Eurocronica

Comisarul european pentru apărare şi spaţiu, lituanianul Andrius Kubilius, a îndemnat joi statele membre ale UE să se pregătească pentru retragerea trupelor americane desfăşurate în Europa, relatează agenţia de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media  Mesajul comisarului vine în urma numeroaselor semnale îngrijorătoare transmise de la Washington. Vorbind în cadrul unei dezbateri în parlamentul sloven, la Ljubljana, comisarul Kubilius a avertizat că ”Armata americană nu va rămâne în Europa la nesfârşit” și că ”dacă americanii încep să-şi reducă prezenţa, va trebui să găsim un răspuns la întrebarea cum îi vom înlocui pe cei aproximativ 100.000 de soldaţi americani aflaţi la ora actuală pe continent şi care joacă un rol strategic foarte important”, a explicat el. Aceasta – a spus comisarul - ar trebui să implice creşterea eforturilor de înarmare şi dezvoltarea de tehnologii spaţiale. Europa trebuie să îşi asume propria apărare, iar pentru aceasta trebuie să dezvolte aşa-numitul „pilon european al NATO”, a spus comisarul european El a amintit în acest context că trupele americane se pot deplasa cu multă rapiditate dintr-o regiune europeană în alta, lucru pe care în prezent nu-l pot realiza armatele celor 27 de state membre ale UE. Comisarul a subliniat şi necesitatea dezvoltării capacităţilor de tehnologie spaţială pe care Statele Unite le oferă în prezent europenilor. Avertismentul vine în contextul mai multor semnale de la Washington, îngrijorătoare pentru europeni. Potrivit recentei strategii de apărare publicate de Pentagon, armata americană intenţionează să acorde un sprijin „mai limitat” aliaţilor europeni și să pună accent pe securitatea internă, precum și pe descurajarea Chinei. Citeste siStrategia americanilor, sondajul europenilor – semnele unui divorț asumat Noua strategie consideră că aliații, în special Europa, „vor prelua inițiativa împotriva amenințărilor care sunt mai puțin grave pentru noi, dar mai grave pentru ei”. Cu alte cuvinte, invazia Rusiei împotriva Ucrainei este văzută acum la Washington drept ”o amenințare persistentă, dar gestionabilă pentru membrii estici ai NATO”. Cât despre Strategia de securitate a Statelor Unite, un document politic cuprinzător publicat la începutul lunii decembrie, este la rândul ei extrem de dură cu Europa. Citeste siStrategia de securitate a SUA, blândă cu Rusia, critică cu Europa UE este acuzată că subminează libertatea politică și suveranitatea. Strategia critică politicile de migrație ale UE, acuză cenzurarea libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, deplânge scăderea ratei natalității, pierderea identităților naționale și a încrederii în sine. Toate acestea, se adaugă politicii protecționiste a Statelor Unite și amenințării lui Donald Trump că va anexa Groenlanda, aflată sub suveranitate daneză. Liderul de la Casa Albă nu a exclus chiar folosirea forței pentru a prelua controlul asupra insulei – fapt care a adus pentru prima dată amenințarea unei confruntări militare între membri ai Alianței Atlantice. Cu asemenea semnale venite de peste Ocean, europenii trebuie, iată, să se gândească tot mai serios la perspectiva de a se descurca singuri în materie de securitate.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

După cum știm, un raport preliminar al Comisiei juridice a Congresului SUA acuză Comisia Europeană de interferență electorală și cenzură, în alegerile din mai multe state membre. În context, documentul pune la îndoială și decizia anulării alegerilor prezidențiale din România, din decembrie 2024. Raportul susține, pe de altă parte că nu există dovezi ale amestecului Rusiei. De partea sa, Comisia Europeană a respins acuzațiile, spunând că sunt absurde și nefondate. Pentru a înțelege natura acestei confruntări transatlantice, este bine să privim contextul general. De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a avut o atitudine mereu ostilă Uniunii Europene, despre care a spus nu odată că a fost creată tocmai pentru a fi concurentul Statelor Unite. Donald Trump știe că europenii, în majoritatea lor, nu-l simpatizează – sondajele stau mărturie. În plus, el vede în Europa liberală o prelungire a statelor ”albastre”, democrate, din propria țară. Cu deosebirea că nu poate trimite agenții ICE dincolo de Atlantic, decât, cel mult, pentru a păzi delegația americană la Jocurile Olimpice. De altfel, Statele Unite, în propria strategie de securitate națională, favorizează anumiți actori politici europeni – este vorba despre partidele de extremă dreapta, eurosceptice. De partea lor, europenii acuză marile rețele, îndeosebi X, că prin intermediul algoritmilor, vine în sprijinul acestor partide care, în final, vor dezmembrarea Uniunii Europene. Citeste siSediul francez al platformei X a fost percheziționat de secția de criminalitate informatică a Parchetului din Paris Europenii au păcătuit cu multe, în ultima vreme, față de Donald Trump. De exemplu, s-au aliniat în spatele lui Volodimir Zelenski și au împiedicat Washingtonul și Moscova să impună Ucrainei o pace nedreaptă. Tot europenii au făcut scut în jurul Danemarcei, căreia Donald Trump amenința să-i smulgă suveranitatea asupra Groenlandei și l-au ajutat pe liderul de la Casa Albă să plece cu coada între picioare de la Davos. Aceiași europeni, răspunzând politicii de taxe vamale a lui Donald Trump, și-au extins acordurile de comerț liber cu America de Sud și India. Citeste siPrin acordurile cu India și Mercosur, Europa își găsește noi aliați Până într-acolo încât, un ziar conservator precum The Wall Street Journal, care a susținut politicile economice ale lui Trump în primul mandat, a ajuns acum să scrie că ”America mai întâi” se transformă tot mai mult în ”America singură”. Dar altceva în comportamentul europenilor este de neiertat, din  perspectiva trumpiană: reglementarea în domeniul digital. Marile platforme sunt obligate la transparență în privința algoritmilor, trebuie să fie neutre politic și să-i protejeze pe minori. De asemenea, este strict reglementată publicitatea personalizată iar marii operatori trebuie să protejeze datele personale ale utilizatorilor. Încălcarea acestor reglementări este sancționată cu amenzi substanțiale, cum a fost cazul platformei X, a lui Elon Musk. Toate acestea, așadar, înseamnă bani mai puțini pentru mogulii tehnologici care s-au grupat în jurul lui Donald Trump, de la revenirea acestuia la Casa Albă – unii, punându-și cenușă în cap pentru ceea ce făcuseră înainte. Și, pentru ca enervarea americanilor să fie și mai mare, europenii caută să se desprindă încet-încet, de dependența tehnologică față de americani. Citeste siAcord pentru o alternativă europeană la Visa și MasterCard Europenii încep să recurgă la propriile platforme pentru conferințe  - precum în Franța sau Germania - și încep să lucreze la propriile sisteme de analiză a datelor. Ba chiar, apare tot mai mult ideea promovării rețelelor sociale europene. Și iată cum toate acestea schimbă cumva perspectiva asupra raportului din Congresul Statelor Unite.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Scena politică și publică din Republica Cehă este tensionată la maximum. Circa 80.000 de manifestanți au mărșăluit la Praga duminică, 1 februarie, împotriva guvernului lui Andrej Babiš, aflat în conflict deschis cu președintele pro-european Petr Pavel. Miza este controversata numire a unui ministru de extremă dreapta. Marți, o moțiune de cenzură la adresa guvernului nu a avut sorți de izbândă, însă confruntarea este de-abia la început. Mișcarea de stradă cu 80.000 de participanți în principala piață publică din Praga a pornit la inițiativa colectivului cetățenesc „Un milion de momente pentru democrație”. Vorbind pentru portalul ceh de știri Novinky, liderul acestui comitet cetățenesc și-a exprimat teama că țara ar putea urma un curs identic cu Slovacia vecină. După cum notează publicația, în Slovacia, „atacurile și insultele grosolane au descurajat-o pe președinta Zuzana Čaputová să mai candideze pentru un al doilea mandat de șef de stat în 2024”. Ceea ce a deschis calea pentru revenirea la putere a populistului Robert Fico și a formării unui guvern cu o puternică participare a extremei drepte. Dar care este situația în Cehia? După cum observă ziarul belgian Le Soir, președintele și guvernul s-au ciocnit public, în special în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei. Conflictul s-a acutizat apoi după ce în joc a intrat și ministrul de externe, Petr Macinka, liderul micului partid eurosceptic Motoriștii. Acesta l-a amenințat pe șeful statului cu represalii dacă va refuza să-l numească pe colegul său, Filip Turek, în funcția de ministru al Mediului. Profilul lui Filip Turek ridică numeroase semne de întrebare. Masculul alfa Acest influencer ceh în vârstă de 40 de ani, aproape necunoscut publicului ceh până în urmă cu vreo trei ani cultivă o imagine de ”mascul alfa”, cu succes pe rețelele de socializare. Însă o cercetare mai amănunțită a trecutului său scoate la iveală și alte lucruri. De exemplu, imagini mai vechi care îl arată dând salutul hitlerist, afișând simboluri neonaziste sau mesaje rasiste. De exemplu, și-a manifestat deschis bucuria după un atac neonazist asupra unei tinere femei de etnie romă, care a fost arsă de vie de agresorii ei. Fost membru al Parlamentului European, el a fost, de asemenea, anchetat pentru violență domestică și viol în urma unei plângeri depuse de fosta sa parteneră. „Această listă lungă l-a convins pe Petr Pavel să-l țină pe Turek departe de putere”, explică ziarul francez Le Parisien. De partea sa, ministrul de externe Macinka amenință cu o campanie de o duritate nemaivăzută împotriva președintelui, care va ”arde toate podurile”, promițând că va acționa ”fără scrupule”. Ceea ce Petr Pavel consideră a fi o tentativă de șantaj. În acest context, premierul Andrej Babiš se află într-o adevărată încurcătură. Potrivit comentatorilor cehi, el vrea să-și mențină relațiile cu președintele, dar în același timp are nevoie de sprijinul extremei drepte pentru a-și păstra coaliția de guvernare. Iar întrebarea este în ce măsură șeful guvernului ceh, cu tot populismul său, va putea să reziste aplombului aliaților săi politici de la extrema dreaptă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Începând de miercuri, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, participă la Washington, la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată de administrația SUA. Participarea oficialului român are loc în cadrul unei vizite de lucru efectuate în perioada 3–6 februarie, la invitația secretarului de stat Marco Rubio.  Tema mineralelor critice este foarte importantă pentru europeni, americani și parteneri din zona Pacificului, precum Australia sau Japonia. Dar reuniunea este urmărită cu interes și de către China, care deocamdată deține o poziție dominantă în acest domeniu. Potrivit ziarului The Guardian, summitul este văzut ca un pas către repararea legăturilor transatlantice, fracturate pe parcursul unui an de conflict permanent cu Donald Trump. Reuniunea ar putea deschide calea pentru alianțe care să ajute țările să își reducă riscurile legate de China, inclusiv în privința oțelului. Fiind al doilea summit pe această temă în decurs de o lună, reuniunea va implica aproximativ 20 de țări, inclusiv membri G7 - Marea Britanie, SUA, Japonia, Franța, Germania, Italia și Canada - precum și India, Coreea de Sud, Mexic, Australia, Noua Zeelandă, dar iată că și România. Participanții sunt așteptați să exploreze mecanisme de extindere a producției, procesării și comercializării resurselor critice. London Daily notează că un domeniu cheie de interes va fi consolidarea rutelor de aprovizionare din afara Chinei. China văzută ca o problemă Unele națiuni și-au exprimat interesul pentru garanțiile de prețuri minime, dar au întâmpinat unele unele opoziții, în special din partea Statelor Unite. La rândul său, Australia și-a semnalat angajamentul de a-și spori reziliența printr-o rezervă strategică de minerale vulnerabile și a declarat că va urmări programe interne, indiferent de inițiativele externe. De asemenea, la reuniune se așteaptă ca Uniunea Europeană să își exprime îngrijorările cu privire la recentele tarife americane la derivatele din oțel care ating acordurile comerciale. Dacă se va ajunge la un consens cu privire la obiectivele cheie, reuniunea s-ar putea încheia cu o declarație comună care să afirme angajamentele aliaților de a răspunde în fața provocărilor persistente ale lanțului de aprovizionare global. Neinvitată la reuniune și văzută mai degrabă ca o problemă, China privește cu interes evenimentele. He Weiwen, cercetător senior la Centrul pentru China și Globalizare, declară pentru publicația chineză Global Times că este puțin probabil ca inițiativele să înlocuiască China ca furnizor major. El spune că principala provocare nu este deficitul de materii prime, ci lipsa unei capacități de rafinare de înaltă calitate. Având în vedere constrângerile tehnologice, de mediu și de costuri, înlocuirea Chinei se va dovedi dificilă, pe termen scurt sau mediu, adaugă expertul. El crede că alegerea rațională rămâne cooperarea cu China, mai degrabă decât încercarea de a o exclude și de a reconstrui lanțurile de aprovizionare de la zero.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Guvernul eurosceptic de la Bratislava a intrat serios în vizorul Comisiei Europene. Executivul de la Bruxelles a lansat vineri o anchetă asupra Slovaciei cu privire la represiunea statului de drept . Este vorba despre încercarea de a desființa biroul de protecție a denunțătorilor din țară. După cum notează Politico, acțiunea Bruxelles-ului vine pe fondul unor presiuni puternice din partea europarlamentarilor și a ONG-urilor de a acționa împotriva guvernului lui Robert Fico. Acesta este acuzat de represiune împotriva instituțiilor independente și, de asemenea, există suspiciuni de fraudă care implică fonduri agricole ale UE. Guvernul condus de liderul populist de stânga Robert Fico vrea să înlocuiască biroul care îi protejează pe denunțătorii anticorupție cu o nouă instituție a cărei conducere ar fi numită politic. Bruxellels-ul a acordat Bratislavei o lună pentru a răspunde la întrebările sale înainte de a lua măsuri suplimentare – ceea ce ar putea include, în cele din urmă, reducerea fondurilor europene livrate către Slovacia. De la revenirea la putere în 2023 pentru un al patrulea mandat, partidul SMER al lui Fico a luat măsuri pentru a desființa instituțiile anticorupție, inclusiv Parchetul Special, care se ocupa de cazuri de corupție de mare anvergură, și NAKA, o unitate de poliție de elită însărcinată cu combaterea crimei organizate. Declarat de orientare social-democrată, partidul SMER al lui Robert Fico a fost exclus din rândul familiei europene de centru-stânga, după ce s-a aliat la guvernare cu forțe de extremă dreapta, anti-UE și anti-NATO. Apel fără rezultat Înainte de lansarea anchetei, executivul UE a făcut presiuni asupra Slovaciei să renunțe la represiunea împotriva instituțiilor independente – un apel rămas fără rezultat. Comisarul UE pentru buget, Piotr Serafin, i-a cerut lui Fico să nu desființeze biroul de protecție a denunțătorilor în timpul unei întâlniri la Bratislava din decembrie, potrivit a doi oficiali ai Comisiei citați de Politico. Totuși, în decembrie 2025, parlamentul slovac a adoptat un proiect de lege care scurta mandatul actualului director și slăbea protecția denunțătorilor. Acesta urma să intre în vigoare la 1 ianuarie, dar instanța supremă a Slovaciei a suspendat decizia contestată pentru a verifica dacă aceasta respectă Constituția. Slovacia face deja obiectul unei alte proceduri de încălcare a dreptului comunitar, lansată de Comisie în noiembrie, din cauza unei reforme care consacră doar două genuri în constituție. Reamintim că fenomenul corupției din Slovacia a intrat în atenția publică odată cu asasinarea în stil mafiot a jurnalistului slovac de investigații Jan Kuciak și a  logodnicei sale, Martina Kušnírová, Ei au fost uciși în februarie 2018, la domiciliul lor, provocând o criză politică majoră și demisia guvernului condus tot de Robert Fico. Kuciak investiga legături între crima organizată și politicieni, inclusiv fraude fiscale ale unor oameni de afaceri apropiați puterii.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Suveranitate energetică, în domeniul metalelor rare, în apărare și securitate... Dar ce-ați spune despre suveranitatea europeană în domeniul digital? În această privință, dependența Europei de Statele Unite este aproape totală. Dar instituțiile europene vor să schimbe situația. După episodul Groenlandei, chestiunea dependenței digitale a Europei de America provoacă îngrijorare. „Ce s-ar întâmpla dacă Statele Unite ne-ar restricționa sau chiar ar bloca accesul la Gmail, Teams, Amazon Web Services sau i-ar priva pe producătorii noștri de anumite componente sau materii prime esențiale?”, întreabă jurnaliștii Le Nouvel Obs, citat de Toute l’Europe. Îngrijorarea se resimte și în Parlamentul European. Legislativul a adoptat săptămâna trecută o rezoluție în care recunoaște în mod explicit că Uniunea Europeană depinde de țări terțe pentru pentru mai mult de 80% din produsele, serviciile, infrastructura și proprietatea sa intelectuală. În plus, Europa este aproape „absentă din sectorul hardware-ului și „reprezintă mai puțin de 10% din producția mondială de semiconductori, mult în urma Asiei și a Statelor Unite”. Această dependență este un factor de vulnerabilitate economică, strategică și democratică, spun experții. Infrastructura critică, serviciile cloud, programele de mesagerie sau de securitate cibernetică pot deveni tot atâtea arme. Precum a fost dependența de măști în prima parte a pandemiei. Sau dependența de gazul rusesc. Infrastructuri strategice complete În acest context, Parlamentul European solicită o „Lege privind dezvoltarea cloud și a inteligenței artificiale”, care ar trata aceste două domenii nu doar ca simple piețe digitale, ci ca infrastructuri strategice complete. Provocarea – notează revista franceză Usine Digitale - nu mai este doar de a reglementa actorii existenți, ci de a permite apariția unor infrastructuri europene capabile să concureze. Dar unele lucruri deja încep să se întâmple.  După cum informează colegii noștri de la France 24, în Germania, de exemplu, „autoritățile landului Schleswig-Holstein tocmai au abandonat Microsoft în favoarea soluțiilor open-source, dar nu fără dificultăți. În Franța, guvernul a anunțat luni că platformele americane de videoconferință Microsoft Teams și Zoom vor fi înlocuite în cadrul departamentelor guvernamentale de o soluție națională, Visio. Dar, după cum arată Le Monde, astăzi dependența digitală a europenilor de americani este la cele mai înalte cote:   „Pe lângă găzduirea de date (Amazon, Microsoft și Google), giganții americani domină căutarea online (Google), asistenții inteligenți artificiali (OpenAI, Google și Meta), mediile mobile (Google și Apple) și desktop (Microsoft). De asemenea, rețelele sociale și videoclipurile (Meta, X și YouTube)”. Toate acestea ar trebui – de preferință, cât mai repede – să-și găsească echivalenți europeni”   Șantierul, așadar, se anunță enorm – dar Europa se arată decisă acum să-l înceapă. Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosit drept sursă portalul Toute l’Europe.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Atrocitățile comise de Rusia în Ucraina revin în atenția lumii întregi după ce o dronă rusească a lovit un tren de pasageri în regiunea Harkov, marți seară. Președintele Volodimir Zelenski a numit atacul un „act de terorism” și a postat pe X un scurt videoclip care înfățișează unul dintre vagoanele de tren în flăcări. Dar episodul scoate la iveală probleme mai profunde ale relației dintre Rusia și Occident. Lovirea trenului de pasageri a făcut parte dintr-un val de atacuri rusești cu drone și rachete care a lăsat în urmă 10 morți în toată țara și zeci de răniți. Atacurile aeriene au lovit și zone sensibile din Ucraina în timpul unei ierni deosebit de reci, provocând întreruperi pe scară largă ale aprovizionării cu energie. Frigul este transformat în armă, spun acum comentatorii.   Sursa video: Facebook / Володимир Зеленський Reacțiile de condamnare au venit din toate colțurile lumii. Dar iese în evidență cea a ministrului polonez de externe, Radek Sikorski, care este și vicepremier. Reacția demnitarului polonez vine după ce Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA, a declarat că armata rusă folosește sateliții Starlink pentru a-și ghida atacurile cu drone adânc în Ucraina. Citeste siUcraina: Frigul, folosit ca armă. „Dacă lumea rămâne indiferentă — atunci nimic nu s-a schimbat de la al Doilea Război Mondial” Sikorski l-a îndemnat pe Elon Musk să întrerupă accesul Rusiei la serviciul Starlink, deținut de miliardarul din domeniul tehnologiei.  „Hei, mare om, @elonmusk, de ce nu-i împiedici pe ruși să folosească Starlink pentru a viza orașele ucrainene? ​​Câștigarea de bani din crime de război ți-ar putea afecta brandul”, a scris Sikorski pe contul său de socializare. Musk a negat în 2024 că terminalele Starlink ar fi fost vândute Rusiei; potrivit serviciilor de informații ucrainene, armata rusă a obținut terminale prin intermediul unor țări terțe, mai degrabă decât prin vreun contract oficial cu Musk. De partea sa, Greenpeace denunță continuarea comerțului nuclear dintre Franța și Rusia. Acest sector rămâne neafectat de sancțiunile internaționale. Citeste siGreenpeace acuză: ”Franța continuă să alimenteze mașinăria de război a Rusiei” Potrivit organizației, Franța importă cantități semnificative de uraniu îmbogățit din Rusia, precum și uraniu natural din Kazahstan și Uzbekistan care tranzitează Rusia. Aceste cantități echivalează cu 18% din importurile totale ale Franței, potrivit studiului, care se bazează pe o analiză a datelor vamale franceze de la sfârșitul lunii septembrie 2025. Și, pentru că ne aflăm la aproape patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, o analiză realizată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale estimează că 1,8 milioane de soldați au fost uciși sau răniți în patru ani de conflict. În ritmul actual, numărul total de soldați ruși și ucraineni răniți sau uciși ar putea ajunge la 2 milioane până în primăvara anului 2026.   Între timp, o rundă trilaterală de negocieri Ucraina-Rusia-Statele Unite, desfășurată la Abu Dhabi, nu a adus progrese substanțiale. Citeste siNegocieri Ucraina- Rusia- SUA. Ce vor rușii cu "formula Anchorage"? Rusia continuă să ceară Ucrainei să se retragă din întreaga regiune Donbas, în timp ce invocă ”formula Anchorage” – o negociere ruso-americană care ar fi putut avea loc la summitul din august din Alaska, dar despre care nu se cunosc detalii. Iar intensificarea loviturilor rusești pune sub semnul întrebării sinceritatea dorinței de pace a Moscovei.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce se mai întâmplă pe frontul diplomatic al războiului din Ucraina? Prima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Statele Unite s-a încheiat fără mari progrese, dacă este să-i dăm crezare purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Colegii noștri de la redacția RFI în limba ucraineană au analizat stadiul discuțiilor. După cum transmite RFI Ucraina, foarte multe detalii despre negocieri nu au fost anunțate oficial. În schimb, au început să apară postări pe canalele de propagandă rusești potrivit cărora Rusia va plăti despăgubiri pentru refacerea Ucrainei. Oficial, niciuna dintre delegațiile din Emiratele Arabe Unite nu a vorbit despre acest subiect și nu au existat rapoarte media citând surse din cercurile de negociere. Atunci când se așază la masa negocierilor și încep să formuleze cerințe pe care Ucraina nu le acceptă, rușii numesc acestea "cauze profunde ale războiului", pe care vor să le elimine. În mod tradițional, lista lor includea, de exemplu, "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei, dar din când în când aceste cereri dispar. În schimb apar altele precum "opriți persecuția Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei". Așa s-a întâmplat la Abu Dhabi. Expertul ucrainean în relații internaționale Stanislav Zhelikhovsky vede aici o tactică de tergiversare din partea Rusiei. Și acest lucru este cel mai bine ilustrat de faptul că Moscova nu își schimbă cererile și vorbește despre "formula Anchorage" — ceva convenit de Donald Trump și Vladimir Putin la reuniunea din Alaska din august 2025, fără a se cunoaște prea multe detalii. Citeste siNegocierile de la Abu Dhabi: În căutarea unei formule de a ieși din război Rușii se referă la Anchorage ca la ceva care a fost deja convenit, însă  fără ca Ucraina să fie de față. Delegațiile probabil vor reveni la masa negocierilor pe 1 februarie. Pot exista puncte ale planului de pace care ar putea fi convenite. Dar, mai devreme sau mai târziu, problema teritoriilor va deveni o linie roșie. Și de-abia atunci va fi clar dacă decizia va fi de a pune capăt ostilităților sau dacă agresiunea rusă va continua. Participarea activă a Statelor Unite poate deveni forța motrice care va conduce negocierile spre sfârșitul așteptat — sfârșitul războiului și un acord de pace echitabil pentru Ucraina. Dar acest lucru nu se va întâmpla atâta timp cât Statele Unite joacă rolul de mediator care, din când în când, difuzează narațiuni rusești și pune constant presiune pe Ucraina. Potrivit președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, un document privind garanțiile de securitate este deja pregătit, dar trebuie semnat de Volodimir Zelenski și de Donald Trump, iar apoi votat de parlamentele țărilor. De partea sa, președintele Consiliului de Administrație al Institutului de Politici Mondiale, Viktor Shlinchak, subliniază că absența Europei la masa negocierilor aduce riscuri pentru Ucraina. În primul rând, pentru că atunci când doar Washingtonul și Moscova rămân la masa negocierilor cu Ucraina, există întotdeauna tentația de a include problema ucraineană în acorduri geopolitice mai largi — privind stabilitatea strategică, China sau controlul înarmărilor. În schimb, UE înseamnă sancțiuni la adresa Rusiei, bani, reconstrucție și garanții pe termen lung. Expertul subliniază, de asemenea, că  negocierile coincid cu dorința Moscovei de a reveni la statutul de "parte implicată" și nu de agresor.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Extraordinar de semnificativă vizita făcută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Muzeul masacrului de la Katyn din Varșovia, înainte de programul oficial din Polonia. Pentru polonezi, Katyn are o semnificație puternică și aproape că nu este oraș în care să nu întâlnești o cruce, un monument sau un memorial consacrate acestui eveniment terifiant din istoria țării. Ca o consecință directă și dramatică a pactului Ribbentrop-Molotov, Polonia a fost atacată, în 1939, din două direcții – la 1 septembrie, dinspre vest, de Germania nazistă și, la 17 septembrie, dinspre est, de URSS. În primăvara anului 1940, la ordinul lui Stalin, circa 20.000 de ofițeri polonezi, prizonieri de război, au fost masacrați de Armata Roșie și îngropați în morminte comune în pădurea Katyn, aflată pe atunci pe teritoriul polonez ocupat, astăzi în componența Belarusului. În pofida dovezilor existente, Moscova a negat orice responsabilitate, dând vina pe trupele germane, care au ajuns în regiune după momentul atacării URSS din iunie 1941. De-abia în 1989, sub conducerea lui Mihail Gorbaciov, Uniunea Sovietică și-a recunoscut responsabilitatea pentru un masacru care a decimat, de fapt, elita Poloniei. Pentru că acești 20.000 de ofițeri uciși proveneau din straturile cele mai educate ale societății poloneze, chemați sub arme în acel moment dramatic al istoriei țării. Trauma colectivă se resimte până azi – Polonia nu poate uita ce înseamnă o lume fără reguli, dominată de forță, în care marile puteri decid, în secret, soarta celor mici, lipsiți de orice instanță care să le poată lua apărarea. Când vedem atitudinea clară a Poloniei în politica ei internațională, trebuie să avem în minte și această dramă istorică. Și, pentru ca dramatismul să fie complet, în primăvara lui 2010, un președinte polonez, Lech Kaczinski, și-a pierdut viața într-o catastrofă aviatică, tocmai pe când venea să participe la un eveniment de comemorare a masacrului, alături de președintele rus de atunci, Dmitri Medvedev. O tragedie asupra căreia încă planează  numeroase semne de întrebare și suspiciuni. Și iată că în zilele noastre, într-o lume în care pare că asistăm la apusul ordinii internaționale bazate pe reguli, președintele unei mici țări aflate periculos de aproape de războiul din Ucraina și de Rusia însăși, lansează un semnal de aducere aminte și de alarmă. Este, desigur, o sfidare la adresa lui Vladimir Putin, care își asumă fără reținere moștenirea lui Iosif Stalin și vrea să rescrie istoria celui de-al doilea război mondial, aruncând vina tocmai pe victimele Pactului Ribbentrop-Molotov. Dar este un semnal mai larg, de trezire pentru societățile care iubesc libertatea și democrația – că lumea de azi este amenințată tot mai mult de liderii puternici care vor să retraseze frontiere și să anexeze teritorii. Un mesaj care poate ajunge chiar și până la Mar-a-Lago.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Pentagonul a publicat, vineri, noua Strategie de Apărare Națională – a nu se confunda cu Strategia de securitate publicată de Casa Albă. Documentul marchează o schimbare de priorități fără precedent. China încetează a mai fi văzută drept amenințarea principală. Iar în ce-i privește pe aliații europeni, ajutorul militar american va deveni „limitat”. De partea lor însă, europenii sunt gata să-și asume propria apărare, după cum arată rezultatele unui recent sondaj de opinie. Noul raport de 34 de pagini urmează Strategiei de Securitate Națională a SUA publicate în decembrie anul trecut, care afirma că Europa se confruntă cu colapsul civilizației și nu prezenta Rusia drept o amenințare pentru SUA. La acea vreme, Moscova declara că documentul era „în mare măsură în concordanță” cu viziunea sa. Citeste siDispariţia „ameninţării ruse” din strategia de securitate naţională a SUA, un lucru pozitiv (Kremlin) Potrivit noii strategii publicate de Pentagon, securitatea Europei devine o preocupare secundară, sugerând că aliații de pe Vechiul Continent ar trebui să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare. În schimb, Groenlanda devine o de preocupare centrală pentru securitatea internă a Statelor Unite – așadar, o continuare a discursului cu care președintele Donald Trump a generat atâta iritare în rândul europenilor. Potrivit strategiei, Statele Unite vor rămâne implicate în Europa, căreia, la nevoie, îi vor acorda un sprijin ”critic dar limitat” în timp ce Washingtonul va da prioritate apărării teritoriului național. Washingtonul – se afirmă în document - a neglijat mult timp „interesele concrete” ale americanilor și nu dorește să confunde interesele americane „cu cele ale restului lumii. Astfel că o amenințare la adresa unei persoane aflate într-o cu totul altă parte a lumii nu poate fi considerată aceeași ca și la adresa unui american”. Dacă în 2018, în precedentul mandat al lui Donald Trump, Pentagonul descria China și Rusia drept „puteri revizioniste”,  și o „provocare centrală” la adresa securității SUA, acum abordarea se schimbă. Rusia este văzută drept o amenințare gestionabilă de către aliații europeni de pe flancul estic. Cât privește China, documentul precizează că relațiile cu marea putere asiatică trebuie să rămână respectuoase. Taiwanul nu este menționat, deși în numeroase documente anterioare apărarea insulei se afla în centrul preocupărilor strategice ale Washingtonului. De partea lor, europenii sunt gata să-și asume propria apărare independent de Statele Unite. Un amplu sondaj de opinie european realizat de Cluster 17 și publicat de revista franceză Le Grand Continent relevă o ruptură fără precedent în felul în care europenii percep Statele Unite. Circa 73% dintre europeni consideră acum că Uniunea trebuie să se bazeze exclusiv pe ea însăși pentru a-și apăra independența. Europenii se declară pregătiți să folosească și forța în acest scop - inclusiv împotriva aliatului lor istoric, SUA. În proporție de 81% ei consideră că o operațiune militară americană în Groenlanda ar constitui „un act de război împotriva Europei”, iar 63% susțin trimiterea de trupe europene pe insulă. 44% dintre europeni îl consideră acum pe Trump ca fiind un dictator, iar o majoritate absolută (51%) îl consideră un „dușman” al Europei. Pentru 64% dintre respondenți, politica externă americană este definită prin cuvintele  „recolonizare” și „prădare”.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Călătoriile cu avionul au devenit, în zilele noastre, pe cât de populare pe atât de pline de restricții. Probabil vi s-a întâmplat adeseori să plătiți suplimentar pentru un bagaj de mână pe care să-l puteți lua în cabină. Mulți s-au văzut nevoiți să plătească în plus doar pentru că au ales să imprime cartea de îmbarcare pe suport de hârtie în loc să o salveze pe telefonul mobil. Ei bine, Parlamentul European vrea ca aceste practici să înceteze. Groenlanda, Mercosur, Rusia... sesiunea plenară din această săptămână a Parlamentului European a avut subiecte grele pe agendă. Un altul a rămas puțin în umbră, deși afectează direct un foarte mare număr de cetățeni europeni printre care și români, firește. Vorbim despre pasagerii curselor aeriene. În 2025, românii au călătorit pe calea aerului de peste 21 de milioane de ori, în creștere cu peste 8% față de anul precedent. Ei bine, în această sesiune, Parlamentul European a respins propunerile Consiliului – deci, ale guvernelor statelor membre – de limitare a drepturilor pasagerilor. În iulie 2024, Consiliul a adoptat o serie de măsuri privind drepturile pasagerilor aerieni, care ar fi diminuat unele compensații în vigoare din 2004. În baza acestor reglementări puteți primi, de exemplu, compensații financiare pentru zboruri întârziate sau puteți fi cazați la hotel pe cheltuiala companiilor în cazul unor întârzieri majore. Așadar, ca să trasăm exact terenul: politicieni naționali, care adesea pretind că își apără cetățenii în fața stihiilor europene, au vrut să restrângă o serie de drepturi ale pasagerilor. Europa cea urâtă vine să le apere. Concret, Parlamentul propune sume compensatorii pentru perturbările zborurilor între 300 și 600 EUR, în funcție de distanța de zbor. Guvernele statelor membre doresc să stabilească o compensație între 300 și 500 EUR. O schimbare remarcabilă Știm bine că acum, multe companii taxează suplimentar inclusiv bagajul de mână. Parlamentul dorește ca pasagerii să aibă dreptul de a transporta cu ei în avion, fără costuri suplimentare, un articol personal (cum ar fi o geantă de mână, un rucsac sau un laptop) și un mic bagaj de mână cu o greutate maximă de șapte kilograme. Aceasta ar fi o schimbare remarcabilă în politicile companiilor aeriene. Eurodeputații doresc, de asemenea, să elimine taxele suplimentare pe care călătorii sunt uneori obligați să le plătească pentru corectarea erorilor de ortografiere ale numelor pasagerilor sau pentru înregistrare (check-in) înaintea zborului. De asemenea, Parlamentul European vrea să elimine practica unor companii de a taxa călătorii în cazul în care aleg să-și imprime cărțile de îmbarcare pe suport de hârtie. Pur și simplu, călătorii ar trebui să aleagă ei înșiși modalitatea de prezentare a cărții de îmbarcare.   Votul din Parlamentul European mai stabilește obligația operatorilor de a le oferi pasagerilor blocați băuturi răcoritoare la fiecare două ore după ora inițială de plecare, o masă după trei ore și o cazare de până la trei nopți pentru întârzieri prelungite. Ce urmează acum? Poziția Parlamentului va fi transmisă Consiliului. În cazul în care Consiliul nu acceptă toate amendamentele Parlamentului, dosarul va ajunge în discuția unui comitet de conciliere pentru a se ajunge la o formula agreată de ambele părți.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România  

Cerul Europei nu este deloc senin în aceste zile. Continentul nostru este supus unei duble presiuni, din partea Rusiei lui Putin și Americii lui Trump. În această perioadă complicată, Tratatul de la Élysée, semnat la 22 ianuarie 1963 între președintele francez Charles de Gaulle și cancelarul german Konrad Adenauer, reprezintă un reper important. În mesajul său de Ziua Franco-Germană, ambasadorul francez Nicolas Warnery subliniază că tratatul nu a consolidat doar reconcilierea dintre cele două națiuni după multiple războaie, ci a constituit și un fundament al construcției europene. ”Celebrăm astăzi 63 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée urmare a inițiativei unui mare francez, generalul Charles de Gaulle și a unul mare german, cancelarul Adenauer, un document care și-a propus să prezideze reconcilierea franco-germană. O reconciliere într-un ansamblu mai vast, al construcției europene. Dar și al cooperării bilaterale, în domenii mai extinse, cum ar fi cel al apărării, afacerilor externe, educației, tineretului, sfârșind prin a genera o prietenie profundă între cele două popoare. În epoca noastră, de resurgență a conflictelor, de tensiuni trebuie să ne amintim de toți cei care au pus în operă acest tratat și această reconciliere.   Azi, în România celebrăm cele două limbi, cele două culturi, cele două sisteme școlare, cele două centre culturale, aici, la  București, la Cluj, la Iași, la Timișoara. Anul 2025 a fost unul de intensificare a cooperării bilaterale franco-germane cu un nou cancelar care a discutat cu președintele francez, incluzând o agendă economică franco-germană și o acțiune foarte puternică a celor doi lideri în cadrul Alianței Atlantice sau în sânul Uniunii Europene. Aici, în România, Franța și Germania au conlucrat în privința programului SAFE. Știți că România este al doilea beneficiar al programului de finanțare din partea Comisiei Europene în ce privește reconstrucția industriei de armament. Lucrăm împreună și pe frontul luptei împotriva dezinformării, prin cooperarea consolidată dintre France Medias Monde si Deutsche Welle. Cu ceva timp mai în urmă în timp, cooperarea franco-germană s-a manifestat s-a manifestat prin prezența  Airbus în România, în cadrul IAR, care asigură mai mult de 8.000 de locuri de muncă și un important transfer de tehnologie și pentru economia României. Un alt sector este cel al automobilelor foarte important pentru România, Renault, cu Dacia și Continental care aici lucrează împreună în beneficiilor economiei românești”, transmite ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery.   De partea sa, ambasadoarea Germaniei, Angela Ganninger, amintește că în aceste vremuri de incertitudine, prietenia franco-germană este mai importantă ca niciodată:  ”Cu 63 de ani în urmă, Germania și Franța au deschis un nou capitol al relațiilor bilaterale prin încheierea Tratatului de la Elysée. Acest tratat stă la baza reconcilierii dintre țările noastre după trei războaie în decursul a 75 de ani și reprezintă de atunci un simbol pentru o prietenie franco-germană puternică și durabilă. Aceasta nu înseamnă că, de atunci, Germania și Franța sunt mereu în consens și împărtășesc aceeași perspectivă, dar am găsit o modalitate de a ne cunoaște reciproc mult mai bine, prin schimburi și parteneriate la multe niveluri și de a ne coordona strâns și bazat pe încredere. Totodată, datorită prieteniei franco-germane și alături de alți parteneri, am impulsionat integrarea europeană. O Europă puternică rămâne fundamentul politicii noastre externe și de securitate, dar și al politicii noastre economice. Relațiile franco-germane se bazează pe încredere și pe un dialog permanent la toate nivelurile: în anul 2025, Consiliul de miniștri franco-german, condus de Președintele francez și de Cancelarul german, s-a reunit pentru a 25-a oară. Concret, dorim să colaborăm cu partenerii noștri pentru consolidarea competitivității și productivității europene, precum și a securității Europei.   Cooperarea strânsă nu există doar la nivelul capitalelor noastre. La 2 decembrie, France Médias Mondes și Deutsche Welle au semnat aici, în România, un acord pentru aprofundarea cooperării lor, cu precădere în ceea ce privește combaterea dezinformării. Aici, în România, aniversăm împreună și Ziua franco-germană. Este important pentru noi să demonstrăm că dușmănia poate fi depășită, prietenia adevărată poate apărea și crește. Acest lucru presupune deschidere, curaj și disponibilitatea de a ne asculta reciproc și de a semnala nedreptățile. O cale care a fost benefică pentru ambele noastre țări și pentru Europa. În aceste vremuri de incertitudine geopolitică, prietenia noastră este mai importantă ca niciodată. Institutul Francez și Centrele culturale germane de la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara desfășoară astăzi acțiuni comune.  Împreună cu ambasadorul Franței am programat discuții cu elevi de la Lycée Anna de Noailles, Internationale Deutsche Schule Bukarest, Colegiul German Goethe și Școala Germană Hermann Oberth. Nu vrem să ne culcăm pe laurii ultimilor 63 de ani. Prietenia franco-germană se bazează pe idei mereu noi și originale și pe faptul că și generațiile viitoare sunt entuziasmate de aceste idei”, spune ambasadoarea Germaniei în România, Angela Ganninger.     Acest articol a fost articol realizat în colaborare de redacțiile în limba română ale RFI și Deutsche Welle

Când a ridicat pretenții teritoriale asupra Danemarcei și i-a amenințat cu războiul comercial pe cei care îndrăznesc să-i sară în ajutor țării nordice, Donald Trump a făcut o greșeală asemănătoare cu cea a lui Vladimir Putin, atunci când a pornit războiul la scară largă asupra Ucrainei: a mizat pe lipsa de solidaritate a europenilor. Iată că, după toate amenințările, Donald Trump primește un răspuns ferm. Fie că a fost vorba despre cele opt țări amenințate direct, unele membre sau nu ale Uniunii Europene; fie că a fost vorba despre lideri sau instituții, răspunsul a fost același – nu ne vom lăsa intimidați. Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a avertizat că răspunsul Uniunii Europene la amenințările președintelui american va fi ”neclintit”. Iar președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre un răspuns ferm și proporțional. El a invocat chiar folosirea mecanismului anti-coerciție, o adevărată ”opțiune nucleară” europeană în materie de comerț. Citeste siEmmanuel Macron, la Davos: «Intrăm într-o lume fără legi, în care dreptul internaţional este călcat în picioare» De partea lor, miniștrii finanțelor din zona euro și-au afirmat solidaritatea cu Danemarca (țară care nu face parte din ”eurozonă”) și s-au declarat gata să-și apere interesele economice. Joi, la Bruxelles, șefii de state și de guverne vor participa la o reuniune extraordinară consacrată Groenlandei – și chiar dacă unu, doi sau trei membri eurosceptici vor căuta să se izoleze din nou, răspunsul majorității covârșitoare va fi unul la fel de ferm. Toate acestea reflectă acum starea de spirit dominantă din politica europeană și din societate. Să observăm că până și partidele de extremă dreapta, care au luat drept model mișcarea MAGA a lui Donald Trump, bulversate de ultimele sale mișcări, încep să se delimiteze pentru a nu-și speria electoratul – de pildă, AfD din Germania și Reuniunea Națională din Franța. La fel ca și Vladimir Putin în 2022, Donald Trump obține cu totul altceva decât s-ar fi așteptat din partea unor europeni pe care îi credea slabi, fricoși, dezbinați și gata să-și trădeze partenerii pentru propriile interese. Citeste siParlamentul European va suspenda ratificarea acordului comercial dintre UE și SUA Modalități de răspuns sunt multe, dar dincolo de aspectele tehnice și politice, întrebarea este: cum se face că, totuși, acești europeni atât de pașnici, iubitori de viață bună și concedii lungi, pot să strângă, dintr-odată, ca un arici? Una dintre explicații este, desigur, legată de valorile comune și de înțelegea faptului că împreună putem fi puternici dar separat suntem frunze în vânt. Dar poate, mai importantă este memoria istorică. Ca european, ești conștient că o cedare în fața pretențiilor teritoriale aduce nu liniște ci un întreg șir de nenorociri. Lecțiile celui de-al doilea război mondial sunt vii, locurile de aducere aminte se întâlnesc în Europa la tot pasul. Ca est-european, știi la fel de bine că un lider cu ego supradimensionat, lăsat în afara controlului instituțiilor, nu aduce nici strălucire, nici măreție. Și mai este ceva. Răspunzându-i ferm lui Donald Trump pe tema Groenlandei, europenii îi transmit un semnal și lui Vladimir Putin: că va trebui să gândească de două ori înainte de a le testa solidaritatea.      Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cu puțin timp înainte de Conferința de securitate de la München, președintele acestui for, ambasadorul Wolfgang Ischinger atrage asupra riscurilor care decurg dintr-o acțiune în forță a Statelor Unite pentru preluarea Groenlandei. Într-un articol din The New York Times, diplomatul atrage atenția că aceasta se va întoarce împotriva Statelor Unite. Diplomat german de carieră, Ischinger a ocupat funcția de ambasador la Washington și Londra. Din 2008 este președintele Conferinței de Securitate de la München. De la bun început, Ischinger atrage atenția că dacă președintele Trump este aparent serios în ceea ce privește dorința de a prelua Groenlanda, și europenii sunt la fel de serioși în a o apăra. ”Nu este nevoie să se speculeze despre cele mai pesimiste scenarii (...). Așa cum a avertizat prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, un atac asupra Groenlandei ar fi sfârșitul NATO. Asta ar priva Statele Unite de o rețea imbatabilă de aliați, ar crea rupturi prin care dușmanii noștri comuni le-ar putea exploata și ar putea eradica superioritatea morală colectivă a alianței, care a contribuit la proiectarea puterii soft americane în Europa și în lume timp de decenii. Pe scurt, ar face America mai slabă, nu mai sigură”, spune președintele Conferinței de la München. Amenințarea la adresa Groenlandei ”lovește în inima ideii de Europa, de suveranitate, drept internațional și încredere. (...) Potențialul unei crize este real, iar ceea ce este cel mai derutant este că aceasta ar fi o criză complet inutilă și ușor de evitat. Dl. Trump poate indica în mod credibil realizări semnificative în consolidarea NATO. Deși nu tuturor le-a plăcut abordarea sa, aceasta s-a dovedit eficientă. (...) Membrii NATO s-au angajat acum să cheltuiască 5% din produsul lor intern brut pentru apărare până în 2035. Un pilon european mai puternic permite Statelor Unite să se concentreze asupra altor provocări strategice, în special în emisfera vestică și în Indo-Pacific. Conform oricărei evaluări corecte, NATO este pe cale să devină mai puternic din punct de vedere militar datorită presiunilor președintelui Trump. Cu toate acestea, tot din cauza președintelui Trump este acum în pericol însăși supraviețuirea NATO. NATO nu este doar o grupare militară; este o comunitate de democrații liberale care a rezistat tocmai pentru că membrii săi au încredere reciprocă - și nu se amenință unii pe alții. Citeste siTrump încununează eforturile de 70 de ani ale Moscovei: bulversarea NATO Această cultură politică comună nu este un lux - este cel mai mare atu strategic al NATO. Ne diferențiază de cei care depind de amenințări și trucuri pentru a-și menține „prietenii” împreună. Dacă aliații încep să se îndoiască de faptul că suveranitatea lor va fi respectată de partenerii lor, de ce ar trebui adversarii să creadă că alianța ne va apăra suveranitatea împotriva amenințărilor externe? Ceea ce este în joc aici nu este Groenlanda în sine, ci viitorul relației transatlantice. Acest atu unic este acum în pericol. Președintele Trump a sugerat că ar putea fi nevoit să aleagă între Groenlanda și NATO. Pentru europeni, aceasta este o declarație profund tulburătoare. Pentru americanii care prețuiesc NATO, ar trebui să fie la fel de alarmantă. Problema Groenlandei nu trebuie să devină o ruptură. Gestionată cu înțelepciune, ar putea deveni, dimpotrivă, un alt exemplu al punctelor forte durabile ale NATO: consultarea, compromisul și rezolvarea colectivă a problemelor. (...) Nu este prea târziu să facem acest lucru din nou”, scrie în The New York Times Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele Donald Trump a amenințat că va impune noi tarife țărilor europene dacă nu se ajunge la un acord pentru achiziționarea Groenlandei. Trump a declarat că va impune un tarif de 10% pentru „orice bunuri” din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda începând cu 1 februarie, care va crește la 25% de la 1 iunie, până la ajungerea la un acord. Amenințarea lui Donald Trump vizează țările care au desfășurat militari – fie și în mod simbolic – în jurul Groenlandei. Acesta reprezintă o demonstrație semnificativă de sprijin pentru Danemarca și subliniază tensiunile din cadrul alianței transatlantice. Dintre statele amenințate, Germania, Franța, Olanda, Suedia și Finlanda sunt economii puternice ale Uniunii Europene. De fapt, dacă va lovi aceste țări, Casa Albă va lovi întreaga Uniune Europeană. Amenințarea președintelui cu taxe vamale a fost întâmpinată cu îngrijorare de către liderii europeni. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că aceasta „vine ca o surpriză” după o „întâlnire constructivă” cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio la începutul acestei săptămâni. Dar cât de constructivă a fost, în cele din urmă, întâlnirea de la Casa Albă? Judecând după felul în care înaltul demnitar danez trăgea cu sete din țigară, la sfârșitul reuniunii, se pare că, înăuntru, tensiunea era groasă de puteai să o tai cu cuțitul. La scurt timp după ce Donald Trump și-a lansat amenințările pe rețeaua sa socială, premierul britanic Keir Starmer a afirmat că ”aplicarea de tarife vamale aliaților pentru urmărirea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. Iar președintele francez Emmanuel Macron  a replicat că amenințările tarifare sunt inacceptabile și nu au ce căuta în acest context. El a spus că europenii vor răspunde într-un mod unit și coordonat dacă va fi confirmat. ”Vom ști cum să aplicăm suveranitatea europeană”, a continuat președintele francez, dând totodată asigurări că va rămâne ferm în sprijinul Ucrainei. Această amenințare de ultimă oră a președintelui american vine să spulbere, în cele din urmă, orice speranță într-o așa-zisă politică a ”îmbunării”. În sensul că anumite cedări în fața liderului de la Casa Albă îl vor putea face pe acesta un partener viabil și predictibil. Două mari exerciții de îmbunare a lui Donald Trump au avut loc în 2025. În iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convenit cu Donald Trump un acord-cadru comercial prin care UE plafonează la 15% tarifele pentru mărfurile europene exportate pe piața americană. În același timp, Europa devine mult mai permisivă față de produsele provenite din Statele Unite – un acord criticat de multe voci, la vremea respectivă, fiind văzut ca o capitulare în fața lui Donald Trump. Un alt exercițiu de îmbunare a fost făcut la summitul NATO de anul trecut, de la Haga, în care partenerii europeni și secretarul general Mark Rutte s-au întrecut în lingușiri la adresa lui Donald Trump, cu gândul că astfel vor menține America în Alianță. Iată însă că tactica nu a funcționat. Președintele Donald Trump este pe cale să distrugă solidaritatea transatlantică. Și astfel, să încununeze eforturile de aproape 70 de ani ale URSS și ale urmașului său, Vladimir Putin.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Unul dintre aspectele cele mai interesante ale discursului de joi către forţele armate franceze al președintelui Emmanuel Macron este cel legat de sprijinirea Ucrainei. Mai precis, sprijinul în materie de informații, despre care se credea că rămâne apanajul Statelor Unite. Iată însă că lucrurile par să nu stea chiar așa. În discursul ținut la baza aeriană de la Istres, în sud-estul Franței, președintele Macron a afirmat că serviciile franceze furnizează Ucrainei două treimi din capacitățile de informații în războiul cu Rusia, transmite AFP, potrivit Agerpres și Caleaeuropeana.ro. „Acolo unde Ucraina depindea eminamente de capacităţile informative americane într-o majoritate zdrobitoare în urmă cu un an, astăzi două treimi sunt furnizate de Franţa”, a spus președintele francez. El a mai afirmat că cele 34 de state membre ale Coaliţiei de Voinţă finanțează integral mijloacele de informare ale Kievului. Declarația vine după ce în noiembrie anul trecut, surse Reuters transmiteau că printre mijloacele de presiune folosite de preşedintele american Donald Trump asupra Ucrainei, pentru aprobarea planurilor lui de pace, a fost și amenințarea că Washingtonul va sista transferul de informaţii către Kiev. Afirmațiile publice ale președintelui francez sugerează că o mișcare importantă a avut loc, în condițiile în care Casa Albă a încercat prin diferite mijloace să forțeze mâna Ucrainei pentru a semna acorduri favorabile Rusiei. Kievul pare să se fi reorientat pe frontul informațiilor, nemaiavând deplină încredere în partenerul american. Declarația vine și în contextual tensiunilor de dată recentă dintre aliații Europeni, pe de o parte și Statele Unite pe de alta, cauzate de pretențiile lui Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei. Citeste siPoate UE apăra Groenlanda prin articolul 42.7? Franța se numără printre națiunile care au deplasat trupe în jurul insulei arctice, un gest simbolic menit a-i arăta lui Donald Trump dimensiunea prejudiciilor pe care o acțiune militară a Statelor Unite le-ar aduce relației transatlantice. Mesajul este îndreptat și către capitalele europene care ar ezita să ia o atitudine fermă față de pretențiile teritoriale ale administrației de la Washington, gândindu-se că ar putea pune în pericol implicarea Statelor Unite în sprijinul Ucrainei în ce privește informațiile. Afirmațiile președintelui francez apar ca o asigurare că Ucraina rămâne sigură pe frontul informațional, chiar și fără Statele Unite. Statele Unite și-au redus oricum, la nivel minim sprijinul pentru țara invadată de Rusia. Echipamentele militare americane care ajung pe front sunt cumpărate din banii europenilor. Tot Uniunea Europeană și-a dat acordul pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a contribui la continuarea funcționării statului ucrainean. Să mai spunem că, în ultimele luni, Ucraina a reușit câteva lovituri spectaculoase asupra infrastructurii petroliere a Rusiei, în timp ce Vladimir Putin i s-a plâns lui Donald Trump că forțele Kievului i-ar fi lovit una dintre reședințe.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Nici nu s-au sfârșit controversele pe marginea acordului comercial UE-Mercosur, că atenția se mută către una dintre marile economii ale lumii. Uniunea Europeană și India se află mai aproape ca niciodată de semnarea unui mare acord de liber schimb. Mișcarea are numeroase consecințe, nu doar asupra celor două economii, ci și asupra unor actori importanți, precum Statele Unite și China. În această săptămână, cancelarul german Friedrich Merz s-a aflat într-o vizită în India, prilej cu care a invocat posibilitatea semnării unui acord de liber schimb încă de la sfârșitul lui ianuarie. Semnarea acordului era prevăzută de-abia către sfârșitul anului – iată însă că ne aflăm sub semnul urgenței. De altfel, președinții Comisiei Europene și Consiliului European ar putea merge în India chiar la sfârșitul lunii ianuarie pentru a semna documentul. Creșterea tensiunilor comerciale cu Statele Unite, inclusiv majorarea tarifelor și înăsprirea normelor de vize, au pus presiune atât asupra Indiei, cât și asupra UE pentru a-și diversifica parteneriatele. În același timp, reducerea dependenței de China a devenit o prioritate comună. Un asemenea acord este important pentru ambele economii. Europa este alarmată de controlul tot mai dur al Chinei asupra materiilor prime critice. Beijingul a restricționat exportul de minerale din pământuri rare către mai multe țări europene, creând temeri de închidere a fabricilor. În acest context, India poate deveni o importantă sursă de aprovizionare. Avantaje De asemenea, revizuirea taxelor de 60% pentru importul mașinilor europene complet asamblate va da un impuls sectorului auto din Europa. În ce privește India, se așteaptă ca exporturile de servicii către UE să crească brusc, cu aproape 20%, potrivit estimărilor estimărilor revistei americane de afaceri Forbes. India ar putea câștiga, de asemenea, pe frontul talentelor. Odată cu înăsprirea restricțiilor privind vizele pentru SUA, accesul mai ușor la piețele europene ale muncii ar putea oferi noi oportunități pentru profesioniștii indieni, în special în domeniile înaltelor tehnologii, Un alt aspect important: cooperarea în domeniul securității ar putea îndepărta India de Rusia. O mare parte a echipamentului militar indian este produs în Rusia. Dar odată ce Europa tocmai a decis să investească masiv în propria industrie de apărare, India poate deveni un partener important pentru produsele europene. În definitiv, războiul Rusiei în Ucraina a arătat Indiei că nu poate avea mare încredere în tehnica militară rusească. De asemenea, acordul ar putea pune India într-o postură avantajoasă față de rivalul istoric China. Acordul ar putea remodela dinamica comerțului global și ar putea marca un nou capitol în cooperarea economică. După semnarea acordului de liber schimb cu Mercosur, UE ar marca un alt pas în crearea unor vaste zone de schimburi comerciale, în contextul în care Statele Unite și-au sancționat anul trecut partenerii tradiționali prin creșterea unilaterală a tarifelor. De partea sa, Europa și-ar extinde galeria partenerilor comerciali privilegiați, de la Canada la Mercosur și de la Coreea de Sud și Noua Zeelandă și acum, India. Înainte de a deveni o putere militară, UE rămâne cel mai mare comerciant al lumii. Iar această realitate face din Europa un partener atractiv, în condițiile unei Americi impredictibile. Comerțul liber și soluțiile negociate sunt alternativele oferite de Uniunea Europeană Sudului Global, în fața imperialismului trumpian. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un nou episod se adaugă lungului șir de confruntări dintre autoritățile europene și platforma X a miliardarului Elon Musk. Chatbot-ul Grok, legat de platforma lui Elon Musk, a permis recent utilizatorilor să dezbrace digital persoanele, pe baza unor fotografii. După ce au fost publicate mii de postări cu imagini sexualizate cu femei și minori, autoritățile din mai multe țări europene au luat măsuri. X a răspuns limitând accesul la această funcție doar abonaților plătitori, dar autoritățile europene sunt presate să facă mai mult împotriva platformei lui Elon Musk. Comisia Europeană a confirmat că investighează sistemele X/Grok care permit generarea de conținut illegal precum imagini sexualizate realizate fără consimțământ, inclusiv deepfake-uri sexuale care vizează femei sau minori. Rețeaua lui Elon Musk a fost obligată să păstreze documentele relevante până la sfârșitul anului 2026, în conformitate cu reglementările europene cuprinse în Digital Services Act. Comisarul european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a avertizat compania X să „repare” rapid instrumentul său de inteligență artificială Grok, altfel va suporta consecințele legale, transmite Caleaeuropeana.ro. Potrivit Comisiei, evaluarea nu se schimbă odată cu decizia recent anunțată de X de a permite generarea de imagini doar pentru plătitori. Din perspectiva europeană, problema nu este cine are acces, ci faptul că sistemul nu ar trebui să permită generarea de conținut ilegal în niciun scenariu. Un paywall nu este soluția pentru gestionarea imaginilor nud generate de inteligența artificială, susține și o analiză a revistei britanice The Spectator: „Legile tradiționale care protejează împotriva imaginilor sexuale neconsensuale au fost construite în jurul existenței unei fotografii originale. Inteligența artificială ocolește acest lucru. Poate genera o imagine folosind doar material disponibil publicului - o față, un videoclip, chiar și o fotografie de profil - și poate manipula acea imagine într-un mod sexual. ... Inteligența artificială permite perverșilor de pe internet să-și creeze fantezia perfectă cu un clic de mouse - și femeile nu pot face nimic pentru a-i opri.” În timp ce ziarul elvețian Le Temps observă că dezbrăcarea digitală folosind inteligența artificială nu a dispărut deloc – doar a fost doar mutată în spatele unui paywall. Această tendință problematică nu a fost oprită; a fost monetizată. De când Elon Musk a preluat rețeaua X, această logică a devenit marca sa comercială. El nu abordează efectele nocive ale platformei sale - în schimb, le organizează și le permite să prospere..” În Germania, Frankfurter Rundschau cere autorităților europene măsuri mai ferme împotriva lui Elon Musk:  „Încălcările legislației digitale a UE sunt atât de flagrante, iar pericolul reprezentat de X este atât de mare, încât UE trebuie să acționeze rapid. Musk a spus clar de suficiente ori că nu crede în reguli. Chatbot-ul său a scăpat de sub control în repetate rânduri, iar platforma sa X este o amenințare pentru democrații întregi. Acest lucru trebuie acum să se încheie – ca o consecință finală, prin închiderea X în Europa” Grok este deja investigat de autoritățile de la Bruxelles în legătură cu folosirea ilegală a datelor personale ale cetățenilor europeni pentru antrenarea chatbot-ului. Comisia Europeană a amendat în decembrie rețeaua X cu 120 de milioane de euro pentru lipsa de transparență în gestionarea conturilor. În replică, Elon Musk a informat că Europa ar trebui desființată.   Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosită drept sursă publicația Eurotopics. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În acest an se va împlini un deceniu de la referendumul care a deschis calea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Și tot mai multe semnale politice de la Londra vizează acum o nouă apropiere a Insulei de Continent. Însă europenii se întreabă ce se va întâmpla dacă Nigel Farage, cunoscut pentru atitudinea sa împotriva Uniunii Europene, va ajunge la putere în 2029, când sunt programate următoarele alegeri. Desigur, principalele considerente pentru această apropiere sunt cele strategice. Invadarea Ucrainei a adus Londra mai aproape de cei 27, ca un răspuns direct în fața agresivității Rusiei. De asemenea, Londra s-a poziționat alături de europeni în chestiunea Groenlandei. În fața pretențiilor Casei Albe, Marea Britanie s-a pronunțat, alături de Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Danemarca,  în apărarea principiilor „suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”. Alături de Germania, Marea Britanie se află în centrul unei inițiative de constituire a unei forțe aliate care să asigure securitatea în jurul Groenlandei, amenințată, conform Casei Albe, de prezența unor vase rusești și chinezești. Citeste siStarmer este pregătit pentru alinierea mai strânsă la UE „în interesul național” Potrivit ziarului britanic The Independent, unii experți din Marea Britanie spun că publicarea Strategiei de Securitate Națională a SUA (NSS) în decembrie a schimbat, de asemenea, contextul relațiilor Regatului Unit cu Europa. În decembrie, Marea Britanie a revenit în programul de schimburi universitare Erasmus, dând astfel un semnal politic de apropiere cu Uniunea Europeană. Însă Londra vizează mai mult. Premierul Keir Starmer a vorbit, la începutul anului, de o ”apropiere” de Uniunea Europeană, pentru a repara daunele cauzate de Brexit. În acest moment, după cum relatează Financial Times, Regatul Unit și Uniunea Europeană negociază ridicarea unor constrângeri administrative impuse de Brexit. Cum ar fi reducerea sarcinilor administrative asupra comerțului cu alimente și băuturi care apasă asupra exporturilor britanice către UE. Citeste siStarmer pregătește un proiect de lege de transfer al competențelor către UE Un astfel de acord ar putea stimula exporturile agroalimentare britanice către UE cu 22%, potrivit unui studiu realizat de universitățile din Aston și Bristol, publicat în 2024. Dar la  Bruxelles există și temeri. De exemplu, că toate aceste eforturi ar putea fi subminate de revenirea lui Nigel Farage în prim-planul politicii britanice. Farage, un important susținător al Brexit-ului și partidul său de extremă dreapta, Reform UK, promit să rupă din nou legăturile cu continentul dacă va ajunge la putere. Pentru a continua discuțiile, Uniunea Europeană a cerut Londrei să se angajeze să ofere compensații financiare în cazul în care guvernul britanic își va schimba din nou poziția. Conform presei britanice, diplomații de la Bruxelles au numit această prevedere „clauza Farage”. Citeste siAnul 2026 în Marea Britanie: Teste electorale cruciale pentru Partidul Laburist Propunerea – observă postul francez de televiziune BFMTV - este explozivă din punct de vedere politic. Reform UK și Conservatorii au promis deja că o vor abroga, denunțând-o ca o încălcare a suveranității Regatului Unit. După ce a fost în fruntea sondajelor anul trecut, impulsul lui Nigel Farage pare să scadă. La sfârșitul lunii decembrie, Reform UK avea un procent de 25% în sondaje, cel mai scăzut nivel din ultimele peste șase luni, după ce a atins un vârf de 32% în septembrie, potrivit unui sondaj YouGov relatat de The Independent. Partidul Laburist și cel Conservator au înregistrat creșteri ușoare (20%, respectiv 19% din intențiile de vot), dar rămân în dificultate serioasă.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Adoptarea de către statele membre a acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Mercosur reprezintă un pas aproape final, într-un proces de negociere întins pe durata unui sfert de secol. Deși dosarul este vechi, acesta a generat de-abia acum dezbateri intense pe scena politică din România. Dar cine câștigă și cine pierde din acest acord? După cum explică Euractiv, pentru multe industrii din UE, acordul este o victorie clară. Elimină tarifele mari la exporturile UE – inclusiv taxe de până la 35% pentru piesele auto și băuturile alcoolice – și demontează alte bariere comerciale. Potrivit Comisiei Europene, tarifele pentru 91% din bunurile comercializate sunt eliminate. Exporturile către Mercosur ar putea crește cu până la 39% și ar putea asigura 440.000 de locuri de muncă. În schimb, UE permite cote scutite de taxe vamale pentru carnea de vită și carnea de pasăre, precum și pentru alte produse „sensibile”, cum ar fi orezul, mierea și zahărul. Importurile de carne de vită fără taxe vor fi limitate la maximum 1,5% din producţia anuală a UE, cele de carne de pasăre la 1,3%, iar tot ce depăşeşte aceste cantităţi va fi importat cu taxe. Pe de altă parte produsele europene cu indicaţiile geografice vor fi protejate pe pieţele Mercosur. Dintre acestea, 15 sunt produse agricole româneşti. De altfel, o analiză realizată de Politico îi plasează pe fermieri printre câștigătorii acordului. Publicația amintește și de subvențiile de 45 de miliarde de euro care ajung în buzunarele fermierilor. De asemenea, există clauze de salvgardare iar fermierii europeni vor putea fi despăgubiți. Departe, așadar, de apocalipsa agricolă pe care unii o prevestesc. Printre câștigători, Politico enumeră și industria auto germană. Aceasta este unui dintre investitorii importanți în România. Dar cine ar fi perdanții, potrivit publicației? Emmanuel Macon, desigur, care a votat contra. Un mare perdant este China, care își vede slăbită influența în regiunea sud-americană. Un alt perdant este Donald Trump, președintele american care a făcut din protecționism una dintre principalele sale linii de acțiune politică în 2025. Sancționată puternic de Statele Unite prin politicile tarifare, UE capătă acces liber pe o piață extinsă și arată că poate fi un jucător geopolitic important cu parteneri de încredere. Citeste siAcordul UE-Mercosur: contradicție în poziția României În timp ce Statele Unite se izolează prin politicile vamale, Europa desfășoară comerț liber cu Canada și, în curând, cu Mercosur. Acordul este o antiteză a imperialismului trumpian. Este rezultatul unor îndelungi negocieri, nu o decizie unilaterală, de forță, în stil imperialist. Însă procesul dosarului este departe de a se fi încheiat. Parlamentul European trebuie acum fie să aprobe textul, iar , rezultatul – prevede Euractiv - este așteptat să fie strâns, deputații votând mai mult pe criterii naționale decât ideologice. Deputații ar putea, de asemenea, să trimită textul Curții Europene de Justiție pentru un aviz juridic. Măsura a fost deja propusă în noiembrie de un grup de 145 de deputați, dar aceasta a fost blocată temporar. Înaintarea dosarului în fața instanței de justiție europene ar putea îngheța procesul de ratificare al UE până când Curtea își va emite avizul. Altfel, votul ar putea avea loc la următoarea sesiune plenară, care începe pe 19 ianuarie.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România