplimentar de o semnificativă putere din umbră, care a influențat puternic decizia politică în ultimii ani. Cine își imaginează că toți acești ofițeri și generali așteaptă cu mâinile în sân majorarea vârstei de pensionare greșește profund, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. Grindeanu se mai confruntă apoi cu realitatea din sondaje: o parte din alegătorii PSD au trecut la AUR. Prin schema ”suntem la putere dar ne purtăm ca în opoziție”, speră să-i aducă înapoi. Afaceri, interese, scheme. Sau de ce vor să scape de Bolojan (DW) Analiză DW: În vreme ce premierul Ilie Bolojan e la Bruxelles și încearcă recuperarea tranșei de 230 de milioane de euro, PSD pune la cale strategia decapitării sale și speră să aibă sprijin din PNL. PSD crede că-și poate recupera electoratul care preferă acum AUR dacă îl dă jos pe Ilie Bolojan. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu își imaginează că eroismul demonstrat astfel va șterge colaborarea PSD pentru reducerea deficitului, creșterea taxelor, tăierea burselor, neplata primei zile a concediului medical și celelalte măsuri care i-au enervat pe români. PSD nu a pierdut, însă, din electorat, potrivit celor mai recente sondaje de opinie, deși a girat reformele lui Bolojan. În intențiile de vot conduce AUR cu 35%, urmat de PSD cu 23%, PNL cu 18% și USR cu 10% (CURS, ianuarie 2026). S-ar înțelege că PSD și PNL nu au pierdut nimic după aplicarea programului de austeritate, ba chiar s-ar afla pe un trend ascendentt: la parlamentarele din 2024, social-democrații au obținut 22%, iar liberalii 14%. Descotorosirea de USR și de Ilie Bolojan sunt obiective comune pentru PSD și pentru inamicii premierului din PNL. Spre deosebire, însă, de Sorin Grindeanu și de  Hubert Thuma, Bolojan e un politician cu personalitate. Greșește, face compromisuri, nu are planuri mari, dar consecvența lui cu tot cu proiectele mici de echilibrare economică și cu argumentele neobosite îi creionează un portret de politician diferit de al celorlalți. Nu cedează și nu-și lovește călcâiele în fața nimănui.  Ilie Bolojan li se pare prea autoritar adversarilor lui, nu fiindcă sunt nemulțumiți de austeritatea premierului, ci pentru că nu-și mai pot desfășura în liniște, cu paravane și susțineri, propriile afaceri și scheme.  Cât ne-au costat pomenile electorale din ultimii cinci ani ANALIZĂ (Cotidianul) În cei aproximativ cinci ani de guvernare PSD – PNL, sub diferite forme și guverne, România a înregistrat o creștere medie a prețurilor de 54%. Datele Institutului Național de Statistică arată că prețurile alimentelor au crescut, din ianuarie 2021 până în ianuarie 2026, cu 56,6%. Asta înseamnă că un coș de cumpărături de 100 de lei a ajuns să coste 156 de lei. Ce trebuie să facă viitoarele guverne Singura cale ca inflația să fie ținută sub control este scăderea deficitului bugetar, deci o mai bună disciplină a finanțelor publice și mai ales tăierea cheltuielilor, după ce veniturile Guvernului au crescut an de an în timpul guvernării PSD – PNL. Integral în Cotidianul. România va produce medicamente critice, vaccinuri și antibiotice inovatoare la Iași, afirmă Ursula von der Leyen cu ocazia lansării la Bruxelles a mecanismului EastInvest (Calea Europeană) România va produce medicamente critice într-un nou centru de cercetare care va fi construit la Iași, a subliniat joi, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, în cadrul discursului susținut la lansarea Comunicării privind regiunile de graniță estice și a mecanismului de finanțare EastInvest. În discursul său, von der Leyen a evidențiat rolul României în consolidarea securității și dezvoltării regiunilor de la frontiera estică a Uniunii Europene, subliniind atât creșterea investițiilor în apărare, cât și un nou proiect strategic în domeniul sănătății, la Iași, informează Calea Europeană. În acest context, România a fost nominalizată explicit drept unul dintre statele care „dau un exemplu remarcabil” prin creșterea investițiilor în apărare și în mobilitate militară, alături de Estonia, Letonia și Lituania. Potrivit președintei Comisiei, aceste măsuri nu doar că sporesc securitatea, ci contribuie și la creșterea competitivității, la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea infrastructurii.

Sorin Grindeanu aruncă în aer acordul coaliției de guvernare după 8 luni: Vom extinde consultarea internă în PSD dacă să mergem înainte cu Ilie Bolojan sau alt premier PNL și dacă USR să rămână sau nu în coaliție (G4Media) - Adevărul despre studiile la Drept ale ministrului Radu Miruță. A dat licența în prelungiri, a scris „Dreptul familiei” cu tatăl său şi s-a luptat să devină avocat (Libertatea) - Cum explică instituțiile statului penetrarea sistemului de apărare românesc de către ruși. Pozițiile oficiale ale CSAT și MAE (Adevărul) - Testul restructurării sistemului bugetar: vor fi cheltuielile salariale cu bugetarii, în valoare nominală, mai mici anul acesta decât anul trecut? (Ziarul Financiar) Premierul Bolojan, întâlnire la Bruxelles cu europarlamentari ai partidelor din coaliție: Recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, printre temele abordate (Calea Europeană) Calea Europeană anunță că premierul Ilie Bolojan a avut miercuri seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare, întrevederea având loc în contextul vizitei pe care șeful Guvernului o efectuează în capitala instituțiilor europene pentru a participa, între altele, la semnarea declarației de intenție privind lansarea mecanismului EastInvest și pentru a discuta cu președinta Comisiei Europene despre PNRR. Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful executivului le va avea cu înalți oficiali europeni, informează Palatul Victoria. De asemenea, premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate marți seară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație. Calea Europeană scrie și că România intră în mecanismul european EastInvest, o platformă de finanțare vizând investiții de cel puțin 28 miliarde euro pentru regiunile de frontieră estică ale UE. EXCLUSIV INTERVIU Sorin Grindeanu aruncă în aer acordul coaliției de guvernare după 8 luni: Vom extinde consultarea internă în PSD dacă să mergem înainte cu Ilie Bolojan sau alt premier PNL și dacă USR să rămână sau nu în coaliție (G4Media) Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat miercuri într-un interviu acordat G4Media că va propune un vot intern în PSD pentru ca partidul să decidă dacă vrea să rămână în coaliție cu Ilie Bolojan premier sau dacă vrea alt premier de la PNL. De asemenea, votul intern din PSD va arăta dacă partidul vrea să rămână în coaliție cu USR sau fără USR, a mai spus Sorin Grindeanu în interviul pentru G4Media. Anunțul președintelui PSD vine la doar 8 luni de la crearea coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, cu Ilie Bolojan premier, și cu câteva zile înainte ca primul ministru să prezinte în coaliție proiectul de buget pentru 2026 și proiectul de reformă a pensiilor militarilor, polițiștilor și angajaților din serviciile de informații. Adevărul despre studiile la Drept ale ministrului Radu Miruță. A dat licența în prelungiri, a scris „Dreptul familiei” cu tatăl său şi s-a luptat să devină avocat (Libertatea) De-a lungul timpului, au existat numeroase comentarii legate de studiile la Facultatea de Drept pe care viceprim-ministrul Radu Miruță susține că a făcut-o „ca un hobby”. Nu de mult, într-o sală de judecată, el declara că nici măcar n-are studii de Drept sau cunoştințe juridice. Libertatea vă dezvăluie adevărul despre parcursul lui Miruță prin  facultate privată de Ştiințe Juridice din Târgu Jiu, despre cartea de drept pe care el a publicat-o, dar și despre cum i s-a năruit visul de a deveni avocat.  Cum explică instituțiile statului penetrarea sistemului de apărare românesc de către ruși. Pozițiile oficiale ale CSAT și MAE (Adevărul) Administrația Prezidențială și Ministerul Afacerilor Externe au răspuns solicitărilor „Adevărul”  în cazul Automecanica Mediaș, companie controlată de afaceriști ruși, implicată într-un contract de 857 milioane de euro cu Ministerul Apărării. CSAT susține că a analizat tranzacția prin care Automecanica încearcă să preia controlul Popeci Utilaj Greu, iar ANCEX că a înregistrat firma pentru operațiuni cu produse militare. Niciuna dintre instituții nu explică, însă, cum a fost posibil ca o companie controlată de cetățeni ruși cu legături documentate la cercurile de putere de la Moscova să obțină aceste autorizații. Testul restructurării sistemului bugetar: vor fi cheltuielile salariale cu bugetarii, în valoare nominală, mai mici anul acesta decât anul trecut? (Ziarul Financiar) Guvernul a aprobat marţi seară două ordonanţe de urgenţă - prima privind administraţia publică şi cea de-a doua privind o aşa-numită relansare economică. Nu avem de-a face cu o „reformă”, atât de mult trâmbiţată, dar este un început, spun economiştii chestionați de ZF. Dincolo de multele prevederi ale primului act normativ, ceea ce a atras atenţia au fost măsurile preconizate de reducere a cheltuielilor de personal ale administraţiei publice, locale şi centrale, cu 10%, şi a numărului de angajaţi cu 10%. Sunt prevederi care merg mână în mână pentru că, dacă reduci personalul, automat reduci chetuielile salariale. Sunt doar trei căi ce pot fi urmate în acest caz: reduci personalul, reduci veniturile salariale sau tai sporurile.  „Probabil că reducerile se vor face prin eliminarea celui de-al 13-lea salariu, prin reducerea unor sporuri. Se reduc acum puţin şi, la anul, sau peste doi ani o luăm de la capăt. Ce s-a propus nu este o reformă. O reformă adevărată ar fi presupus comasări de UAT-uri. Sunt prea multe, prea stufoase”, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România. Vorbind despre “pachetul de relansare economică”, adoptat, la rându-i, prin ordonanţă de urgenţă, ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, s-a referit la el ca la “un instrument strategic de 5 miliarde de euro, cu aplicare din acest an până în 2032”.  Dacă guvernul a obţinut spaţiu fiscal, în urma majorărilor succesive de taxe, atunci ar fi trebuit să dea înapoi, în primul rând, ce a luat. Adică să relaxeze fiscalitatea, comentează Adrian Codirlaşu.

Guvernul a adoptat marți două pachete esențiale: reforma administrației și pachetul de relansare economică, menite să eficientizeze funcționarea aparatului central și local, să întărească descentralizarea și să stimuleze investițiile strategice în România. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete anunță că „Spitalele publice și serviciile de ambulanță sunt exceptate de la această tăiere de 10%”, scrie Adevărul. Lukoil s-a retras din proiectul Trident de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră Lukoil s-a retras din proiectul Trident de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră. Specialiștii subliniază că miza reală nu este plecarea Lukoil, ci capacitatea României de a-și crea noi oportunități. Intregul articol pe defapt.ro.   Șoferii care nu-și plătesc amenzile rutiere vor rămâne fără permis - hotnews.ro Șoferii care nu-și vor plăti amenzile rutiere în termen de 105 zile de la constatarea prin proces verbal a contravenției nu vor mai avea dreptul de a conduce, deoarece Ministerul de Interne va suspenda automat permisul auto, a anunțat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării. Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026 și este cuprinsă în proiectul de Ordonanță de urgență privind reforma administrației, care a fost adoptat marți de Guvern.   Înmatriculările de mașini chinezești prind viteză În ianuarie, aproape un autoturism din zece înscris în circulație în România aparţine unei mărci chinezești. Au apărut și primele anunțuri de vânzare ale mașinilor second-hand din China, citim într-o analiză Economedia. Numai în luna ianuarie, în România au fost înmatriculate în total aproape 750 de autoturisme chinezești, care aparțin a numai puțin de 11 mărci. Numărul lor a ajuns să reprezinte aproape 10% din totalul mașinilor înscrise în circulație în prima lună a anului. Faţă de anii trecuţi, avansul e considerabil, remarcă economedia. Numărul mașinilor chinezești înmatriculate în luna ianuarie a fost de peste două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și de aproape 30 de ori mai mare decât cel înregistrat în ianuarie 2024.

Interviu cu istoricii Armand Goșu și Cosmin Popa, la 4 ani de război în g4media. „Nu exclud un scenariu care să reaprindă conflictul diplomatic între București și Kiev” / „Putin construiește un regim fascist într-un cămin de bătrâni” / „A crescut ostilitatea față de Europa” / „Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor”. Sunt câteva idei desprinse din interviu. Articolul complet pe  g4media.ro PressOne trece în revistă 4 ani de război în Ucraina: Ce știm sigur - și aproape sigur - despre ajutorul militar pe care România l-a acordat Kievului până acum. După 4 ani de război în Ucraina, provocat de invazia militară a Rusiei, declanșată pe 24 februarie 2022, România continuă să facă o ciudată excepție printre țările NATO și UE, în ceea ce privește transparentizarea clară a ajutoarelor militare acordate până acum Kievul. În ciuda secretomaniei afișate de București, există câteva certitudini legate de ajutorul militar concret pe care România l-a acordat până acum Ucrainei Cea mai importantă donație pentru armata ucraineană făcută de România: un întreg sistem antiaerian Patriot PAC 3, de ultimă generație România mai oferă sprijin în ceea ce privește pregătirea piloților ucraineni pe avioanele F-16 PressOne vorbeste si despre Ciudata „suveică” România-Bulgaria în materie de exporturi de armament care ajung, prin ricoșeu, în Ucraina Această pseudo-„ambiguitate strategică” a fost parafată în perioada președinției lui Klaus Iohannis, când toate cifrele clare, legate de cantitatea și tipul de ajutor militar acordat Kievului au fost secretizate în CSAT. Venirea la Cotroceni a lui Nicușor Dan nu a schimbat această paradigmă. Emblematică rămâne, din acest punct de vedere, declarația făcută de noul ministru al Apărării, Radu Miruță, care a explicat de ce „nu e bine” să se știe cât armament a dat România Ucrainei. Ajutorul pentru Ucraina a depășit miliardul de euro, dar autoritățile de la București nu spun ce anume „s-a dat” în acest ajutor ............................................................................................................................................................................. Serviciile de informații trebuie restructurate fundamental. România a pierdut războiul hibrid cu Rusia - spune Corneliu Bjola, profesor al Universității Oxford din Marea Britanie într-un interviu pentru spotmedia.ro Seful grupului de cercetare “Oxford Digital Diplomacy”, consideră că Nicușor Dan a fost tratat cu superioritate în SUA de către oficialii americani, expunându-se gratuit într-o încercare dificilă de a reface relațiile privilegiate cu Washingtonul, în contextul în care SUA se retrag din Europa. ...................................................................................................................................................................... Comisia de Deontologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România și Poliția Capitalei s-au autosesizat în cazul Ion Duvac, în urma dezvăluirilor făcute de PressOne. Poliția Capitalei face apel către toate persoanele „care consideră că au fost victime ale unor astfel de comportamente (n.red. hărțuire) să se adreseze poliției, în vederea formulării unei plângeri” scrie PressOne. Investigația arată cum Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției. În aceeași înregistrare, Duvac afirmă că nu e prima dată când face acest lucru.  ............................................................................................................................................................................................. Bolojan amenință cu revocarea miniștrii și secretarii de stat, dacă România pierde bani din PNRR Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și secretarii de stat riscă revocarea din funcție dacă România va pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi politică, dar și administrativă. Declarațiile au fost făcute, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Criza de personal și plecările masive din sistem, anunțate de CSM, sunt teme false. Principala problemă e subfinanțarea Justiției de către liderii politici cu scopul de a lungi procesele și de a scăpa de eventualele dosare de corupție prin prescripție, scrie jurnalistul Emilian Isăilă în Spotmedia.ro ”Decizia CCR din data de 18 februarie a provocat furia judecătoarei Lia Savonea, care s-a prezentat, mereu, în fața magistraților ca apărătoarea privilegiilor lor. Decizia va avea efecte importante în interiorul sistemului de justiție. Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție... și a constatat că... legea, în ansamblul său, e constituțională în raport cu criticile formulate. Curtea Constituțională a României, decizie 18 februarie Odată cu reducerea pensiilor speciale e nevoie de o adevărată reformă instituțională care să scoată Justiția de sub controlul politic într-o măsură cât mai mare. De asemenea, e nevoie de reținere din partea liderilor politici în ce privește amestecul în procese și lansarea a tot felul de inginerii legislative prin care să-și protejeze interesele de posibilele acțiuni ale magistraților”, mai scrie Spotmedia. Cum a zăcut doi ani în camera preliminară dosarul ”Las Vegas”, al unor clanuri celebre acuzate de violențe, șantaj și grup infracțional / Curtea de Apel București a restituit dosarul la DIICOT Juriști: Cel mai probabil faptele se prescriu înainte de o sentință finală. scrie info sud-est.ro Dosarul ”Las Vegas”, lanțul de cazinouri care și-ar fi împărțit profitul cu frații Andrew și Tristan Tate, s-a aflat în camera preliminară, la Curtea de Apel București (CAB), din noiembrie 2023 până în 11 februarie 2026, în locul celor 60 de zile prevăzute de lege. Altfel spus, după mai bine de doi ani, judecata propriu-zisă în această speță încă nu a început, arată o analiză Info Sud-Est și G4Media. Dosarul în care DIICOT acuză o rețea de clanuri de șantaj, loviri, alte violențe și constituire de grup infracțional organizat a fost restituit procurorilor de către un complet al Curții de Apel București după doi ani de amânări ale cauzei și alte pronunțări privind judecata. Inculpații au ridicat excepții și s-au arătat nemulțumiți de cum a fost întocmit rechizitoriul, iar CAB le-a dat dreptate parțial, în ce privește acuzația de grup infracțional organizat, cea mai gravă din tot dosarul și care vizează mare parte dintre inculpați. Contestațiile DIICOT, dar și ale unor inculpați privind decizia CAB, s-au judecat alte patru luni la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea. Aproape toate acuzațiile din dosar se prescriu în aproximativ 3-4 ani, au explicat juriștii consultați de G4Media, în condițiile în care nu a început încă nici măcar judecata pe fond. Ba mai mult, dosarul a fost restituit între timp la DIICOT, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme. Practic, e puțin probabil să nu fie invocată prescripția pentru mai multe fapte până la o sentință definitivă, indiferent care ar fi ea, mai spun specialiștii consultați de reporteri. Indemnizația pentru doctorat, tăiată la jumătate. Reacție dură din mediul academic împotriva Guvernului, dar și a tăcerii profesorale (contributors.ro) Când un titlu academic devine monedă de schimb și comunitatea profesională tace, atunci e doar o chestiune de timp până când valoarea lui se prăbușește, explică într-un articol de opinie Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. El critică Guvernul, dar scoate în evidență și comoditatea mediului academic, care a tăcut de multe ori în fața imposturii. Reacția din Contributors a cercetătorului vine în contextul în care Guvernul vrea să taie la jumătate, adică la 500 lei brut pe lună, indemnizația pentru titlul de doctor.  După ce ministrul Sănătății Rogobete a panicat oamenii pe Facebook anunțând mobilizarea a 6 spitale pentru un avion care s-a întors pe Otopeni, putem anunța că Rogobete nu va mai fi ministru. Și că toți vom muri. Ambele nu acum, la un moment dat, scrie Cătălin Tolontan pe hotnews.ro: Într-un act prin care a vrut să semnaleze că lucrează, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a informat duminică seară în două postări tip breaking news pe Facebook că „a implicat” 6 spitale „pentru a preveni o situație critică” în cazul unui avion al companiei HiSky, după ce aeronava anunțase că revine la București. Intervenția ministrului a panicat, prin bizarerie și venind de la cineva care nu discută situații aviatice, dar e responsabil de îngrijirea medicală la nivelul României. Ministrul Rogobete spune că a acționat bine în cazul anunțurilor pe Facebook despre avionul HiSky: „Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație. Asta înseamnă responsabilitate”

Cum vor arăta facturile la electricitate și gaze de la 1 aprilie. Șeful unei companii cu 3,4 milioane de clienți, critici către Guvern. „Dăunează întregii piețe”  (HotNews) - Ce șanse are Lia Savonea la Curtea de Justiție a UE ca să restaureze pensiile speciale. Instanța europeană tocmai i-a retezat din privilegii unui magistrat român: i-a refuzat includerea diurnei la calcului pensiei (G4Media) Obiectivele ascunse ale unei vizite în America (SpotMedia) Călătoria președintelui Nicușor Dan la Washington reprezintă cea mai urmărită și comentată acțiune de politică externă a acestuia de la începutul mandatului. Sunt numeroase controverse în jurul evenimentului.  Consiliul pentru Pace pe care Donald Trump l-a fondat e privit cu suspiciune de mulți lideri importanți din Europa și din lume, în frunte cu cei ai Marii Britanii, Franței și Germaniei. Decizia președintelui României de a participa la acest consiliu a generat multe critici din partea unor experți din țară. De asemenea, modul de călătorie a lui Nicușor Dan la Washington a provocat discuții, acesta zburând cu un avion privat, închiriat de la o companie a miliardarului Ion Țiriac. Operațiunea a amintit de deplasările luxoase ale lui Klaus Iohannis, care i-au distrus popularitatea în ultima jumătate a celui de-al doilea mandat de președinte. Nicușor Dan a anunțat în SUA că România se pricepe să construiască sisteme funcționale de poliție și justiție în străinătate. Mulți s-au întrebat ironic de ce nu reușim să facem același lucru și acasă. O referire nefericită a generat reacții negative pe rețelele sociale, aducându-se din nou în discuție criza din Justiție și problema corupției, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia. Vizita lui Nicușor Dan în SUA transmite publicului din România că parteneriatul strategic a rămas pe linia de plutire după o perioadă de incertitudine, că administrația americană nu dă doi bani pe Georgescu sau pe Simion și că adepții lui Trump din România ar face bine să vină în tabăra politică a președintelui. În toată această ecuație complicată, cu foarte multe necunoscute, una e decisivă: Ce vor face votanții lui Nicușor Dan, cei care l-au trimis la Palatul Cotroceni? Mulți dintre ei dau semne că nu sunt prea fericiți. Cum vor arăta facturile la electricitate și gaze de la 1 aprilie. Șeful unei companii cu 3,4 milioane de clienți, critici către Guvern. „Dăunează întregii piețe”  (HotNews) „De 20 de ani încercăm să liberalizăm piața și statul a tot intervenit în acești ani. Problemele s-au rezolvat sau nu cu aceste intervenții? Răspunsul este nu”, spune  Volker Raffel, directorul general al E.ON România, unul dintre cei mai mari furnizori locali de electricitate și gaze din România, într-un interviu pentru HotNews. El vorbește și despre ce înseamnă concret, pentru oameni și pentru facturile lor, reglementările anunțate de Guvern. Guvernul a anunțat săptămâna trecută că va amâna cu un an liberalizarea pieței gazelor, programată pentru 31 martie 2026, însă până în prezent nu a adoptat un act normativ în acest sens. În interviul acordat HotNews, Volker Raffel critică situația creată, susținând că lipsa de claritate și schimbările de ultim moment generează haos atât în rândul companiilor din sector, cât și al consumatorilor. În aceste condiții, spune el, nimeni nu mai știe cu exactitate cât va plăti și devine imposibilă orice planificare pe termen lung. Ce șanse are Lia Savonea la Curtea de Justiție a UE ca să restaureze pensiile speciale. Instanța europeană tocmai i-a retezat din privilegii unui magistrat român: i-a refuzat includerea diurnei la calcului pensiei (G4Media) După ce legea privind pensiile speciale ale magistraților a trecut testul de constituționalitate, șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și Consiliul Superior al Magistraturii au emis comunicate de presă prin care au anunțat că vor continua să „apere independența justiției” prin sesizarea instituțiilor europene competente, inclusiv a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin „acțiuni individuale cu care instanțele judecătorești vor fi învestite”, după cum preciza comunicatul CSM. De aceea este util să examinăm ce zice Curtea de la Luxemburg în privința veniturilor magistraților. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis pe 8 decembrie anul trecut o decizie prin care a consolidat un principiu pe care l-a mai afirmat de câteva ori: veniturile magistraților – fie că vorbim de salarii sau de pensii – pot fi reduse, fără ca această măsură să fie considerată un atentat la independența Justiției. Singura condiție este ca veniturile magistraților să rămână, totuși, suficient de mari, raportat la nivelul de trai din țara respectivă. Continuarea, pe pagina G4Media.

 „O decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului”. Doi foști judecători CCR explică miza reală a pensiilor speciale (Cotidianul) - Magistrații au pierdut la CCR. E o victorie definitivă? (DW) - Ce caută Nicușor Dan lângă Donald Trump și Viktor Orban? Claritatea morală, înlocuită de independența solidară (G4Media) - Participarea lui Nicuşor Dan la Consiliul pentru Pace împarte intelectualii din România. Cine îl susţine şi cine îl critică (HotNews)  „O decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului”. Doi foști judecători CCR explică miza reală a pensiilor speciale (Cotidianul) Curtea Constituțională a României (CCR) a dat undă verde Legii Guvernului Bolojan de reducere a cuantumului pensiilor magistraților. „Este o decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului. Poporul și-a dorit ca pensiile nesimțite să fie reduse”, afirmă fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, după decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale. El avertizează că în perioada următoare ar putea urma „o avalanșă de pensionări ale magistraților”. O opinie diferită vine din partea fostului judecător CCR Tudorel Toader, care susține că judecătorii constituționali au pus în balanță principiul echității. El adaugă că discuția juridică nu este închisă definitiv.  Pe larg în Cotidianul. Cum se traduce politic și juridic adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților (Adevărul) Validarea legii care reformează pensiile magistraților pune capăt unei perioade de instabilitate și tensiuni în coaliția de guvernare. Dincolo de textul juridic, decizia are o puternică încărcătură politică. În viziunea analistului politic Cristian Hrițuc, fost consilier prezidențial, deznodământul favorabil de la CCR nu este doar o validare legislativă, ci mai ales o confirmare a stilului de leadership adoptat de Ilie Bolojan.  „În primul rând, este victoria lui Ilie Bolojan și a faptului că a ținut cu dinții de această lege, indiferent de ce au încercat să joace partenerii de guvernare. Și aici mă refer la PSD. Obtuzitatea de care îl acuză adversarii politici a fost, de fapt, principalul atu aici, pentru că a mers până la capăt cu o lege care se dovedește constituțională și nu a cedat nici în fața presiunilor făcute de PSD, nici în fața tertipurilor făcute de anumiți judecători desemnați de PSD”, a explicat Cristian Hrițuc pentru ziarul Adevărul. Dincolo de jocurile de putere, impactul major al acestei reforme este la nivelul percepției publice. Hrițuc consideră că validarea legii oferă premierului o „încărcare de energie” vitală și legitimează o abordare politică bazată pe refuzul compromisului mărunt. Din perspectivă juridică, lucrurile comportă mai multe nuanțe. Fostul judecător Cristi Danileț avertizează că victoria Guvernului trebuie privită cu rezerve până la publicarea motivării oficiale. Există aspecte tehnice sensibile care vor defini aplicabilitatea legii, în special în ceea ce privește pensiile aflate deja în plată și drepturile magistraților activi. Magistrații au pierdut la CCR. E o victorie definitivă? (DW) Reforma pensiilor magistraților proiectată de Ilie Bolojan e constituțională, dar decizia CCR nu garantează modificările ulterioare, avertizează jurnalista Sabina Fati. CCR a mai sprijinitc, în 2000, revenirea la vârsta de pensionare de peste 60 de ani, după ce Valeriu Stoica, ministru liberal al Justiției, a creat în 1997 condiții speciale pentru magistrați. 7 ani mai târziu pensiile deveneau și mai mari: în loc să rămână 80% din venitul net din momentul ieșirii la pensie, au devenit 80% din venitul brut, deci mai mari decât salariile. În 2010, fostul președinte Traian Băsescu a vrut și el să elimine pensiile speciale ale magistraților, dar deși parlamentul l-a ajutat, Curtea Constituțională cu implicarea Înaltei Curți s-a opus. Atunci, în plină austeritate, Băsescu a reușit să elimine șapte din cele opt categorii de pensii speciale. Magistrații au rămas însă pe poziție, deși judecătorii CCR au fost de acord cu tăierea pensiilor speciale ale celor din Armată, Interne, servicii speciale, parlament și diplomați. Totuși, în România, nimic nu e ireversibil, conchide Sabina Fati pe pagina DW.  Ce caută Nicușor Dan lângă Donald Trump și Viktor Orban? Claritatea morală, înlocuită de independența solidară (G4Media) În sfârșit înțelegem conceptul ambiguu de ”independență solidară” introdus de președintele Nicușor Dan în Strategia de Apărare: jucăm la toate capetele, comentează dur jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.  Șeful statului merge în SUA la Consiliul pentru Pace, inventat de Trump ca să nu rateze nici anul acesta Nobelul. Va fi probabil singurul șef de stat din UE alături de Trump, dacă nu îl socotim pe Viktor Orban, calul troian al Rusiei. Ni se va replica de către susținătorii președintelui că însăși Comisia Europeană, plus Italia, Grecia și Cipru – state membre UE, vor fi reprezentate în SUA. Desigur, doar că la nivel diplomatic inferior, de comisar european sau ministru. Nicușor Dan va fi singurul șef de stat sau de guvern dintr-un stat membru aliniat cu Bruxelles-ul care rupe solidaritatea europeană și validează un capriciu faraonic al lui Donald Trump. E același Donald Trump care a amenințat, la propriu, integritate teritorială a UE prin pretențiile asupra Groenlandei. Tot președintele SUA acuză constant UE că e pe cale de dispariție și că e vinovată de cenzură (ce ironie, tocmai el care cenzurează vocile incomode din media americană). Trump care ne-a anunțat oficial că va interveni în alegerile europene, sprijind partidele anti-UE, cum o face în Ungaria. Prezența președintelui Nicușor Dan la Washington, în aceste condiții, arată ca o gudurare pe lângă stăpânul cel puternic. O tentativă de cumpărare a bunăvoinței. Participarea lui Nicuşor Dan la Consiliul pentru Pace împarte intelectualii din România. Cine îl susţine şi cine îl critică (HotNews) HotNews a discutat cu mai mulți intelectuali și analiști despre ce cred despre vizita șefului statului. Unii susţin vizita, iar alţii critică vehement alegerea preşedintelui. Care sunt argumentele lor? Alina Mungiu Pippidi, profesoară de politici publice: „Având în vedere că sunt și alte țări europene ca observatori, mai ales Italia, nu cred că România o să plătească în Europa pentru acest mic oportunism. Mai degrabă mă tem să nu fie inutil”. Cristian Pîrvulescu, profesor: „În diplomație, rangul delegației transmite un mesaj la fel de clar ca declarațiile oficiale”. Teodor Baconschi diplomat și scriitor: „Era în interesul nostru să fim prezenţi”. Cristian Preda, profesor: „Mă tem că la Paris, la Londra sau la Bonn, acceptarea de către președintele român a invitației lui Trump e văzută ca o desolidarizare fără scop precis”. Costi Rogozanu, profesor și publicist: „Avea o bună ocazie să tacă”. Radu Vancu, scriitor: „România a fost prinsă aici cu mâna la spate: pe de o parte, economic nu putem funcționa fără UE; pe de alta, militar nu putem funcționa fără parteneriatul strategic cu SUA. Astfel încât, pentru a nu compromite relația cu Trump, președintele Dan i-a acceptat invitația. De fapt, e o simulare de participare la un simulacru de instituție”.

Modificarea pensiilor magistraților, în a șasea ședință de la CCR / Judecătorii discută astăzi solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea europeană de Justiție. Ce variante au pe masă (HotNews) - Ce înseamnă pentru români că datoria publică a depășit 60% din PIB: Ne împrumutăm cel mai rapid din UE doar pentru a supraviețui (Adevărul) - Pentru ei s-a inventat Anghel Saligny. Cine sunt cei șase baroni locali campioni la bani bugetari (Cotidianul) - Performanță istorică. Tentea și Iordache, cel mai bun rezultat al României de peste 3 decenii la Jocurile Olimpice de iarnă (Golazo) Modificarea pensiilor magistraților, în a șasea ședință de la CCR / Judecătorii discută astăzi solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea europeană de Justiție. Ce variante au pe masă (HotNews) Hotnews informează că judecătorii Curții Constituționale se reunesc astăzi, de la ora 11.00, într-o nouă ședință pe proiectul de lege al Guvernului Bolojan care crește vârsta de pensionare a magistraților și care reduce pensiile magistraților. Proiectul este blocat din decembrie pe masa CCR. La ultimul termen de la Curtea Constituțională, din 11 februarie, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să analizeze o solicitare venită cu o zi înainte de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea a cerut ca proiectul de reformă să fie trimis pentru analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O cerere similară a fost depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan. Una dintre variantele pentru ședința de astăzi este ca judecătorii Curții Constituționale să decidă sesizarea CJUE pe problema pensiilor magistraților, așa cum a cerut ICCJ. Surse din CCR au declarat marți pentru HotNews că balanța înclină spre sesizarea CJUE, dar o decizie nu a fost luată.  Fost președinte al CCR Augustin Zegrean afirma, într-un interviu la Digi24, că dacă CJUE este sesizată, procedura poate dura până la doi ani, perioadă în care legea nu poate intra în vigoare. Călătorie în SUA cu teme nefăcute. România rămâne vulnerabilă la critica lui Donald Trump (SpotMedia) Înainte de a pleca spre Washington pentru a participa la Consiliul Păcii, clubul diplomatic lansat de Donald Trump, președintele României a anunțat că principalul motiv pentru care a decis să se alăture acestui controversat proiect e reprezentat de încercarea de-a reface “relațiile privilegiate” cu SUA. În extinsul interviu oferit Radio România Actualități, Nicușor Dan admite din nou că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a provocat o schimbare a atitudinii administrației Donald Trump față de țara noastră. Odată cu trecerea timpului, se conturează tot mai mult imaginea că România a fost cea mai lovită membră NATO de atacurile hibride ale Rusiei.  Colapsul politic provocat în noiembrie 2024 și documentat pe larg ca fiind rezultatul unei acțiuni intense, puternice și sofisticate lansate de Kremlin și executate de rețelele de influență de la București a reprezentat un mare succes al Moscovei și un eșec greu de interiorizat de instituțiile din sistemul de apărare a României. Problema e atât de complicată, iar eșecul serviciilor de informații atât de extins, încât Nicușor Dan, deși a promis în repetate rânduri că va veni în fața opiniei publice cu un raport complet despre ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 și cum a fost propulsat Călin Georgescu de către serviciile secrete ruse în finala prezidențială, n-a reușit s-o facă până acum, scrie jurnalistul Emilian Isăilă. Continuarea, pe pagina SpotMedia. Ce înseamnă pentru români că datoria publică a depășit 60% din PIB: Ne împrumutăm cel mai rapid din UE doar pentru a supraviețui (Adevărul) Analiștii avertizează că ritmul accelerat de împrumut al României, cel mai rapid din UE, concentrat pe consum și salarii în detrimentul investițiilor, transformă datoria publică într-o povară majoră pentru generațiile viitoare. Aceștia anticipează o creștere a datoriei publice a României la 70% din PIB în următorii 3-4 ani, alimentată de deficitele bugetare semnificative finanțate prin împrumuturi. Experții chestionați de Adevărul subliniază că România se împrumută la costuri similare cu Franța, ceea ce indică o tendință către nesustenabilitate și se traduce pentru români printr-o inflație persistent ridicată. Pentru ei s-a inventat Anghel Saligny. Cine sunt cei șase baroni locali campioni la bani bugetari (Cotidianul) Mult hulit de unii și iubit de alții, Programul Anghel Saligny a însemnat pentru liderii locali cu greutate o vacă de muls din 2022 până azi. Întâmplător sau nu, cei mai câștigați au fost baronii PSD. Dar sunt și vreo doi liberali care au prins topul. Cotidianul a obținut de la Ministerul Dezvoltării cele mai noi date despre Programul Anghel Saligny. Județul Buzău conduce detașat topul beneficiarilor. Urmează, în ordine, județele Olt, Suceava, Vrancea, Bihor și Vâlcea. Până în prezent, pentru Programul național de investiții Anghel Saligny, de la bugetul de stat au fost alocate 66,1 miliarde lei, din care 53,3 miliarde lei au fost contractate.  Prin Programul național de investiții Anghel Saligny au fost aprobate la finanțare 5.755 de obiective de investiții. Cu toți banii alocați, dezvoltarea se răspândește în ritm de melc. Românii din multe localități încă mai așteaptă utilitățile de bază: Gaz în doar o treime din localități Canalizare lipsă în jumătate din comune Un sfert dintre români nu au apă potabilă curentă Încă mai avem drumuri naționale de pământ. Performanță istorică. Tentea și Iordache, cel mai bun rezultat al României de peste 3 decenii la Jocurile Olimpice de iarnă (Golazo) Boberii Mihai Cristian Tentea (27 de ani) și George Iordache (22 de ani) au obținut locul 5 la bob-2 persoane, la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina. Acesta este cel mai bun rezultat obținut de delegația României în ultimii 34 de ani! Tentea și Iordache au fost depășiți doar de cele trei echipe ale Germaniei și de cea a Statelor Unite. Golazo reamintește că singura medalie a României la JO de iarnă a fost obținută tot la bob, în 1968, la Grenoble.

De ce îi este imposibil Curții Constituționale să accepte – decât cu riscul de a se umple de ridicol – cererea Liei Savonea de a sesiza Curtea de Justiție a UE (G4Media) - Noua ordine din AUR. Ce ascunde, de fapt, promovarea tandemului Dungaciu-Peiu: „Creează impresia de specializare” (Adevărul) - Cenaclul Flacăra: delir, dans, aplauze. Patrioți și suverani: „Ne vânează Liiceanu, Nicușor și Bolojan!” REPORTAJ (Libertatea) - Eutanasia ca afacere: zeci de mii de câini uciși pe milioane de euro, bani publici, sub ochii autorităților (Snoop) Ce speră președintele Nicușor Dan să obțină prin participarea la Consiliul Păcii condus de Donald Trump (PressOne) Președintele Nicușor Dan a anunțat participarea României în calitate de „observator” la prima reuniune a Consiliul Păcii organizată la Washington, pe 19 februarie, la care vor mai participa țări precum Ungaria, Kosovo și Belarus.  Există câteva probleme referitoare la decizia președintelui Dan, explică Marius Ghincea, specialist în relații internaționale și securitate.  Prima este că statutul de observator nu există. A doua problemă este legată de motivația oficială pentru care se duce: „pentru a reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza” – asta în contextul în care, din carta care va sta la baza organizației conduse de Donald Trump, lipsește orice mențiune despre Fâșia Gaza.  Așadar, de ce merge Nicușor Dan la o întâlnire pe care unele dintre cele mai puternice state europene, precum Franța, au refuzat-o deja? Și ce înseamnă asta pentru România? Nicușor Dan vrea ca România să revină în grațiile Statelor Unite ale Americii, așa că îi onorează invitația lui Donald Trump într-o organizație internațională care „ridică semne de întrebare legate de viitorul ordinii internaționale”, spune Marius Ghincea pentru PressOne. Printre lucrurile pe care speră șeful statului să le obțină în urma întâlnirii din Washington se numără „o repornire a procesului Visa Waiver, promisiuni legate de menținerea forțelor americane din România și pentru ca administrația americană să uite sau să ignore toată povestea legată de anularea alegerilor din 2024”, adaugă expertul.  De ce se duce Nicușor Dan la Consiliul lui Trump? O decizie în interesul României, chiar dacă e percepută ca o eroare politică (SpotMedia) Din păcate, țara noastră e prea slabă și polarizată pentru ca liderii ei să poată refuza o invitație, de orice gen, venită din partea președintelui american.  SUA înseamnă mult mai mult decât mandatul controversat al lui Donald Trump, iar ușile diplomației nu trebuie închise niciodată. Puteți citi pe pagina SpotMedia articolul de opinie semnat de jurnalistul Emilian Isăilă. De ce îi este imposibil Curții Constituționale să accepte – decât cu riscul de a se umple de ridicol – cererea Liei Savonea de a sesiza Curtea de Justiție a UE (G4Media) Lia Savonea a depus cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea cu dreptul UE a legii de ajustare a pensiilor magistraților. Documentul are 35 de pagini. G4Media a examinat cererea cu asistența unor experți în drept european. Legea pensiilor se află în control de constituționalitate înainte de promulgare, nu este în vigoare, nu produce efecte. Ea mai poate suferi modificări chiar dacă este aprobată de CCR, prin eventualele cereri de reexaminare formulate de președinte. A cere Curții de Justiție a UE să se pronunțe asupra ei ar echivala cu transformarea instanței de la Luxembourg în consultant juridic – ceea ce CJUE nu a acceptat niciodată. Toată jurisprudența pe care și-a construit cazul Lia Savonea – cu spețe din Spania, Portugația, Ungaria, Italia, Polonia și multe altele – se referă exclusiv la cazuri în care au fost reclamate la CJUE legi deja adoptate, nu legi viitoare. Experții în dreptul UE au fost clari: „Niciodată în istoria sa Curtea de Justiție a UE nu a acceptat întrebări preliminare privind legi care nu erau adoptate. Le-a respins pe toate ca fiind cazuri ipotetice”. Noua ordine din AUR. Ce ascunde, de fapt, promovarea tandemului Dungaciu-Peiu: „Creează impresia de specializare” (Adevărul) Dan Dungaciu și Petrișor Peiu au devenit principalii purtători de mesaj ai AUR după marginalizarea fondatorilor partidului, însă profilul lor conturează, în opinia politologului Cristian Pîrvulescu, o agendă revizionistă periculoasă. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Pîrvulescu explică dedesubturile ascensiunii celor doi și mizele strategiei puse la cale de George Simion. Miza este aceea de a combate eticheta de partid lipsit de expertiză. Totuși, Pîrvulescu demontează mitul tehnocratului atașat noilor veniți. „Reproșul adus AUR este că nu are specialiști. Prin urmare, încearcă să creeze această impresie. Numai că, în realitate, cei doi nu sunt specialiști. Dungaciu este cunoscut de multă vreme ca militant de extremă dreaptă, provenit din zona universitară. Peiu a fost promovat ca specialist în economie, posibil prim-ministru, tehnocratul partidului. În realitate, nu are competențe speciale în acest domeniu, dar a fost recuperat și este util din acest punct de vedere”, punctează profesorul. Discursul lor, deși pare mai elitist, nu intră în conflict cu electoratul tradițional al AUR deoarece rolul lor nu este de a mobiliza masele, ci de a oferi o aparență de seriozitate. Analiza profesorului Pîrvulescu evidențiază traseul sinuos al construcției politice AUR. Partidul a pornit de la nucleul dur al galeriilor de fotbal, a absorbit rețelele religioase neoprotestante din Coaliția pentru Familie, pentru ca ulterior să capitalizeze frustrările pandemice. Cenaclul Flacăra: delir, dans, aplauze. Patrioți și suverani: „Ne vânează Liiceanu, Nicușor și Bolojan!” REPORTAJ (Libertatea) Cinci ore de Cenaclu Flacăra. Duminică seara, începând cu ora 6.00 până la 11 și ceva în noapte. Pe ecranul Sălii Palatului defilează imagini uriașe cu Adrian Păunescu. Sub acest uriaș, copleșit de umbra lui, pe scenă stă fiul lui, Andrei. Fără har, fără talent, fără spontaneitate. Are chitară. Și mai ales invocă nume și momente sacre ale Cenaclului Flacăra, din anii 1970 și 1980, apoi, din anii 2000. Andrei repetă „Tatăl nostru” când vorbește de Adrian. Și-și prezintă tatăl ca pe un disident.  Mircea Vintilă, Nicu Alifantis, Mircea Baniciu, Lipan Țăndărică, Gheorghe Gheorghiu au venit în trecere. Au zis o vorbă-două, au intonat imnuri și au plecat. Afișul Cenaclului avea înscrise numele lor mari și tari. Au cântat vreo jumătate de oră cu toții. Ore-n șir? Rudele lui Andrei. Aici e prezent. Nu e trecut. Sunt și spirite care vor să trăiască ce-au trăit odată. Nostalgie după „cultura națională” care se făcea odată. Nostalgie după „spectacolele de calitate, în care ne simțeam oameni în Dictatură, astăzi suntem câini”.  Reportajul integral în Libertatea. Eutanasia ca afacere: zeci de mii de câini uciși pe milioane de euro, bani publici, sub ochii autorităților (Snoop) Peste 64.000 de câini au fost eutanasiați în România în ultimii trei ani, iar jumătate dintre ei au ajuns în patru adăposturi ale unor veterinari care au transformat procedura într-o afacere. Cel puțin 9 milioane de euro din bani publici însumează contractele câștigate de firme și asociații implicate în prinderea și eutanasierea câinilor fără stăpân, inclusiv a celor sănătoși. Prin legea actuală se încurajează eutanasia câinilor la nivel național, susține societatea civilă. Snoop documentează de câteva luni eutanasia și maltratarea câinilor din adăposturile din țară.

Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) - Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cum poate Nicușor Dan să transforme participarea la Consiliul Pǎcii de la Washington într-un atu strategic (Adevărul) Participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliului Pǎcii de la Washington marchează un punct de cotitură pentru administrația de la Cotroceni, însă succesul acestui demers depinde de transformarea unei decizii tardive într-o ofensivă diplomatică regională, spune analistul Gabriel Done.  „Anunțul recent al președintelui Nicușor Dan, conform căruia România va participa la primul summit al Consiliului pentru Pace (BoP) în calitate de observator, reflectă o decizie cu potențial strategic, dar luată într-un context de sincronizare imperfectă cu partenerii săi europeni. În timp ce Bulgaria va participa ca membru, iar Cipru își asumă participarea în calitate de observator în numele Președinției rotative a UE, România rămâne în afara cercului central al deciziilor, ceea ce pune în evidență o inadecvare în alinierea cu principalele capitale partenere”, spune expertul. Această decizie, chiar dacă tardivă, poate fi interpretată pozitiv, adaugă Done pentru Adevărul. România are acum oportunitatea de a folosi BoP pentru a-și legitima mandatul internațional asumat de președintele Dan și a-și reconstrui profilul în politica externă. „Contextul intern a forțat însă această acțiune: opoziția, în special formațiunea AUR, a preluat agenda politică externă, lăsând atât Palatul Cotroceni, cât și guvernul, într-o poziție defensivă, în off-side. Aceasta a creat un climat în care președintele Dan trebuie să acționeze pro-activ, pentru a-și reafirma relevanța și a calma vocile interne critice.” Fără dar și poate, decizia Palatului Cotroceni de a participa, chiar și ca observator, are semne bune, deoarece „oferă României o fereastră pentru influență într-un format internațional complicat, dar și pentru a demonstra voință de colaborare transatlantică.” Cu toate acestea, succesul acestei decizii depinde de capacitatea președintelui Dan de a dubla participarea cu o politică regională coerentă. „Trebuie să inițieze dialoguri strategice cu Bulgaria, Turcia și Cipru, imediat după alinierea cu Italia, pentru a evita percepția de izolare și lipsă de consistență”, explică expertul. Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) Problema nu este că am intrat în recesiune tehnică, ci că această tendinţă de reducere a cheltuielilor, a consumului, a continuat şi în luna ianuarie, continuă în februarie și nu ştiu dacă se va schimba situaţia în martie, chiar cu creşterea cheltuielilor cu florile, ciocolată, prăjituri, mese la restaurant şi, bineînţeles, mărţişoare şi cadouri. Dacă s-au pierdut primele trei luni din an de consum, degeaba vom avea o creştere a investiţiilor, aşa cum spune peste tot premierul Bolojan că se schimbă paradigma, adică economia trece de la consum la investiţii. Investiţiile, dacă se vor realiza, nu se realizează peste noapte, nu au efect imediat, se văd în statistică mult mai încolo. Noi avem nevoie acum, nu peste un an, de câteva măsuri pe termen scurt care să revigoreze consumul, de la consumul de alimente, produse nealimentare, bunuri de folosinţă îndelungată, maşini, până la vânzările de apartamente. Aproape toată lumea stă pe bani, aproape toată ecomomia stă pe bani şi se uită la ei cum stau în depozitele bancare sau prin sertare. Dacă banii stau, nu avem niciun fel de creştere economică, iar de la recesiune, fie ea şi tehnică, nu mai este decât un pas până la o criză economică, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar. Până când va intra în vigoare pachetul de relansare economică, care este foarte greoi din perspectivă legislativă, economia se va duce în jos, iar în momentul în care investitorii vor vedea că avem scădere economică, nu vor mai face nicio investiţie, în ciuda pachetului de relansare economică. Toate companiile se uită în acest moment şi cu mai mare prudenţă la a face noi investiţii, la a face noi angajări, chiar şi la a veni în România. Toată această gâlceavă publică din cadrul coaliţiei de guvernare, toată această retorică a PSD care este principalul partid de guvernare, la adresa premierului Bolojan îi determină pe investitori să fie şi mai prudenţi. Pentru ei nu contează sistemul de taxe, care oricum este în continuare foarte bun versus alte ţări, ci au multe semne de întrebare legate de viitorul politic şi economic al României. Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cotidianul a obținut cele mai noi date de la Ministerul Proiectelor și Fondurilor Europene privind absorbția banilor de la UE. Bilanțul nu le face tocmai cinste miniștrilor și premierilor din ultimii cinci ani. România a reușit să atragă doar 26% din fondurile de coeziune puse la dispoziție în 2021. În privința PNRR stă și mai prost. UE ne roagă cu bani gratis, dar România nu e capabilă să-i absoarbă. Autoritățile promit să atragă în 2026 ce nu au reușit în cinci ani. În decembrie 2026 vine bilanțul final. Va fi PNRR un succes sau un eșec răsunător?