Eurocronica

Confruntată cu amenințarea rusească, Uniunea Europeană caută modalități de intervenție rapidă a trupelor sale, în caz de criză. Așa a apărut ideea unui ”Spațiu Schengen Militar”. Miercuri, Comisia Europeană a făcut primii pași în această direcție.   După cum arată o analiză a ziarului Le Figaro, sabotajul asupra liniei feroviare Varșovia-Lublin, pe care guvernul polonez îl pune pe seama Rusiei, ilustrează importanța strategică a infrastructurii în război. „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războaie”, a reamintit miercuri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citând o frază a generalului american John Pershing din timpul Primului Război Mondial. Astfel că Uniunea Europeană intenționează să simplifice procedurile și să modernizeze infrastructurile cheie pentru ca trupele și echipamentele să ajungă repede acolo unde este nevoie, în caz de pericol.   Asta își propune acest „Schengen militar”. Comisia vrea să reducă timpul de autorizare pentru deplasarea trupelor și echipamentelor pe continent de la 45 de zile în prezent la maximum 3 zile, pe timp de pace. Dar în cazul unei crize? Ei bine, dacă birocrația va putea fi simplificată de urgență, cu infrastructura e mult mai complicat. Le Figaro reamintește că atunci când armata franceză a vrut să trimită o duzină de tancuri Leclerc la baza NATO din România, în toamna anului 2022, s-a confruntat cu o mlaștină birocratică și logistică care a prelungit desfășurarea la... 45 de zile!  Germania interzisese utilizarea rețelei sale rutiere, argumentând că transportul militar depășea sarcina maximă autorizată pe osie (12 tone). Transportul feroviar a întâmpinat și el probleme. Unele poduri feroviare nu puteau susține încărcătura. Anul acesta, în timpul exercițiului NATO Dacian Fall de luna trecută, convoiul a trebuit să călătorească pe mare de la Marsilia până la portul grecesc Alexandropolis, apoi înapoi pe șosea prin Grecia, Bulgaria și România. 500 de puncte nevralgice identificate Astfel, conform planului, autoritățile naționale și europene trebuie să își modernizeze infrastructura. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi… aproximativ 500 de puncte nevralgice au fost identificate în coordonare cu NATO de-a lungul a patru coridoare militare – Nord, Est, Centru-Sud și Centru-Nord – ale căror trasee exacte rămân confidențiale. Acestea urmează să fie consolidate până în 2030 Din punctul de vedere al organizării, în cazul unei crize majore, Comisia poate declara stare de urgență, aprobată de Consiliu în câteva ore, ocolind autorizațiile administrative. Planul include, de asemenea, stabilirea unui acces prioritar pentru echipamentele militare. Bruxelles-ul propune, de asemenea, punerea în comun a resurselor strategice între statele membre, prin intermediul unui portal digital unic. Vorbim despre trenuri de marfă, stocuri de muniții, combustibil și altele. Toate acestea, concomitent cu consolidarea industriei de apărare. Bugetul alocat mobilității militare va crește de zece ori în următorul buget multianual al UE (2028-2034), ajungând la 17,6 miliarde de euro. Așadar, nevoia de acțiune este urgentă, având în vedere că mai multe servicii de informații europene și șeful Statului Major al Apărării din Franța, Fabien Mandon, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei confruntări cu Rusia în termen de trei până la patru ani. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Donald Trump reia eforturile de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. După cum transmite agenția Reuters, Washingtonul i-a semnalat președintelui Zelenski că trebuie să accepte un cadru elaborat de SUA prin care să renunțe la teritorii și să-și reducă dimensiunile forțelor armate. Mișcarea vine după ce tentativele lui Donald Trump de a ajunge la un acord de pace au eșuat, în cursul acestui an. La instalarea la Casa Albă, în ianuarie 2025, el promisese un sfârșit rapid al războiului. Agenția Reuters citează surse care au cerut anonimatul, din cauza caracterului sensibil al problemei. Acestea susțin că propunerile includ reducerea dimensiunii forțelor armate ale Ucrainei. Pe aceeași temă, publicația Axios citează un oficial american apropiat de dosar potrivit căruia Ucraina ar trebui să cedeze Moscovei zone din estul țării, pe care forțele ruse nu le controlează în prezent. Aceasta în schimbul unei garanții de securitate din partea SUA pentru Kiev și Europa împotriva unei viitoare agresiuni rusești. Un astfel de plan ar reprezenta un regres major pentru Kiev, comentează Reuters. Ucraina se confruntă cu noi câștiguri teritoriale rusești în est și cu un președinte Zelenski slăbit de un scandal de corupție. Casa Albă și Departamentul de Stat au refuzat să comenteze pe această temă, precizează Reuters. ”Semnale” nesolicitate Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat anterior pentru Reuters că Kievul a primit „semnale” despre un set de propuneri americane de a pune capăt războiului pe care Washingtonul le-a discutat cu Rusia. Ucraina nu a avut niciun rol în pregătirea propunerilor, a declarat sursa. Zelenski a purtat miercuri discuții în Turcia cu președintele Recep Tayyip Erdogan și urmează să se întâlnească joi la Kiev cu oficiali ai armatei americane. Turcia este stat membru NATO, dar președintele Erdogan a menținut relații apropiate și cu Kremlinul, de la declanșarea invaziei. Comentând presupusele noi propuneri americane, un oficial european a declarat că acestea ar putea fi o altă încercare a administrației Trump „de a împinge Kievul la colț”. El a adăugat că nu poate exista nicio soluție care să nu ia în considerare poziția Ucrainei sau cea a aliaților europeni. Un alt diplomat european a declarat că sugestia ca Ucraina să-și reducă armata pare mai degrabă o cerere rusească decât o propunere serioasă. De partea sa, Kremlinul a declarat că poziția sa cu privire la un posibil acord de pace cu Ucraina nu s-a schimbat de când președintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump în Alaska, în august. Potrivit publicației The Moscow Times, Moscova nu a confirmat și nici nu a infirmat informația conform căreia Washingtonul și Moscova elaborează în secret un nou plan pentru a pune capăt războiului. „Discuțiile au avut loc la Anchorage și până acum nu există nimic de adăugat la ceea ce s-a discutat la Anchorage”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor, când a fost întrebat despre o informație Axios conform căreia oficiali americani și ruși lucrau la o propunere de pace în 28 de puncte. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ceea ce până mai ieri doar se bănuia, astăzi este afirmat cu tărie: Rusia se află în spatele acțiunii de sabotaj asupra căilor ferate poloneze. Iată ce a declarat premierul Donald Tusk, marți, în fața Parlamentului de la Varșovia. Situația generează îngrijorări în întreaga Europă. În fața parlamentului polonez, premierul Donald Tusk a declarat că sabotorii care au avariat o secțiune a unei linii feroviare care leagă capitala Poloniei de orașul estic Lublin și de Ucraina au fost doi ucraineni care lucrau pentru Rusia. Potrivit lui Tusk, citat de Politico, autorii cooperează cu serviciile rusești de mult timp. După comiterea actului de sabotaj, ambii au plecat în Belarus. Tusk a declarat că unul dintre suspecți avea antecedente penale pentru acte de sabotaj în Ucraina. Celălalt era rezident al regiunii Donbas, estul Ucrainei. „Serviciile de securitate și procurorii polonezi dețin toate datele personale ale acestor persoane, precum și imagini înregistrate cu ele”, a declarat Tusk, adăugând că Polonia va solicita autorităților belaruse și ruse să-i predea pe suspecți pentru a fi judecați. Circulația pe ruta Varșovia-Lublin a fost oprită duminică dimineață după ce un mecanic de locomotivă Intercity de mare viteză a observat avarii la linie, avertizând trenurile din apropiere. Fără această avertizare, „rezultatul ar fi putut fi un dezastru grav, cu victime”, a declarat premierul Tusk. După cum relatează The New York Times, oficialii polonezi au menționat alte două incidente feroviare din același weekend, separate de explozie - un cablu aerian deteriorat care a forțat un tren cu 475 de pasageri să se oprească brusc și o bucată de metal găsită atașată de șine. Charlie și Bravo La rândul său, Tusk a descris două tentative de sabotare a liniei. „Prima a implicat plasarea unei cleme de oțel pe șine, probabil cu intenția de a deraia un tren. Incidentul trebuia să fie înregistrat de un telefon mobil cu o baterie externă care fusese instalat lângă șine. Această tentativă s-a dovedit complet nereușită. În cel de-al doilea incident... un explozibil C-4 de calitate militară a fost detonat folosind un dispozitiv de inițiere conectat printr-un cablu electric de 300 de metri. Tusk a mai spus că guvernul va introduce un grad mai ridicat de alertă de securitate, cunoscut sub numele de „Charlie”, pe anumite linii feroviare. O alertă de securitate mai scăzută, „Bravo”, rămâne în vigoare pentru restul țării. Explozia de pe linia ferată a urmat unui val de incendii, sabotaje și atacuri cibernetice în Polonia și în alte țări europene de la începutul războiului din Ucraina. Episodul sporește îngrijorările europene cu privire la acte de sabotaj inițiate de Rusia. Șeful statului major general polonez. generalul Wiesław Kukuła a spus la Padiodifuziunea Poloneză chiar că prin aceste acțiuni „adversarul a început pregătirile de război” prin construirea unui anumit mediu cu scopul de a submina încrederea publicului în guvern și în instituții precum armata și poliția.  ”Acest lucru este menit să creeze condiții favorabile unei potențiale agresiuni pe teritoriul polonez”, a spus generalul. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Premierul polonez Donald Tusk a confirmat luni faptul că distrugerea unei linii ferate de mare importanță din estul țării este consecința unui act de sabotaj. Momentul readuce în actualitate pericolul războiului hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa democrațiilor. Iar lista acțiunilor îndreptate împotriva Poloniei, membru NATO și aliat puternic al Ucrainei, este deja una destul de lungă. „Cele mai grave suspiciuni au fost confirmate”. Așa și-a început luni discursul premierul polonez Donald Ttusk, după ce duminică a fost raportată deteriorarea unei linii pe o importantă magistrală feroviară. Aflat la locul incidentului, pe linia ferată ce leagă orașele Varșovia și Lublin, mergând apoi spre Ucraina, premierul polonez a confirmat că infrastructura a fost deteriorată de o bombă. Tusk a calificat gestul drept „act de sabotaj fără precedent” care vizează subminarea securității Poloniei. De asemenea, șeful guvernului de la Varșovia a menționat că linia lovită este „extrem de importantă pentru furnizarea de ajutor Ucrainei”. Tusk nu a spus imediat pe cine suspectează pentru sabotaj, dar, după cum amintește Newsweek, el a acuzat Rusia de incidente anterioare. Varșovia consideră că Moscova poartă un război hibrid împotriva națiunilor occidentale ca represalii pentru sprijinul acordat rezistenței Ucrainei împotriva invaziei la scară largă. După cum amintește CNN, o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) a sugerat că Rusia desfășoară o „campanie de sabotaj, vandalism, spionaj și acțiuni sub acoperire” pentru a destabiliza guvernele europene. Același film, alt episod Iar Polonia a văzut în ultimul timp mai multe episoade ținând de acest scenariu. Anul trecut, un incendiu de proporții a distrus un centru comercial din Varșovia. Autoritățile poloneze au anunțat în luna mai a acestui an că acesta a fost rezultatul unui incendiu comandat de serviciile de informații rusești. Oficialii polonezi au susținut, de asemenea, că Rusia, cu sprijinul aliatului său Belarus, a orchestrat o criză a migrației de-a lungul frontierei de est a UE pentru a semăna haos și diviziune în cadrul blocului comunitar. La începutul lunii septembrie, Polonia a intrat în alertă atunci când un roi de drone a intrat în spațiul său aerian din Belarusul vecin. Polonia a stabilit că vehiculele aeriene fără pilot erau de origine rusă, episodul fiind concomitent cu un atac masiv împotriva unor ținte din vestul Ucrainei, aproape de granița cu Polonia, iar avioanele NATO au doborât mai multe dintre drone. Deși oficialii ruși au negat responsabilitatea, Tusk a declarat la momentul respectiv că Polonia s-a aflat cel mai aproape de a fi implicată într-un un conflict, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Rusia a respins acuzațiile de orchestrare a operațiunilor de incendiere și sabotaj în întreaga Europă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început un turneu diplomatic în Europa. Duminică, la Atena, el a semnat un important acord privind furnizarea de gaze. Turneul continuă la Paris și Madrid. Este prima acțiune diplomatică de amploare a președintelui ucrainean după izbucnirea marelui scandal de corupție de la Kiev. Iar Ucraina are nevoie urgentă să-și repare credibilitatea. Ucraina va importa gaze naturale lichefiate din SUA, prin Grecia, pentru a-și acoperi nevoile din această iarnă, transmite Reuters. Acordul a fost parafat în timpul vizitei de duminică la Atena a președintelui Volodimir Zelenski. Acesta a fost primit de premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Ucraina va importa gazele printr-o conductă care traversează Peninsula Balcanică. După cum specifică ziarul belgian Le Soir, Ucraina a fost lovită în ultimele săptămâni de  „cea mai mare campanie de bombardamente împotriva infrastructurii sale de gaze”. Vizita de la Atena a fost primul popas într-un turneu european întreprins de Zelenski, într-un moment dificil, atât pe câmpul de luptă cât și în plan politic. Liderul ucrainean se va afla astăzi la Paris. Președinții Macron și Zelenski vor discuta chestiuni legate de relațiile bilaterale, energie, economie și apărare, potrivit unui comunicat al președinției franceze. Consolidarea apărării aeriene Apoi, Zelenski va călători, marți, în Spania. Potrivit Politico, Zelenski nu a menționat un acord specific cu Madridul, dar a spus într-o postare separată pe X că va purta discuții privind consolidarea apărării aeriene. Vizita vine într-un moment în care Ucraina se străduiește să limiteze pagubele provocate de scandalul de corupție de mare amploare vizând plăți ascunse percepute clienților unor mari companii de stat. În ultimele zile, Kievul a dezvăluit o serie de măsuri pentru a-și liniști aliații. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de Politico, guvernul de la Kiev dorește să se implice de urgență în curățarea schemelor corupte, deoarece acestea subminează țara în fața atacului continuu al președintelui rus Vladimir Putin. Aceste măsuri au inclus demiterea aproape imediată a miniștrilor justiției, respectiv energiei. În plus, guvernul a anunțat un nou consiliu de supraveghere al operatorului de energie nucleară Energoatom – companie de stat aflată în centrul scandalului. A fost anunțat un audit financiar major al contractelor de achiziții publice de stat. De asemenea, Guvernul a oprit concursul pentru postul de șef al sistemului de transport al gazelor din Ucraina, deoarece unul dintre finaliști a fost prezentat pe interceptările procurorilor ca potențial suspect. Potrivit unui analist ucrainean citat de Politico, astfel de reforme ar putea transforma fiasco-ul reputațional într-o oportunitate de a demonstra că Ucraina dorește într-adevăr să elimine definitiv corupția. Iar Ucraina are nevoie de o asemenea mișcare, cu atât mai mult cu cât europenii se află în căutare de soluții politice și tehnice în vederea acordării unui împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. Cei 27 nu reușesc să se pună de acord asupra folosirii drept garanții a activelor rusești înghețate sau a altor modalități de asigurare a banilor. Iar în această situație, credibilitatea Ucrainei este cu atât mai importantă.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Se schimbă echilibrul politic în Parlamentul European? După luni agitate, care au început odată cu învestirea noii comisii Von der Leyen, tema revine puternic în actualitate. Aceasta, după ce joi, Partidul Popular European (PPE) a reușit să treacă pachetul de simplificare birocratică, propus de Comisie, cu voturile dreptei eurosceptice. Partenerii tradiționali de coaliție au fost lăsați pe dinafară. După cum constată Euractiv, rezultatul pune la îndoială majoritatea parlamentară din spatele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și marchează un pas înainte în coordonarea dintre centrul politic al UE și extrema dreaptă din Parlament. Rezultatul evidențiază disponibilitatea PPE de a-și abandona aliații tradiționali din coaliția de centru, notează și Politico. Pe scurt: votul de joi a vizat reducerea drastică a obligațiilor companiilor de raportare a amprentei carbon. De asemenea, au fost eliminate planurile obligatorii de tranziție climatică pentru companii, în conformitate cu obiectivele UE și ale Acordului de la Paris. Un număr de 382 de deputați europeni au votat pentru, 249 au fost împotrivă și 13 s-au abținut. Pachetul de simplificare a fost propus de Comisia Europeană în februarie, în cadrul eforturilor de creștere a competitivității economiei blocului.   Inițiativa a fost intens negociată în cadrul coaliției majoritare, alcătuită din PPE de centru-dreapta, social-democrații (S&D, centru-stânga), liberalii centriști din Renew și grupul Verzilor. Negocierile nu au înaintat deloc, așa că PPE a privit către dreapta și a reușit să treacă legea cu ajutorul conservatorilor dar și al grupurilor din dreapta eurosceptică - Patrioții și Europa Națiunilor. Însă și unii liberali au votat în favoarea modificărilor. O agendă ”trumpistă”? Imediat după vot, grupul PPE și-a arătat satisfacția, postând pe pagina sa că și-a respectat promisiunile. ”Astăzi este o zi bună pentru întreprinderile și competitivitatea europeană. Astăzi am dat rezultate. Am readus competitivitatea pe ordinea de zi și am demonstrat că Europa poate fi atât sustenabilă, cât și competitivă”, a declarat deputatul european Jörgen Warborn, negociator principal al Parlamentului pentru acest dosar. Cu totul altfel se văd lucrurile din zona de centru-stânga. Ana Catarina Mendes, vicepreședinta S&D, a deplâns faptul că PPE a trecut pachetul legislativ prin colaborarea cu extrema dreaptă eurosceptică. ”Făcând echipă cu extrema dreaptă, aceștia implementează o agendă trumpistă fără reguli și obligații, demontând standardele UE și modelul nostru de societate”. Ea spune că s-ar fi putut găsi un compromis bun ”între simplificare și protejarea cetățenilor”, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza popularilor europeni.   ”PPE trebuie să se întrebe dacă dorește cu adevărat să se lege de forțe de extremă dreaptă pentru câștiguri pe termen scurt”, a avertizat reprezentanta socialistă. Pachetul legislativ urmează să intre acum în procedura de mediere cu Consiliu. În timp ce consecințele politice urmează să se facă vizibile în Parlamentul European. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Să plătești pentru a ucide oameni din plăcere. Pare un scenariu de film. Dar o anchetă deschisă de procurorii italieni arată că astfel de lucruri s-ar fi putut petrece în realitate, în timpul războiului din Bosnia. Ceea ce trebuie să ne dea mult de gândit. Procurorii din Milano au deschis o anchetă asupra unor italieni care ar fi plătit membri ai armatei sârbe bosniace pentru călătorii la Sarajevo, astfel încât aceștia să poată ucide cetățeni în timpul asediului de patru ani al orașului, în anii 1990. Știrea este cu adevărat terifiantă, pentru că nu mai este vorba doar despre părțile aflate în conflict, fiecare cu motivațiile sale. Aici este vorba despre oameni care au plătit special ca să ucidă din plăcerea de a ucide.   După cum relatează ziarul britanic The Guardian, este vorba despre așa-numiții „turiști lunetiști”. Se presupune că au participat la masacru după ce au plătit sume mari de bani soldaților armatei lui Radovan Karadžić, fostul lider sârb bosniac, care în 2016 a fost găsit vinovat de genocid și crime împotriva umanității Acești ”turiști” ar fi fost transportați pe înălțimile din jurul orașului Sarajevo, controlate de armata sârbă, astfel încât să poată trage în populație, din plăcere. Capitala Bosniei se află într-o ”căldare” înconjurată de munți. Armata sârbă a cucerit înălțimile dar a considerat prea periculos să se aventureze în orașul cu străzi înguste și întortocheate, unde apărătorii puteau organiza ambuscade la orice colți. Sârbii au gândit că, dacă vor ține orașul sub asediu, acesta se va preda, în cele din urmă. Nu s-a întâmplat. Sarajevo a rezistat aproape patru ani, din aprilie 1992 până în februarie 1996, celui mai lung asediu din istoria modernă. În acest timp, lunetiștii aflați pe înălțimi au terorizat orașul împușcând la nimereală oameni de pe străzi, inclusiv copii, de parcă ar fi fost vorba de un joc video. Peste 10.000 de civili au fost uciși. Procurorul italian care a reușit să deschidă cazul, după 30 de ani de muncă laborioasă pentru strângerea probelor, a afirmat că mulți dintre cei implicați erau italieni, dar au fost și germani, francezi, englezi, oameni din țări occidentale. Cum de a fost posibil? Ei bine, una dintre explicații ține de conștiința impunității. Pur și simplu, acești oameni cu porniri sadice s-au dus să omoare semeni de-ai lor știind că nu vor plăti pentru asta. Iar aceasta trebuie să ne pună serios pe gânduri. Pentru că pe astfel de oameni, gata să facă răul dacă știu că nu vor fi pedepsiți, se bazează toate tiraniile și regimurile criminale ale lumii. Oamenii aceștia există peste tot. Și dacă nu acționează, este pentru că știu de existența unor garanții legale și democratice care ar putea duce la condamnarea lor, în cele din urmă. Dar dacă un tiran sau un regim criminal le vor da mână liberă, atunci ei nu se vor da înapoi de la nicio atrocitate.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Răspunzând unei întrebări din partea realizatorilor emisiunii Moldova Zoom de la RFI, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită la Chișinău, a vorbit despre pregătirile europene de contracarare a războiului hibrid al Rusiei. Comisara Kos a afirmat că miercuri, Comisia Europeană urmează să facă un anunț privind pachetul de măsuri menit a proteja democrația. Proiectul Comisiei, numit „Scutul Democrației Europene”,  își propune să protejeze alegerile de interferențele străine și să îmbunătățească finanțarea presei libere, în contextul atacurilor hibride ale Rusiei împotriva Europei. Într-un proiect de document, consultat de AFP, executivul UE acuză Moscova că încearcă „să erodeze încrederea în sistemele democratice”, prin dezinformare și „falsificarea faptelor istorice”. Printre riscuri, Comisia Europeană indică alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, anulate după acuzații de interferență rusă și promovare masivă pe rețelele sociale a candidatului de extremă dreapta. Noile măsuri includ creșterea finanțării către mass-media - deși proiectul nu oferă cifre specifice. De asemenea, este vizată monitorizarea atentă a fuziunilor grupurilor de știri, pentru a promova mai bine pluralismul. UE își propune, de asemenea, lansarea unui Centru European pentru Reziliență Democratică pentru a coordona lupta împotriva interferențelor străine. Pe lângă dezinformare, Bruxelles-ul identifică alte două amenințări majore la adresa blocului comunitar: atacurile cibernetice și dezvoltarea amețitoare a inteligenței artificiale. ”Demonetizarea dezinformării” Atfel, Comisia își propune să coopereze mai strâns cu giganții tehnologici, îndeosebi pentru a „demonetiza dezinformarea” – mai precis, pentru a-i priva pe agenții dezinformării de resursele lor financiare. Preocupările europene cu privire la războiul hibrid al Rusiei se reflectă și în decizia de înființare a unei unități proprii de spionaj. Unitatea ar urma să funcționeze sub președinția președintelui Comisiei, în încercarea de a îmbunătăți utilizarea informațiilor colectate de agențiile naționale, transmit Financial Times și Reuters, preluate de Caleaeuropeana.ro. Deşi planul nu a fost comunicat oficial, un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat pentru Financial Times că instituţia vizează „o potenţială celulă dedicată în cadrul secretariatului general”. Ideea a fost formulată în raportul fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei Comisiei Europene și prezentat în luna octombrie a anului trecut la Bruxelles.  Raportul afirma că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent. Desigur, cele două inițiative nu vor fi lipsite de controverse. Statele europene sunt, în general, destul de reticente în a-și împărtăși informații sensibile, chiar în cadrul alianței. În plus, un serviciu controlat de  președintele Comisiei ar putea oferi acestei poziții o putere prea mare, în viziunea guvernelor statelor membre. Sau, cel puțin, a unora dintre ele. În sfârșit, Comisia ar trebui să convingă statele și cetățenii că noul Centru pentru Reziliență Democratică nu va deveni un ”minister al Adevărului” și va coopera cu autoritățile statelor membre. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un uriaș scandal de corupție a izbucnit în Ucraina, transmite redacția RFI  în limba ucraineană. Acuzațiile vizează infracțiuni din sectorul energetic, greu încercat de bombardamentele rusești. Printre cei vizați se numără și un apropiat al președintelui Zelenski. Ancheta este realizată de NABU și SAPO, cele două instituții anticorupție care în vara acestui an au fost puse sub controlul Parchetului General printr-o lege votată de Rada Supremă, parlamentul țării. O acțiune pe care aliații occidentali ai Ucrainei au criticat-o, considerând că încalcă independența celor două instituții. Ulterior, legea a fost reparată și independența instituțiilor a fost restabilită. După cum transmit colegii de la RFI în limba ucraineană, NABU și SAPO au dezvăluit rezultatele a 15 luni de muncă și 1.000 de ore de înregistrări audio. Astfel a putut fi descoperită o schemă de corupție la scară largă pentru a influența întreprinderi strategice din sectorul statului, în special Energoatom, spun agenții anticorupție ucraineni. Potrivit acestora, direcția principală a activității organizației criminale este „obținerea sistematică de beneficii ilegale de la partenerii Energoatom în valoare de 10% până la 15% din valoarea contractelor”. Astfel, partenerilor Energoatom li s-a impus să dea mită pentru a evita „blocarea plăților pentru serviciile prestate sau produsele livrate ori privarea de statutul de contractor”. Această practică a fost numită de către procurori „barieră”. O schemă pe care o recunoaștem și din dosare de corupție de la noi, din România. Ofițerii au aflat că în schemă erau implicați fostul șef adjunct al Fondului Proprietății de Stat, care ulterior a devenit consilier al ministrului Energiei, precum și un fost ofițer care a deținut funcția de director executiv pentru protecția fizică și securitatea companiei. Un deputat ucrainean a scris pe canalul său de Telegram că audierile continuă pentru Herman Galușcenko, fost  ministru al Energiei și ministru al Justiției, precum și pentru fostul său consilier, Ihor Myronyuk . Cine este Timur Mindich Parlamentarul precum și surse citate de ziarul Ukrainska Pravda relatează, de asemenea, despre perchezițiile la omul de afaceri și coproprietarul Studioului Kvartal 95, Timur Mindich, un asociat al președintelui Volodimir Zelenski. Compania îi are printre fondatori pe Volodimir Zelenski și a produs, printre altele, celebrul serial ”Slujitorul poporului”, care l-a lansat pe acesta pe orbita politicii. Mai mult, deputatul susține că omul de afaceri a fost „scos brusc din țară chiar înainte de percheziții”. NABU și SAPO, cele două instituții anticorupție ale Ucrainei, nu au comunicat oficial numele celor implicați în schemă. NABU relatează că „funcția de legalizare a fondurilor obținute ilegal a fost încredințată unui birou separat al organizației criminale, situat în centrul Kievului”. Spațiul aparținea familiei fostului deputat și actual senator al Federației Ruse, Andriy Derkach, este acuzat de NABU și SAPO într-o altă procedură penală.  Operațiunile de spălare a banilor  se desfășurau în afara Ucrainei. Potrivit NABU, în total, aproximativ 100 de milioane de dolari au trecut prin așa-numita „spălătorie”, relatează colegii de la RFI Ucraina. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Aducerea în țară a osemintelor domnitorului Alexandu Ghyka poate însemna un punct de cotitură în ceea ce privește felul în care ne raportăm la propria istorie. Și o formă de recuperare a noțiunii de patriotism, în mod abuziv confiscată de discursul extremist.   Momentul este foarte important. Stă mărturie și popasul sicriului cu rămășițele pământești ale domnitorului, din cimitirul din apropierea Parisului la Palatul Cotroceni, înainte de reînhumarea de la Iași. Venit pe tron în 1849, imediat după revoluția înăbușită rapid, domnitorul Ghyka a fost un reformator curajos, continuând, într-un fel, ideile revoluționarilor. A abolit cenzura, a sprijinit înființarea școlii de ingineri de drumuri și construcții, a pus bazele unor instituții medicale moderne, a abolit sclavia romilor, a întemeiat Jandarmeria și a promovat reforme sociale îndrăznețe. A stimulat comerțul prin reducerea protecționismului, scăzând taxele vamale. A introdus telegraful, cu sprijinul unor ingineri francezi. A dat legi menite să oprească abuzurile proprietarilor asupra țăranilor, reducând numărul de zile de muncă, desființând dijma și oprind folosirea țăranilor la alte munci în afara celor agricole. O mare contribuție a avut domnitorul în ce privește educația. A construit școli în numeroase județe ale Moldovei. A instituit predarea obligatorie în limba română. A pus bazele învățământului universitar în Iași prin înființarea facultăților de drept și filosofie și a germenilor învățământului superior medical. În plan politic, a sprijinit proiectul Unirii, înființând Partida Națională, spre iritarea boierimii conservatoare, a Înaltei Porți dar și a Imperiului Țarist. Sfârșitul domniei sale a fost trist. În 1856, a pierdut tronul în urma intrigilor politice, în timp ce începuseră să circule pamflete jignitoare și false împotriva lui. Dezinformarea nu e chiar o invenție de dată recentă. S-a exilat în Franța și, căzut în depresie, s-a împușcat în cap, în seara de 4 august 1857, în Castelul du Mée, la un an de la piererea tronului. Readucerea în țară a rămășițelor sale pământești semnifică mai mult decât o recunoaștere a meritelor unei personalități a trecutului. În discursul său de la festivitatea de duminică da la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a spus că de prea multe ori vorbim doar despre rupturi și schimbări – 1821, 1848, 1859, 1866, 1918 – fără să vedem firul de continuitate care ne leagă. Dar este mai mult decât atât. Ne-am obișnuit să privilegiem în raportarea noastră la istorie personalitățile marțiale, războinicii, liderii autoritari. Unii dintre ei sunt zugrăviți, sub formă de kitsch, pe pereții exteriori ai sediilor partidului extremist AUR. Fără a știrbi meritele unor domnitori războinici, se cuvine să privim și către personalitățile care s-au remarcat prin altfel de fapte: prin reforme de inspirație europeană. Aceste personalități nu sunt tocmai rare în istoria noastră, doar că au fost pe nedrept lăsate într-un con de umbră. Ceea ce se întâmplă acum este o formă de recuperare a istoriei. Și de recuperare a noțiunii de patriotism, pe nedrept confiscată de extrema dreaptă. Pentru că patriotismul este al tuturor și ne unește pe toți. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Procurorii georgieni au pus sub acuzare opt ​​figuri ale opoziției, inclusiv fostul președinte Mihail Saakașvili, deja în închisoare, transmite Reuters. O evoluție care nu face decât să confirme regresul democratic grav, invocat de Comisia Europeană în ultimul său raport privind extinderea. Opoziția acuză instaurarea în Georgia a unei dictaturi de tip rusesc. Iar cazul acestei țări, care era cândva o democrație pro-occidentală, este cât se poate de interesant.  Criticată în ultimul raport al Comisiei Europene, care a spus că mai este candidată ”doar cu numele”, Georgia nu se dezminte. Liderii opoziției sunt acuzați de complot pentru răsturnarea guvernului și de ajutorare a puterilor străine, o mișcare ce va adânci cu siguranță îngrijorările cu privire la democrația din națiunea – teoretic - candidată la UE. Săptămâna trecută, partidul de guvernământ ”Visul Georgian” a declarat că va cere Curții Constituționale interzicerea a trei grupuri de opoziție pe motiv că acestea reprezintă „o amenințare reală la adresa ordinii constituționale” Unul dintre principalele blocuri de opoziție vizate a descris decizia procurorilor de a iniția proceduri penale drept „o încercare de a instaura o dictatură de tip rusesc” și a promis rezistență. Procurorii solicită pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru liderii opoziției, dintre care șase sunt deja în închisoare pentru alte acuzații. Procurorii susțin că trei dintre politicieni au furnizat informații privind legăturile economice și de securitate ale Georgiei cu Rusia unor guverne străine nespecificate „pentru a crea o bază artificială pentru impunerea de sancțiuni internaționale”. Un partid cu două fețe Georgia nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale la adresa Rusiei. Iar acuzațiile procurorilor sugerează că politicienii acuzați ar fi putut furniza cumva anumite dovezi că Georgia ar sprijini efortul de război al Rusiei. După cum amintește Reuters, ”Visul Georgian”, partidul de guvernământ, la putere din 2012, a construit în ultimii ani legături economice mai strânse cu Rusia. Cazul Georgiei este unul cât se poate de interesant pentru că, de la venirea la putere, ”Visul Georgian” și-a declarat voința de a duce țara în Uniunea Europeană, susținând chiar că este singurul care poate face acest lucru tocmai datorită relațiilor sale cu Rusia. Dar, după câștigarea alegerilor din 2024, partidul și-a arătat adevărata sa față. A suspendat discuțiile de aderare la UE și a reprimat mișcările de protest. De asemenea, a adoptat o legislație restrictivă cu privire la așa-zișii ”agenți străini”, o mișcare inspirată de practicile Rusiei. Opoziția îl acuză pe fostul prim-ministru și miliardarul fondator al partidului de guvernământ, Bidzina Ivanishvili, că încearcă să impună „o dictatură de tip rusesc” în Georgia. Ivanishvili, care și-a făcut averea în Rusia în anii 1990, este considerat pe scară largă drept liderul de facto al țării. Rusia neagă acuzațiile opoziției georgiene că se amestecă în treburile țării. Considerată cândva printre cele mai democratice și pro-occidentale state ale fostei Uniuni Sovietice, Georgia a devenit, iată, din ce în ce mai autoritară de la izbucnirea războiului în Ucraina. Iar evoluțile din țara caucaziană ne arată că democrația și orientarea pro-occidentală pot fi ușor deturnate sub asaltul populismului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Avertisment din partea directorului FMI pentru Europa: modelul social european poate fi pus în pericol de creșterea economică limitată și acumularea datoriilor. Soluțiile, însă, țin de întărirea Uniunii, nu se slăbirea ei. În octombrie, FMI a estimat că PIB-ul zonei euro va crește cu 1,2% în acest an  - o estimare ajustată în sus față de precedentele. Dar dincolo de această veste bună, rămân serioase semne de întrebare. Le-a sintetizat Alfred Kammer, directorul departamentului pentru Europa al Fondului Monetar Internațional, într-o conferință organizată de BCE la Bruxelles. El a atențiomat că dacă o creștere economică modestă va persista în zona euro iar datoria va continua să se mărească, modelul social european va fi în pericol. Acest avertisment trebuie le să dea de gândit decidenților europeni și naționali. Pentru că acest model social european este, până la urmă, marea forță de atracție a Uniunii, alături de sistemele extinse de libertăți. Vorbim despre accesul gratuit la educație, despre asigurările de sănătate, sistemele de pensii, sistemele de protecție socială, concediile plătite – de fapt, toată această plasă socială care, potrivit multora, face din Europa cel mai bun loc de trăit din lume.   Măsurile tradiționale nu mai sunt suficiente Însă, așa cum avertizează reprezentantul FMI, pentru ca acest model să poată fi menținut, Europa are nevoie de măsuri semnificative spre a duce creșterea economică la un alt nivel. Pur și simplu, măsurile tradiționale de consolidare fiscală nu vor fi suficiente pentru a preveni explozia nivelurilor datoriei, punând în pericol modelul social al Europei. Iar pentru aceasta, trebuie găsite răspunsuri la multe probleme. Una ar fi cea a protecționismului - barierele comerciale intra-UE rămân ridicate - echivalentul a 44% pentru bunuri și 110% pentru servicii, spune reprezentantul FMI. Populația Europei este îmbătrânită și este nevoie de forță de muncă suplimentară. Iar lipsa unei piețe energetice unificate menține costurile ridicate și slăbește securitatea și reziliența energetică. Titlul discursului reprezentantului FMI la conferința BCE a fost, de asemenea, semnificativ: „Cum poate Europa să plătească pentru lucruri pe care nu și le poate permite” Auzind această intervenție a directorului FMI, mulți vor cânta prohodul Europei – iar unii o vor face cu un soi de satisfacție. Vorbim despre cei care preiau pe nemestecate propaganda rusească: Europa este o entitate îmbătrânită, decăzută și falită. Să nu mai vorbim că și ei sunt beneficiarii modelului social european, care se bazează, printre altele, pe libertatea de circulație a persoanelor, serviciilor sau a forței de muncă. De fapt, soluțiile propuse sunt exact împotriva a ceea ce propun euroscepticii: mai puțin protectionism național și piețe mai deschise, renunțarea la izolaționismul energetic sau o imigrație adaptată la nevoile economice. Și ar mai fi revizuirea bugetelor, reducerea cheltuielilor publice, limitarea serviciilor gratuite pentru cei care au cu adevărat nevoie și nu și le pot permite altfel. Măsuri care sunt atât de puternic contestate, din Franța până în România. În cele din urmă, modelul social european poate fi menținut prin reforme curajoase și prin întărirea Uniunii. Și nu poate fi replicat într-o țară anume, prin protecționism și izolarea de Europa. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, vine astăzi în vizită la București. Românii așteaptă noi asigurări de securitate, după anunțul retragerii parțiale a forțelor americane din regiune. Retragerea nu este nici o surpriză, nici o catastrofă. Dar semnalează o schimbare de postură a Americii la momentul și locul nepotrivit. Acestea sunt concluziile unei analize publicate de Institutul Regal al Serviciilor Unite din Marea Britanie. Articolul este semnat de Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO, între 2010 și 2023: Așa cum oficialii americani și români au anunțat pe 29 octombrie, soldații din cadrul Brigăzii a 2-a Infanterie, Divizia 101 Aeropurtată, nu vor fi înlocuiți la întoarcerea acasă din Europa. Trupele rotative au fost un supliment la securitatea de pe flancul estic al NATO, mai degrabă decât un element central al acestuia, spune autoarea articolului. Retragerea unor factori cheie ai SUA, cum ar fi serviciile de informații sau apărarea aeriană și antirachetă, de care europenii nu dispun, ar fi mult mai dăunătoare. Totuși, deși planul s-ar putea să nu modifice substanțial securitatea în Europa, acesta trimite un semnal greșit la momentul nepotrivit și în locul nepotrivit. La momentul nepotrivit, deoarece coincide cu încercările administrației Trump de a-l presa pe președintele Putin să pună capăt războiului său brutal din Ucraina. Este greu de înțeles cum reducerea trupelor americane din Europa de Est poate trimite un semnal de descurajare. Dimpotrivă, ar putea transmite un mesaj greșit lui Putin și ar putea alimenta anxietatea europeană că Trump folosește trupele de pe teritoriul NATO ca monedă de schimb în negocierile sale cu Kremlinul. În locul nepotrivit, din cauza poziției strategice a României în regiunea Mării Negre. Țara are cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre toți aliații NATO și găzduiește un important centru de antrenament pentru piloții ucraineni. (...) Nu departe se află Crimeea, ocupată de Rusia, una dintre cele mai militarizate zone ale Europei. Potrivit analizei, nu este clar dacă Congresul poate reveni asupra deciziei. La fel de neclar este dacă aceasta va rămâne singura modificare a prezenței militare americane în Europa sau doar prima salvă a altor reduceri care vor urma. Există indicii că reducerile din România ar putea fi doar prima fază, cu reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria și Slovacia așteptate chiar de la mijlocul lunii decembrie. În mod special, primul raport privind ajustarea forțelor nu a venit din România, ci dintr-un articol al Kyiv Post din Washington, DC. Acesta a citat oficiali americani și europeni care au declarat că „discuțiile interne au luat în considerare inițial reduceri atât în ​​România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România”. Nu există nicio explicație publică asupra motivului pentru care s-ar fi putut întâmpla acest lucru. Până acum, abordarea NATO față de Revizuirea Posturii Globale a armatei SUA a fost de a solicita SUA să se asigure că nu există „nicio lacună și nicio surpriză”. Dar alte ajustări semnificative ale SUA într-un ritm rapid ar risca să lase lacune în planurile de apărare ale NATO și ar invita la o nouă agresiune rusă. Prin urmare, vor continua îngrijorările că deciziile sunt luate la Washington fără o coordonare deplină cu aliații NATO și fără a se acorda suficientă atenție securității Europei sau imaginii strategice de ansamblu, scrie fosta purtătoare de cuvânt a Alianțai Atlantice, într-o analiză publicată pe pagina RUSI. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Pentru prima oară de la constituirea coaliției pro-europene, după alegerile din decembrie 2024, consemnăm astăzi o diviziune pe un subiect strategic. PSD, membru al coaliției, alături de formațiunea extremistă AUR, se aliază împotriva premierului Ilie Bolojan. Cele două partide îl cheamă la Parlament pentru a da socoteală în legătură cu retragerea a circa 800 de militari americani din România. Dar cât este preocupare strategică și cât politică internă? Întrebarea se poate formula și altfel: va fi chemat Ilie Bolojan să prezinte o viziune privind întărirea răspunsului României la provocările de securitate? Sau decizia Washingtonului, cu motivațiile ei globale și implicațiile în regiune, va deveni subiect de bătălie politică internă? În orice caz, miza discuției – dacă tot este ca aceasta să aibă loc în acest format – va trebui să depășească orgoliile și interesele din interiorul coaliției. Iar pentru aceasta, ar trebui să țină cont și de reacțiile europene cu privire la decizia americană. Vineri, Comisia Europeană a estimat că reducerea parțială a trupelor de la baza Mihail Kogălniceanu din România demonstrează necesitatea ca Uniunea Europeană să-și crească cheltuielile de apărare, transmite agenția EFE, preluată de Caleaeuropeană.ro. ”Acest lucru arată de asemenea încă o dată necesitatea și determinarea noastră de a crește cheltuielile pentru apărare și pentru propria noastră securitate”, a spus purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, potrivit Agerpres. Ceea ce ridică deja o primă problemă pentru discuția de azi. PSD, ca parte a coaliției, a susținut poziția României favorabilă creșterii efortului bugetar european – și național – pentru apărare. Citeste siRetragerea soldaților americani| Autoritățile române nu conștientizează importanta comunicarii strategice (Expert) Nu același lucru îl putem spune despre aliatul său de conjunctură, AUR. Formațiunea extremistă a criticat creșterea bugetelor pentru apărare și se pronunță împotriva sprijinirii Ucrainei. Să privim și către reacțiile din Franța și Germania. Potrivit Parisului și Berlinului, decizia nu reprezintă un semn de slăbiciune, ci o adaptare firească a prezenței americane în Europa și o dovadă a încrederii Washingtonului în aliații săi europeni. Ministerul francez al apărării a transmis că apărarea flancului estic al NATO „va rămâne fiabilă”, iar statele europene, inclusiv Franța și Germania, vor continua să sprijine eforturile Alianței pentru descurajare și securitate în regiune. Un semnal similar a fost transmis de ministra franceză al forțelor armate, Catherine Vautrin, aflată în vizită la Sibiu și la Cincu, sediul grupului de luptă al NATO condus de Franța. Ministra a declarat că Franța își menține numărul de militari stabilit în cadrul NATO, acesta fiind mărit în ultima perioadă. Citeste siVeteranii americani critică decizia lui Trump de a retrage trupele de la graniţa cu Rusia. „Un semnal dezastruos” În această perioadă, NATO desfășoară în România exercițiul militar Dacian Fall, care presupune, între altele, ridicarea grupului de luptă al NATO la nivel de brigadă. Dar aceste dispuneri de trupe nu privesc adevărata vulnerabilitate pe termen scurt a României - războiul hibrid, la care nu pot răspunde trupele aliate dislocate în România. Vorbim aici despre provocări cu drone, acte de sabotaj dar și campanii susținute de dezinformare, menite să divizeze societatea. Iar aici, PSD, inițiator al discuției, ar putea privi mai atent către partenerul său de conjunctură, AUR.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cozi imense se înregistrează în jurul Catedralei din București, după slujba de sfințire de duminică. Zeci de mii de oameni așteaptă ore întregi, zi și noapte, pentru a intra în biserică. Nu lipsesc însă și falsurile, menite să producă diviziune în societate. Iată un caz de manual. Joi dimineața, o publicație, care altfel se pretinde respectabilă – și al cărei nume nu merită menționat, în context, pentru a nu-i face publicitate gratuită – vine cu o așa-zisă dezvăluire senzațională: ”Surpriza uriașă din Catedrala asediată. Enoriașii care au forțat intrarea au dat cu ochii de Ionuț Moșteanu și generalii săi, care se felicitau reciproc. Înăuntru era și Principele Radu”. Aceasta vine după ce, în dimineața de joi, în jurul orei 5.00, a avut loc o altercație între un grup de credincioși și forțele de ordine. Motivul: accesul prin intrarea principală a fost redirecționat, pentru un timp, pe o intrare secundară spre a se face curățenie. Citind știrea publicației care se pretinde respectabilă și cunoscând ceea ce se întâmplase în zori, ați fi fost tentați să credeți că, sub pretextul curățeniei, Catedrala ar fi fost rezervată ministrului Apărării și altor oficialități, în timp ce credincioșii erau ținuți afară - până când au forțat intrarea și i-au prins pe oficiali înăuntru. Cel puțin un lucru putea da de bănuit, de la bun început: că în filmările prezentate drept dovezi ceva nu erau în regulă: prin ferestrele Catedralei pătrundea, din plin, lumina soarelui. Deci nici gând să fi fost vorba de orele 5 ale dimineții când, se presupune, pelerinii ar fi dat buzna înăuntru, trecând peste forțele de ordine. De fapt, așa cum a precizat Biserica Ortodoxă Română într-un comunicat postat pe pagina Basilica.ro, accesul credincioșilor nu a fost întrerupt nici la 5 dimineața, nici la alte ore. Într-adevăr, după cum a precizat comunicatul, a avut loc un Tedeum între orele 8.00 și 8.30 , fiind celebrată, pentru prima dată, Ziua Clerului Militar.  În tot acest timp, accesul pelerinilor nu a fost oprit. Așa-zisa știre vine să provoace neîncredere și diviziune, după ce, de la festivitățile de duminică, pe rețelele sociale au apărut numeroase postări nemulțumite de faptul că oficialii statului au fost poftiți înăuntru la slujba de sfințire în timp ce zeci de mii de credincioși sunt nevoiți, iată, să aștepte, ore întregi, la cozi, pentru a vedea Catedrala. Acesta este un caz de manual. De manual rusesc, dacă vreți: se pleacă de la un fapt real, și anume că, într-adevăr, joi dimineața a avut loc o slujbă în Catedrală. De aici încolo, nicio legătură cu altercația petrecută cu trei ore mai devreme. Deci, nimeni nu a asediat nimic și nimeni nu a forțat nicio intrare. Cazul, însă, trebuie să le dea serios de gândit autorităților. Pentru că o asemenea tumbă informațională a fost posibilă pe fondul unei comunicări defectuoase a Bisericii Ortodoxe Române și a Ministerului Apărării Naționale, în egală măsură. Dacă evenimentul ar fi fost anunțat dinainte, marja de manevră a celor care pescuiesc în ape tulburi ar fi fost redusă considerabil, până la dispariție. Când comunicarea publică lipsește și spațiul informațional este lăsat liber, acesta este imediat ocupat de cei care nu au deloc cele mai bune intenții.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Anunțul Washingtonului privind o retragere parțială a militarilor staționați pe flancul estic al NATO a produs multă emoție la București. Este România mai vulnerabilă acum în fața amenințării rusești? Anunțul a fost primit cu bucurie în extrema dreaptă din România. Aceasta vede în decizia de la Washington, care afectează direct România, o pedeapsă binemeritată pentru faptul că autoritățile de la București au anulat alegerile din noiembrie-decembrie 2024. De asemenea, retragerea parțială a americanilor este pentru ei urmarea alegerii președintelui Nicușor Dan, în scrutinul din mai, al cărui rezultat, extrema dreaptă nu-l recunoaște nici acum. Întocmai ca și propaganda Kremlinului. În cealaltă parte a societății, retragerea este privită cu îngrijorare. Este un semn al reducerii angajamentului american pentru Europa, într-un moment al creșterii intensității războiului hibrid al Rusiei. Polonia și România au fost recent survolate de drone rusești. Avioane ale Rusiei au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Activitatea de pe aeroporturi din Germania și Danemarca a fost perturbată de drone bănuite a fi fost manevrate de Rusia. România a dejucat un act de sabotaj rusesc asupra unei firme ucrainene de distribuție de colete. Lituania a închis granița cu Belarus după ce sute de baloane cu heliu au afectat zborurile pe aeroportul din Vilnius. Iar miercuri, Polonia a interceptat un avion de recunoaștere rusesc deasupra spațiului său aerian. Cum să privim, așadar, decizia americană? Din punct de vedere tactic, decizia nu schimbă situația de pe teren. După cum a comunicat și Departamentul de Război de la Washington, ”aceasta nu reprezintă o retragere a Statelor Unite din Europa şi nici un semnal al unei diminuări a angajamentului faţă de NATO şi faţă de Articolul 5”. Dimpotrivă, este un semnal pozitiv al creşterii capacităţii şi responsabilităţii europene. Cu alte cuvinte, europenii pot acum să compenseze ajustarea posturii militare a Statelor Unite. Și să nu ne imaginăm că militarii staționați acum pe flancul estic ar fi singurii chemați să intervină în cazul unei crize adevărate generate de Rusia. În această situație, de nedorit și încă puțin probabilă, ar fi vorba despre un număr cu mult mai mare de militari și de cu totul alte cantități de echipamente militare. Totuși, așa cum a atras atenția și expertul în securitate George Scutaru, într-un interviu pentru AFP, semnalul politic ar putea fi unul prost pentru Rusia, care ar putea înțelege că acum, Marea Neagră este mai puțin importantă pentru America. Ne-am putea aștepta, așadar, la creșterea provocărilor, după dronele care au traversat spațiul aerian al României, în septembrie? Posibil. Dar, în acest stadiu al războiului hibrid, nu plecarea a 800 de militari americani vulnerabilizează România. România este vulnerabilă în interiorul ei, prin gradul înalt de penetrare a propagandei ruse. Prin lipsa de coeziune și prin contestarea tot mai fățișă a apartenenței la Occident. De asemenea, România este vulnerabilă din cauza unei coaliții de guvernare care trosnește din toate încheieturile.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Lituania va începe să doboare baloanele care vin din Belarusul vecin, folosite pentru contrabanda cu țigări. Aceste baloane umplute cu heliu, de tipul celor folosite de meteorologi, au perturbat activitatea aeriană a țării baltice. Iar autoritățile de la Vilnius văd în aceasta un act de război hibrid. Măsura vine după ce baloanele care intră în spațiul aerian lituanian au forțat închiderea aeroportului din Vilnius de mai multe ori în ultima săptămână, inclusiv în weekend. De asemenea, guvernul de la Vilnius a închis, de fiecare dată și punctele de trecere a frontierei cu Belarus. De la începutul acestei luni, 25 de baloane au intrat în Lituania din Belarus. Au fost afectate 112 zboruri cu peste 16.500 de pasageri, potrivit Baltic News Service, preluat de BBC. „Autocrații testează din nou rezistența (Uniunii Europene) și a NATO împotriva amenințărilor hibride”, a declarat luni șefa guvernului lituanian, Inga Ruginienė, într-o postare pe X. Lidera opoziției belaruse, Sviatlana Tihanovskaia, care trăiește în exil în Lituania, a declarat pentru Associated Press că incidentele cu baloane reprezintă „încă un semn că regimul [de la Minsk] folosește contrabanda cu țigări ca instrument de agresiune hibridă împotriva Europei”. Așadar, să fie vorba vorba despre simple acte de contrabandă, sau despre ceva mai mult? Într-o postare pe Telegram, preluată de Eurotopics, jurnalistul rus Alexander Pliuscev, refugiat la Vilnius, suspectează că Moscova se află în spatele acestor misterioase zboruri cu balonul. El consideră anormal faptul că marfa de contrabandă este trimisă tocmai prin spațiul rezervat traficului aerian. Până acum, astfel de zboruri erau efectuate departe de astfel de zone. În definitiv, traficanții n-au niciun interes să fie observați. Apoi, numărul de baloane s-a multiplicat în ultima perioadă. ”Mi se pare că Rusia a recunoscut pur și simplu că ceea ce inițial era o activitate pur comercială a devenit o armă hibridă extrem de eficientă. Nu aș fi surprins dacă i-ar angaja pur și simplu pe acești contrabandiști belaruși. Pagubele vor fi probabil considerabile”, scrie jurnalistul. Criza baloanelor din Belarus vine într-un moment în care Europa este în alertă maximă după multiplele incursiuni recente ale dronelor și aeronavelor în spațiul aerian NATO. În ultimele săptămâni, alte aeroporturi europene - inclusiv cele din Copenhaga și München - au fost, de asemenea, afectate de incursiuni aeriene cu drone. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit încălcările la adresa Lituaniei „o amenințare hibridă”, descriindu-le drept acte de „destabilizare” și „provocare”. Europa „este pe deplin solidară cu Lituania în fața incursiunilor persistente ale baloanelor de contrabandă cu heliu în spațiul său aerian”, a declarat ea. O declarație care, de asemenea, sugerează că îngrijorările depășesc simplele acte de contrabandă. Și ar mai fi ceva de adăugat: între războiul hibrid și tot ceea ce ține de corupție și crimă organizată, granița este, cel mai adesea, invizibilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O constatare surprinzătoare în presa italiană: peninsula primește mai mulți migranți decât în guvernele anterioare. Și aceasta, în condițiile în care premiera de dreapta Giorgia Meloni a promis reducerea drastică a imigrației. Însă realitatea trebuie privită în contextul situației economice din Italia. Premiera de dreapta a Italiei, Giorgia Meloni, a venit la putere în 2022 pe fondul promisiunii că va reduce drastic imigrația. Dar, așa cum notează Courrier International, o statistică publicată recent la Roma arată că, guvernul de dreapta a emis, de fapt, mult mai multe permise de ședere decât guvernele italiene anterioare. Astfel, între octombrie 2022 și decembrie 2024, guvernul Meloni a emis 368.000 de permise de ședere de primă generație în fiecare an, comparativ cu 306.000 în guvernările precedente, pentru o perioadă similară - prilej pentru numeroase comentarii în presa italiană. Ziarul liberal Il Foglio își începe comentariul cu constatarea că guvernul de extremă dreapta nu a redus sosirile străine așa cum promisese în timpul campaniei electorale din 2022, dimpotrivă. ”Noii migranți” Aceste permise de ședere, specifică publicația de opoziție Il Fatto Quotidiano, se referă la „noii migranți care sosesc legal din motive de muncă, studii, familie, protecție internațională sau alte motive” sau imigranți „ilegali” a căror situație a fost ulterior regularizată. În opinia acestui cotidian roman, această statistică dezvăluie ipocrizia fundamentală a unui guvern care promisese să reducă sosirile. Citeste siMamma mia, Italia! Ce revenire economică! Alte comentarii sunt însă cu mult mai nuanțate.  Publicația online Today subliniază că Giorgia Meloni „a susținut întotdeauna că dorește să combată imigrația ilegală, garantând în același timp canale legale de imigrare către Italia”. De aceea, potrivit demografului Alfonso Giordano, expert la Universitatea Luiss din Roma, „prin creșterea permiselor de ședere, politica Giorgiei Meloni este realistă, iar alegerea sa este corectă”, deoarece Italia „duce lipsă de forță de muncă în anumite sectoare”. Într-adevăr, guvernul de dreapta a comunicat clar obiectivul de a bloca sosirea migranților ilegali. A obținut succes în acest sens? Răspunsul la această întrebare depinde de cifrele pe care vrem să le vedem. După cum subliniază cotidianul de dreapta Il Giornale, „în 2024, debarcările au scăzut cu 58% față de 2023”, dar trebuie menționat și că în 2025 acestea au început să crească ușor din nou. În ceea ce privește repatrierile migranților ilegali, acestea au crescut cu 14% în 2024 și cu 12% de la începutul anului 2025. Totuși, numărul repatrierilor este mult mai mic decât în perioada pre-Covid, mai spun jurnaliștii italieni. O concluzie, însă, se impune: într-o economie în creștere, cum este cea a Italiei, imigrația este inevitabilă, pentru a acoperi nevoia de forță de muncă.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Premierul polonez Donald Tusk lansează un semnal de alarmă. Într-un interviu acordat publicației britanice The Sunday Times, șeful guvernului de la Varșovia atrage atenția asupra apelurilor din Europa de reconstruire a legăturilor economice cu Rusia. Semnalul lui Tusk vine după ce o instanță poloneză a respins cererea de extrădare în Germania a unui ucrainean acuzat de participare la aruncarea în aer a conductei North Stream 2. Prim-ministrul polonez Donald Tusk avertizează că sfârșitul războiului Rusiei în Ucraina ar putea duce la eforturi de reluare a legăturilor economice cu Rusia - inclusiv la repornirea controversatului gazoduct Nord Stream 2. În timp ce Europa se află în fața posibilității unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, Tusk a descris apelurile politicienilor europeni de a reconstrui legăturile cu Moscova la sfârșitul războiului drept „un semnal de alarmă”. „Știu ce înseamnă atunci când cineva din Europa vrea să restabilească Nord Stream 2, să aibă afaceri bune cu petrolul și gazele din Rusia și așa mai departe”, a spus el. „Pentru mine, este întotdeauna ca un semnal de alarmă”, a spus Tusk într-un interviu acordat publicației The Sunday Times. Nord Stream 2, conducta  majoră care transportă gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este descrisă de critici ca o greșeală strategică și un simbol al concilierii Europei cu Moscova. Conducta a fost aruncată în aer în 2022, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei și după un ultimatum adresat Occidentului, în care cerea retragerea NATO pe aliniamentele din 1997. Un scafandru profesionist ucrainean a fost arestat ulterior pentru presupusa sa implicare în sabotaj. „Problema cu North Stream 2 nu este că a fost aruncată în aer. Problema este că a fost construită”, a scris Tusk pe rețelele de socializare X la începutul acestei luni, amintește Politico. În interviul acordat The Sunday Times, Tusk a declarat că o hotărâre a unei instanțe poloneze care blochează o cerere de extrădare a Germaniei pentru unul dintre suspecții de sabotaj Nord Stream înseamnă că Ucraina are dreptul de a ataca ținte legate de Rusia oriunde în Europa. Liderul polonez a criticat, de asemenea, automulțumirea Europei și subestimarea constantă a amenințărilor expansioniste ale lui Putin. „Vorbim despre sfârșitul erei iluziilor în Europa – prea târziu, mă tem. Prea târziu pentru a fi bine pregătiți pentru toate amenințările, dar nu prea târziu pentru a supraviețui”, a avertizat Tusk. De asemenea, în interviu, Tusk a descris ieșirea Marii Britanii din UE drept „una dintre cele mai mari greșeli din istoria noastră [europeană comună]” – la 10 ani după încercarea eșuată a prim-ministrului britanic David Cameron de a folosi referendumul Brexit ca pârghie pentru a obține concesii de la UE. „Și astăzi cred că a devenit mult mai vizibil”, a spus Tusk. Acesta a fost puternic implicat în prima fază a negocierilor Brexit în calitate de președinte al Consiliului European la acea vreme. „Mai ales după Brexit, polonezii și-au dat seama că situația obiectivă din Marea Britanie nu este mult mai bună decât în ​​Polonia. Știu, de asemenea, că mulți încep să părăsească Marea Britanie și să-și înceapă o viață aici, în Polonia”, a spus premierul Poloniei – o țară care a beneficiat enorm de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Lumea întreagă a privit imaginile cu fostul președinte francez Nicolas Sarkozy îndreptându-se către închisoarea pariziană unde are de ispășit o pedeapsă privativă de libertate de cinci ani. El a fost susținut de un mare număr de politicieni francezi de dreapta și de o parte a opiniei publice. Dar cât de corectă este această eroizare a fostului președinte francez? Annika Joeres este, din 2017, corespondenta în Franța a ziarului german Die Zeit. Ea a relatat pentru ziarul său evenimentele legate de încarcerarea fostului președinte francez. Într-o discuție cu redactorii revistei franceze Courrier International, ea și-a exprimat surprinderea față de ușurința cu care Nicolas Sarkozy a reușit să răspândească imaginea pe care și-o dorea în presa franceză. A observat o mare empatie, dar nu și față de victimele reale. Corespondenta ziarului german vorbește despre o inversare completă a rolurilor.   ”Nu mai vorbim despre consecințele actelor criminale ale dictatorului Gaddafi. Și au fost multe victime, în special cele ale atacului din 1989 comis de Gaddafi, cu care Sarkozy și locotenenții săi au făcut un pact. Acum, însă, vorbim despre cele trei pulovere pe care le ia cu el și despre cărțile pe care le-a ales pentru a se prezenta ca o figură tragică, eroică. Nu faptul că Nicolas Sarkozy și Carla Bruni fac asta șochează. Știm că el este foarte inteligent în a se pune în valoare; probabil este sfătuit de oameni care știu să comunice bine. Șocant este că multe instituții media franceze cad în această capcană. Reproduc imaginile pe care Nicolas Sarkozy vrea să ni le prezinte: eroul tragic”.   De la anunțul condamnării sale și de la încarcerarea sa, personalități de dreapta au apărut la televizor pentru a-și exprima sprijinul față de fostul președinte, remarcă reporterul revistei Courrier International.   Un aspect pe care corespondenta ziarului german îl găsește interesant. ”Mai precis, cei care au cerut întotdeauna o severitate mai mare față de infractori consideră acest lucru nedrept, acum că unul de-al lor este încarcerat. Prea multe schelete în dulap Cei care doreau ca deținuții să rămână închiși mai mult timp și ca închisorile să fie și mai dure cu deținuții erau, până la urmă, din dreapta lui Sarkozy. Este și cazul celor care sunt de partea lui Marine Le Pen. Este un pic absurd, acum ei uită complet propriile lor argumente”. Corespondenta ziarului german  acceptă că această eroizare rezultă și din statutul președintelui, care este complet diferit de cel de cancelar și care îi conferă șefului statului francez multă putere, unii spun chiar monarhică. ”Este o figură de neconceput în Germania, unde probabil acest tip de eroizare nu este posibil, în primul rând pentru că puterile cancelarului sunt mai larg împărțite decât în ​​Franța”. Întrebată dacă Nicolas Sarkozy ar putea juca în continuare un rol politic, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, jurnalista își exprimă rezervele. ”Desigur, este dificil să spui „niciodată” în viața politică, pentru că există întotdeauna reveniri. Dar Nicolas Sarkozy are prea multe schelete în dulap. Tot acest spectacol a fost un ultim răgaz. Sarkozy va fi în închisoare, nu pe scena politică”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România