Eurocronica

1.   Europa atrage. Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut majoritatea parlamentară în condițiile în care a fost singurul care a susținut cu fermitate parcursul pro-european. Au fost ani grei în Republica Moldova. Războiul din Ucraina a generat probleme sociale, odată cu valul de refugiați, dificil de gestionat pentru o țară mică și săracă precum Republica Moldova. Rusia a declanșat o gravă criză energetică. Inflația a crescut. Cu toate acestea, partidul care a guvernat patru ani își menține majoritatea tocmai datorită angajamentului european. Începând de luni, felicitările de la Bruxelles și din marile capitale nu vor conteni. 2.   Războiul hibrid al Rusiei poate fi contracarat. Această mică țară dintre Prut și Nistru a arătat Europei cum se face. Chișinăul a învățat bine lecțiile de pe urma referendumului constituțional din octombrie 2024. Consultarea a fost la un pas să fie deturnată prin intermediul unei scheme de cumpărare a voturilor, finanțată de la Moscova. Reacția autorităților a fost promptă. Au fost deschise numeroase dosare penale împotriva celor implicați în rețelele de corupere electorală, au fost destructurate grupări care urmăreau să genereze violențe de stradă, să genereze haos și confuzie. Marile rețele sociale au fost obligate să elimine un număr mare de conturi false și mari cantități de conținut cu caracter de dezinformare. Acestea au colaborat cu guvernul de la Chișinău – cu o excepție, Telegram. Autoritățile nu au ezitat să scoată din cursa electorală competitorii dovediți că au primit finanțare din străinătate – de fapt, din Rusia.   Lecțiile pe care Republica Moldova le-a dat Europei sunt simple: reacționează, acționează, explică, spune sincer ce urmărești. Și, mai ales, nu te teme. Kremlinul vede acum că planul său a eșuat și sutele de milioane de euro investite în aceste alegeri s-au pierdut ca apa în nisip. Cei finanțați trebuie acum să dea decontul către Moscova, dar asta este problema lor. 3.   O victorie care obligă. Alegerile au trecut. Republica Moldova și-a securizat parcursul pro-european pentru următorii patru ani. Dar Partidul Acțiune și Solidaritate ar greși fundamental dacă ar considera că aceste voturi îi aparțin lui. Aceste voturi sunt mandatul pentru Europa. Instituțiile de la Bruxelles și statele membre au livrat, politic și financiar. Este rândul Chișinăului să livreze reforme în economie, administrație, justiție. 4.   România: o lecție și o victorie. Rezultatul alegerilor este o palmă pentru acei politicieni din PSD și PNL care în decursul anilor i-au întors spatele președintei Maia Sandu și au cultivat personaje de genul lui Ion Ceban (interzis acum în România și în Spațiul Schengen, din motive de securitate) sau oligarhul Vladimir Plahotniuc, adus în cătușe de la Atena Oare câți dintre acești politicieni de la București s-au recunoscut în scenele remarcabilei serii Plaha? În același timp, victoria europeană de la Chișinău este și o mică victorie a României oneste, care a sprijinit tot timpul angajamentul pro-occidental al țării. România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova și este principalul investitor. Sprijinul României a fost esențial pentru ca țara vecină să depășească criza energetică declanșată de Rusia. Republica Moldova s-a putut baza întotdeauna pe sprijinul societății civile din România și al românilor care își văd viitorul în cardul Uniunii Europene și sunt atașați acestor valori. Iar rezultatul acestor alegeri este o înfrângere răsunătoare nu doar pentru Kremlin ci și pentru grupările antieuropene și pro-ruse din România, care au susținut fără de rușine partida pro-moscovită de la Chișinău.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

De la dobândirea independenței, în 1991, niciodată această mică republică nu a atras într-o asemenea măsură atenția presei internaționale și a experților.   Nu este ceva nou pentru cetățenii acestei republici să se vadă puși în fața unei alegeri geopolitice, Est sau Vest. Aproape mereu a fost așa în cei 34 de ani de independență. Și atunci, de ce această atenție cu totul specială? Ar fi mai multe explicații. Dacă până acum, alegerea geopolitică îi privea mai degrabă pe cetățenii Republicii Moldova, de această dată, consecințele se vor resimți cu mult peste granițele țării. Și aceasta, din cauza prezenței tot mai agresive a Rusiei. O eventuală guvernare pro-rusă va aduce multă instabilitate în regiune. Ucraina va căpăta un vecin ostil, într-o zonă sensibilă, la Marea Neagră. În plus, zona de influență rusă ar ajunge chiar pe râul Prut, față în față cu România. Și la doi pași de baza aeriană Mihail Kogălniceanu, cel mai mare centru NATO din sud-estul Europei, esențială pentru Ucraina. Desigur, alegerile din Republica Moldova sunt și un test pentru politica de extindere a Uniunii Europene. Cât de susținută este aceasta în statele candidate? Rezultatul alegerilor ne va da un răspuns. Și mai este conștientizarea de către presa și analiștii din Occident a pericolului războiului hibrid. Europenii se confruntă cu acest tip de agresiune în multiple feluri. Dronele survolează statele membre ale NATO și pot perturba activitatea de pe aeroporturi, cum se întâmplă la Copengaha și Oslo. Au loc atacuri cibernetice și acte de sabotaj. În plus, europenii înțeleg tot mai clar că ingerințele în alegeri, prin campanii de dezinformare, manipularea rețelelor sociale și corupție electorală, nu se vor limita doar la Republica Moldova. Se întâmplă chiar acum în Cehia, înaintea alegerilor legislative de la sfârșitul săptămânii viitoare. Și se va putea întâmpla și în alte părți. Așa cum s-a întâmplat și în România. Și, dacă veni vorba despre România, mizele specifice sunt uriașe. Sigur, este umbra amenințătoare a Rusiei, de care am vrut să fim mereu departe. Dar mai sunt și interesele economice. Statul român a investit mult în Republica Moldova și cel puțin până acum a fost o poveste de succes, țara făcând pași mari către Europa. Dar și companiile românești s-au orientat către Republica Moldova. Sunt peste 300 de milioane de euro investite de companii din România. De altfel, România este principalul investitor străin în Republica Moldova și primul partener comercial. Toate acestea ar putea avea mult de suferit în cazul unei guvernări pro-ruse la Chișinău. Iar o asemenea pierdere n-ar cădea deloc bine, având în vedere actuala situație economică și financiară din România. Și ar mai fi ceva. Pentru prima dată, societatea românească este divizată cu privire la alegerile de duminică. Aceasta, deoarece, extrema dreaptă, cotată în sondaje chiar și cu 40%, susține fățiș partida pro-rusă în Republica Moldova.   O premieră pentru România democratică. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Numeroși români din Marea Britanie se simt în pericol după declarațiile recente ale liderului naționalist Nigel Farage privind o schimbare din temelii a politicii față de imigranți. Recent, liderul AUR George Simion a participat, la Londra, la un mare miting anti-migrație. Ce înseamnă toate acestea? Îngrijorare  în rândul numeroasei comunități românești din Marea Britanie, după ce liderul partidului Reform UK, Nigel Farage, a afirmat că, dacă va ajunge să guverneze, va elimina dreptul migranților de a cere rezidență permanentă după cinci ani de ședere. De asemenea, va elimina rezidența permanentă și va limita dreptul la beneficii sociale numai pentru cetățenii britanici. Mulți dintre membrii comunității românești se simt în pericol, cu atât mai mult cu cât partidul lui Farage conduce în sondajele de opinie din Marea Britanie. Reform UK a precizat că aceste prevederi nu se aplică cetățenilor UE  care beneficiază de prevederile Acordului Brexit. Însă aceste prevederi se referă la cei care se aflau deja acolo, la data ieșirii efective a Marii Britanii din UE, 1 februarie 2020. Mulți români, însă, au ajuns după această dată și calitatea de cetățeni ai Uniunii Europene nu-i mai protejează. Promisiunile lui Farage vin la aproape două săptămâni după un uriaș miting anti-migrație care a avut loc la Londra și care l-a avut drept figură centrală pe controversatul influencer de extremă dreapta Tommy Robinson. La manifestație a participat și liderul partidului AUR, George Simion, care a distribuit pe rețelele sociale și fotografii care îl înfățișau alături de însuși Nigel Farage. În urma criticilor venite din partea unor comentatori din România, numeroși români din Marea Britanie au reacționat pe rețelele sociale, spunând, în apărarea lui George Simion, că mitingul de la Londra nu a fost îndreptat împotriva migranților în general, ci doar împotriva migrației ilegale.  Iată însă că aceia care au criticat participarea la protest a liderului AUR au avut dreptate. Naționaliștii britanici vizează o categorie mult mai largă de migranți. Așa că a venit, poate, momentul ca mulți dintre ei să reevalueze prezența liderului AUR alături de Farage și Robinson. Și să se întrebe: este liderul AUR cu adevărat un protector al comunității românești din Marea Britanie? În foarte desele sale călătorii în afara României, George Simion a arătat că urmărește o agendă a unei extreme drepte xenofobe, cu accente pro-ruse și îndreptate împotriva Uniunii Europene. Adică exact acea Uniune Europeană care reprezintă singura protecție pentru românii aflați în Marea Britanie.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Prezența unor drone de mari dimensiuni în apropierea aeroporturilor din Copenhaga și Oslo a cauzat perturbarea traficului. Dar cine se află în spatele provocării? Bănuiala se îndreaptă spre Rusia. Kremlinul dezminte. Ce se știe, așadar, despre dronele care au perturbat activitățile de pe aeroporturile scandinave? Nu foarte multe, deocamdată. După cum declara șeful securității aeroportului din Copenhaga pentru presa din țara sa, au mai fost farse cu drone, neutralizate însă rapid. Dar de data aceasta a fost diferit, pentru că erau drone deosebit de mari și de un tip special. Autorul rămâne neidentificat în această etapă a anchetei însă, potrivit șefului poliției daneze, numărul, dimensiunea, rutele de zbor și timpul petrecut deasupra aeroportului indică faptul că este vorba de un actor competent. ”Dar cine este actor competent, nu știu”, a declarat șeful poliției din Copenhaga, Jens Jespersen, reporterilor la o conferință de presă. Ziarul francez Le Figaro citează un fost analist senior la Agenția de Informații a Apărării Daneze care declară că, în proporție de 99%, este vorba de un actor statal. El a explicat cotidianului național Berlingske Media că dronele erau unele cu aripi fixe, ceea ce face foarte probabil ca Rusia să fie în spatele evenimentelor. Poliția daneză a refuzat să comenteze o postare publicată pe X de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia Rusia este responsabilă pentru încălcarea spațiului aerian al Copenhagăi. O navă suspectă Ziarul danez Ekstra Bladet, citat de Courrier International, avensează ideea că aceste drone se poate să fi fost lansate de pe o navă. Ipoteza, avansată de un fost înalt oficial al poliției secrete daneze, este alimentată în special de prezența unui petrolier „legat de Rusia” undeva între apele teritoriale germane și daneze, în momentul în care dronele au intrat în spațiul aerian danez. Marți, șefa guvernului danez Mette Frederiksen a denunțat „cel mai grav atac asupra infrastructurii critice daneze” din trecutul recent. „Acest lucru spune multe despre vremurile în care trăim și cu ce va trebui să ne confruntăm ca societate”, a spus ea într-un comunicat trimis presei daneze, potrivit Courrier International. Rusia a mai fost acuzată că s-a aflat în spatele unui atac cu drone în spațiul aerian polonez pe 10 septembrie, incident care a determinat o desfășurare de avioane de vânătoare NATO. La scurt timp, România a acuzat faptul că o dronă rusească i-a survolat teritoriul, fără ca obiectul să fie doborât. Vineri, trei avioane de război rusești au încălcat spațiul aerian estonian, provocând proteste din partea NATO și a Uniunii Europene. Comentatorii remarcă faptul că Danemarca și Norvegia participă săptămâna aceasta la exercițiile militare NATO Neptune Strike 25-3, care au loc în Marea Baltică și Marea Nordului, inclusiv cu desfășurarea portavionului american Gerald Ford. Rusia a dezmințit cu vehemență că s-ar afla la originea provocării. ”De fiecare dată auzim acuzaţii fără fundament”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de AFP. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O inițiativă europeană care își propune să combată pornografia infantilă online stârnește dezbateri aprinse, transmite televiziunea publică francofonă din Belgia, RTBF. Criticii spun că prezintă riscuri de abuz. Cu toate acestea, versiunea actuală nu vizează toate conversațiile și fișierele, ci doar schimburile de imagini. Asociațiile care luptă împotriva pornografiei online sunt de acord cu propunerile.   Propunerea, denumită CSAM (Child Sexual Abuse Material - Materiale cu abuz sexual asupra copiilor), are ca scop să combată diseminarea conținutului de acest fel. Criticii o numesc însă „Chat Control”, uneori și „Chat Control 2.0”. Ideea generală este că platformele ar trebui să verifice dacă fotografii sau videoclipuri conțin material pornografic infantil. Și dacă îl detectează, să blocheze imediat distribuirea. În iunie 2024, propunerea a fost scoasă de pe agenda Consiliului UE în timpul președinției belgiene. Dar a fost repusă sub președinția daneză, începând cu 1 iulie. De unde și referirea la ”Chat Control 2.0”. Iar una dintre întrebări este cum putem analiza milioane de date partajate prin intermediul serviciilor de mesagerie, precum și chat-urile oferite de rețelele sociale, e-mailuri și aplicații de videoconferință? De asemenea, este problema aplicațiilor de mesagerie criptate, cum ar fi WhatsApp, Signal sau Telegram. Pentru a ocoli criptarea conținutului, tehnologia luată în considerare în prezent este „scanarea pe partea clientului”. Această tehnică implică analizarea conținutului unui mesaj de pe dispozitivul utilizatorului înainte de a fi trimis, eventual pe o platformă criptată. Aceasta a stârnit nedumerire în rândul multor experți în securitate și confidențialitate. Tentația supravegherii pe scară largă Criticii sunt de părere că ocolirea criptării deschide posibilitatea unei supravegheri pe scară largă. Viitoare guverne ar putea fi tentate să extindă domeniile de interes, inclusiv la disidența politică în timp ce pedofili, teroriști sau alți răufăcători vor găsi alte modalități de a-și  continua infracțiunile. În plus, există riscul ca anumite imagini să fie identificate drept pornografie infantilă când de fapt nu sunt. În Belgia, Autoritatea pentru Protecția Datelor (DPA) declară că „monitorizează îndeaproape evoluțiile privind regulamentul propus și se va asigura în permanență că se găsește un echilibru just între, pe de o parte, protecția minorilor și, pe de altă parte, dreptul la viață privată, confidențialitatea comunicațiilor (electronice) și protecția datelor cu caracter personal”. De partea lor, asociațiile și experții implicați în lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor susțin propunerea. Potrivit acestora, volumul imaginilor cu abuzuri sexuale asupra copiilor crește exponențial, inclusiv pe rețelele de socializare iar nevoia de acțiune este urgentă. Următoarea dezbatere pe marginea acestui proiect este programată să aibă loc pe 13 și 14 octombrie în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Și pentru ca inițiativa să poate merge mai departe este nevoie ca cel puțin 55% dintre statele membre să fie de acord – adică 15 state, dar care să adune cel puțin 65% din populația UE. Un număr de 14 state din 27 ar fi în prezent pentru, spune televiziunea belgiană. Printre acestea, Franța, Spania și Italia. Nouă țări, inclusiv Olanda, Luxemburg, Austria și Polonia,  sunt contra în timp ce patru state membre - România, Germania, Grecia și Slovenia - rămân indecise.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Estonia s-a aflat în ultimele zile în centrul atenției presei și analiștilor politici. Aceasta, desigur, în urma acuzațiilor potrivit cărora trei avioane militare ale Rusiei au încălcat vineri spațiul aerian al republicii baltice. Dar acest eveniment a pus în umbră un altul, petrecut tot vineri, în Estonia. Și de mare importanță pentru Europa.   Vineri, Estonia a fost survolată de avioane militare rusești, după cum acuză autoritățile de la Tallin. Dar tot vineri – și tot în Estonia -  a avut loc inaugurarea oficială a celei mai mari fabrici de magneți din pământuri rare din Europa. Aceasta este situată în Narva, Estonia – un oraș aflat chiar la granița cu Rusia. Fabrica este finanțată de UE va produce magneți permanenți din pământuri rare, care vor fi utilizați în sectoare economice cheie, de exemplu pentru vehiculele electrice, turbinele eoliene și microelectronică. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, noua fabrică va crește considerabil autonomia strategică și competitivitatea Europei, care sunt cruciale pentru tranziția către o economie curată și de înaltă tehnologie. Fabrica a fost construită grație unui sprijin de 14,5 milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă. Restul investiției, până la 75 de milioane de euro, reprezintă bani privați. Fondul pentru tranziție justă a fost creat pentru sprijinirea teritoriilor celor mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și pentru evitarea unei adânciri a disparităților regionale.  Citeste siPământuri rare – atuul Chinei în războiul comercial cu SUA Mai precis, sunt finanțate proiecte în zone afectate de închiderea unor activități industriale poluante, cu impact puternic asupra schimbărilor climatice. În acest caz, fabrica va ajuta la tranziția regiunii de la extracția de șisturi bituminoase, una dintre cele mai mari surse de emisii de CO₂ . Un punct de cotitură Pentru Narva și regiunea înconjurătoare, fabrica de magneți reprezintă un punct de cotitură. UE a alocat regiunii 354 de milioane de euro din Fondul său pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027. Investiția din orașul estonian va crea până la 1.000 de locuri de muncă și va atrage talente din întreaga lume. De asemenea, va spori considerabil capacitatea industrială și autonomia strategică a Europei în domeniul magneților de pământuri rare. Totuși, Europa este departe de a fi un jucător de prim rang în acest domeniu. Aproximativ 70% din extracția de pământuri rare și 90% din activitățile de rafinare au loc în China, ca urmare a anilor de sprijin din partea guvernului chinez. Europa, la fel ca multe alte țări și regiuni ale lumii, încearcă să își reducă dependența de importul acestor metale cheie din China. De aceea, o lege europeană privind materiile prime critice a intrat în vigoare anul trecut. Aceasta stabilește obiective pentru reducerea dependenței de importuri pentru extracția, prelucrarea și reciclarea celor mai importante substanțe până în 2030. Europa are doar două instalații de prelucrare a pământurilor rare, cea din Estonia și o alta în La Rochelle, în vestul Franței. Aceasta din urmă este singura instalație din afara Chinei care poate prelucra toate cele 17 tipuri diferite de pământuri rare.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Guvernul de la Varșovia rămâne decis în ce privește închiderea pe termen nelimitat a frontierei cu Belarus. Și aceasta, chiar dacă afectează interesele comerciale ale Chinei. Iar semnalul politic ar trebui să fie recepționat la Beijing. Polonia nu se lasă. Așa că nu va exista nicio excepție de la decizia de a închide pe termen nedefinit frontiera cu Belarus, din motive de securitate – inclusiv pentru trenurile cu marfă provenind din China. Măsura a venit pe fondul exercițiului militar Zapad condus de Rusia și după ce Moscova a trimis mai multe drone în spațiul aerian polonez. De asemenea, decizia vine și pe fondul creșterii presiunii diplomatice din partea președintelui american Donald Trump de a pedepsi China, care sprijină efortul de război al Kremlinului. Închiderea frontierei afectează o rută pe care trece 90% din transportul feroviar de marfă dintre China și UE, în valoare de peste 25 de miliarde de euro, în 2024. Aceasta înseamnă circa 4% din exportul general al Chinei către Europa, o cifră care poate părea mică, dar care afectează cu precădere giganții comerțului electronic precum Temu și Shein. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, nu a reușit, luni, la Varșovia, să deblocheze  situația, după discuții cu omologul său polonez, Radosław Sikorski. Acesta din urmă a declarat că ”logica comerțului” a fost înlocuită de cea a ”securității”. În mod clar, măsura nu are cum să nu placă Washingtonului, care le-a cerut europenilor să pună o presiune mai mare pe China. Și nici europenii nu par deloc deranjați. După cum remarca un fost șef al agenției poloneze de informații externe, citat de Politico, „nu s-a văzut nicio reacție din partea niciunei țări - nimic din partea Comisiei și nimic din partea capitalelor. Așadar, poate că nici Europa nu este nemulțumită să vadă această poartă blocată.” China își vede astfel interesele comerciale afectate și aceasta tocmai din cauza politicii agresive a protejatului său, Rusia. Și cum insistența Beijingului la adresa Varșoviei nu a funcționat, iar poarta feroviară de intrare a produselor chinezești în Europa rămâne închisă, poate că ar fi mai nimerite presiuni asupra Moscovei. În definitiv, China poate vedea, pentru prima dată, că nu are cum să facă afaceri netulburată în Europa și în același timp să sprijine Rusia. Unii experți se întreabă însă dacă blocarea rutei feroviare prin Polonia, pe unde trece, totuși, o mică parte a uriașului export chinezesc către Europa, va avea suficientă greutate încât să împingă Beijingul să-și schimbe politica față de Moscova. Probabil, nu. Dar astăzi, statele membre UE ar urma să instituie sancțiuni asupra unor entități chineze implicate în susținerea efortului de război al Rusiei. Și cum o singură măsură s-ar putea să nu fie îndeajuns, un șir întreg ar putea fi semnalul potrivit către China. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Comisia Europeană s-a angajat miercuri să consolideze legăturile economice și de securitate cu India. Iar comentatorii văd în aceasta un efort al Bruxelles-ului de a se proteja împotriva protecționismului american și a tensiunilor crescânde cu China și Rusia. Răspunsul este departe de recentele solicitări ale Casei Albe. La sfârșitul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump cerea Uniunii Europene să impună tarife de 100% Chinei și Indiei, înainte ca administrația de la Washington să sancționeze mai drastic Rusia. Răspunsul Europei se arată însă departe de așteptările liderului de la Casa Albă. Să ne amintim că, la sfârșitul lunii februarie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la New Delhi, anunța un acord istoric de liber schimb cu India, care ar putea fi încheiat chiar în acest an. Și se pare că UE nu are de gând să se abată de la politica sa de acorduri comerciale, în contrast cu politica protecționistă a lui Donald Trump – unul tocmai a fost încheiat cu Mercosur, organizație a statelor sud-americane. Într-un document politic de 19 pagini lansat miercuri, executivul UE a anunțat strângerea legăturilor cu India și a prezentat domenii de potențială cooperare, inclusiv apărarea, tehnologia, schimbările climatice, finanțele durabile și reziliența lanțurilor de aprovizionare. Această mișcare vine la o lună după ce președintele SUA Donald Trump a impus Indiei un „tarif secundar” de 25% pentru achiziționarea de petrol rusesc, provocând furie New Delhi. La scurt timp după aceea, prim-ministrul indian Narendra Modi a vizitat China, pentru prima dată în șapte ani. „Când India vorbește, o mare parte din Sudul Global ascultă”, a declarat un oficial de rang înalt al Comisiei, citat de Euractiv. Oficialul a adăugat că legăturile mai puternice dintre UE și India ar ajuta, de asemenea, ambele părți să „reducă riscurile” față de Beijing, ale cărui relații cu New Delhi au fost istoric tensionate din cauza problemelor de la frontieră și a unui flux tot mai mare de exporturi chinezești ieftine. ”Să nu împingem India în colțul Rusiei” Desigur, ceea ce deranjează la Bruxelles este relația strânsă a Indiei cu Rusia. Într-o declarație făcută miercuri presei acreditate în capitala europeană, șefa diplomației UE, Kaja Kallas a declarat că aceste legături reprezintă, într-adevăr, un „obstacol” în calea unei cooperări mai strânse între Bruxelles și New Delhi, dar a precizat că este important, de asemenea, să nu „împingem” India în „colțul Rusiei”  ”Nu este vorba doar de muzică veselă, cântece și dansuri. (...) Întrebarea este întotdeauna dacă lăsăm acest gol să fie umplut de altcineva sau încercăm să-l umplem singuri”, a spus ea. Cât privește Beijingul, UE intenționează să propună sancțiuni asupra mai multor companii chineze legate de efortul de război al Kremlinului. Politico citează trei diplomați europeni potrivit cărora discuțiile privind cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE, așteptate vineri, includ potențiala adăugare a companiilor chineze pe lista țintelor. Însă această mișcare se arată mult sub așteptările lui Donald Trump privind tarifele vamale, o condiție pe care președintele american a pus-o pentru a sancționa Rusia. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Două prestigioase publicații internaționale analizează consecințele incursiunilor dronelor rusești deasupra Poloniei și României. Acestea ridică întrebări asupra planurilor aliate de constituire a unul scut aerian pentru protecția flancului estic, cunoscut sub numele de ”Santinela Estică”. Însuși viitorul Alianței Nord-Atlantice este pus sub semnul întrebării, spun comentatorii. Incursiunile observate pe 10 și 13 septembrie arată că scutul antiaerian al alianței transatlantice nu este infailibil și depinde încă prea mult de voința Statelor Unite. Este concluzia săptămânalului britanic The Economist, citat de Courrier International. Donald Trump se îndepărtează de Europa și ar putea fi mai puțin înclinat să își desfășoare propriile sisteme de apărare aeriană pe continent și să echipeze interceptoare pentru o viitoare apărare eficientă în fața Rusiei. Forțele aeriene europene dețin sute de avioane de luptă, multe dintre ele patrulând zilnic flancul estic. Dar sediile centrale care comandă aceste operațiuni aeriene sunt încă dependente de angajamentul și expertiza tehnică a SUA. Pe 11 septembrie, Trump a minimalizat incursiunile rusești spunând că „Poate a fost o greșeală”. Rămâne de văzut dacă Europa este pregătită să schimbe direcția, notează săptămânalul britanic. Decizia Poloniei de a doborî ultima salvă de drone și de a susține că aceasta a fost lansată intenționat de către Rusia marchează o ruptură cu practicile anterioare. Conform regulilor actuale NATO - operând în comun, nu la nivel național - nu poate doborî proiectile deasupra Belarusului sau Ucrainei. Acest lucru ar necesita un acord unanim din partea tuturor celor 32 de state membre, iar Ungaria și Slovacia ar fi cu siguranță împotriva acestui lucru, scrie The Economist. Și putem adăuga că și președintele Nicușor Dan și-a exprimat rezervele în acest sens. Într-un conflict de amploare, aceste reguli de angajament s-ar schimba cu siguranță. Deocamdată, însă, Europa rămâne în defensivă. De partea sa, într-un articol din revista americană The Atlantic, Robert Kagan, cercetător senior la Institutul Brookings, vorbește despre momentul în care lumea va afla dacă Statele Unite își mențin angajamentul față de apărarea Europei. Ceea ce ar însemna începutul sfârșitului pentru NATO:   Donald Trump a fost, în cel mai bun caz, echivoc în ceea ce privește angajamentele de securitate ale Americii față de Europa. Aliații au sperat să-l ademenească pe Trump, manipulându-l, apelând la vanitatea sa, numindu-l „Daddy”, acceptând tarifele sale punitive fără rezistență și, în general, acceptând o supunere umilitoare în speranța de a câștiga măcar timp. Putin, pe de altă parte, are toate motivele să forțeze problema să ajungă la un punct culminant cât mai curând posibil. Singurul lucru surprinzător în legătură cu atacul său asupra Poloniei este că nu l-a făcut mai devreme. Principalul obiectiv al lui Putin în acest moment este de a forța capitularea Ucrainei. Dar Putin are în vedere și un premiu mai mare: prăbușirea alianței NATO. Atacând în mod deschis Polonia, Putin a impus în prim-plan chestiunea angajamentului Americii în materie de securitate. Dacă Trump nu face nimic ca răspuns la un atac rusesc asupra Poloniei, europenii vor trebui să înceteze să se mai păcălească și să accepte faptul că americanii nu sunt cu adevărat acolo pentru ei, scrie Robert Kagan în The Atlantic.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

După ce și-a trimis dronele către Polonia și România, Rusia a avertizat luni că se va îndrepta împotriva oricărui stat european care ar încearcă să-i ia activele. Este o reacție la noile planuri europene de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, în condițiile în care, sub administrația Trump, Statele Unite și-au redus drastic asistența. După cum transmite Reuters, amenințările Moscovei vin după ce Uniunea Europeană a dat semnale că se află în căutarea de noi modalități de a valorifica sutele de miliarde de dolari din activele rusești înghețate, pentru a ajuta Ucraina. Săptămâna trecută, Politico a relatat că Bruxelles-ul analizează ideea de a utiliza depozitele de numerar rusești pentru a finanța un „împrumut pentru reparații” pentru Ucraina. Comisia nu a oferit alte detalii despre sume sau despre modul în care pot fi utilizate activele imobilizate ale băncii centrale ruse. Dar președinta Ursula von der Leyen a declarat că ”acesta este războiul Rusiei și, în consecință, Rusia este cea care ar trebui să plătească”. Astfel, banii în numerar ai Rusiei, blocați în Europa, ar urma să fie oferiți Ucrainei sub forma unui ”împrumut pentru reparații”. Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul din despăgubirile pe care Rusia va trebui să le plătească după război.   „Dacă se întâmplă acest lucru, Rusia va urmări statele UE, precum și degenerații europeni de la Bruxelles și țările individuale ale UE, până la sfârșitul secolului”, a scris fostul președinte rus Dmitri Medvedev pe Telegram. El a precizat că statele vor fi urmărite în instanțele internaționale și naționale precum și în afara acestora – fără a preciza foarte clar la ce se referă. Reuters amintește că, după declanșarea invaziei, SUA și aliații săi au interzis tranzacțiile cu banca centrală rusă și ministerul de finanțe. De asemenea, au fost blocate active suverane rusești în valoare de 300-350 de miliarde de dolari. Profiturile generate de activele de 300 de miliarde de dolari ale băncii centrale ruse imobilizate în țările G7 au fost deja folosite pentru un împrumut de 50 de miliarde de dolari către Kiev. Împrumutul va fi rambursat tot din profiturile generate de activele rusești, transformând efectiv împrumutul într-o subvenție. Belgia deține cea mai mare parte a activelor de aproximativ 210 miliarde de euro, prin depozitul de valori mobiliare Euroclear. Statul belgian a avertizat asupra creșterii nivelului de risc în cazul unei confiscări, argumentând că acest lucru ar putea expune Euroclear la litigii și, în cele din urmă, ar putea crea o criză financiară majoră. Rusia susține că orice confiscare a activelor sale echivalează cu un furt din partea Occidentului și va submina încrederea în obligațiunile și monedele Statelor Unite și Europei. Statele europene spun însă că Rusia este responsabilă pentru distrugerea Ucrainei - și că trebuie să plătească. Reuters notează că și unii bancheri au fost precauți cu privire la precedentul pe care confiscarea activelor suverane l-ar putea avea asupra încrederii statelor terțe în a-și păstra banii investiți în obligațiuni guvernamentale occidentale. De partea sa, agenția de știri rusă RIA a declarat că Occidentul a realizat investiții străine directe în economia Rusiei în valoare totală de 285 de miliarde de dolari, investiții care ar putea fi puse în pericol dacă activele Rusiei ar fi confiscate.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce mesaj transmit dronele trimise de Putin asupra Poloniei și a României? Acela că nu intenționează să încheie războiul său împotriva Occidentului prea curând. Ediția europeană Politico analizează planurile Kremlinului. Politico reamintește că incursiunea Rusiei în spațiul aerian NATO vine după săptămâni de atacuri aeriene în Ucraina care au lovit pentru prima dată clădirile care găzduiesc delegațiile UE și ale Marii Britanii și au țintit o clădire guvernamentală în centrul Kievului. Departe de a fi pregătit să încheie un acord de pace cu Ucraina sub presiunea președintelui american Donald Trump, Putin și-a pus pus supraviețuirea politică pe seama unui conflict latent cu Statele Unite și aliații săi. Potrivit lui Nikolai Petrov, analist senior la Centrul pentru Noi Strategii Eurasiatice, cu sediul la Londra, „Putin este președintele războiului și nu are niciun interes să-i pună capăt.” După ce s-a modelat ca un lider în timp de război, revenirea la statutul de președinte pe timp de pace ar fi echivalentă cu o retrogradare. Alexander Baunov, un fost diplomat rus, acum cercetător la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, declară pentru serviciul rus al Deutsche Welle că „există o dorință în rândul părții agresive a establishmentului militar-politic de a distruge NATO - pentru a arăta că NATO este lipsit de valoare.” De când Putin s-a întâlnit cu Trump în Alaska, Moscova și-a intensificat campania de război hibrid împotriva Europei, potrivit analiștilor militari. Publicația germană Die Welt amintește că cinci dintre dronele care au traversat Polonia se aflau pe o traiectorie directă spre o bază NATO, înainte de a fi interceptate. Acum ori niciodată Într-un articol de opinie publicat cu două zile înainte ca dronele să treacă în Polonia, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a acuzat Helsinki că plănuiește un atac. Analiștii au remarcat că retorica articolului seamănă cu punctajul Kremlinului dinainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Moscova a început, de asemenea, să mute industrii vitale, inclusiv construcția navală, în estul țării, departe de granița sa cu NATO. În sfârșit, vineri, Rusia a început să desfășoare exerciții militare la scară largă împreună cu Belarus. Semnalele contradictorii ale lui Trump privind angajamentul său față de NATO și lipsa sa de disponibilitate de a respecta propriile termene limită în ceea ce privește impunerea de sancțiuni îi dau lui Putin încrederea că poate scăpa nepedepsit. Joi, Trump a reiterat punctele de vedere ale Moscovei, declarând reporterilor că „ar fi putut fi o greșeală”. Ceea ce îi servește lui Putin. Lui îi place ca lucrurile să fie ambivalente, astfel încât să poată fi interpretate fie ca fiind deliberate, fie accidentale, spun analiștii consultați de Politico.   Aceștia spun că pentru pentru președintele rus, „este acum ori niciodată”. Incursiunile precum cea din Polonia au scopul de a submina angajamentul alianței militare occidentale față de apărarea colectivă, cu ofensive țintite, care testează disponibilitatea NATO de a răspunde. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

”România se află sub războiul hibrid al Rusiei de 10 ani”. Sunt afirmațiile președintelui României, Nicușor Dan. Afirmații repetate și întărite în două zile consecutive, în două interviuri televizate, la TVR și B1TV. Declarația președintelui vine într-un context politic intern și internațional încărcat. Și trebuie să aibă urmări. Să privim, așadar, în jurul nostru. Alegerile care se apropie în Republica Moldova sunt marcate de un val de dezinformare fără precedent, venit dinspre Federația Rusă. De asemenea, Rusia încearcă să altereze procesul electoral prin cumpărarea de voturi. Sume imense în cash sunt aduse de cărăuși, din  Rusia. Unele transporturi sunt interceptate de autoritățile de la Chișinău. Altele, probabil, nu. Iar rezultatul alegerilor din Republica Moldova are consecințe directe asupra stabilității României. În România, un fost adjunct al șefului serviciului secret din Republica Moldova a fost arestat sub acuzația că ar fi livrat secrete de stat KGB-ului din Belarus – în spatele căruia se vede, de fapt, Rusia. Și se pune întrebarea dacă cel arestat a avut și colaboratori din România. În ultimele luni, în România au circulat numeroase narative false. Cel mai probabil inspirate din Rusia. De exemplu, că România ar urma să intre în război de partea Ucrainei, pe 3 septembrie. Sau că măsurile de austeritate sunt cauzate de ajutorarea Ucrainei și a republicii Moldova. Sau că guvernul ar urma să declare o nouă pandemie, pentru a limita libertatea de circulație a cetățenilor. Citeste siNu, nu ne-au luat la oaste. Și nici nu sărăcim din cauza Ucrainei De asemenea, declarația vine imediat după ce alianța NATO a fost supusă unei provocări majore, odată cu dronele trimise de Rusia înspre Polonia. O altă fațetă a războiului hibrid. În aceste condiții, să privim la declarația de ieri a cancelarului german Friedrich Merz : „Rareori în istoria Republicii Federale situația de securitate a fost atât de gravă. Fundamentele arhitecturii de securitate europene, care ne-au permis să trăim timp de decenii în libertate, pace și prosperitate, au devenit fragile”, a declarat Merz la ceremonia de învestire a noului președinte al Serviciului Federal de Informații (BND). Un asemenea avertisment trebuie să ne dea de gândit, cu atât mai mult cu cât știm că politicienii de vârf din Germania își măsoară cuvintele cu multă atenție. Vestea proastă este că tocmai acum administrația Trump ar fi informat țările din Europa că se retrage din eforturile comune de combatere a dezinformării din partea unor țări precum Rusia, China și Iran, potrivit unor rapoarte publicate de Financial Times. Iar Europa încearcă să suplinească pierderea prin constituirea unui ”Centru european pentru reziliența democratică”, menit să reunească expertiza și resursele statelor membre și ale țărilor vecine. Anunțui a fost făcut de președinta von der Leyen, miercuri, în discursul despre starea Uniunii. Iată, așadar, împrejurările în care președintele vorbește despre războiul hibrid la adresa României, numind și agresorul: Rusia. Aceste cuvinte nu pot rămâne fără urmări. Președintele nu este un simplu agent constatator. El deține puteri pe care este obligat să le folosească, dacă tot a vorbit de o formă de agresiune asupra țării. Recent, societatea civilă aproape că l-a somat pe președinte să acționeze împotriva războiului hibrid. Să vedem dacă declarațiile președintelui Nicușor Dan chiar marchează un început al acțiunii hotărâte din partea statului.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Episodul de marți noaptea, cu dronele rusești care au zburat deasupra Poloniei, reprezintă un test pe multiple planuri. Iar rezultatele le vom vedea în perioada următoare. Este, desigur, un test pentru unitatea NATO. Aliații așteptau de ceva timp ca Rusia să pună la încercare coeziunea lor. Polonia a cerut activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, ceea ce presupune consultări între membri, într-o situație de pericol. Rusia va aștepta cu interes răspunsul NATO și va acționa în consecință. Se va simți încurajată să meargă mai departe sau, poate, nu. Testul este cu atât mai important acum, în preajma începerii amplului exercițiu militar ruso-belarus Zapad 2025. În urma unui exercițiu de acest tip, Rusia a atacat Ucraina în 2022, cu toate că, anterior, pus în fața unor evidențe, Kremlinul respingea vehement o asemenea posibilitate. Acum, exercițiul a fost precedat de o retorică tot mai agresivă a Moscovei la adresa Finlandei și Poloniei. Mișcarea Rusiei este un test major în ceea ce privește loialitatea lui Donald Trump față de cea mai importantă alianță strategică a Occidentului. În ultimele luni, el a lăsat impresia că susține mai degrabă Rusia decât pe aliații tradiționali ai Americii. Ba chiar a amenințat el însuși că va invada sau anexa state membre NATO, precum Canada sau Groenlanda, parte a Danemarcei. Va înțelege liderul de la Casa Albă, în al doisprezecelea ceas, că politica sa de până acum nu a făcut decât să încurajeze agresivitatea Rusiei? Că a făcut ca Occidentul să pară slab? Vom vedea.   Testul pentru România Dar evenimentele din Polonia constituie un test important și în planul politicii interne din România. În primul rând, un test pentru răspunsul rapid și coerent al României în care provocarea ar viza țara noastră. Astăzi rușii au ”greșit” în Polonia, mâine, ar putea să o facă în România. Avem capacitățile de răspuns? Știu autoritățile să comunice eficient, astfel încât să populația să conștientizeze pericolul, fără a intra panică? Citeste siGen. Bălăceanu, despre dronele rusești doborâte în Polonia: Flancul de Nord-Est este foarte bine pregătit în astfel de cazuri, în România lucrurile stau sub semnul întrebării Este un test al adevărului pentru guvernanți, care trebuie să iasă din logica bleagă a lipsei pericolului, câtă vreme ne aflăm sub umbrela NATO. Ei bine, Rusia tocmai a testat răspunsul NATO. Nu mai merge să le spui oamenilor: ”stați liniștiți, nouă nu are ce să ni se întâmple”. Ba, uite că are. Este, desigur, un test al coeziunii  pe scena politică și în societate. Iar întrebarea este dacă extrema dreaptă va părăsi, în sfârșit, narativele rusești și se va alinia interesului național. În timp ce în Polonia, președintele conservator Nawrocki și premierul liberal Tusk au lăsat rivalitățile și și-au dat mâna pentru apărarea țării, mediile de extremă dreapta din România se aflau în plină negare: că nu ar fi nicio dovadă privind proveniența rusească a dronelor. O simplă reluare a narativelor Kremlinului. Va părăsi extrema dreaptă această poziționare în spiritul Rusiei, trecând de partea României? Iată un test cu adevărat important. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

”Ar trebui să fie clar că Donald Trump nu este și nu va fi niciodată un aliat”. Este mesajul tranșant pe care îl transmit trei nume grele ale politicii europene. Într-un articol comun de opinie din Politico, ei propun câteva măsuri pentru ca Europa să evite situația de a deveni un protectorat al Americii lui Trump. Cei trei sunt: Josep Borrell Fontelles, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei și președinte al Mișcării Europene Internaționale și Domènec Ruiz Devesa, fost europarlamentar și președinte al Uniunii Federaliștilor Europeni. Din primele rânduri ale articolului, autorii deplâng faptul că Uniunea Europeană apare ca periculos de fragmentată și slabă, într-o lume a imperiilor continentale, fiind expusă unui risc real de a deveni vasalul Americii. Acest lucru a devenit evident după concesiile nereciproce făcute președintelui american Donald Trump privind cheltuielile pentru apărare și comerț, precum și după acceptarea de către Europa a unui rol minor în gestionarea războiului din Ucraina. Mai mult, de la Gaza la Nagorno-Karabah, implicarea UE în conflictele externe a devenit în mare parte irelevantă, fie din cauza lipsei sale de credibilitate internațională, fie din cauza lipsei unității. Pe plan intern, autorii critică abandonarea pactului verde, proiectul far al precedentului mandat al președintei ursula von der Leyen, ca și abandonarea politicii de coeziune în favoarea unor noi priorități. Între timp, extrema dreaptă populistă eurosceptică și eurofobă nu a fost niciodată mai puternică în țările membre sau în instituțiile UE. ”Actualii lideri ai UE suferă de o lipsă de viziune politică pe termen lung, de leadership și de unitate”, scriu autorii. Ei consideră că acum, instituțiile europene sunt dominate de o ”alianță improbabilă” formată din simpatizanți ai lui Trump și atlantiști nostalgici. Astfel, linia predominantă a fost de a-l flata și a-l îmbuna pe președintele SUA în speranța de a limita pagubele - și acest lucru nu funcționează deloc. Pentru Trump, contractele obligă doar cealaltă parte - nu și pe el. Concluzia autorilor?  Trump nu este și nu va fi niciodată un aliat. America sa constituie un șoc geopolitic, economic și cultural uriaș pentru Europa. Cei trei propun o revigorare a unei majorități pro-europene  - în special Parlamentul European. Pentru început, legislativul ar putea bloca reducerea tarifelor la produsele americane - o mișcare care ar fi cu siguranță populară în rândul alegătorilor și ar semnala disponibilitatea Europei de a se opune șantajului. În plus, trebuie să ne consolidăm uniunea politică, să depășim veto-crația care îi permite prim-ministrului maghiar Viktor Orbàn să blocheze asistența militară a UE către Ucraina și să ne construim propriul sistem de apărare. Sau, ”Coaliția celor care vor” ar trebui să lanseze o nouă „Comunitate Europeană de Apărare” cu o dimensiune parlamentară și fiscală, deschisă tuturor țărilor membre interesate să adere. Dacă nu se iau măsuri și așteptăm următoarea criză, Europa, ca proiect politic, riscă să moară, este avertismentul din finalul articolului de opinie apărut în Politico.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Contestat tot mai puternic la el acasă, președintele sârb Alexander Vucic a intrat în conflict direct cu una dintre familiile politice europene. Și aceasta, cu câteva zile înainte de dezbaterea programată marți în Parlamentul European, tocmai cu privire la situația din Serbia. Partidul Verde European a denunțat sâmbătă amenințările președintelui sârb Aleksandar Vučić, care a declarat că va urmări penal doi înalți oficiali ai formațiunii, care au participat la o demonstrație antiguvernamentală vineri seară. După cum transmite Euractiv, Rasmus Nordqvist, un europarlamentar danez din grupul verde, și Vula Tsetsi, copreședintele organizației Verzilor europeni, s-au alăturat protestelor după ce au apărut alături de liderii Frontului Verde-Stânga Sârb la parlamentul național. Poliția sârbă a dispersat cu forța mii de protestatari la Novi Sad, presa sârbă relatând despre utilizarea gazelor lacrimogene, a bastoanelor și a grenadelor cu șoc. Într-un discurs televizat difuzat târziu în noapte, după operațiunea poliției, Vučić i-a atacat pe Nordqvist și Tsetsi, numindu-i „gunoaie din Partidul Verde European... care au venit să sprijine violența din Novi Sad” Vučić a mai spus că cei doi vor fi urmăriți penal în Serbia. Partidul Verde European a condamnat comentariile președintelui sârb, considerându-le o „încălcare a oricărei linii a discursului democratic” și subminând statul de drept și libertatea de exprimare în Serbia. Nordqvist a cerut instituțiilor UE să abordeze ceea ce a descris ca fiind „îmbrățișarea autoritarismului” de către Vučić într-o țară care rămâne candidată la aderarea la UE. Partidul Progresist Sârb al lui Vučić este membru asociat al familiei partidelor de centru-dreapta din Europa, Partidul Popular European (PPE), al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Într-o declarație pentru Euractiv, Nordqvist a cerut PPE ”să recunoască adevărul că are un autocrat în familie”. Parlamentul European va discuta marți despre utilizarea continuă a forței împotriva protestatarilor din Serbia, împreună cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei. Protestele, care durează de câteva luni, au fost declanșate de un incident din noiembrie anul trecut, când acoperișul unei gări renovate din Novi Sad s-a prăbușit, ucigând 16 persoane. Invocând corupția drept cauză a accidentului, manifestanții au cerut alegeri anticipate. De asemenea, aceștia susțin că guvernul recurge la violență împotriva oponenților săi politici și suprimă libertățile presei - acuzații pe care guvernul le neagă. Până în august, protestele au fost în mare parte pașnice, dar apoi au izbucnit confruntări violente, soldate cu rănirea a zeci de ofițeri de poliție și civili și sute de arestări. Universitățile au fost punctul central al mișcării de protest, iar protestatarii au ocupat aproape toate universitățile din Serbia de la începutul demonstrațiilor. Ultimele ciocniri de la Universitatea din Novi Sad au izbucnit după ce, în urmă cu două săptămâni, decanul facultății de filosofie i-a forțat pe protestatari să evacueze instituția, pe care o ocupau de nouă luni.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Iată că a trecut și ziua de 3 septembrie, ba, a trecut și ziua de 4 septembrie și românii n-au fost luați cu arcanul ca să fie trimiși pe front, în Ucraina, așa cum pretindeau mediile de dezinformare ale extremei drepte și propagandei rusești. Înțelegem, din aceleași surse, că momentul fatidic ar fi fost amânat, undeva pe la 15 septembrie sau 1 octombrie, nu e clar. În orice caz, o marjă bună pentru dezinformatori ca să-și mai facă de cap pe rețelele sociale. Dar să nu creadă cineva că acest simplu fapt, că pe 3 septembrie nu s-a întâmplat nimic din ceea ce ei au prezis, îi va descuraja. Valul dezinformării rămâne la aceeași intensitate – important este să schimbi subiectul. Astfel încât, bieții oameni prinși în acest vârtej nici să nu mai aibă răgazul să-și amintească precedenta minciună, că imediat vine alta. Cu cât mai gogonată, cu atât mai bună și mai credibilă. ”Nimic nu este adevărat și totul este posibil”, așa cum spune Peter Pomerantsev, în cartea sa consacrată propagandei Kremlinului, pe care a cunoscut-o direct cât timp a lucrat pentru televiziuni de la Moscova. Așa că, între timp, a fost explorată o altă pistă. Măsurile de austeritate aplicate de guvernul de la București – firește, nepopulare – nu aveau cum să scape atenției. Și astfel a apărut ideea: românii sunt puși să strângă cureaua pentru că banii lor se duc în sprijinul Republicii Moldova și Ucrainei. A apărut și imaginea editată cu ajutorul inteligenței artificiale: președinții Maia Sandu și Volodimir Zelenski, cu mâinile întinse, implorând pomană. Poza fake a fost distribuită pe contul său și de liderul partidului extremist AUR, George Simion. Ca să nu mai avem cumva vreun dubiu legat de adevărata orientare a domniei sale. Dar chiar sărăcește România din cauza sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova? Datele oficiale publicate de Consiliul Fiscal, la cererea publicației Curs de Guvernare, arată altceva: ajutorul României acordat Ucrainei în perioada de război cu Rusia s-a ridicat la circa 1,5 miliarde euro, adică o medie de circa 0,2% din PIB în fiecare an. Mai mult, această cheltuială ar trebui echilibrată cu banii europeni atrași de România pentru refacerea infrastructurii sau modernizarea Portului Constanța, tot în legătură cu războiul Rusiei. Și oricum ar fi, 0.2% din PIB este infim în raport cu 9%, cât reprezintă deficitul României. Cât privește banii către Republica Moldova, este vorba de investiții strategice, menite să apropie cele două maluri ale Prutului. Dacă ar fi un partid unionist, cum se pretinde în titulatura sa, AUR ar trebui să le salute, nicidecum să le blameze. Un lucru e clar: nu din cauza Ucrainei sau a Republicii Moldova sunt obligați acum românii să suporte măsurile de austeritate, așa cum pretinde propaganda cu origini la Kremlin. Dar, desigur, datele Consiliului Fiscal nu-i vor descuraja vreun moment pe promotorii și distribuitorii minciunilor. Altele, mai gogonate, sunt pregătite, dacă nu cumva au fost lansate deja. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Foarte obraznice reacțiile lui Adrian Năstase și Victor Ponta după ce ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a făcut un gest normal: întrebată de jurnaliști, a precizat că prezența foștilor premieri Năstase și Dăncilă, alături de Vladimir Putin și alți dictatori, la marea paradă de la Beijing, nu angajează România. Că a te gudura pe lângă Vladimir Putin, atunci când Rusia atacă la gurile Dunării, nu este o soluție. Și că România a ales o altă cale.  ”Cred că MAE nu a înțeles, evenimentul a avut loc la Beijing și nu la Moscova”, a răspuns, cu sarcasmul lui binecunoscut, Adrian Năstase. Cât despre fostul premier Victor Ponta el n-a făcut un secret din admirația față de China și a fost prezent alături de Putin și alți  dictatori, la Baku, în 2015, la un an de la anexarea ilegală a Crimeei. El nu a fost la parada militară de la Beijing dar, ca fost vecin de tribună cu Vladimir Putin la Baku, a acuzat MAE de ”mentalitate bolșevică”. Toate aceste reacții îmbufnate nu trebuie să ne mire. Este cumva logic ca cei doi politicieni români prezenți în capitala chineză să privească cu jind la regimuri patronate de Putin, Lukașenko, Erdogan sau chiar Viktor Orban. Dacă ar fi reușit să instaureze un astfel de regim și în România, Adrian Năstase n-ar fi ajuns la închisoare. Și nici Liviu Dragnea, pe care Viorica Dăncilă l-a reprezentat în calitate de premier. Probabil, ei ar fi condus România și acum. Altfel, mesajul tiranilor de la Beijing este îngrijorător. Că Vladimir Putin a atacat Ucraina ca o parte a războiului său mai larg asupra Europei nu mai e un secret. În ce-l privește pe Xi Jinping, a venit momentul sfârșitului iluziilor - pentru cine le mai avea. Nici vorbă de neutralitate, nicio șansă ca Beijingul să joace un rol sincer în găsirea unei soluții de pace. China este de partea agresiunii ruse. Motivația acestor agresori nu este economică. O pace cu Occidentul și stabilirea unor reguli normale de comerț și investiții le-ar aduce infinit mai multe beneficii decât alimentarea războiului. Motivația lor este ideologică. Ei vor sfârșitul civilizației, așa cum o cunoaștem noi azi - cu oameni liberi, cu instituții democratice. Și aici trebuie să remarcăm prezența lui Narendra Modi. India este considerată o democrație. Și tocmai de aceea virajul său este extrem de semnificativ. Trecând peste o rivalitate istorică cu China, Modi a venit de partea lui Xi Jinping pentru a răspunde umlilirii de către Donald Trump. În doar câteva luni, liderul de la Casa Albă a reușit să-l înstrăineze pe singurul lider al unei mari puteri din Asia care putea fi o contrapondere la China. O stângăcie de proporții colosale, cu efecte negative pe termen lung. În fața unor puteri agresive, cu care oameni precum Adrian Năstase și Viorica Dăncilă s-au asociat, cu o Americă ezitantă, Europa este acum singură. Și rămâne cel din urmă bastion al libertății în lume. Iar Europa nu are decât să-și apere valorile, de la care Adrian Năstase, Viorica Dăncilă și, probabil, Victor Ponta, au abdicat de multă vreme. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Bruiajul asupra avionului cu care Ursula von der Leyen urma să aterizeze în Bulgaria este intens analizat de comentatorii europeni. Unii îl consideră chiar parte a unei declarații neoficiale de război din partea Rusiei. Cum ar trebui să reacționeze Europa? Minimalizat sau luat în derâdere de propagandiștii Kremlinului, actul de bruiaj a fost atribuit Rusiei de către autoritățile bulgare, dar și de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Avionul care o aducea duminică pe șefa Comisiei Europene a fost obligat să se rotească timp de o oră deasupra aeroportului din Plovdiv, înainte ca pilotul să efectueze în cele din urmă o aterizare manuală ghidat de autoritățile aeronautice locale. Pentru comentatorul ziarului francez Le Figaro, a fost o operațiune de război hibrid din partea Rusiei, vizând-o direct pe președinta Comisiei Europene. Luni, în timp ce Vladimir Putin stătea alături de Xi Jinping la Tianjing, China, pentru un summit cu tentă antioccidentală, un purtător de cuvânt al Kremlinului a respins ceea ce el a numit „informațiile eronate” legate de bruiaj. Oficialii europeni continuă să susțină că Moscova a fost implicată. Mai ales că totul se întâmplă după ce săptămâna trecută, joi, un atac masiv cu drone și rachete rusești a vizat birourile reprezentanței Uniunii Europene la Kiev, avariindu-le grav, fără a provoca victime. Iar atacul electronic asupra avionului vine în momentul în care șefa Comisiei se afla în turneu pe flancul estic tocmai pentru a sprijini statele europene care se învecinează cu Rusia, subliniind necesitatea îmbunătățirii apărării continentului. De asemenea, o întâlnire a mai multor lideri, la care va participa și Volodimir Zelenski, va avea loc joia aceasta la Paris. Un test și un semnal clar Ursula von der Leyen se află, de asemenea, în vizorul Kremlinului pentru coordonarea eforturilor europene de stabilire a garanțiilor de securitate pentru Ucraina în urma unui posibil armistițiu. În acest context, semnalul pentru europeni este cum nu se poate mai clar din partea Kremlinului: suntem în stare să vă facem mult rău și nu ne vom da înapoi de la aceasta. Operațiunile Moscovei – susține Le Figaro - au ca scop „testarea” reacțiilor membrilor NATO. Pentru comentatorul ziarului italian La Stampa, atacul este aproape o declarație neoficială de război. Și ”este încă un semnal, pentru cei care aveau nevoie de el, că războiul Rusiei în Europa a putut începe în Ucraina, dar nu se va termina acolo. Vladimir Putin recurge din ce în ce mai mult la instrumente hibride pentru a ataca nu doar țările pe care ar dori să le vadă în «sfera de influență» a Rusiei, ci și statele și instituțiile care se opun viziunii sale macabre.” Dar cum ar trebui să răspundă Europa? Răspunsul este clar: trebuie să se apere, scrie comentatorul ziarului german Zeit Online citat de Eurotopics. ”Și, încă, mult mai vehement decât a făcut-o până acum. În termeni concreți, aceasta înseamnă că sfera publică europeană trebuie să fie convinsă că Rusia vizează acum UE. Guvernul rus vede Europa ca pe o parte beligerantă și acționează în consecință.”   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Primăria Capitalei a anulat, în ultimă instanță, avizarea mitingului organizației extremiste Noua Dreaptă – o acțiune cu vizibile accente rasiste. Dar acesta este doar vârful aisbergului pentru că evenimente din ultimele zile aruncă o perspectivă sumbră asupra societății noastre. Când un livrator din Bangladesh a fost bătut de un tânăr român în plină stradă în București, la scurt timp după apelul xenofob al deputatului AUR Dan Tanasă, am fi putut crede - sau spera - că a fost doar un incident izolat. Se pare că nu. Cel puțin două evenimente îngrijorătoare s-au produs în ultimele zile,  cu conotații xenofobe și extremiste. Să le luăm pe rând. Mai întâi, un cetățean al municipiului Cluj-Napoca a fost agresat într-un magazin pentru simplul motiv că vorbea în limba maghiară cu soția sa. Victima susține că agresorul i-ar fi zis că ”nu are ce căuta în țară”, după cum relatează presa clujeană. Apoi, un cetățean pasager al unui zbor care venea de la Bruxelles a fost imobilizat de poliție la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, după ce a făcut un scandal monstru la bordul avionului. Potrivit imaginilor publicate de Hotnews, bărbatul, din Suceava, a început să țipe „I want cash, no card” („Vreau cash, nu card”) sau „De ce nu sunt buni banii mei” și a avut un limbaj violent la adresa echipajului. El a strigat către pasageri „vaccinaților” și a avut alte mesaje împotriva LGBT sau a Uniunii Europene. De asemenea, a mai strigat numele Dianei Șoșoacă și a lui Nicolae Ceaușescu, relatează Hotnews. Potrivit poliției de frontieră, individul era băut. Dar consumul excesiv de alcool nu este în nicio împrejurare o circumstanță atenuantă. Ar mai putea fi vorba de încă un eveniment, petrecut tot la Cluj-Napoca, în care un imigrant a fost bătut până la comă – dar motivațiile agresiunii rămân neclare. Poate că este mult spus că avem de-a face cu un fenomen, dar tendința este îngrijorătoare și nu putem să ne facem că nu vedem radicalizarea din zona extremei drepte. Ea este evidentă în mesajele publicate pe rețelele sociale, din ce în ce mai agresive. Tot mai multe persoane se plâng că au primit amenințări online, unele, dintre cele mai înfiorătoare. Și aceasta, pe măsură ce se înmulțesc apelurile online la revoltă generalizată și violență publică. Și oricât de revoltător a fost mesajul deputatului AUR Dan Tanasă, de iresponsabil și la limita legii, acest gest nu putea genera, de unul singur, un asemenea șir de evenimente. Cauzele acestei revărsări de violență în spațiul public trebuie să fie mai profunde și ele necesită o analiză atentă. Acum două săptămâni, mai multe organizații ale societății civile au atras atenția asupra gravității problemei.  Iată ce se arăta în petiția comunității Declic adresată președintelui Nicușor Dan: ”Noi, alegătorii dumneavoastră, suntem lăsați singuri în fața propagandei ruse! (...) Suntem amenințați atunci când deconspirăm minciuni. (...) Vedem violență, amenințări și minciuni  - împotriva cărora instituțiile statului scriu, uneori, o postare pe social media și cam atât. Iar cei care le-au propagat își văd de treabă liniștiți”.  Poate că, în sfârșit, a venit momentul unei acțiuni coordonate. Pentru că pericolul este real și este aici. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O anchetă efectuată de trei instituții media germane ar putea avea consecințe importante în plan politic și diplomatic. Investigația de presă a dezvăluit identitățile a șapte persoane suspectate de sabotarea conductelor de gaze subacvatice care leagă Germania de Rusia.  Ancheta a fost realizată de ziarele Süddeutsche Zeitung și Die Zeit, alături de postul tv ARD. Dezvăluirile ar putea afecta relațiile dintre Germania și Ucraina, dar în tablou apare și Polonia. Cazul ar putea avea, într-adevăr ramificații nebănuite, așa cum putem afla din revista Courrier International, care realizează o sinteză a articolelor din presa germană pe această temă. Totul a început pe 21 august cu arestarea, în stațiunea italiană Rimini, a unui ucrainean bănuit de implicare în sabotarea conductelor de gaz Nord Stream. Serhiy K., în vârstă de 49 de ani, este acuzat că ar fi fost unul dintre coordonatorii operațiunii din septembrie 2022. Dar el nu este singurul membru al echipei responsabile pentru acest sabotaj aflat în vizorul sistemului judiciar. Autoritățile germane au identificat șapte persoane, inclusiv un căpitan de navă, un expert în explozibili, un specialist în logistică și patru scafandri, pentru care au emis mandate de arestare. Se crede că au trecut prin Polonia și apoi au ieșit pe mare la bordul navei Andromeda, care a plecat din portul german Rostock și a ajuns în apropierea insulei daneze Christiansoe. Un progres spectaculos Pentru anchetatori, „arestarea din Italia reprezintă un progres spectaculos”, relatează Die Zeit. Dar obligă și autoritățile germane să își pună alte întrebări: „Cine sunt sponsorii și cine a dat undă verde operațiunii? Care sunt legăturile lor în cadrul statului și cât de departe merg? Și mai presus de toate, ce influență va avea acest lucru asupra relației Germaniei cu Ucraina?” În timp ce suspiciunile se îndreptau în trecut către Statele Unite sau Rusia, numeroase indicii vizează acum Ucraina, scriu jurnaliștii germani. Ei dezvăluie că echipajul navei Andromeda deținea pașapoarte românești false, dar și pașapoarte reale emise de autoritățile ucrainene, pe care erau scrise nume false. Publicațiile germane indică o serie de legături ale membrilor grupului cu servicii ucrainene sau la vârful armatei. Dacă Volodimir Zelenski ar fi implicat, aceasta ar putea declanșa un conflict diplomatic major între Berlin, Kiev și chiar Varșovia. Site-ul ARD subliniază că ancheta a fost condusă cu dificultate de către poliția germană. Aceasta, deoarece „timp de luni de zile, serviciile poloneze au obstrucționat ancheta”. Ceea ce ridică întrebarea dacă „Polonia consideră cu adevărat sabotajul Nord Stream ca fiind problematic, având în vedere că nu a încetat niciodată să critice conductele”. De partea germană, „cancelaria face tot posibilul să se prefacă că a fost doar un act uriaș de vandalism”, afirmă ziarul Die Zeit. Insistă că trebuie făcută dreptate, dar rămâne și foarte precaută în declarațiile sale. Și pe bună dreptate: „Cea mai mică perturbare ar putea deraia fragilele negocieri privind viitorul Ucrainei dintre Vladimir Putin, Donald Trump și europeni”, notează presa germană.