Revista presei românești

De ce se tem primarii de creșterea taxelor locale (DW) - Un moment istoric pentru antreprenoriatul românesc. Familia Pavăl, care a fondat Dedeman, la un pas de a prelua operaţiunile Carrefour în România pentru 823 mil. euro (Ziarul Financiar) - REPORTAJ. Un oraș de 40.000 de locuitori din UE, fostă capitală regală a României, stă de trei luni fără apă potabilă: „Neagră ca pământul” (HotNews) - Bucureștenii cer deja reducerea facturilor la căldură. Cum procedezi și de ce Termoenergetica nu le scade automat (SpotMedia) INTERVIU Comisarul european pe Justiție, avertisment pentru România în legătură cu ignorarea deciziilor Curții Europene de Justiție: Prioritatea dreptului UE nu este opțională. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare (G4Media) Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a lansat un avertisment la adresa autorităților române, spunând într-un interviu pentru G4Media că ”prioritatea dreptului UE nu este opțională” atunci când a fost întrebat despre judecătorii care ignoră deciziile Curții Europene de Justiție privind prescripția faptelor de corupție. ”Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare”, a spus comisarul McGrath, care a arătat că nerespectarea deciziilor CJUE poate atrage măsuri punitive din partea Comisiei Europene. Într-un interviu acordat G4Media, McGrath a precizat că executivul european monitorizează atent „impunitatea” din dosarele de corupție și așteaptă o nouă decizie a Curții de la Luxemburg pentru a clarifica obligația magistraților români de a lăsa neaplicate deciziile CCR care contravin dreptului comunitar. În ceea ce privește reforma sistemului judiciar, oficialul european a vorbit despre legile justiției din 2022, declarând că este necesară o „revizie” a acestor legi. Comisarul a adăugat că mutarea competențelor de investigare a infracțiunilor din justiție înapoi la DNA ”merită cu siguranță examinată”. McGrath a adoptat însă o poziție prudentă față de cel mai controversat subiect al momentului – anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către CCR. Comisarul a refuzat să discute decizia Curții Constituționale, invocând respectarea „competențelor naționale” și refuzul Comisiei de a interveni în deciziile instanțelor interne, atâta timp cât acestea nu încalcă direct legislația europeană. De ce se tem primarii de creșterea taxelor locale (DW) Economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice, explică pentru DW că modernizarea administrativ-teritorială a României înseamnă reducerea cu aproximativ o mie a primăriilor. În acest moment avem o populație care e supărată că trebuie să plătească taxele locale majorate. Soluția nu e ca Ilie Bolojan să cedeze și să vină să le spună primarilor: reducem taxele și revenim la situația de dinainte în care explodau de la lună la lună deficitul și datoria publică. Ne furăm căciula, asta nu înseamnă modernizarea României, după cum nici creșterea taxelor nu e o soluție. Modernizarea României înseamnă reducerea cam cu o mie a unităților administrativ-teritoriale, a primăriilor, și reclasificarea din temelii pentru restul de două mii. Cele o mie fie pot fi desființate, fie pot fi comasate, fie pot fi integrate în zonele metropolitane. Sunt foarte multe strategii fără ca cetățeanul să simtă semnificativ vreo presiune din punct de vedere administrativ. Un moment istoric pentru antreprenoriatul românesc. Familia Pavăl, care a fondat Dedeman, la un pas de a prelua operaţiunile Carrefour în România pentru 823 mil. euro (Ziarul Financiar) Tranzacţia va fi cel mai mare acord în care o firmă cu capital privat românesc cumpără afacerea locală a unei multinaţionale. Ziarul Financiar amintește că în 2001, când Carrefour intra pe piaţa locală cu un hipermagazin de peste 10.000 mp în Bucureştişi ajunsese deja la vânzări de câteva zeci de miliarde de euro la nivel global, fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl aveau un mic magazin într-un spaţiu închiriat din Bacău. Dedeman a devenit între timp un brand cu 65 de magazine de bricolaj. REPORTAJ. Un oraș de 40.000 de locuitori din UE, fostă capitală regală a României, stă de trei luni fără apă potabilă: „Neagră ca pământul” (HotNews) După depistarea bacteriei Clostridium perfringens în mai multe probe din rețea, autoritățile au declarat stare de alertă și au interzis folosirea apei inclusiv pentru igienă în Curtea de Argeș. De trei luni, în Curtea de Argeș, apa de la robinet nu mai este bună de băut.  Viceprimarul vorbește despre lipsa investițiilor în tratare și despre o posibilă retehnologizare de milioane de lei. Între timp, viața orașului se măsoară în bidoane cărate „o zi da, una nu”. Inițial, apa a fost tulbure și declarată nepotabilă. Apoi restricțiile s-au înăsprit. În această săptămână, autoritățile au transmis că apa nu mai poate fi folosită nici pentru igienă personală: nu te poți spăla cu ea. Bacteria depistată, Clostridium perfringens, provoacă o tulburare intestinală severă. Citiți reportajul pe pagina HotNews. Bucureștenii cer deja reducerea facturilor la căldură. Cum procedezi și de ce Termoenergetica nu le scade automat (SpotMedia) Mulți bucureșteni au început deja să ceară bani înapoi de la Termoenergetica pentru perioadele în care au stat în frig sau au avut apă abia dezmorțită, la robinete. Reducerea facturii nu este un gest de bunăvoință al companiei. Și nu se face arbitrar. E un mecanism prevăzut pentru situațiile în care energia termică nu a fost livrată la nivelul stabilit în contract. Solicitările se fac, la nivel de asociație, de către reprezentantul legal. Nu din partea unui proprietar de apartament. Președintele de asociație depune o cerere de diminuare la relații@cmteb.ro. Ulterior, o echipă a Termoenergetica SA va descărca și analiza datele din contor. Și va iniția procedura de reducere a facturii pentru perioadele în care energia a fost livrată sub parametri. Explicațiile pe larg pe SpotMedia.

E depășit Nicușor Dan de poziția de președinte? Motive tot mai mari de îngrijorare (SpotMedia) - „Nu plecăm de plăcere”. Viitorii medici din România critică intenția premierului Bolojan de a-i obliga să rămână în țară (Europa Liberă) - EXCLUSIV Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, despre limitarea accesului la rețelele sociale a copiilor sub 15-16 ani: Analizăm toate variantele. Ce nu ne dorim este ca fiecare țară să aibă reglementări diferite în privința accesului minorilor la rețele  (Edupedu)  Mai e România o democrație constituțională? (DW) România a pierdut nu doar peste 200 de milioane de euro, ci și credibilitate internațională. Judecătorii constituționali amână sine die decizia asupra Legii pensiilor magistraților ajunsă pe masa lor acum aproape 6 luni. Curtea Constituțională a României (CCR) face prin tradiție jocuri de interese: politice, economice, sistemice, pe mize de afaceri, de salvare a infractorilor, de favorizare a unor categorii de bugetari și chiar de schimbare a direcției de politică externă. Curtea și-a demonstrat rareori apetența pentru democrație, preferând să rămână mai degrabă într-o penumbră periculoasă. Majorități conjuncturale bazate pe pragmatism, nu pe principii au transformat Curtea Constituțională într-un broker de putere, care nu-și asumă pe față orientările, ci încearcă mai degrabă să le ascundă, așa cum face acum cu Legea pensiilor magistraților. Cu toate că pare să existe o majoritate în interiorul CCR care e împotriva acestei legi prin care procurorii și judecătorii n-ar mai putea avea pensii mai mari decât salariile și n-ar mai ieși la pensie înainte de 50 de ani, totuși această majoritate se teme să-și arate fața. Atunci când o instituție cum e Curtea Constituțională nu mai funcționează, iar statul de drept e gripat, democrația începe să cedeze teren autocrației. Cine-i poate obliga pe judecătorii constituționali să lucreze în favoarea țării? Cine-i poate amenda când derapează? Mulți dintre judecătorii constituționali, poate, n-au înțeles că puterea care li s-a dat nu e să-și apere grupurile de interese, ci să asigure drepturi egale și să apere limitele Constituției, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW. E depășit Nicușor Dan de poziția de președinte? Motive tot mai mari de îngrijorare (SpotMedia) Nicușor Dan a fost votat de 6,1 milioane de români, dar pe zi ce trece, principalul mesaj pe care-l transmite, bineînțeles, fără intenție, e că se simte depășit de complexitatea job-ului în care a aterizat. Lipsa de hotărâre, încetineala cu care ia deciziile, neîncrederea în cei din jur, incapacitatea de a-și construi o susținere politică solidă în Parlament îl împinge zi după zi într-o închisoare poleită ai cărei gardieni sunt Grindeanu, Olguța Vasilescu, Lia Savonea și George Simion. Toate bunele intenții ale președintelui sunt speculate politic de adversarii săi și distruse printr-o reacție rapidă și consistentă. La ce a folosit întâlnirea cu magistrații de la Palatul Cotroceni? Ce decizii au fost luate? Unde e referendumul promis asupra sistemului? Din modul cum acționează judecătoarea Lia Savonea și cei patru judecători CCR cu care s-a aliat, încercarea președintelui de a susține o reformare a sistemului de justiție a eșuat lamentabil, întărind puterea unor magistrați corupți. În opinia lui Emilian Isăilă, jurnalist SpotMedia, dacă președintele României nu iese rapid din corzi și nu reușește să devină cu adevărat liderul politic cu cea mai mare putere și influență, prin decizii și asumarea unor riscuri, în scurt timp va fi neutralizat de alianța informală dintre PNL, UDMR și PSD, iar până la suspendare nu va mai fi decât un pas. „Nu plecăm de plăcere”. Viitorii medici din România critică intenția premierului Bolojan de a-i obliga să rămână în țară (Europa Liberă) Ideea ca medicii rezidenți să lucreze câțiva ani în sistemul de sănătate românesc, reluată marți de premierul Ilie Bolojan, este criticată de studenții, rezidenții și medicii specialiști din sistemul de sănătate cu care Europa Liberă a discutat. Pregătirea unui medic în România presupune șase ani de studiu la facultate și alți șase ani de rezidențiat. Statul român plătește în jur de 30.000 de euro pentru un pregătirea unui medic, însă nu o face direct – printr-o bursă individuală – ci prin finanțarea universității/spitalelor la care viitorul doctor învață. EXCLUSIV Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, despre limitarea accesului la rețelele sociale a copiilor sub 15-16 ani: Analizăm în momentul de față toate variantele. Ce nu ne dorim este ca fiecare țară să aibă reglementări diferite în privința accesului minorilor la rețele / „Trebuie să revizuim relația noastră cu mediul online” (Edupedu) Comisia Europeană nu exclude varianta de a limita accesul copiilor cu vârsta sub 15-16 ani la rețelele sociale, cu scopul de a-i proteja de efectele asupra sănătății mintale și comportamentului copiilor. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a declarat că „la nivel european analizăm în momentul de față toate variantele și ne concentrăm inclusiv pe responsabilitatea platformelor, verificarea vârstei și foarte important, educația digitală”. „Urmărim atenți ce se întâmplă în statele membre”, a declarat pentru Edupedu.ro oficialul european, după ce Franța a adoptat în ianuarie o lege care interzice accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, iar și mai recent Grecia, Spania și Cehia au anunțat impunerea de interdicții similare pentru a-și proteja copiii.

Cererea Înaltei Curți de sesizare a Curții de Justiție a UE pe pensii e inadmisibilă, potrivit unor decizii ale Curții Constituționale (G4Media) - Bocete pe lux și opulență. Primarii veniți în Capitală să-l atace pe Bolojan, cazați la hotel de cinci stele (Cotidianul) - Localitate cu 7.000 de locuitori dă 2.000.000 € pe salariile din primărie. Harta „dezmățului” bugetar la sate (Newsweek) - România are 30 de miliarde de euro alocate din fondurile europene. Culisele bătăliei de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR (Adevărul) Şedinţa de azi a CCR pentru pensiile speciale este incertă după ce Gheorghe Stan, judecătorul propus de PSD, a intrat în concediu, iar Lia Savonea a cerut sesizarea CJUE (Libertatea) Curtea Constituțională ar trebui să dea azi, 11 februarie, un verdict în privința celui de-al doilea proiect al pensiilor speciale, după patru amânări. Ședința este însă sub semnul întrebării pentru că judecătorul Gheorghe Stan, propus de PSD la Curtea Constituțională în 2019, a intrat acum două zile în concediu paternal pentru creșterea copilului, iar Curtea Supremă, condusă de controversata Lia Savonea, a cerut sesizarea CJUE, decizie menită să tergiverseze și mai mult lucrurile. Dacă judecătorul Gheorghe Stan, care și-a luat concediu de creștere a copilului acum 2 zile, nu va veni la ședința în care Curtea Constituțională va dezbate din nou proiectul asumat de Guvernul Bolojan în decembrie 2025, cel mai probabil președinta Curții, Simina Tănăsescu, va anunța un nou termen, adică verdictul va fi amânat a cincea oară, scrie Libertatea. În plus, Înalta Curte, condusă de controversata Lia Savonea, a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, susținând că legea Guvernului Bolojan tratează discriminatoriu magistraţii și „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Această decizie va tergiversa și mai mult lucrurile. Cererea Înaltei Curți de sesizare a Curții de Justiție a UE pe pensii e inadmisibilă, potrivit unor decizii ale Curții Constituționale. Își va schimba CCR jurisprudența de dragul Liei Savonea? (G4Media) Cererea înaintată Curții Constituționale de către șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, de sesizare  Curții de Justiție a UE pe legea pensiilor speciale ale magistraților, ar trebui să fie respinsă ca inadmisibilă, conform unei jurisprudențe constante a CCR. Dacă totuși Curtea Constituțională își schimbă jurisprudența și va sesiza CJUE, există riscul ca însăși instanța europeană să respingă cererea ca indamisibilă, potrivit propriei jurisprudențe, au declarat pentru G4Media surse judiciare familiarizate cu dreptul Uniunii Europene. Singurul câștig, în acest caz, este faptul că se mai întârzie cu cel puțin câteva luni, dacă nu ani, intrarea în vigoare a legii care ajustează pensiile speciale ale magistraților. EXCLUSIV Bocete pe lux și opulență. Primarii veniți în Capitală să-l atace pe Bolojan, cazați la hotel de cinci stele (Cotidianul) În plină dezbatere pe reforma administrației locale, în care aleșii sunt nevoiți să strângă cureaua, edilii de comune care au venit marți la Parlament, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR) au stat cazați la unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Capitală, a confirmat pentru Cotidianul Emil Drăghici. Aproximativ 318 primari au fost cazați la Hotelul Marriott din Sectorul 5 al Capitalei , unde tariful minim pentru o cameră dublă este de 1.075 de lei pe noapte, potrivit platformei Booking. Banii au provenit din contribuțiile pe care le plătește fiecare comună către asociație, susține Emil Drăghici, edilul independent al comunei Vulcana-Băi. Localitate cu 7.000 de locuitori dă 2.000.000 € pe salariile din primărie. Harta „dezmățului” bugetar la sate (Newsweek) România are 2.861 de primării de comună și 400 de primării de oraș. Marea majoritate a acestora nu reușesc să își plătească salariile fără un ajutor de la guvern.  Murgeni este un oraș de numai 6.800 de locuitori. Este o localitate cu populație de comună înregimentată la categoria „oraș”  Potrivit bugetului, primăria Murgeni a estimat venituri de 55.000.000 de lei pentru anul 2025. Dar se bazează pe subvenții de la bugetul de stat de 36.000.000 de lei. Subvențiile sunt 65% din buget. În primărie sunt 55 de angajați. Mai sunt 15 locuri vacante. Primăria cheltuie cu salariile 9.400.000 de lei brut pe an. Newsweek are mai multe astfel de exemple. România are 30 de miliarde de euro alocate din fondurile europene. Culisele bătăliei de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR (Adevărul) Europarlamentarul Victor Negrescu dezvăluie detaliile din spatele discuțiilor de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR și avertizează că România riscă să rateze oportunități financiare majore în absența unei strategii coerente. Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, vicepreședintele Parlamentului European explică de ce prelungirea termenelor până în 2027 este o necesitate economică pentru întreaga Uniune, cum pot fi taxate pariurile online pentru a finanța sănătatea și care este poziția PSD referitoare la acordul UE - Mercosur. 

Ilie Bolojan, la Digi24: Măsurile fiscale nedublate de compensații au consolidat un sentiment de nedreptate. Românii nu mai au răbdare - Cine sunt candidații la şefia DNA după ce Marius Voineag a renunțat să candideze pentru al doilea mandat: Actualii adjuncți vor să îi ia locul (G4Media) - Soluția pentru România când americanii insistă să fim în Consiliul de Pace, iar europenii ar vrea să refuzăm. „Să fim și noi o dată inteligenți” (Adevărul) - Războiul bătut în piatră. Sute de monumente și cimitire sovietice păstrează o imagine falsificată a istoriei (PressOne) Ilie Bolojan, la Digi24: Măsurile fiscale nedublate de compensații au consolidat un sentiment de nedreptate. Românii nu mai au răbdare Premierul Ilie Bolojan admite că există români pentru care „orice fel de creştere” a costului vieţii, inclusiv majorarea taxelor şi impozitelor locale, reprezintă „o presiune”. El a spus luni seara, la Digi24 că, în pofida acestui fapt, România nu mai putea funcţiona cu taxele şi impozitele la valoarea lor anterioară, arătând că era ţara în care se transferau cele mai mari sume de la bugetul de stat către administraţiile locale. „Este doar o problemă de timp și se va ajunge la o reorganizare administrativ-teritorială”, a avertizat șeful Executivului. Și, de asemenea, Ilie Bolojan a arătat că se așteaptă la „o contracție economică” după măsurile luate. Decizie așteptată azi la Curtea de Apel București în privința unui judecător CCR contestat de o avocată AUR / Mâine, Curtea Constituțională are din nou pe agendă pensiile magistraților (HotNews) Primul termen de judecată în cel de-al doilea proces prin care avocata AUR Silvia Uscov încearcă să îl suspende pe judecătorul constituțional Dacian Dragoș are loc marți, la Curtea de Apel București. Miercuri, în ziua în care Curtea Constituțională este așteptată să pronunțe o decizie privind pensiile magistraților, la Curtea de Apel este așteptată pronunțarea deciziei la prima cerere de suspendare formulată de avocata Uscov împotriva judecătorilor constituționali Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, explică HotNews. Silvia Uscov contestă numirile celor doi judecători susținând că aceștia nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan în funcţia de judecător la Curtea Constituţioonală, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu. Mihai Busuic, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii. Proiectul Guvernului Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este blocat la Curtea Constituțională. Decizia a fost amânată de patru ori, în urma boicotului celor patru judecători numiți în CCR la propunerea PSD.  Cine sunt candidații la şefia DNA după ce Marius Voineag a renunțat să candideze pentru al doilea mandat: Actualii adjuncți vor să îi ia locul (G4Media) Procuroarea Tatiana Toader şi procurorul Viorel Cerbu, dar şi procurorul Vlad Grigorescu de la DIICOT, candidează pentru şefia DNA, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei. Ei se înscriu în competiţie după ce Voineag a devenit primul șef al DNA care nu a dorit un al doilea mandat. El a fost contestat, inclusiv în stradă, după difuzarea documentarului Recorder. Voineag vizează, în schimb, un post de adjunct la Parchetul General. Procuroarea Tatiana Toader nu e cunoscută pentru dosare de mare anvergură, ci mai mult pentru munca de organizare din spatele scenei, scrie G4Media. Procurorul Viorel Cerbu este un veteran profesionist, dar şi controversat al procuraturii. Potrivit unui CV publicat pe juridice.ro, Cerbu are 57 de ani şi e procuror din 1996. s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe.  Soluția pentru România când americanii insistă să fim în Consiliul de Pace, iar europenii ar vrea să refuzăm. „Să fim și noi o dată inteligenți” (Adevărul) România a fost invitată să se alăture Statelor Unite ale Americii și țărilor care și-au dat deja acceptul pentru a face parte din nou creatul Consiliu de Pace. Prima reuniune a Consiliului de Pace va avea loc la Washington, pe 19 februarie 2026. Diplomat, Nicușor Dan a declarat că România salută eforturile administrației SUA de promovare a păcii la nivel internațional. Avantajele de a face parte din acest Consiliu de Pace ar fi mult mai importante decât orice ipotetic neajuns. De fapt, în condițiile în care relațiile româno-americane au ajuns la o cotă minimă, un răspuns pozitiv din partea Bucureștiului ar putea însemna relansarea acestora. Totul s-ar traduce în final prin avantaje pentru România, crede profesorul Radu Albu Comănescu, cu atât mai mult cu cât un accept de a face parte din Consiliul de Pace nu ar echivala cu compromiterea relațiilor cu aliații europeni. Generalul Dan Grecu, care conduce  Asociația Ofițerilor în Rezervă din România crede că ar trebui declinată oferta. Răspunsul ar trebui să fie, crede generalul Dan Grecu, un refuz politicos, pentru a nu tensiona relația cu Statele Unite ale Americii. Pe larg, în Adevărul. Mineralele rare din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite. Care sunt cele 3 minerale pe care România spune prin declaraţii că vrea să le exploateze: Grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara) (Ziarul Financiar) Mineralele critice din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul şi Uniunea Europeană caută să îşi reducă dependenţa de China pentru materii prime esenţiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea. Tema a fost abordată în urma unei vizite oficiale la Washington a unei delegaţii din România, la care au luat parte şi ministrul de externe Oana Ţoiu şi consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan, Radu Burnete. Oana Ţoiu a precizat că România are deja trei proiecte strategice desemnate — magneziu, grafit şi cupru — aliniate la standardele europene şi că autorităţile lucrează la simplificarea procedurilor administrative pentru a atrage investiţii care să genereze locuri de muncă.   Radu Burnete a subliniat că atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană urmăresc un nou obiectiv de securitate economică: ca lanţurile de aprovizionare, accesul la materii prime esenţiale şi energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică.  Mai mult, în ziarul de business. Războiul bătut în piatră. Sute de monumente și cimitire sovietice păstrează o imagine falsificată a istoriei (PressOne) Pentru prima dată în istoria administrației publice din România, consilierii locali din Sighișoara au cerut corectarea adevărului istoric cu privire la existența în localitatea lor a unui cimitir sovietic. Potrivit datelor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, în România există în prezent 180 de monumente dedicate Armatei Roșii, amplasate în 145 de localități și 233 de cimitire ale soldaților sovietici, informează PressOne.  Multe dintre aceste monumente au fost ridicate la inițiativa directă a Marelui Stat Major al Armatei Roșii, fiind edificate direct în timpul operațiunilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial sau în anii imediat următori, începând cu 1944.  Prezența și glorificarea Armatei Roșii la 80 de ani de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial folosește în continuare propagandei sovietice.

Lungul drum spre anticipate. De ce PSD și AUR readuc această temă în discuție (Adevărul) - Cristian Pîrvulescu: Nicușor Dan, un președinte fără partid, încercând să dialogheze cu o societate ostilă (SpotMedia) - Șefia marilor parchete: Ultima zi când procurorii își mai pot depune candidatura. „Este o liniște totală (HotNews) - Nu mai cumpărăm pâine, lapte sau pizza, ci acţiuni la Bursă: în timp ce economia, vânzările şi consumul au cel mai prost început de an din ultimul deceniu, Bursa are cel mai bun început de an din ultimii 14 ani, românii ajungând să stea la coadă să cumpere acţiuni (Ziarul Financiar)   Un nou test pentru Bolojan. Premierul și doi miniștri USR, explicații în fața parlamentarilor. Ce va face PSD (Cotidianul) AUR și PACE au depus moțiuni simple la adresa miniștrilor Apărării, de Externe și al Educației, adică Ilie Bolojan, care ocupă funcția ca interimar. Premierul, Oana Țoiu și Radu Miruță vor veni în Parlament pentru a da explicații cu privire la activitatea lor de miniștri. Senatorii AUR, alături de cei de la PACE, au depus trei moțiuni simple, încă din prima săptămână a noii sesiuni parlamentare. Aceștia critică miniștrii USR ai Apărării și de Externe, dar și pe ministrul interimar al Educației, adică însuși premierul Ilie Bolojan. Senatorii reproșează că educația e tratată „ca o cheltuială incomodă”, că declarațiile lui Radu Miruță „compromit credibilitatea politicii de apărare a României”, și că pactul MERCOSUR are efecte negative pentru economia României. Moțiune nu au efecte, sunt doar un semnal că miniștrii nu se mai bucură de susținere. Cotidianul reamintește că la moțiunea depusă de AUR la final de an, împotriva Dianei Buzoianu, PSD a votat, pentru a da un semnal că vrea să o trimită pe ministră acasă. Lungul drum spre anticipate. De ce PSD și AUR readuc această temă în discuție (Adevărul) Alegerile anticipate reapar frecvent în discursul liderilor politici — fie ca temă a opoziției, fie ca amenințare în interiorul coaliției de guvernare. În România, organizarea de alegeri anticipate nu s‑a întâmplat niciodată până acum și este o procedură complexă, prevăzută de Constituție și dependentă de decizia șefului statului. „Anticipate înseamnă niște luni de instabilitate politică extrem de gravă pentru situația complicată în care ne aflăm economic și social”, explică politologul George Jiglău în Adevărul.  Referitor la motivațiile politicienilor care readuc subiectul în spațiul public, el susține că AUR, din punct de vedere politic, nu deține o influență reală asupra deciziilor care se iau acum. Însă, indiferent de rezultat, AUR fie este avantajat de această dinamică, fie își menține poziția actuală, continuând să amplifice tensiunile din jurul guvernării. În cazul PSD, în schimb, sunt două variante. „Fie cei care vehiculează un astfel de scenariu sunt sinceri și cred că ar fi bun un astfel de scenariu pentru partid, ceea ce mi s-ar părea o dovadă de incompetență politică, lipsă de maturitate. Fie nu sunt sinceri, dar o spun ca pe o amenințare, ceea ce se întâmplă de jumătate de an încoace”, menționează specialistul. Cristian Pîrvulescu: Nicușor Dan, un președinte fără partid, încercând să dialogheze cu o societate ostilă (SpotMedia) Expertul în științe politice consideră că opoziția din PNL nu are mari șanse să-l înlăture pe Ilie Bolojan pentru că structura partidului e controlată de lideri din vechiul PD, care-l susțin. De asemenea, politologul consideră că poziția șefului statului este una fragilă, fiind obligat să facă o serie de compromisuri în relația cu formațiunile politice din arcul guvernamental. Dacă un partid precum PSD face greșeala să se apropie prea mult de extrema dreaptă pentru a-și securiza puterea, riscă foarte mult la nivel european. Am văzut ce s-a întâmplat cu partide din alte țări care au fost excluse din familiile politice europene. România nu își permite în acest moment să devină un paria al Uniunii Europene, mai ales în contextul în care securitatea noastră depinde de aliații occidentali și de stabilitatea economică oferită de Uniune, mai spune politologul Cristian Pîrvulescu în inteviul acordat SpotMedia. Șefia marilor parchete: Ultima zi când procurorii își mai pot depune candidatura. „Este o liniște totală” / Când vor fi anunțate numele procurorilor înscriși (HotNews) Luni, ora 12, este termenul limită până la care procurorii se pot înscrie pentru funcțiile de conducere ale Parchetului General, DNA și DIICOT, lista cu candidații care îndeplinesc condițiile de participare urmând a fi făcută publică peste o săptămână. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a încurajat cât mai mulți procurori cu abilități manageriale să candideze, dând asigurări că nu va fi vorba de o negociere politică în numirile noilor procurori șefi.  Până în prezent niciun procuror nu a anunțat public depunerea candidaturii pentru vreuna dintre funcții, informează HotNews.  Nu mai cumpărăm pâine, lapte sau pizza, ci acţiuni la Bursă: în timp ce economia, vânzările şi consumul au cel mai prost început de an din ultimul deceniu, Bursa are cel mai bun început de an din ultimii 14 ani, românii ajungând să stea la coadă să cumpere acţiuni (Ziarul Financiar) Pe piaţă sunt foarte mulţi bani – companiile stau pe bani, investitorii stau pe bani, fondurile europene stau în conturile de la bănci, pilonul II de pensii a acumulat bani cât pentru o generaţie întreagă dar nu are unde să-i plaseze, fondurile de investiţii caută peste tot companii unde să pună bani, economisirea la bancă creşte şi nu în ultimul rând, Bursa de la Bucureşti este pe val. Numai economia stă prost şi asta nu pentru că nu sunt bani în economie, ci pentru că s-a indus o imagine de criză fără a exista o criză. Dan Şucu, preşedintele Concordia, cea mai mare organizaţie patronală din România, a spus vineri că în multe industrii se simt în clipa de faţă mugurii unei crize - HoReCa, auto, imobiliar, mobilă. Economia se luptă să nu intre în recesiune tehnică (vom vedea vineri, pe 13 februarie, dacă am închis T4 pe plus sau pe minus; oricum, 2025 va fi pe plus). Integral în Ziarul Financiar.

Dinastia Betoanelor: Cine sunt frații Robert și Ionuț Negoiță. Afacerile, averea și datoriile uriașe la bugetul de stat (Libertatea) - Nu e despre România? Ba da! Pentru că alții ne scriu povestea (SpotMedia) - Cazul Mircea Lucescu. Ce e de făcut? (Golazo) Descurcărețul domn Negoiță – dosare, datorii, borduri. DNA îi deschide un nou dosar influentului primar de la Sectorul 3 (Europa Liberă) Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, este vizat de un dosar penal în care Direcția Națională Anticorupție face cercetări pentru abuz în serviciu. Edilul ar fi construit un drum public în beneficiul fratelui său. Negoiță a ajuns joi după-masă la DNA pentru a fi audiat. Anterior – a negat vehement acuzațiile. În cursul serii, el a fost pus sub control judiciar, cu o cauțiune de 800.000 de lei. Nu e prima dată când primarul bucureștean – un personaj influent în PSD – are probleme cu legea. Cercetat în trecut în nenumărate alte dosare, Robert Negoiță nu a fost niciodată condamnat. La fel cum nu a pierdut niciun proces cu Fiscul, în care i se impută sute de milioane de lei. Continuarea pe pagina Europei Libere. Dinastia Betoanelor: Cine sunt frații Robert și Ionuț Negoiță. Afacerile, averea și datoriile uriașe la bugetul de stat (Libertatea) În România post-decembristă, puține nume sunt atât de strâns legate de ideea de „stat în stat” precum cel al fraților Negoiță. Plecați de la începuturi modeste, aceștia au construit în timp un imperiu imobiliar și administrativ care domină nu doar orizontul Capitalei, ci și viața celui mai populat sector din București. Împletirea dintre funcția publică, contractele cu statul și marile dezvoltări imobiliare a creat un mecanism de putere care a părut imun la orice formă de control..... până acum. Robert Negoiță, primarul sectorului 3 de patru mandate, și-a luat BAC-ul la 31 de ani. Ulterior, a urmat facultăți de Drept și Economie, culminând cu un doctorat la Academia de Poliție, care a fost însă retras oficial după ce s-a dovedit a fi un plagiat integral, reamintește Libertatea. Odată ajuns primar, sprijinit de un cerc de oameni loiali, a construit în subordinea sa o rețea de firme care lucrează aproape exclusiv pentru primărie – de la salubritate și construcții, până la pază, internet și tehnologie – astfel încât o parte cât mai mare din bugetul anual de aproximativ 500 de milioane de euro să fie gestionată direct de el sau de apropiații săi. Ionuț Negoiță este unul dintre cei mai activi dezvoltatori din România, cu peste 11.000 de locuințe livrate. Strategia sa se bazează pe construcții masive în zone periferice dar aflate în plină dezvoltare de către administrația locală. Fundamentul puterii: frații Negoiță, printre cei mai generoși sponsori ai PSD. Robert Negoiță este cel mai mare datornic la stat, cu peste 54 de milioane de euro (peste 270 de milioane de lei), sumă ce provine din TVA-ul neachitat pentru tranzacții imobiliare din perioada 2006-2009 și penalitățile colosale acumulate în ultimele două decenii. ANAF îi oprește lunar o treime din salariul de primar ceea ce înseamnă că datoria ar fi achitată în aproximativ 3.000 de ani. Nu e despre România? Ba da! Pentru că alții ne scriu povestea (SpotMedia) Pe 6 februarie 2026 se fac fix 14 luni de la anularea alegerilor. De 14 luni așteptăm raportul. Raportul acela promis, explicativ, cu probe, cu cap și coadă, care să ne spună de ce au fost anulate alegerile prezidențiale și unde, cum și cât de adânc a intervenit Rusia. Un raport care să închidă gura conspirațiilor și să mai repare ceva din încrederea făcută țăndări. Nu a venit, comentează Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia. În schimb, a venit un alt raport. Nu al nostru, nu al instituțiilor românești, ci al unui comitet de republicani din Congresul SUA, condus de un fan declarat al lui Donald Trump. Nicușor Dan a ieșit pe Facebook ca să ne explice ceea ce știam deja: că România nu este ținta acelui raport.Miza mare şi adevărată este Uniunea Europeană. Raportul ne lovește. Puternic. Lovește legitimitatea deciziei de anulare a alegerilor, lovește încrederea publică și, indirect, lovește și în legitimitatea președintelui. Iar argumentul invocat de Ilie Bolojan – că Nicușor Dan a fost votat de milioane de români – este extrem de periculos. Și omul care spune că avem cipuri în Pepsi a fost votat de vreo 2 milioane de români. Ce facem cu logica asta? De când numărul de voturi înlocuiește explicațiile, probele și transparența? În timp ce statul tace, cealaltă tabără nu stă. Susținătorii "turuldoiînapoi" se organizează ca să depună plângeri penale care pot deveni dosare. Construiesc o narațiune coerentă, alimentată tocmai de acest vid de explicații oficiale. Timpul nu lucrează în favoarea lui Nicușor Dan. Deloc. Iar sondajele arată asta cel mai bine. AUR rămâne la 40%, în ciuda gafelor continue de care George Simion este încă perfect capabil. Cazul Mircea Lucescu. Ce e de făcut? (Golazo) Selecționerul  are serioase probleme medicale, iar 80-90% din ultimele 4-5 săptămâni le-a petrecut în spital, unde se află și în prezent. În plus, va continua să meargă și pentru alte investigații, pentru a mai cere o opinie, la o clinică din Belgia. Situația medicală a lui Mircea Lucescu nu e o chestiune care ține exclusiv de „dreptul la viața privată”, așa cum a transmis FRF în comunicat. Lucescu e o persoană publică, e selecționerul unei naționale care se pregătește de un meci pe care milioane de români îl așteaptă. Și e de interes public orice problemă medicală serioasă pe care o are. Ar fi deplasat ca FRF, dacă ajunge la concluzia că Lucescu nu poate fi implicat sută la sută pentru acest baraj, să renunțe la a-l păstra pentru meciul cu Turcia? E adevărată varianta că Lucescu ar fi deschis o discuție cu cei de la FRF, în direcția că e dispus să ia în calcul să renunțe, dar că nu există nimeni interesat acum să preia echipa? Lucescu și Federația ar trebui să răspundă deschis la toate aceste lucruri. Timpul trece și meciul cu Turcia se apropie. Mai sunt 49 de zile, avertizează jurnalistul Dan Udrea redactor-șef adjunct Golazo.

Cum ne afectează raportul SUA privind anularea alegerilor? „O temă deja fumată. România nu e vizată, e un pretext pentru atacarea UE” (Adevărul) - Din păcate pentru cei care așteaptă „turul doi anapoi”, americanii nu ni-l pun pe Voievod președinte al României (Republica) - Traseul bolnavilor cu cancer în sistemul medical din România: „Pacientul este adesea dezorientat, iar harta serviciilor lipsește” (Libertatea) - DRUMUL ARMELOR. Exporturi militare de zeci de milioane de euro, din România în Israel, în 2025. Componente pentru Elbit, transportate cu avioane de linie Tarom (Snoop) Premierul Bolojan a anunțat ”închiderea ajustării” și măsuri de relansare economică. Reforma administrației – prin angajarea răspunderii Guvernului (G4Media) Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri într-o conferință de presă la Palatul Victoria că guvernul a încheiat măsurile de ajustare bugetară și începe lucrul la măsurile de relansare economică. El a mai spus că Ministerul Justiției a recomandat ca adoptarea reformei în administrație să fie făcută prin asumarea răspunderii guvernului în fața Parlamentului. Bolojan a mai anunțat că joi va informa CCR că România riscă să piardă circa 230 de milioane de euro deoarece Comisia Europeană nu consideră îndeplinit jalonul privitor la pensiile speciale ale magistraților. G4Media preia declarațiile. Cum ne afectează raportul SUA privind anularea alegerilor? „O temă deja fumată. România nu e vizată, e un pretext pentru atacarea UE” (Adevărul) Într-un climat normal, raportul Camerei Reprezentanților din SUA despre interferențele UE în alegerile statelor membre, inclusiv România, ar fi zguduit din temelii relația transatlantică, spune politologul Sergiu Mișcoiu. În contextul actual, nu va avea niciun efect. „Raportul acesta reia una din temele care a fost puse pe tapet de JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen din 2025, cea legată de interferența Europei în procesele electorale. Anularea alegerilor din România nu putea decât să servească drept principal exemplu în această analiză, dar nu România este importantă aici, nu România a fost vizată nici atunci, nici acum. România este un pretext, un exemplu prin care forțele fidele lui Trump încearcă să demonteze UE ca actor global și ca, desigur, un spațiu al libertății și democrației care contrastează cu ceea ce se întâmplă în Satele Unite ale Americii.” Pe larg în Adevărul. Din păcate pentru cei care așteaptă „turul doi anapoi”, americanii nu ni-l pun pe Voievod președinte al României (Republica) Raportul american care a dat aripi bulei „suveraniste” nu e despre România, nu e despre Georgescu, nu e despre Simion, nu e despre democrație sau libertate de exprimare. E despre banii lui Musk și ai giganților tech. Raportul e provizoriu și e făcut de niște funcționari ai Comisiei juridice din Camera reprezentanților a Congresului SUA. Deocamdată, nu putem spune că aceasta e poziția Americii, a Congresului, nici măcar a administrației Trump. Ce trebuie să facă România? Președintele Nicușor Dan n-are nicio obligație față de Trump, Vance, MAGA sau Congresul SUA. De altfel, dacă adevărul a fost deja scris la Washington, poate să aducă tone de argumente împotrivă, că nu-l mai ascultă nimeni. Nicușor Dan are însă o enormă datorie și o legală responsabilitate față de poporul român: „dovezile” serviciilor privind anularea alegerilor din cauza unor interferențe rusești au fost o glumă, iar explicațiile președintelui neconvingătoare. Se face anul și președintele tot nu a ieșit cu raportul promis despre anularea alegerilor. Asta nu înseamnă că Georgescu nu a participat dopat la alegeri, nu a încălcat legislația electorală și nu trebuia descalificat, scrie jurnalistul Florin Negruțiu în Republica. Traseul bolnavilor cu cancer în sistemul medical din România: „Pacientul este adesea dezorientat, iar harta serviciilor lipsește” (Libertatea) În România, în fiecare an peste 100.000 de persoane sunt diagnosticate cu o formă de cancer. Drumul unui român diagnosticat cu cancer este, în prezent, o cursă contra cronometru marcată de incertitudine, bariere geografice și un „ping-pong” birocratic epuizant. Patru voci autoritare – o pacientă, un medic de familie, un manager de spital și președintele Comisiei de Oncologie – explică în Libertatea unde se rupe „filmul” îngrijirii și ce trebuie schimbat pentru ca diagnosticul să nu mai fie sinonim cu dezorientarea. REPORTAJ. Întunericul din Apuseni: zeci de mii de oameni izolați energetic în fiecare iarnă trăiesc între lumânare și resemnare (PressOne) Situația e recunoscută și durează de ani de zile. Lipsa de întreținere a liniilor, absența coordonării autorităților, birocrația și investițiile puține lasă oamenii să se descurce singuri, așa cum făceau și bunicii lor care au văzut electrificarea Apusenilor abia în anii ‘70. Citiți reportajul pe pagina PressOne. DRUMUL ARMELOR. Exporturi militare de zeci de milioane de euro, din România în Israel, în 2025. Componente pentru Elbit, transportate cu avioane de linie Tarom (Snoop) România a făcut exporturi militare în Israel, în 2025, în valoare de cel puțin 35 de milioane de euro, potrivit datelor obținute de Snoop. Cele mai multe transporturi au fost făcute cu avionul, iar Snoop a identificat zeci de zboruri de linie operate de Tarom care au avut în cală componente ajunse la Elbit Systems, unul dintre principalii furnizori ai Armatei Israeliene.

Bolojan atârnă de un fir de ață. Calcule pentru un nou partid – SURSE (Cotidianul) - Profesorii și studenții protestează în fața Guvernului, împotriva Legii Bolojan din Educație, începând cu ora 12:00 (G4Media) - De ce e România altfel? Țări occidentale, cu educație solidă, interzic accesul minorilor pe rețelele sociale, în timp ce noi le transmitem că „nu asta e soluția” (HotNews) Greșelile lui Bolojan și cine vrea să-l arunce peste bord (DW) Ilie Bolojan e primul șef de guvern liberal care cere un vot de încredere în interiorul partidului, fiindcă e hăituit de proprii oameni. Cei din jurul lui nu-l susțin cu entuziasm și nu-l apără când e nevoie. Liberalii care au început să-i facă opoziție pe față lui Ilie Bolojan nu sunt atât de preocupați de felul cum stă partidul, cât mai degrabă de poziția lor în PNL. Cei care au început rezistența în partid sunt oameni care nu l-au plăcut niciodată, care nu mai fac parte din jocul politic mare, care au pierdut poziții la vârful formațiunii sau care au fost mereu invidioși pe succesul lui Bolojan. Erodarea imaginii primului-ministru nu e legată doar de opoziția crescândă din PNL împotriva lui, ci și de erorile pe care le-au comis Bolojan și echipa lui: A avut o strategie greșită: când a început să vorbească despre tăieri de posturi, de anularea totală sau parțială a unor beneficii (referitoare inclusiv la cele ale oamenilor bolnavi), de creșterea impozitelor și taxelor, Ilie Bolojan nu a fost destul de clar care va fi perioada pentru care se aplică. Mai grav, nu a inclus această perioadă de restriște într-un Plan de Țară, pe care să-l cunoască toată lumea și care să prevadă pilonii care vor transforma România dintr-o țară cu statut periferic într-una cu succes regional.  Reforma a început brutal cu bursele studenților, în loc să demareze cu tăierea banilor pentru partide și refacerea legislației în acest domeniu, mai cu seamă că sume foarte mari venite de la bugetul statului continuă să fie transferate pentru propagandă. Integral pe pagina DW. Bolojan atârnă de un fir de ață. Calcule pentru un nou partid – SURSE (Cotidianul) Ilie Bolojan a primit un vot de încredere în PNL pe cât de covârșitor, pe atât de parșiv: liberalii îl lasă în continuare la guvern, dar i-au sabotat orice intenție de reformă în partid, adevărata miză. Chemat la București ca un lider salvator, Ilie Bolojan a ajuns singur împotriva tuturor: PSD îl blochează în Guvern, aproape jumătate din propriul partid l-ar vrea plecat, iar președintele Nicușor Dan îl susține doar de ochii lumii. Pentru a rezista, Ilie Bolojan e silit să joace totul sau nimic: fie anihilează tabăra condusă de Hubert Thuma, fie rămâne doar un lider de paie, care va fi sacrificat imediat după rotativa guvernamentală. O altă variantă luată în calcul de apropiații lui Ilie Bolojan este formarea unui nou partid, în jurul căruia să fie construit un pol reformist pentru alegerile din 2028 și 2030. Construcția ar urma să reunească USR, dar și alte partide mici, care să atragă voturile din zona de dreapta. Noul proiect ar urma să rupă masiv din electoratul liberal. Însă Ilie Bolojan e reticent momentan să demareze un alt proiect politic, susțin surse citate de Cotidianul. Profesorii și studenții protestează în fața Guvernului, împotriva Legii Bolojan din Educație, începând cu ora 12:00 / Prima manifestație amplă împotriva reformelor Bolojan (G4Media) La protest au anunțat că participă membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și ai Federației Naționale Sindicale (FNS) Alma Mater și se preconizează că vor participa aproximativ 2.000 de persoane. Sindicaliștii cer revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de Legea Bolojan, informează G4Media. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a anunțat că se alătură protestului organizat de federațiile sindicale și citează drept motiv ”intenția Executivului de a reduce bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării în anul 2026”. De ce e România altfel? Țări occidentale, cu educație solidă, interzic accesul minorilor pe rețelele sociale, în timp ce noi le transmitem că „nu asta e soluția” (HotNews) Una după alta, țările occidentale se trezesc la realitate și înțeleg că într-o situație de urgență trebuie aplicate măsuri de urgență. Spania a anunțat, marți, că se alătură țărilor care interzic accesul minorilor sub o anumită vârstă, în general între 14 și 16 ani, la rețelele sociale și obligă platformele să implementeze măsuri eficiente prin care să verifice vârsta utilizatorilor.  Australia a fost prima țară care a implementat o astfel de interdicție, în decembrie 2025, pentru persoanele sub 16 ani, iar alte țări precum Franța, Danemarca, Marea Britanie, Austria încearcă acum să-i urmeze exemplul.  În România însă, singura țară europeană care a fost nevoită să-și anuleze alegerile din cauza dezinformării de pe social media, orice discuție despre reglementarea acestor platforme este retezată din start, cu argumente de genul „interdicțiile nu sunt bune ca principiu”, „educație este soluția”, de ce să ne mai batem capul cu regulile, pentru că oricum sunt încălcate”. România are deja în Parlament o Lege a Majoratului Digital, care prevede că sub vârsta de 16 ani un adolescent are nevoie de acordul părinților pentru a-și face un cont pe o plaformă socială. Actul normativ urmează să ajungă la Camera Deputaților. Atenție însă: „acordul părinților” nu înseamnă deloc „interdicție”.  Probabil că, în clasicul stil românesc, încercăm să fim la mijloc. De gura occidentului, facem o lege, dar nu suntem convinși că ne e utilă, așa că o facem inutilă (sau prea slabă). Și, totuși, rămâne o întrebare pentru decidenții de la București: de ce noi nu vedem pericolul pe care l-au văzut ceilalți?, se întreabă jurnalistul HotNews Gabriel Bejan.

Un indiciu că ținta Curții de Apel București este suspendarea din CCR, pe 10 februarie, doar a lui Dacian Dragoș: procesul care îl vizează pe Mihai Busuioc are termen tocmai pe 20 martie (G4Media) - Ziua în care nu vom mai știi nimic despre averile politicienilor se apropie. Iar trei partide nu fac nimic (HotNews) - Banii primiți de România din SAFE vor ajunge în Franța și Germania: „Din 100 de lei cât dau pe un tanc, 20 de lei ajung în România” (Adevărul) - Soluția Ciucu pentru căldură în apartamente - în cel mai bun caz, abia de Paște. Oficial, Primăria Capitalei nu are calendar pentru cazanele "minune" (SpotMedia)   Ilie Bolojan rămâne tot mai singur în PNL. A fost contestat în ședința de la Vila Lac de încă un prim-vicepreședinte și a fost blocat la votul pentru șefii de filiale (Libertatea) Oficial, PNL a transmis că „a fost dat un vot de încredere pentru președintele partidului, Ilie Bolojan”, fiind doar 3 contra, ceea ce „confirmă sprijinul majoritar al conducerii partidului pentru actualul lider al PNL”. Apoi, PNL a confirmat informația apărută pe surse referitoare la faptul că Bolojan a fost blocat la votul pentru șefii de filiale. Premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, a vrut să schimbe șefii PNL de la Sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, dar a primit o lovitură în ședința Biroului Politic Național de la Vila Lac chiar din partea unui prim-vicepreședinte, este vorba de Adrian Veștea, au declarat luni seară, 2 februarie, participanți la ședința care s-a terminat la ora 22.30 pentru Libertatea. Practic Bolojan se mai poate baza acum cu certituditudine pe un singur prim-vicepreședinte, este vorba despre Ciprian Ciucu. Ceilalți trei, Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea, au poziții tot mai îndepărtate de șeful lor.  Libertatea amintește că situația politică este extrem de complicată. PSD este principalul adversar al premierului, iar președintele partidului, Sorin Grindeanu, a admis în ianuarie că vrea ca Bolojan să plece, pentru că este inflexibil și nu ține cont de propunerile primite în coaliție, dar a precizat că deocamdată nu este momentul, ținând cont că mai trebuie puși șefii serviciilor secrete și deocamdată nu există un buget pe 2026. Un indiciu că ținta Curții de Apel București este suspendarea din CCR, pe 10 februarie, doar a lui Dacian Dragoș: procesul care îl vizează pe Mihai Busuioc are termen tocmai pe 20 martie (G4Media) Mișcare stranie cu cele patru dosare prin care avocata AUR Silvia Uscov încearcă să suspende și, în paralel, să anuleze actele de numire în funcție a doi judecători ai Curții Constituționale, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Dosarul de anulare în cazul Busuioc a fost separat de cel al lui Dacian Dragoș – deși suspendarea celor doi e judecată împreună – și a primit termen tocmai pe 20 martie, în vreme ce cel care-l vizează pe Dacian Dragoș are termen pe 10 februarie – cu o zi înainte ca Curtea Constituțională să pronunțe verdictul pe legea pensiilor speciale ale magistraților. Această mișcare consolidează suspiciunile exprimate deja de G4Media, conform cărora acțiunile avocatei Uscov, presupus întreprinse în coordonare cu conducerea Curții de Apel București, îl vizează, de fapt, doar pe Dacian Dragoș, cunoscut ca favorabil ajustării pensiilor speciale ale magistraților, și nu pe Mihai Busuioc – unul din cei patru judecători CCR care au boicotat două ședințe ale CCR în decembrie anul trecut. Ziua în care nu vom mai știi nimic despre averile politicienilor se apropie. Iar trei partide nu fac nimic (HotNews) Au trecut opt luni de când Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, ca declarațiile de avere să nu mai fie postate pe site-ul ANI și nici pe paginile online ale instituțiilor publice. Ce înseamnă asta? Averi la secret peste patru luni. Vom avea primul an în care vor respira liniștiți. Ei, nu noi. Primul an în care nimeni nu își mai bagă nasul în conturile demnitarilor, nu le mai caută vilele, mașinile. Au pus un zid în fața investigațiilor de presă. Toată responsabilitatea este aruncată de clasa politică în cârca unei instituții în comă – ANI. PSD, PNL și UDMR, partide aflate în Coaliția de guvernare, așteaptă marea eliberare. Useriștii au încercat. Au depus în octombrie 2025 un proiect de lege în Parlament. Inițiativa lor, dacă va fi votată, ar menține caracterul public al declarațiilor de avere. Nu s-a întâmplat nimic cu acest proiect de lege timp de două luni, la începutul lunii decembrie a fost trimisă în Camera Deputaților. În fiecare an, în luna iunie, există obligația depunerii declarațiilor de avere și interese. 2026 este anul izbăvirii.  Integral pe pagina HotNews. Banii primiți de România din SAFE vor ajunge în Franța și Germania: „Din 100 de lei cât dau pe un tanc, 20 de lei ajung în România” (Adevărul) O mare parte din programul SAFE pentru România se vor duce spre companii din Franța și Germania. Aurel Cazacu, fost director Romarm și actual proprietar de companie care produce armament, explică cum ar trebui România să negocieze astfel încât industria autohtonă să fie revigorată.  „Trebuie să pui oameni de specialitate în funcții. Tu ești politician, dar habar nu ai, nici nu știi ce sa-mi ceri mie, Aurel Cazacu sau unui alt producător. Nu trebuie politicianul care habar nu are să-mi dea mie lecții. Trebuie să mă lase pentru că avem specialiști buni. Dumneavoastră știți că la Romarm, în Consiliile de Administrație ale celor 15 uzine, nu există niciun militar? Păi cum vreau eu să am relații cu armata când în CA nu am un militar. Mă uit în Germania, în SUA, Israel, industria de apărare e condusă de militari care știu meserie”. „Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT). CSAT nu a precizat care sunt „cele mai consistente programe ale României” și în plus, nu se știe în ce măsură companiile din străinătate vor accepta producerea în țară a sistemelor contractate. Vom ști sigur care sunt condițiile contractuale în perioada următoare, având în vedere că până în luna mai se vor purta negocieri. În mai se vor semna contractele, iar mare parte din bani vor fi primiți în perioada 2027-2030. Pe larg în Adevărul. Soluția Ciucu pentru căldură în apartamente - în cel mai bun caz, abia de Paște. Oficial, Primăria Capitalei nu are calendar pentru cazanele "minune" (SpotMedia) „Prima soluție” anunțată de Ciprian Ciucu și Primăria Municipiului București pentru mai multă căldură în Capitală nu va fi gata prea curând. În niciun caz pentru următoarele zile de ger! Potrivit răspunsurilor primite de Spotmedia.ro de la companiile municipale implicate, nu sunt stabilite încă punctele termice unde ar urma să fie instalate minicentralele, nu există un calendar oficial de implementare, iar o parte dintre avizele obținute, în anii anteriori, au expirat. Așa că e nevoie, din nou, de muncă și de timp pentru a le obține. Chiar și într-un scenariu optimist, în care finanțarea și autorizațiile ar fi obținute rapid, montajul ar dura aproximativ 2 luni – ceea ce înseamnă că primele capacități modulare ar putea deveni operaționale, cel mai devreme, înainte de Paște, explică SpotMedia.

Indexarea alocațiilor pentru copii, cerută Guvernului într-o petiție semnată de 30.000 de persoane într-o zi (EduPedu)  - Controlul judecătorilor prin delegări. 2/3 din șefii instanțelor din România conduc de pe poziții provizorii, într-o nouă piramidă a puterii (Europa Liberă) - Blackoutul și falșii patrioți din politica moldovenească (DW) - Anton Samoilenko, adjunct al Administrației Militare din Herson: „De fiecare dată când din Moscova se pronunță «pace», regiunea noastră este bombardată și mor oameni” (Libertatea) Mizele noii sesiuni parlamentare care începe astăzi / Ce trebuie să decidă deputații și senatorii în lunile următoare și cât de puternică mai este opoziția (HotNews) Parlamentul României își reia activitatea de luni, 2 februarie, când senatorii și deputații se întorc la muncă. De la ultima ședință de plen care a avut loc în Parlament au trecut 41 de zile. Între timp, atacurile PSD la adresa premierului Ilie Bolojan s-au intensificat, Ministerul Educației este condus prin interimat și președintele Nicușor Dan analizează persoanele pe care le va propune pentru șefia SRI și SIE.  Primul punct important pe agenda partidelor odată cu întoarcerea deputaților și senatorilor lor în Parlament este alegerea noilor lideri de grup, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat.  Liderii de grup au săptămânal ședințe pentru a stabili proiectele care intră pe ordinea de zi la vot. Aceste ședințe sunt importante, pentru că dacă nu există un consens sunt șanse ca proiecte importante să fie ținute „la sertar” mult timp. Bugetul este problema „fierbinte” care trebuie să treacă de Parlament  doar că înainte de buget, Ilie Bolojan vrea reformă, iar PSD relansare economică.  Integral, pe pagina HotNews. Indexarea alocațiilor pentru copii, cerută Guvernului într-o petiție semnată de 30.000 de persoane într-o zi: Copiii nu votează, dar noi, adulții, da. Nu mai cereți sacrificii familiilor cu copii, în timp ce miliarde de lei se duc, în continuare, pe pensii speciale și subvenții pentru companii de stat neperformante (EduPedu)  O petiție lansată de organizația Declic, cere Guvernului să includă în bugetul pe 2026 fondurile necesare pentru indexarea alocațiilor copiilor cu rata inflației, așa cum prevede legea. Petiția „Dezghețați alocațiile copiilor!”, a fost lansată pe 31 ianuarie și a strâns aproape 30.000 de semnături, informează EduPedu. „Guvernul menține înghețate alocațiile a 3,5 milioane de copii și anul acesta, deși legea spune clar că ele trebuie indexate cu inflația. Pentru fiecare copil, această decizie se traduce în mai puțini bani pentru mâncare, haine și lucruri de bază, într-o perioadă în care toate prețurile au explodat”, se arată în textul petiției. În poza care ilustrează petiția apar premierul și ministrul interimar al Educației și Cercetării, Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Petiția include și un mesaj politic direct către Guvern: „Nu mai cereți sacrificii familiilor cu copii, în timp ce miliarde de lei se duc, în continuare, pe pensii speciale și subvenții pentru companii de stat neperformante. Banii există, problema este unde alegeți să îi folosiți”. În final, autorii campaniei transmit: „Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, copiii nu votează, dar noi, adulții, da”. Controlul judecătorilor prin delegări. 2/3 din șefii instanțelor din România conduc de pe poziții provizorii, într-o nouă piramidă a puterii (Europa Liberă) Din 657 funcții de conducere pentru judecătorii, tribunale și curți de apel (președinte, vicepreședinte, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare (65,44%), anunță Europa Liberă. Există curți de apel, precum cele din Pitești sau Ploiești, care sunt conduse integral prin delegare. Aceeași situație e și în cazul a șase tribunale din România. Doar două curți civile de apel (din 15) și trei tribunale (din 42) au zero delegări în funcții de conducere. Oameni fără experiență sunt acuzați că ajung să conducă instituții importante din sistemul judiciar. „Orice președinte care ajunge președinte nu are experiența funcției. Există o primă zi a funcției de președinte”, răspunde președintele CSM. De exemplu, la Tribunalul București, modul în care a fost delegat noul președinte nu ar fi de interes public. O spune chiar cel care a obținut funcția. „Nu este delegare, este eludare a legii”, consideră Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, membru al comisiei de redactare a Constituției României. Blackoutul și falșii patrioți din politica moldovenească (DW) Unirea energetică a celor două maluri ale Prutului a salvat sâmbătă R. Moldova. Sistemul energetic al Moldovei s-a deconectat în regim de avarie din cauza unei „defecțiuni tehnologice” din sistemul ucrainean. În timp ce autoritățile și inginerii de la Chișinău, București și Kiev căutau soluții, agenții politici ai Kremlinului din Moldova jubilau, făceau glume pe rețelele de socializare și criticau guvernarea pentru faptul că nu a dat încă în exploatare linia de înaltă tensiune cu puterea de peste 400 kilovolți Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care leagă direct (ocolind Ucraina și nodul energetic de la Cuciurgan, controlat de separatiștii de la Tiraspol) sistemul energetic al Republicii Moldova de cel al României și UE. Sunt aceeași politicieni care au criticat populist Guvernul proeuropean de la Chișinău când a aprobat această investiție majoră (unică de acest fel în ultimii 35 de ani), cerând speculativ atunci ca banii să nu fie cheltuiți pentru noua linie electrică, ci să fie dați pensionarilor. Construcția acestei linii s-a finalizat și se află în faza de testare. Alte două linii de interconectare cu România (Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș) sunt în construcție.  Continuarea, pe pagina DW. Anton Samoilenko, adjunct al Administrației Militare din Herson: „De fiecare dată când din Moscova se pronunță «pace», regiunea noastră este bombardată și mor oameni” (Libertatea) În mai puțin de o lună, se împlinesc patru de ani de când Rusia a invadat militar, ilegal, la scară largă, Ucraina, iar pentru locuitorii ucraineni din regiunea Herson, „pacea rusească” înseamnă aproape 40.000 de clădiri civile distruse sau avariate, 307 persoane ucise, dintre care 6 copii, de către Rusia în ultimul an. Și alte 2.564 de persoane, dintre care 62 de copii, rănite. Libertatea a realizat un interviu cu Anton Samoilenko, adjunctul șefului Administrației Militare Regionale din Herson, pentru a înțelege reziliența ucraineană societală într-o regiune aflată la aproape 500 km de granița României. 

STENOGRAME Cum promitea avocata Adriana Georgescu intervenții la șeful DNA, președinte sau premier (G4Media) - Cum s-a aliat PSD cu AUR ca să-l blocheze pe Ciucu. Matematica voturilor la fiecare proiect major respins... prin abținere (SpotMedia) - ANA, chatbotul ANAF, tânăra față a unei birocrații bătrâne (Libertatea) - Ce planuri are compania americană de investiții Carlyle cu activele Lukoil din România (Europa Liberă) - Mama Anei Maria Bărbosu, reacție fermă în dosarul fiicei sale: „Nu ne temem de influențele americane. Indiferent cum se va termina acest caz, am vrea un singur lucru” (Gazeta Sporturilor) Nicușor Dan, despre tensiunile din Coaliție: Nu există alternativă la Bolojan. Un guvern minoritar e puțin probabil în momentul ăsta (Digi24) Președintele Nicușor Dan a declarat, joi la Digi24, că funcționează coaliția, chiar dacă „cu opinteli”. Șeful statului a mai precizat că toți liderii partidelor de guvernare vor respecta protocolul coaliției și crede că e puțin probabil să avem pe viitor un guvern minoritar. Șeful statului a evitat evită să spună dacă este de acord cu afirmaţia că PSD blochează reforme propuse de Guvern. În opinia sa, fiecare din partidele astea are un public şi se întâmplă că publicurile lor îşi doresc altceva. Nicuşor Dan afirmă că speră ca ”foarte curând” să formuleze propunerile pentru şefia serviciilor de informaţii. Dan susţine ideea ca viitorii şefi ai serviciilor secrete să fie din afara partidelor politice. Şeful statului precizează că, ”în mod oficial, niciunul din partide nu a emis nicio pretenţie” pe acest subiect, reprezentanţi ai partidelor propunându-i nu nume, ci criterii. STENOGRAME Cum promitea avocata Adriana Georgescu intervenții la șeful DNA, președinte sau premier: ”Nu crede că vorbesc cu Nicușor…E agitat rău, a luat-o cu capu’, nu? / E și variantă cu Voineag” (G4Media) Avocata Adriana Georgescu din Baroul București, arestată pentru 30 de zile după ce a fost prinsă în flagrant luând șpagă 60.000 de euro, vorbea despre șeful DNA, premierul și președintele României ca despre apropiați la care avea acces oricând și cărora le putea cere orice, conform unor documente consultate de G4Media. Însăși avocata îi spune, însă, investigatorului sub acoperire că omul de afaceri constănțean Jean Paul Tucan nu o crede când spune că aceasta va reuși să ajungă la Nicușor Dan. Cum s-a aliat PSD cu AUR ca să-l blocheze pe Ciucu. Matematica voturilor la fiecare proiect major respins... prin abținere (SpotMedia) Mai multe grupuri politice din Consiliul General s-au aliat, în ședința de joi, 29 ianuarie, și l-au ținut în șah pe primarul Ciprian Ciucu (PNL). I-au respins cea mai mare parte dintre proiectele pentru tăieri de costuri, audituri și creșteri de încasări. A fost practic vorba despre o alianţă ad-hoc între PSD, AUR, PMP şi PUSL (partidul susţinut de Antenele lui Dan Voiculescu), care a decis să se opună mai ales prin… abţinere. Spotmedia a obținut informațiile și vă arată cine și cum a votat la fiecare proiect major care a picat. ANA, chatbotul ANAF, tânăra față a unei birocrații bătrâne (Libertatea) Peter Barbu, jurnalist și scriitor, admite că a fost plăcut surprins când a cunoscut-o pe ANA, chatbotul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).  ANA arată bine, e tânără, inspiră încredere, doar că solicitată să rezolve o problemă reală Ana nu a putut. De aceea, scrie contributorul Libertatea, ANA nu este decât o „tichie digitală” pe chelia premierului. Este un motor de căutare care extrage texte de pe site-ul îmbâcsit și stufos al ANAF și le reproduce ca un robot – cum altfel? ANA este învățată să caute în site, îndrumându-l pe utilizator. Dar ea abia învață și parcă „vorbește” ca ministrul Alexandru Nazare. Dacă această premieră, anunțată cu mândrie de ANAF, reprezintă „o etapă în digitalizarea instituției”, înseamnă că cei care se ocupă de această afacere habar n-au ce este digitalizarea. Ce planuri are compania americană de investiții Carlyle cu activele Lukoil din România (Europa Liberă) Reprezentanții fondului de investiții Carlyle spun pentru Europa Liberă că vor să mențină operațiunile din prezent ale Lukoil din România – inclusiv angajații – dacă acordul preliminar de cumpărare semnat cu compania rusească va fi parafat. Carlyle și Lukoil au semnat în această săptămână un acord preliminar pentru activele companiei petroliere rusești din Orientul Mijlociu, Africa, Asia Centrală, Mexic, România și Bulgaria. Valoarea tranzacției nu a fost încă stabilită. Autoritățile române spun că nu au fost notificate despre acest subiect. Consiliul Concurenței ne-a transmis că, dacă se va ajunge la o tranzacție efectivă, aceasta ar putea fi verificată direct de Comisia Europeană. Lukoil are în România o rețea de peste 300 de stații de carburant – al treilea cel mai important lanț de benzinării din țară – precum și rafinăria Petrotel de la Ploiești, unde se prelucrează o cincime din necesarul de carburanți ai României. Mama Anei Maria Bărbosu, reacție fermă în dosarul fiicei sale: „Nu ne temem de influențele americane. Indiferent cum se va termina acest caz, am vrea un singur lucru” (Gazeta Sporturilor) Pompilia Bărbosu lansează o invitație la calm după ce Tribunalul Federal Elvețian a decis să trimită spre rejudecare la TAS cazul fiicei sale legat de medalia de bronz de la sol, la JO Paris 2024. Avocații americancei Jordan Chiles au obținut revizuirea speței, dar mama gimnastei din Focșani e convinsă că „lucrurile se vor termina cu bine”. „Tratăm în continuare cu calm și răbdare această poveste. Vrem să credem că se va lua în continuare în calcul cronometrul oficial, adică proba depusă de Federația Internațională, singurul timeing valabil pentru absolut toate concurentele”, a spus Pompilia Bărbosu, mama Anei, într-o declarație exclusivă pentru GSP. „Indiferent cum se va termina acest dosar, am vrea ca lumea să rămână cu frumusețea interpretării Anei la sol”.

O mică ambuscadă la Parlamentul European: o dezbatere suspect de dezechilibrată, pe tema Justiției din România (G4Media) - „Nu vom preveni comiterea altor crime de către copii, prin scăderea vârstei de răspundere penală”, avertizează psihologul Gabriela Groza, într-un interviu acordat Libertatea (Libertatea) - Idei de relansare economică din mediul de business (Ziarul Financiar) Merz: România realizează enorm pentru securitatea europeană (DW) În cadrul unei vizite de două zile în Germania, premierul României, Ilie Bolojan, a fost întâmpinat miercuri, la sediul Cancelariei Federale din Berlin, de cancelarul german Friedrich Merz. La prima întâlnire din Berlin între cei doi oficiali, convorbirile s-au concentrat pe colaborarea în domeniul Apărării în contextul războiului din Ucraina și al situației globale tensionate, pe relațiile strânse dintre România și Germania și intensificarea schimburilor comerciale, precum și pe politica europeană și internațională comună a celor două state. "România, aflată pe flancul estic al NATO și la granița cu Ucraina, realizează zilnic enorm pentru securitatea europeană”, a subliniat cancelarul Merz la conferința de presă de la Berlin, menționând că trăim timpuri în care ”libertatea, securitatea și bunăstarea nu mai sunt de la sine înțelese."  Ambii oficiali au vorbit despre importanța NATO, dar și a consolidării capacității Europei de a se apăra. La Berlin a fost semnat un memorandum de către miniștrii Apărării ai celor două țări, în scopul modernizării industriei de apărare și a colaborării militare între Germania și România. Continuarea pe pagina DW. O mică ambuscadă la Parlamentul European: o dezbatere suspect de dezechilibrată, pe tema Justiției din România (G4Media) Joi dimineață, între orele 9.00 și 11.00, la Parlamentul European este programată o dezbatere cu ușile închise pe o temă extrem de sensibilă: starea Justiției din România. Deși la asemenea întâlniri sunt de obicei invitați reprezentanți avizați ai tuturor punctelor de vedere aflate în conflict, de data aceasta panelul celor care vor vorbi și vor răspunde la întrebările euro-deputaților este sensibil dezechilibrat. Din partea celor care contestă actuala stare de lucruri din Justiție figurează ca invitată doar jurnalista Andreea Pocotilă, unul dintre autorii documentarului Recorder „Justiție capturată”. De partea cealaltă sunt invitați: Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Radu Marinescu, ministrul Justiției, Claudiu Drăgușin, reprezentant al CSM, Dana Gârbovan, șefa Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR ) și Andreea Ciucă, șefa Asociației Magistraților din România (AMR). Ultimele două reprezintă asociații care sunt ferm susținătoare ale estabilishmentului actual din Justiție. Disproporția este evidentă: argumentele unui jurnalist fără studii de drept, care a investigat doar o mică parte din carențele sistemului de justiție, au de înfruntat argumentele unei pleiade de juriști avizați asupra mecanismelor intime ale sistemului. E neclar ce informații relevante speră euro-deputații din subcomisie să obțină dintr-o dezbatere atât de dezechilibrată. Integral pe G4Media.ro. „Nu vom preveni comiterea altor crime de către copii, prin scăderea vârstei de răspundere penală”, avertizează psihologul Gabriela Groza, într-un interviu acordat Libertatea (Libertatea) La scurt timp după descoperirea crimei din Cenei, în mediul online a apărut o petiție prin care 300.000 de oameni cer modificarea Codului Penal. Ei vor ca şi copiii de peste 10 ani care au ucis să fie închişi pentru crimă. La Ministerul Justiției a fost constituit un grup de lucru care analizează oportunitatea reducerii vârstei de răspundere penală. Dar asta nu va rezolva nimic, spune psihologul Gabriela Groza care, într-un interviu acordat Libertatea, enumeră probleme reale din sistem şi oferă soluții pentru ele.    Cei de la Protecția Copilului învață din mers, fără să li asigure programe de formare. Trebuie să investim în prevenție şi să schimbăm modul de aplicare a măsurilor educative, atrage atenția specialistul.  Cum ajung copiii criminali? Semnele ce ar trebui să-i alarmeze pe cei din jur sunt detaliate în interviul din ziar. Idei de relansare economică din mediul de business (Ziarul Financiar) Până să aflăm dacă chiar există un plan de relansare economică al guvernului şi ce conţine el, zece manageri de top punctează câteva măsuri care pot accelera creşterea economică.  La finalul anului trecut, în răspunsuri în scris transmise către ZF, mai mulţi antreprenori şi manageri de companii mari au răspuns la întrebarea: cum ar trebui îmbunătăţit climatul investiţional din România pentru ca economia să revină pe un ritm de creştere mai accelerat? Încurajaţi producţia locală, reduceţi impozitarea muncii, respectaţi termenele de plată asumate prin contracte, reduceţi aparatul bugetar, faceţi o hartă cu obiectivele de ţară, care să nu se schimbe la fiecare alegeri, veniţi în mod real cu parteneriate public-privat.

Cum a ajuns Grindeanu să se bazeze pe un obscur baron PNL ca să-l dea jos pe Bolojan / Ce-l împiedică să scape de premierul ”kamikaze” (G4Media) - Vicepremierul Oana Gheorghiu: În 2026, cartea de identitate electronică va putea fi folosită drept card de sănătate și portofoliu de diplome (Europa Liberă) - Prețul energiei. De ce are România cel mai scump curent electric raportat la puterea de cumpărare (Cotidianul) - Relația comercială România-India: Structura schimburilor – cât de mare e oportunitatea pentru exportatorii români (CursDeGuvernare) Guvern minoritar – soluție de criză sau pericol pentru stabilitate? Ce ar însemna pentru România (Adevărul) Ipoteza unui guvern minoritar, avansată de premierul Ilie Bolojan pe fondul blocajului reformelor economice, a declanșat un val de critici privind riscul de instabilitate financiară. În timp ce PSD invocă bariere constituționale și amenință cu moțiunea de cenzură, analiștii avertizează că un executiv fără majoritate ar deveni vulnerabil la șantaj politic.  „Guverenele minoritare sunt permanent santajate din Parlament. Și nu pot supraviețui decât făcând compromisuri și mai mari decât le-ar face un guvern cum este acesta, de coaliție. Pentru că oricând poate exista o majoritate de contact care să facă o moțiune de cenzură. Cel mai probabil, guvernul Bolojan nici nu va apuca să spună un cuvânt și va veni moțiunea de cenzură din partea PSD, UDMR și AUR”, explică politologul Andrei Țăranu pentru „Adevărul”, punctând că e „foarte probabil” și ca „o parte din PNL să sprijine o asemenea moțiune de cenzură după marile tensiuni care au fost provocate de hotărârile domnului Bolojan”. „Singurul lucru pe care ni-l spune această declarație este că domnului Bolojan a început să-i placă la Palatul Victoria”, concluzionează politologul.  Cum a ajuns Grindeanu să se bazeze pe un obscur baron PNL ca să-l dea jos pe Bolojan / Ce-l împiedică să scape de premierul ”kamikaze” (G4Media) Șeful PSD Sorin Grindeanu vrea neapărat să scape de Ilie Bolojan. Îl acuză în privat că distruge baza electorală a PSD prin măsurile de reducere a deficitului-record lăsat de Ciolacu. Dar marja de mișcare a lui Grindeanu e mai redusă decât pare. Președintele Nicușor Dan tocmai a transmis un mesaj de sprijin pentru premier, iar votul pentru o moțiune de cenzură depusă de AUR ar atrage, probabil, ostracizarea PSD la Bruxelles. Așa că singura carte pe care Grindeanu o are în mânecă e baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma, un sforar de partid fără anvergură, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. Thuma e perceput drept cârtița PSD în PNL, iar majoritatea liberalilor nu vor să repete soluția Ciucă, când partidul devenise la propriu anexa PSD. La cum arată acum lucrurile, șansele PSD de a-l scoate pe premier din Palatul Victoria înainte de septembrie, când se încheie PNRR, sunt mai degrabă reduse. Dar toate calculele pot fi date peste cap fie de un eveniment neprevăzut de tip lebădă neagră, fie de un val de proteste și nemulțumiri sociale care să măture guvernul cu tot cu premier. Următoarele două luni vor fi decisive pe toate cele patru planuri: stabilitatea coaliției, bugetul pe 2026, șefii SRI și SIE, șefii parchetelor. Vicepremierul Oana Gheorghiu: În 2026, cartea de identitate electronică va putea fi folosită drept card de sănătate și portofoliu de diplome (Europa Liberă) Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță că, până la finalul lui 2026, noua carte de identitate electronică va îndeplini și rolul de card de sănătate, iar cloud-ul guvernamental va fi operaționalizat. Vicepremierul Oana Gheorghiu are printre responsabilități coordonarea reformării companiilor de stat și accelerarea digitalizării în instituțiile publice. Ea a explicat la one2one că unul dintre obiectivele majore ale Guvernului, în 2026, este numirea, până la 31 martie, a unor noi șefi la marile companii de stat, în urma unor concursuri și realizarea planurilor de restructurare pentru măcar trei firme deținute de autoritățile publice. Prețul energiei. De ce are România cel mai scump curent electric raportat la puterea de cumpărare (Cotidianul) Prețul energiei electrice în București este de patru ori mai mare decât în Budapesta, raportat la puterea de cumpărare, scria Profit.ro, la începutul săptămânii. Puterea mică de cumpărare, taxele și comoditatea și factorii care cresc prețul energiei, susține Dumitru Chisăliță președintele Asociației Energia Inteligentă. „Cauza internă care determină cel mai mare preț la energie este fiscalitatea din România. Discutăm de TVA, discutăm de accize, discutăm de diverse taxe care sunt la vedere sau nu sunt la vedere. Toată această fiscalitate face ca prețul energiei electrice să fie mare.” Prețul energiei electrice este determinat și de comoditate. Doar 2% dintre români sunt dispuși să facă eforturi pentru a schimba furnizorul de energie, potrivit unui studiu recent. În prezent, prețul energiei electrice în zona de sud-est a Europei este cu până la 20-21 de euro pe megawatt mai mare decât în zona vestică.  Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că, după liberalizare, dacă aceasta se va produce de la 1 aprilie 2026, costurile vor crește considerabil. Plăți mai mari pentru un apartament cu 2 camere de: 150 – 1500 lei/an Plăți mai mari pentru o casă de: 300 – 3000 lei/an. Integral în Cotidianul. Relația comercială România-India: Structura schimburilor – cât de mare e oportunitatea pentru exportatorii români (CursDeGuvernare) Încheierea cu succes a negocierilor UE-India pe un acord de liber schimb ce va elimina sau reduce 90% din tarifele vamale indiene oferă României o nouă și imensă piață de desfacere și practic o nouă oportunitate de creștere a exporturilor, după acordul cu Mercosur. În 2023 India a fost al 2-lea partener comercial asiatic al României, în fața Japoniei și Coreei de Sud, informează CursDeGuvernare. Relația comercială este puternic subdezvoltată: India ocupă poziția 40 ca partener al României la exporturi (0,25%), se plasează pe locul 24 la importurile țării noastre (0,71%) și pe locul 15 în rândul țărilor cu care România înregistrează deficit comercial.

Acorduri uitate într-un colț, pe etajeră. România colaborează militar cu China și a colaborat cu Rusia până în decembrie 2025 (Europa Liberă) - Sectorul cărbunelui din România a înghițit subvenții de aproape 1 miliard de lei în ultimii cinci ani. De ce mai ținem în viață centralele care produc cea mai scumpă și mai poluantă energie? (Economedia) - Cât costă, de fapt, să trăiești singur în București în 2026. Bugetul lunar al unui tânăr fără ajutor de la părinți (Libertatea) - Un tren numit eternitate. De ce nu ajunge niciodată la timp cursa CFR Călători care tocmai a avut 10 ore întârziere (HotNews) Blindaj aerian pentru România. Sistemele de rachete ce urmează a fi luate prin programul SAFE schimbă radical securitatea națională (Adevărul) România își propune să sprijine semnificativ relansarea și extinderea industriei regionale de apărare, implicând programe în domeniile terestru, aerian, maritim, cibernetic și al mobilității. Acestea includ achiziționarea și/sau producția locală de vehicule blindate, camioane logistice, elicoptere, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, nave de patrulare navală, muniții de rezervă, drone și infrastructură critică cu dublă utilizare. 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro. Printre ele, se numără trei Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie, care  îmbunătățesc interoperabilitatea cu NATO, dar și o Navă de patrulare maritimă (OPV). O astfel de navă poate fi echipată cu senzori și sisteme de luptă moderne, nu doar cu armament ușor. În configurațiile analizate apar radare 3D de supraveghere aeriană și de suprafață, sonare pentru lupta antisubmarin la nivel de bază și capacitatea de a integra lansatoare de rachete, fie pentru apărare antiaeriană cu rază scurtă, fie pentru angajarea țintelor de suprafață. Acest lucru le diferențiază fundamental de patrulele simple, a explicat pentru „Adevărul” analistul politico-militar Alexandru Grumaz. Acorduri uitate într-un colț, pe etajeră. România colaborează militar cu China și a colaborat cu Rusia până în decembrie 2025 (Europa Liberă) În 2022, NATO a publicat un nou Concept Strategic care, pentru prima dată, a calificat Republica Populară Chineză (RPC) drept o preocupare serioasă și o potențială amenințare. În același document, Rusia este definită drept „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților și a stabilității în zona euro-atlantică”. Patru ani mai târziu, România, țară membră NATO din 2004, are încă în vigoare un Acord de cooperare militară semnat în 1999, între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale din Republica Populară Chineză. Acordul este postat pe site-ul ministerului, alături de alte încă 45 de documente similare, majoritatea cu țări europene, membre NATO, anunță Europa Liberă. Acordul de colaborare militară cu Rusia a încetat, dar abia în decembrie 2025, la inițiativa Moscovei, printr-o notificare ce privește și alte state NATO. Sectorul cărbunelui din România a înghițit subvenții de aproape 1 miliard de lei în ultimii cinci ani. De ce mai ținem în viață centralele care produc cea mai scumpă și mai poluantă energie? (Economedia) Sectorul minier și al producerii de energie din cărbune a primit în total subvenții de 899,2 milioane de lei începând cu anul 2021 și până la finalul anului 2025, din bugetul statului, arată datele furnizate de Ministerul Energiei la solicitarea Economedia. O parte din aceste sume au fost alocate pentru plata certificatelor de emisii de dioxid de carbon, în contextul în care termocentralele pe cărbune sunt extrem de poluante. Acest lucru face ca energia din cărbune să fie și cea mai scumpă, întrucât, la costurile de producție, se mai adaugă și costurile cu certificatele de carbon. Cât costă, de fapt, să trăiești singur în București în 2026. Bugetul lunar al unui tânăr fără ajutor de la părinți (Libertatea) În 2026, traiul pe cont propriu în Capitală este un test de rezistență financiară. Totul într-o simulare Libertatea. Chiria rămâne cea mai mare cheltuială. la aceasta se adaugă utilitățile (întreținere, electricitate, gaz, internet, telefon). Iar cheltuielile „invizibile”, de la medicamente la reparații sau ieșiri în oraș, ajung să destabilizeze un buget aparent bine calculat. Mâncarea este a doua cea mai mare cheltuială, dar și una dintre cele mai flexibile, însă și mai frustrante. În teorie, poți economisi gătind. Mergând la piață și cumpărând produse de la producătorii locali, cumpărând carne de la carmangerii etc. În practică, timpul, oboseala și prețurile tot mai mari fac ca bugetul alimentar să fie greu de controlat. Cum arată un calcul final? Locuință: 2.700 de lei Mâncare: 1.400 de lei Transport & comunicații: 230 de lei Sănătate & neprevăzute: 300 de lei Haine: 200 de lei Viață socială minimă: 250 de lei Total lunar: aproximativ 5.000-5.200 de lei, bani cu care „Nu trăiești, doar reziști”. Mulți tineri descriu viața pe cont propriu nu ca pe o experiență de independență, ci ca pe o cursă continuă. „La final de lună nu mă gândesc ce pot face, ci ce mai pot tăia”, spune un tânăr de 29 de ani.   Un tren numit eternitate. De ce nu ajunge niciodată la timp cursa CFR Călători care tocmai a avut 10 ore întârziere (HotNews) Pe 9 ianuarie, trenul IR 79 Budapesta – București a făcut 26 de ore, după ce două locomotive s-au defectat pe drum. Nu e o întâmplare izolată. Acest tren întârzie zi de zi, cel mai adesea între o oră și două ore, iar în ultimele 50 de zile nu a ajuns niciodată la timp în Capitală. Dintre cele opt mari magistrale feroviare, cea cu numărul 100, București – Timișoara, a decăzut cel mai mult în ultimii 30 de ani. Trenul Muntenia întârzie aproape zi de zi măcar 100 de minute. Întârzierile sunt mai mari când afară este foarte frig și se defectează unele instalații feroviare sau alte trenuri. Pe larg, pe pagina HotNews.

Dar mai departe de creşterile de taxe şi impozite, ce urmează? Tot aşteptând un plan de relansare economică al premierului sau un plan de ţară al preşedintelui, trece timpul şi riscăm să pierdem anul economic şi de business 2026 (Ziarul Financiar) - Coada – marcă înregistrată a Epocii de Aur. Securitatea, despre înfometarea țării sub Ceaușescu: „Mă lupt cu viața, mă lupt cu foamea” (Europa Liberă)   PSD, avertisment pentru Bolojan. Adrian Câciu: „Discutăm despre o singură persoană care împiedică dialogul și stabilitatea politică” (Adevărul) Adrian Câciu, fostul ministru de Finanțe și al Fondurilor Europene, conturează, într-un interviu pentru „Adevărul”, imaginea în care ne regăsim pe plan economic și politic, în contextul scandalurilor care macină coaliția de guvernare, cu ecou până în Parlamentul European. De la abordarea privind Consiliul de Pace al lui Trump la Mercosur sau măsurile economice interne, pare ca zilnic se adună subiecte care mai degrabă despart decât să unească Coaliția. Fostul ministru Adrian Câciu spune care sunt nemulțumirile PSD, de la relația cu premierul Ilie Bolojan la cea cu USR, și în ce condiții rămâne formațiunea la guvernare. Posibilitatea ieșirii PSD la guvernarea depinde de consolidarea dialogului dintre formațiunile din coaliție, spune Adrian Câciu: „Dialog pe teme importante... Vorbim de temele curente de buget. Investițiile, banii pentru proiectele din Anghel Saligny, plățile făcute pentru PNRR, elementele de deficit. Multe, multe, multe. Dacă acest dialog s-ar consolida, cred că n-ar trebui să fie o problemă cu această coaliție. Evident, vor fi niște teste complicate și grele de trecut. Și sper să se treacă aceste teste. Și cel mai important va fi legea bugetului”. Integral în ziar. Dar mai departe de creşterile de taxe şi impozite, ce urmează? Tot aşteptând un plan de relansare economică al premierului sau un plan de ţară al preşedintelui, trece timpul şi riscăm să pierdem anul economic şi de business 2026 (Ziarul Financiar) Premierul Ilie Bolojan anunţă că nu se mai pune problema unor alte majorări de taxe şi impozite în 2026 , că bugetul începe să-şi revină şi a reintrat în nişte parametri mai normali (vezi execuţia bugetară pe cash pe 2025), că România/Guvernul, prin măsurile luate şi rezultatul bugetar produs şi-a recâştigat credibilitatea pe pieţele externe, iar dobânzile la care se împrumută Ministerul Finanţelor au scăzut. Ca o paranteză, în ţară, PSD, principalul partid de guvernare, îi desfiinţează premierului Bolojan execuţia bugetară pe 2025, îl critică peste tot pentru majorările de taxe şi impozite, devenind chiar mai vehement împotriva premierului decât AUR, principalul partid de opoziţie. Să spunem că o anumită restructurare bugetară a fost cât de cât făcută la nivelul cifrelor, mai urmează restructurarea administraţiei cu 10%, dar mai departe?, întreabă directorul editorial ZF. În acest moment nu există ceva concret pentru mai departe, deşi companiile, investitorii, businessul şi economia tot aşteaptă să vadă care este următorul pas al Guvernului. Pe de altă parte, aceelași ziar de business anunță că Guvernul a avizat în 2025 peste 500 de investiţii şi tranzacţii de peste 2 mil. euro în România, cele mai multe din ultimii trei ani. Practic, în perioada 2023-2025 România a beneficiat de mai bine de 1.000 de investiţii de peste 2 mil. euro, realizate fie de companii străine, fie româneşti. E vorba atât de investiţii de la zero, cât şi de extinderi sau de tranzacţii Coada – marcă înregistrată a Epocii de Aur. Securitatea, despre înfometarea țării sub Ceaușescu: „Mă lupt cu viața, mă lupt cu foamea” (Europa Liberă) Într-un demers contra minciunii, cu sprijinul fundației Konrad Adenauer, Europa Liberă publică azi un reminder despre cozile la alimente și la... orice în ultimul deceniu de comunism. Anii '80, anii FOAMEI, au fost anii în care laudele la adresa conducătorului Nicolae Ceaușescu atinseseră apogeul. Securitatea avea atunci informatori inclusiv la cozi. Aceste turnătorii au devenit acum, involuntar, mărturii extrem de sincere, neretușate de niciun fel de propagandă, despre cum se trăia, cu adevărat, în așa-zisa Epocă de Aur: „Ieri am stat la coadă la ouă, dar bineînțeles că n-am ajuns, căci s-au terminat. S-au dat în continuare pui (mai mult vrăbii, mortăciuni). Aspectul lor mă îmbia să-i arunc în găleata de gunoi, dar nu mi-am permis acest lucru, acum, în epoca de aur”. Un cetățean din Alba Iulia ajunsese la limita disperării. Mărturia sa e consemnată sec într-unul din dosarele Securității. „Mă lupt cu viața, mă lupt cu foamea, căci în afară de cartofi și pâine prăjită nu am nimic”. „Până acum, am luat 200 de grame de salam de persoană”, aflăm din mărturia altei persoane. „În locuință avem câteodată doar 15 grade”. „E de groază fiindcă, la puținul salam pe care-l bagă, nu ajungem, coada nefiind coadă, ci o grămadă de oameni disperați care nu mai țin cont de nimic”, aflăm din alt raport al Securității bazat pe turnătorii similare.

INTERVIU Armand Goșu: Dacă va rezista în fruntea guvernului, Bolojan ar putea demantela acest conglomerat compus din facțiuni ale PSD, PNL, serviciile secrete și Justiție (PressOne) - Analiză: Scârțâie relația dintre România și Ucraina? (DW) - Pentru prima dată băncile internaţionale sunt mai optimiste decât guvernul când vorbesc despre economia României (Ziarul Financiar) Cel mai aplaudat politician al momentului în lume folosește ideile lui Nicușor Dan (HotNews) Când i-a convins pe români să-l aleagă, Nicușor Dan a spus că  „România trebuie să decidă, nu doar să se supună.  Să propună, nu doar să participe”. A venit momentul, așteptăm.  La Davos, președintele României nu a fost. A evitat înfruntarea. Dacă a făcut-o ca să câștige timp, e o tactică. Dacă a făcut-o că oricum nu aveam nimic de zis, atunci nu e un pas înainte. La Davos, spre surpriza cortegiului de mușchi americani, aliații nu au cedat. Cei din NATO și din UE s-au coalizat. Așa a fost posibil ca premierul Canadei, Mark Carney, să lanseze un apel pentru coaliția țărilor medii, prin intermediul unui discurs suprinzător. Canadianul a citat, fără să știe, din programul cu care Nicușor Dan i-a convins pe români să-l voteze, scrie jurnalistul HotNews Cătălin Tolontan. Pe creasta conflictului național, în cele mai tensionate alegeri ale ultimelor decenii, românii au ales „să nu ne supunem”, așa cum a scris în programul electoral al lui Nicușor Dan că va arăta politica externă.   Programul lui Dan este intitulat ”România onestă”. Și vorbește despre diverse coalizări ale României. Exact despre  vremea onestității și despre nespunere a fost și poziția oficială a premierului Canadei, Mark Carney. La final, reprezentanții mediului politic, economic și intelectual mondial s-au ridicat în picioare și l-au aplaudat.  INTERVIU Armand Goșu: Dacă va rezista în fruntea guvernului, Bolojan ar putea demantela acest conglomerat compus din facțiuni ale PSD, PNL, serviciile secrete și Justiție (PressOne) Armand Goșu este istoric și analist politic, profesor la Universitatea din București, specializat în Rusia și spațiul ex-sovietic, cunoscut pentru analizele sale critice asupra regimului Putin și a dinamicilor geopolitice din Europa de Est. Într-un interviu acordat PressOne, el susține că, dacă PSD-PNL și serviciile secrete nu vor reuși să-l răstoarne de la guvern pe premierul Ilie Bolojan în următoarele luni, sunt șanse mari să asistăm la destructurarea „acestui conglomerat politico-militar creat în cele două mandate ale lui Iohannis, monstrul care sugrumă România și care mă tem că a pregătit-o pentru a o livra pe tavă lui Putin”, afirmă acesta într-un interviu acordat în exclusivitate pentru PressOne.ro.  Analiză: Scârțâie relația dintre România și Ucraina? (DW) Noua lege a cetăţeniei adoptată de Ucraina scoate România de pe lista țărilor cu care acceptă dubla cetățenie, dar MAE susține că românii ucraineni nu vor fi afectați. Nu e prima situație în care Kievul își arată rezervele față de România. Foarte greu și după mari intervenții, Parlamentul Ucrainei a adoptat la sfârșitul anului 2024 o lege care elimină „limba moldovenească” dintre limbile protejate și pune în loc limba română. Apoi, Legea educației, modificată după lungi negocieri, continuă să nu-i protejeze pe copiii care vor să învețe în limba română. De altfel, într-un memoriu trimis de Asociația Basarabia din Ucraina președintelui Nicușor Dan, sunt incluse statistici destul de sumbre: de pildă, în anul școlar 2024-2025, în comunitățile românești, doar unul din trei copii a putut învăța în limba maternă. În comparație, cu zece ani în urmă, trei din patru copii învățau în limba română. Sub presiunea Uniunii Europene, care impunea modificări importante în legătură cu minoritățile din Ucraina, Kievul a schimbat în decembrie 2023 Legea educației în așa fel încât să poată continua predarea în limba română. A fost lăsat astfel să funcționeze Canalul Bîstroe, despre care ecologiștii spun că distruge Delta Dunării, iar specialiștii în transporturi atrag atenția că funcționarea lui boicotează brațul Sulina, singurul recunoscut ca navigabil de UE. Jurnalista DW Sabina Fati consideră că în cele din urmă, toate acestea, inclusiv lista pentru care Ucraina acceptă acordul de dublă cetățenie, cu tot cu răspunsul relativ al diplomației române, suflă vând în pânzele extremiștilor de la AUR și a celor înclinați să treacă în tabăra acestora, o tendință deja notată de sondajele de opinie. Pentru prima dată băncile internaţionale sunt mai optimiste decât guvernul când vorbesc despre economia României. Prognozele bancherilor privind creşterea reală a PIB-ului României din acest an depăşesc chiar şi 2%, în timp ce autorităţile române dau ca posibil un avans al economiei de doar 1% (ZF) Băncile au prognoze de creştere a PIB-ului României în 2026 cuprinse între 1,2 şi 2,1%. O prognoză cât mai corectă a PIB este esenţială pentru construcţia bugetului anual. Şi instituţiile financiare internaţionale, precum Banca Mondială, BERD sau Comisia Europeană, văd posibilă o creştere a PIB-ului României de peste 1% în acest an. 1% este creşterea reală a PIB estimată pentru 2026 de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a României, pe prognozele acestei instituţii bazându-se în mod uzual Guvernul, inclusiv atunci când elaborează bugetul anual. În anul 2025 economia României a înregistrat o creştere de circa 1%, după cum indică cele mai multe estimări, evoluţie comparabilă cu cea înregistrată în 2024, consemnează Ziarul Financiar.

Lăutarii (G4Media) - Rezultatul AUR din cel mai recent sondaj de opinie: adevăratul semnal de alarmă este normalizarea partidelor de extremă dreapta (PressOne) - Războiul de la graniță intră în al cincilea an. Legea Apărării – încă la sertar. Aleșii români promit că până la vară va fi adoptată (Europa Liberă) - Bacău, hub al industriei de apărare / Cum produc două fabrici româno-israeliene din industria de apărare echipamente pentru clienți naționali și internaționali (Economedia) EXCLUSIV Decriptarea discursului lui Trump la Davos. Ce înseamnă noua paradigmă globală pentru România (Adevărul) Donald Trump a precizat că SUA nu vor prelua prin forță Groenlanda, dar i-a criticat dur pe aliații europeni, în discursul său atât de așteptat la Forumul Economic de la Davos. Politologul Flavius Caba analizează, pentru „Adevărul”, discursul liderului de la Casa Albă și vorbește despre direcțiile trasate de acesta. Expertul preconizează că va fi o perioadă de transformări geo-economice. Alianțele, inclusiv cea transatlantică, se află în reformare iar marile puteri pot dicta anumiți termeni în negocieri. Polarizarea va fi cuvântul de ordine, atât la nivelul alianțelor, cât și pe plan intern, în cele mai multe state. Pe de altă parte, puterile regionale vor avea un alt statut față de marile puteri, evident nu la fel de privilegiat. Dependentă de Statele Unite în ce privește securitatea, România are puține opțiuni. Flavius Caba consideră că Bucureștiul va trebui să continue parteneriatul cu SUA, pentru a traversa cu bine turbulențele viitorilor ani, fără a se decupla de Uniunea Europeană. „În ce privește România, este nevoie de atitudine. În acest context nu cred că e indicată o poziție totală de neutralitate. Parteneriatul nostru cu Statele Unite trebuie să continue, trebuie să fie găsite soluții. Interesul nostru securitar, contextul actual, toate acestea poziții ale noastre ne determină să lucrăm în continuare pe acest parteneriat cu SUA”, punctează Flavius Caba. Lăutarii (G4Media) Amenințările tot mai stridente lansate în ultimele zile de unii lideri PSD la adresa premierului Ilie Bolojan fac parte dintr-o strategie destul de rudimentară de negociere a partidului condus de Sorin Grindeanu. Prin vocile unor lideri din eșalonul doi, PSD vorbește tot mai insistent despre schimbarea lui Ilie Bolojan de la Guvern. La rândul ei, gruparea Thuma-Hellvig s-a activat din nou, crescând presiunea internă asupra liderului PNL, foarte probabil în bună coordonare cu PSD. Și ei vor să capete ceva la marea împărțeală. Suplimentar, PSD a cerut mai nou șefia Serviciului Român de Informații, mărind pretențiile. Jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă amintește că toate aceste agitații mediatice se întâmplă în plină negociere pentru un pachet mare de funcții-cheie în statul român, care include șefia serviciilor secrete și șefia parchetelor. La ele se adaugă elaborarea bugetului de stat pe 2026. În mod evident, fiecare partid, fiecare grup de interese caută să tragă spuza pe turta lui.  Adevărul este că PSD nu vrea să-l schimbe pe ”lăutarul Bolojan”, cel puțin nu acumEi vor ca lăutarul să danseze după muzica lor, după playlist cum zice Manda, deși vioara a doua este acum în mâinile premierului Ilie Bolojan, iar vioara întâi este la președintele Nicușor Dan. Rezultatul AUR din cel mai recent sondaj de opinie: adevăratul semnal de alarmă este normalizarea partidelor de extremă dreapta (PressOne) Cel mai recent sondaj INSCOP plasează AUR în topul preferințelor românilor, dacă duminica următoare s-ar organiza alegeri parlamentare. 40,9% dintre cetățenii cu drept de vot ar pune ștampila în dreptul AUR, în timp ce doar 18,2% ar vota cu PSD, 13,5% cu PNL și doar 11,7% cu USR.  Deși scorul marchează o ușoară creștere față de noiembrie 2025, când AUR înregistra 38% într-un alt sondaj de opinie, sociologul Dani Sandu explică pentru PressOne cum noul procent e mai mult un semn al nemulțumirii față de actuala coaliție de guvernare și mai puțin o intenție reală de vot.  Astfel, sondajul exprimă mai degrabă o nemulțumire generală decât o preferință specifică pentru AUR.  Sociologul este convins că la alegerile de peste 3 ani, votul pentru AUR nu va mai fi la 40%, așa cum s-a întâmplat și în Germania cu dreapta extremă. În plus, sondajul supraestimează prezența la vot (72%) comparat cu procentele obișnuite (30-40%), ceea ce poate distorsiona rezultatele. Riscul real este normalizarea extremismului. Războiul de la graniță intră în al cincilea an. Legea Apărării – încă la sertar. Aleșii români promit că până la vară va fi adoptată (Europa Liberă) Proiectul Legii Apărării Naționale a trecut în decembrie 2025, prin aprobare tacită, de Camera Deputaților. Senatul – camera decizională a Parlamentului în acest caz – nu a dezbătut însă proiectul și nici nu a stabilit încă o dată pentru vot. Aleșii promit că îl vor adopta cel târziu până în vară. Europa Liberă a scris în ultimii ani de mai multe ori că România întârzie modernizarea legilor apărării – în condițiile în care, în februarie 2026, se vor împlini patru ani de război în vecinătatea sa. Bacău, hub al industriei de apărare / Cum produc două fabrici româno-israeliene din industria de apărare echipamente pentru clienți naționali și internaționali (Economedia) Fabrica Elmet, înființată de grupul israelian Elbit la Bacău, și A.E. Electronics, înființată în 1998 ca un joint venture între compania românească Aerostar și grupul Elbit Systems, sunt două dintre cele mai importante companii din industria de apărare din România. Economedia a participat la o vizită în cadrul acestor fabrici și vă arată cum se produc local echipamente și componente pentru industria militară locală și intrenațională. Elmet produce componente de armament și apărare terestră, specializată în proiectarea, dezvoltarea, fabricarea și integrarea de tunuri, mortiere, sisteme de arme controlate de la distanță, turele cu și fără pilot și tancuri. A.E. Electronics are clienți mari precum Boeing, Lockheed Martin și Airbus, și 350 de angajați.

Dominic Fritz despre coaliție: USR este responsabil până la limita durerii / PSD e nemulțumit de Bolojan pentru că Bolojan nu e Ciucă (G4Media) - Cum îngheaţă de frig România, cel mai mare producător de gaze din UE (Ziarul Financiar) - Cine și câte conducte magistrale a înlocuit, în fiecare din ultimii 10 ani, în București (SpotMedia) - Fascinația intelectualilor pentru fascism. Studiu de caz: asociația interbelică Criterion. „Există o amnezie colectivă a societății din România față de trecut” (Libertatea) Guvernul anunță un deficit bugetar mai mic decât se aștepta în 2025. Cum a fost posibil? E o veste bună sau nu? (Europa Liberă) Ministerul Finanțelor a estimează – în baza unui calcul preliminar – că deficitul bugetar pentru 2025 va fi mai mic decât preconizase. În termeni cash (standard național), deficitul este estimat la aproximativ 7,7% din PIB (circa 145 miliarde lei), față de 8,4% prognozați la ultima rectificare bugetară, din decembrie 2024 (aproximativ 160 miliarde lei). Economia de 15 miliarde ar proveni din renegocierea PNRR, a explicat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. „Deficitul mai mic din acest an se explică prin trei factori principali – creșterea taxelor, comprimarea cheltuielilor publice prin înghețarea salariilor și pensiilor, intrarea unor sume mari de bani europeni spre final de exercițiu sau scoaterea de la finanțare a unor proiecte”. Dar nicunul dintre acești trei factori nu e sustenabil, pe termen lung, susține profesorul Bogdan Glăvan pentru Europa Liberă. „Ce se întâmplă după? În 2027 de exemplu? Vom avea aceeași problemă!”, concluzionează profesorul de Economie. EXCLUSIV VIDEO Dominic Fritz despre coaliție: USR este responsabil până la limita durerii / PSD e nemulțumit de Bolojan pentru că Bolojan nu e Ciucă (G4Media) Președintele USR Dominic Fritz a vorbit într-un interviu G4Media despre ”responsabilitatea” USR și compromisurile politice pe care partidul său trebuie să le facă pentru a nu rupe coaliția de guvernare, în ciuda atacurilor zilnice venite din partea PSD. El a vorbit despre atacurile în serie ale PSD la adresa miniștrilor USR și a premierului Ilie Bolojan. ”PSD să ia odată decizia dacă rămâne la guvernare sau pleacă”, a mai spus Fritz, care a adăugat că ”USR este responsabil până la limita durerii”. În același interviu Fritz a mai spus că viitorul buget trebuie să aibă în vedere închiderea unor companii de stat transformate în ”găuri negre” care produc doar pierderi. El a adăugat că actuala coaliție de guvernare nu are voința politică necesară pentru desființarea unor localități și județe care să ducă la o reformă administrativ-teritorială. Cum îngheaţă de frig România, cel mai mare producător de gaze din UE (Ziarul Financiar) România, cel mai mare producător de gaze din UE, importă gaz inclusiv din Ungaria pentru a-şi acoperi consumul în zilele de iarnă. Circa 30% din necesarul zilelor friguroase sunt acoperite de importuri făcute pe vârf. Cu ce ne încălzesc resursele de pe hârtie dacă atunci când este cea mai mare nevoie, ele nu pot fi accesate, iar caloriferele sunt reci?, întreabă Ziarul Financiar. În iarna lui 2027, când Neptun Deep ar trebui să pro­ducă, România tot de importuri va depinde pentru a-şi acoperi consumul de gaze? Cine și câte conducte magistrale a înlocuit, în fiecare din ultimii 10 ani, în București (SpotMedia) Rețeaua de transport și distribuție a agentului termic din subteranele Bucureștiului e învechită. Din cei 954 de kilometri de conducte magistrale, aproape 80% ar trebui înlocuite, din informațiile transmise de Termoenergetica SA. Că rețeaua nu funcționează cum trebuie, simțim, zi de zi, când caloriferele noastre nu se încălzesc suficient, iar apa de la robinet rămâne abia dezmorțită. Adevărul este că la înlocuirea conductelor se lucrează, an de an. Doar că în unele zone ale Bucureștiului efectele reparațiilor și modernizării rețelei magistrale de termoficare se simt. Iar în altele nu se simt. Datele prezentate de SpotMedia arată că - după recordul de 73 km înlocuiți în 2024 - a urmat, în 2025, o scădere cu 10,7 km (adică aproximativ 14,7%). Nu e o prăbușire, dar indică o încetinire a ritmului. Rămâne să aflăm care au fost cauzele. E relativ ușor de observat că, de departe, cei mai mulți kilometri de conductă magistrală s-au înlocuit în mandatele lui Nicușor Dan. Fascinația intelectualilor pentru fascism. Studiu de caz: asociația interbelică Criterion. „Există o amnezie colectivă a societății din România față de trecut” (Libertatea) În cartea „Intelectualii și fascismul în România interbelică. Asociația Criterion”, istorica româno-americană Cristina A. Bejan reconstituie unul dintre cele mai incomode episoade ale culturii române: momentul în care o generație de intelectuali străluciți, formați în marile universități ale lumii și animați inițial de idealuri democratice, a devenit fascinată de fascism.  Integral în Libertatea.

Analiză: România alături de SUA în Criza Groenlandei? (DW) - Reforma administrației locale provoacă furie în rândul primarilor: „Guvernanții trăiesc pe altă planetă” / „Să ne dăm demisia” (Adevărul) - Guvernul își va asuma pe 29 ianuarie răspunderea pe reforma administrației, la pachet cu măsurile de relansare economică propuse de PSD (SpotMedia) - Gabriel Liiceanu, mesaj tranșant pentru Ilie Bolojan în scandalul de plagiat al ministrului Justiției (Hotnews) O capodoperă de diplomație românească: șpagat perfect executat de Nicușor Dan între SUA și UE peste Groenlanda (G4Media) Anexarea unei țări de către o mare putere este genul de problemă care apare în istorie o dată la o sută de ani; de regulă, generează conflicte majore, iar lumea se împarte între cei care îi susțin pe agresori, cei care sar în apărarea victimei și cei care preferă să se refugieze în neutralitate. Președintele României, Nicușor Dan, imparțial ca tot românul, s-a refugiat în neutralitate, manifestând solidaritate atât cu Trump, cât și cu liderii europeni, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. În opinia sa, șeful statului face un șpagat impresionant între Statele Unite și Europa peste Groenlanda, al cărei nume a evitat cu grijă să-l pronunțe, cum, de altfel, n-a pomenit nici de SUA, nici de UE. Sigur că această poziție rabinică poate fi explicată, ca de obicei, cu argumentul geografic: avem Rusia în coaste, un război în Ucraina, baze militare americane și NATO în România, dar suntem și parte din UE, de unde vin banii de investiții și dezvoltare. Numai că sunt momente mari în istorie, cum este și cel de acum, când asistăm la mutarea plăcilor tectonice în politica externă, când neutralitatea și jocul de glezne reprezintă cea mai proastă opțiune. Nu vom avea nici respectul americanilor, nici al europenilor, plus că riscăm să pierdem atât încrederea Washingtonului, cât și încrederea Bruxelles-ului, câștigate cu greu în ultimele decenii. Unii vor spune că Nicușor Dan joacă la două capete pentru a cumpăra timp. Ce nu înțelege nimeni este de ce a ținut să se pronunțe public Nicușor Dan? De ce n-a tăcut pur și simplu? Tot n-ar fi ieșit atât de prost. În politica externă sunt esențiale, pe termen lung, poziționările de partea corectă a istoriei. În funcție de ele sunt judecate statele. Iar adevărul, de această dată, nu este de partea Americii lui Trump. Analiză: România alături de SUA în Criza Groenlandei? (DW) România nu a spus încă nimic despre insistența SUA de a prelua Groenlanda. Președintele Nicușor Dan s-a declarat totuși „profund îngrijorat” de „escaladarea” declarațiilor dintre „partenerii și aliații transatlantici”. Jurnalista Sabina Fati observă că România nu e singura care tace și nu vorbește nimic despre atacul, deocamdată verbal, asupra Groenlandei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte a refuzat să spună orice despre acest subiect la recenta sa conferință de presă din Croația, unde a continuat să-l laude pe Trump pentru rolul său în creșterea bugetelor de apărare ale statelor Alianței. România și Polonia statele unde americanii au făcut investiții strategice importante stau în expectativă.  Foarte optimist, consilierul prezidențial pentru politică externă, Marius Lazurca a declarat ieri că el nu ar paria „pe divorțul dintre SUA și Europa”, sugerând că acesta ar fi motivul pentru care Bucureștiul nu are nicio opinie în Criza Groenlandei.  Domnul Lazurca vorbește despre „sfada” și „zâzania” din Occident, ca și cum amenințarea cu anexarea Groenlandei ar fi ceva lipsit de importanță, pe scurt, „o eroare de comunicare”. Se înțelege că la Palatul Cotroceni se subestimează amenințarea. Dacă, totuși, nu e așa, consilierul prezidențial trebuia doar să tacă. România poate fi de partea lui Trump, fără să minimizeze pericolul în care se află Danemarca, notează jurnalista DW.  Reforma administrației locale provoacă furie în rândul primarilor: „Guvernanții trăiesc pe altă planetă” / „Să ne dăm demisia” (Adevărul) Reforma administrației publice locale, pregătită de Guvern, stârnește nemulțumire în rândul primarilor.  Planurile de reducere a cheltuielilor bugetare, care implică diminuarea organigramelor sau tăieri salariale, se lovesc de un zid de scepticism în administrația locală. De la Giurgiu la Câmpulung și de la Constanța la Buzău, primarii avertizează că aplicarea matematică a unor procente de reducere riscă să blocheze proiectele europene sau să ducă la procese interminabile. „Adevărul” a discutat cu mai mulți edili pentru a afla cum sunt resimțite măsurile de austeritate la nivel local. În timp ce edilii comunelor mici se plâng că vor rămâne singuri în primărie, unii primari de municipii acuză executivul de necunoașterea realităților economice locale. Guvernul își va asuma pe 29 ianuarie răspunderea pe reforma administrației, la pachet cu măsurile de relansare economică propuse de PSD (SpotMedia) Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au discutat, luni, la Palatul Victoria, despre pachetul de reformă al administrației, bugetul pe acest an și votul dat de România pentru acordul UE-Mercosur. Premierul Bolojan vrea ca guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrației la finalul acestei luni, informează SpotMedia. Luni seară, după ședința coaliției, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că pachetul de măsuri economice asupra căruia au convenit liderii coaliţiei nu este neapărat o monedă de schimb pentru aprobarea reformei administraţiei. El a menţionat că pachetul ar urma să cuprindă mai multe măsuri - şi credite financiare, şi reinvestirea profitului, şi neimpozitarea profitului. Potrivit PNL, în urma discuţiilor tehnice cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi ţinând cont de paşii premergători care mai trebuie făcuţi, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe 2026 în a doua jumătate a lunii februarie. Gabriel Liiceanu, mesaj tranșant pentru Ilie Bolojan în scandalul de plagiat al ministrului Justiției (Hotnews) Dacă plagiatul este o formă de furt, atunci plagiatorul rămâne hoț pentru totdeauna. Iar un hoț este incompatibil în principiu cu funcția de ministru și, când e vorba de un ministru al justiției, contradicția este, simbolic vorbind, flagrantă, spune Gabriel Liiceanu despre declarațiile premierului privind plagiatul ministrului Justiției, Radu Marinescu. Într-un articol de opinie publicat astăzi de HotNews, scriitorul și filosoful are un mesaj dur pentru Marinescu: „Ce-ar fi să faceți dumneavoastră, domnule ministru, primul gest de salubrizare a justiției române? N-ați vrea să dăm un exemplu începând cu demisia dumneavoastră?”.

Mercosur va permite „inundarea” Americii Latine cu Dacii? Expert: „Ar fi exagerat să spunem că e o efervescență în industria auto” (Adevărul) - Ministra din Groenlanda a resurselor, considerate una din mizele acțiunilor lui Trump, apel pentru români, ca aliați, după ultimele evenimente. „E despre alianța noastră occidentală și e devastator” (HotNews)   Un fals grosolan în expertiza cu care Lia Savonea a blocat verdictul Curții Constituționale privind pensiile magistraților (G4Media) Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit vinerea trecută să blocheze, pentru încă o lună, decizia Curții Constituționale în privința legii pensiilor magistraților, proiect pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Sub semnătura președintei Lia Savonea, ICCJ a transmis joi Curții Constituționale o expertiză extra-judiciară, care i-a determinat pe judecătorii CCR să amâne din nou verdictul, pentru 11 februarie, pe motiv că trebuie să studieze documentul transmis. Expertiza pretinde că demonstrează un fapt spectaculos: dacă pensiile magistraților ar fi calculate pe principiul contributivității, suma rezultată ar fi semnificativ mai mare decât pensia specială calculată conform proiectului de lege al lui Bolojan. De exemplu, potrivit expertizei, un judecător ICCJ ar avea pensia specială, calculată după Legea Bolojan, redusă la jumătate față de o pensie încasată în sistemul public de pensii. Concluzie care o determină pe președinta ICCJ, Lia Savonea, să afirme că Guvernul Bolojan desființează de facto pensiile de serviciu ale magistraților, ceea ce încalcă flagrant Constituția, independența Justiției și toate tratatele internaționale la care România este parte. G4Media a examinat raportul de expertiză și, cu asistența unui expert în dreptul muncii, a constatat un fapt cel puțin la fel de spectaculos: calculele efectuate se bazează pe o ipoteză complet falsă. Toată demonstrația din expertiză este construită pe prezumția că salariul mediu pe economie în România – un parametru esențial în calculul pensiei –  ar rămâne neschimbat vreme de peste patru decenii, mai exact până în anul 2067. Consecința: expertiza a „umflat” pensiile pe care le-ar fi luat magistrații în sistemul public la cote nebănuite, astfel încât să confirme ipoteza că Bolojan vrea să desființeze de fapt pensiile speciale. EXCLUSIV Mercosur va permite „inundarea” Americii Latine cu Dacii? Expert: „Ar fi exagerat să spunem că e o efervescență în industria auto” (Adevărul) Deși acordul UE-Mercosur stârnește nemulțumirea unor agricultori români, acesta aduce oportunități semnificative pentru industria auto, vizând aproximativ 6.000 de companii locale. Dar ce înseamnă concret: vom exporta Dacii de la Mioveni sau Fordurile de la Craiova? Pe termen scurt și mediu, acordul Mercosur nu înseamnă Dacii fabricate la Mioveni care să invadeze America Latină. În schimb, România își poate consolida rolul de furnizor de componente, subansambluri și colecții CKD, într-un lanț auto global tot mai fragmentat. Deciziile finale rămân însă „doar la latitudinea strategiilor marilor constructori”, așa cum subliniază Adrian Sandu,, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), asociație de tip profesional și patronal compusă din societăți comerciale care desfășoară activități în industria de automobile, printre care amintim Dacia și Ford Otosan. Posibilitatea ca România să ajungă să vândă mașini produse local pe piețe îndepărtate, precum America Latină, este privită cu prudență de economistul Radu Nechita. Nechita respinge ideea că producția auto din România se va muta ușor în America de Sud pe baza costului forței de muncă: „O fabrică nu o deschizi ca pe un chioșc”. Industria auto depinde de un lanț complex de furnizori, iar România are deja „un întreg ecosistem de producători de subansamble, de la cablaje până la tablă”. Tocmai acest ecosistem face ca mutarea producției să fie dificilă și costisitoare, scrie Adevărul. VIDEO – EXCLUSIV Ministra din Groenlanda a resurselor, considerate una din mizele acțiunilor lui Trump, apel pentru români, ca aliați, după ultimele evenimente. „E despre alianța noastră occidentală și e devastator” (HotNews) Într-un moment în care cetățenii occidentali demonstrează, stupefiați, în fața cererii administrației Trump de a anexa Groenlanda, Naaja Nathanielsen, ministra Afacerilor şi a Resurselor Minerale din Groenlanda, spune într-un interviu acordat HotNews pentru publicul românesc că „suntem îngrijoraţi. Anxietatea crește. Este de neconceput să ne invadăm unii pe alţii”. Nathanielsen amintește că treaba politicienilor e să îmbunătățească viața oamenilor. „Avem inflație, avem dificultăți în sistemul de sănătate, educație. Probleme politice reale pe care vrem să le abordăm. Ce se întâmplă acum este o mare abatere de la aceste obiective. Chiar dacă tonul s-a temperat puțin la Washington,  suntem în continuare într-o situație foarte gravă”, spune ministrul din Groenlanda. Sâmbătă, mii de oameni în Copenhaga și, practic, aproape toată populația capitalei Groenlandei, Nuuk, au protestat „Nu înseamnă NU” în privința anexării insulei arctice la Statele Unite.