DiscoverEurocronica
Eurocronica
Claim Ownership

Eurocronica

Author: RFI România

Subscribed: 8Played: 7
Share

Description

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

647 Episodes
Reverse
Prezența, în această săptămână, a subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, la sediul NATO de la Bruxelles continuă să stârnească numeroase comentarii. Europenii au primit cu consternare afirmațiile reprezentantului american. Și vocile critice nu au întârziat să se facă auzite. Afirmațiile lui Colby în fața Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei sunt cu atât mai demne de atenție cu cât oficialul de la Washington este însărcinat și cu stabilirea noii posturi a forțelor americane în Europa. În această calitate, el a vizitat anterior mai multe capitale europene, printre care și Bucureștiul. De la întâlnirile din capitala României am putut afla doar poziția liderilor locali, de la președinte la șeful guvernului, care, desigur, și-au manifestat dorința ca Statele Unite să păstreze o prezență semnificativă, mai ales pe flancul răsăritean al alianței. Nu am avut însă niciun semnal din partea lui Elbridge Colby. Și iată-l, la sediul NATO de la Bruxelles, certându-i pe aliații europeni pentru că le-a scăzut apetitul față de armamentul american, potrivit publicației US News&World Report. Europenii au dat, în general, curs apelurilor Washingtonului de a-și consolida capacitățile militare și de a reduce dependența de SUA pentru apărarea convențională a continentului. Dar, după ce președintele Donald Trump a pus în mai multe rânduri sub semnul întrebării viabilitatea NATO, europenii s-au gândit că au nevoie de mai multă autonomie, astfel încât au început să-și orienteze investițiile către propriile industrii de apărare. Lucru care nu place la Washington. ”Destul de stupid” De asemenea, potrivit mai multor publicații internaționale, Colby a criticat seria de atacuri ucrainene în profunzimea teritoriului rus. El le-a spus europenilor că acestea nu au valoare militară și nu au reușit să stopeze înaintarea forțelor ruse pe linia frontului. După cum relatează The Telegraph, se pare că, imediat după ce și-a rostit declarațiile, Colby a ieșit din sală, plecând înainte ca ministrul ucrainean al apărării, Evhenii Khmara, să poată prezenta o informare clasificată privind situația de pe câmpul de luptă. După cum relatează Huff Post, episodul a scos la iveală divergențele dintre SUA și ceilalți aliați cu privire la modul în care Kievul ar trebui să poarte războiul. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins criticile, calificându-le drept „un lucru destul de stupid”. Pistorius a subliniat că atenția ar trebui, mai degrabă, îndreptată către atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene de electricitate, apă și încălzire. De asemenea, secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a respins evaluarea lui Colby spunând că „nu este treaba noastră să-i spunem Ucrainei cum să-și poarte războiul”. El a adăugat că atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune au slăbit capacitățile militare ruse, contrazicând astfel afirmațiile lui Colby potrivit cărora acestea nu ar avea valoare militară.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, va fi marcată de instituțiile de la București și Bruxelles. Un prim eveniment a avut deja loc în Parlamentul European. Se împlinesc, la 1 ianuarie, 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Prilej important pentru bilanțuri, analize, dezbateri și noi proiecte – eventual pentru următorii 20 de ani. Administrația Prezidențială a anunțat că va marca aniversarea prin proiectul „RO-UE 20: România de încredere”, un șir de dezbateri deschise către societate, mediul de afaceri, centre tehnologice și de inovație, comunități culturale, academice și civice, tineri, diaspora, dar și către Republica Moldova. Parlamentul European, la rândul său, a deschis seria evenimentelor pregătite de instituțiile europene, printr-un moment festiv organizat de vicepreședintele român Victor Negrescu și chestorul din Bulgaria Andrey Kovachev. Președinta legislativului european, Roberta Metsola, care a deschis evenimentul, a vorbit despre ”întoarcerea acasă” – fiind de față și foștii premieri care au semnat tratatele de aderare la momentul respectiv: Călin Popescu Tăriceanu din România și Simeon de Saxa-Coburg-Gotha din Bulgaria. Un element din discursul fostului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, rămâne extrem de semnificativ. Când a amintit despre aderarea României și Bulgariei, el a specificat că momentul a însemnat desprinderea totală și definitivă a Europei de consecințele înțelegerilor de la Ialta – cele care au împărțit Europa în sfere de influență. La 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria se alăturau, instituțional, Europei din care fuseseră smulse, fără voia lor, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Momentul venea să întregească marea extindere din 2004, în care se alăturaseră pentru prima dată Uniunii foste state comuniste, despărțite cândva de Europa prin Cortina de Fier: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, statele baltice. Cuvintele lui Juncker de sub cupola Parlamentului European, la 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei, au căpătat o semnificație cu totul specială în contextul apropiatei întâlniri tripatite de la Shenzen, comparate de unii comentatori – poate exagerat – cu cea din 1945. Dar ruperea Europei de istoria sumbră a secolului XX încă nu este completă. Un alt moment tragic își așteaptă recursul: Pactul Ribbentrop-Molotov, socotit a fi punctul de plecare pentru cel de-al doilea război mondial. Iar ultimele lui consecințe vor fi înlăturate atunci când Republica Moldova și Ucraina vor deveni și ele, instituțional, parte a Uniunii Europene.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Urmează săptămâni decisive pentru adoptarea Bugetului multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034. După propunerea Comisiei Europene și stabilirea poziției Parlamentului European, este rândul statelor membre să-și facă cunoscut punctul de vedere. La Bruxelles, negociatorul șef pentru Buget al Parlamentului European, Siegfried Mureșan, explică stadiul negocierilor. El răspunde propunerii germane care a condiționat adoptarea bugetului de stabilirea sprijinului pentru Ucraina. Și spune de ce giganții tehnologici americani trebuie să contribuie la bugetul european: Avem săptămâni importante acum în negocierile privind bugetul Uniunii Europene pe următorii șapte ani, subiect esențial pentru România, deoarece se va decide câte fonduri europene, în ce condiții și în ce domenii vom primi. Comisia Europeană a propus un proiect de buget în urmă cu un an de zile. Sub conducerea mea, ca negociator-șef al Parlamentului European, am reușit să impunem în Parlamentul European o creștere cu 10%, ceea ce ar însemna mai multe fonduri pentru fermieri, mai multe fonduri pentru regiuni, mai multe fonduri pentru securitate și competitivitate în perioada imediat următoare. Sunt săptămâni esențiale, deoarece la finalul acestei săptămâni, președintele Consiliului European, Antonio Costa, va prezenta un nou proiect de poziție comună al Consiliului European. În ultimele luni am văzut tentative de reducere a bugetului la nivelul Consiliului European și acestea sunt îngrijorătoare. Așteptăm, așadar, de la reprezentanții României în Consiliul European și în Consiliile de Miniștri să organizeze majorități împotriva încercărilor nejustificate de tăiere a bugetului Uniunii Europene. Un buget slab ar însemna un buget mic, ar însemna o Uniune Europeană slabă. Ce părere aveți despre condiționalitatea Germaniei privind adoptarea bugetului doar pe baza unui consens cu finanțarea Ucrainei? Cred că această poziție a Guvernului Germaniei nu este corectă. Guvernul Germaniei spune așa: vom da Uniunii Europene un buget doar dacă vom asigura și finanțarea pentru Ucraina pe următorii ani. Realitatea e următoarea: bugetul Uniunii Europene pentru cele 27 de state membre este important și sprijinirea Ucrainei este, de asemenea, foarte importantă, fiindcă, cu cât Ucraina are o capacitate mai mare de a rezista rușilor, cu atât mai bine pentru noi. Ambele sunt la fel de importante. Nu putem spune că una este mai importantă decât cealaltă. Citeste siPariul lui Merz: buget european condiționat de sprijinirea Ucrainei Ca atare, cred că ambele sunt importante și obiectivul trebuie să fie ca până la finalul acestui an să dăm Uniunii Europene un buget și să securizăm finanțarea pentru Ucraina. Finanțarea pentru Ucraina este, repet, în interesul securității noastre. Mi-e teamă că a prioritiza Ucraina în dauna bugetului Uniunii Europene ar da apă la moară populiștilor anti-europeni pro-ruși, care ar fi foarte bucuroși să pretindă că Uniunea Europeană ajută Ucraina mai mult decât ne ajutăm pe noi înșine. De aceea, consider că mesajul corect ar fi să adoptăm bugetul Uniunii Europene până la finalul acestui an, pentru a da predictibilitate pe ultimii șapte ani și să avem și finanțarea pentru Ucraina. Ambele, nu doar una. Este adevărat că taxarea serviciilor digitale ar aduce 25 de miliarde la bugetul Uniunii Europene și cum vă explicați că estimarea Comisiei este de 5 ori mai mică?  Pentru a asigura un buget suficient pentru următorii ani, avem următoarele căi: fie statele membre contribuie mult mai mult în bugetul Uniunii Europene - lucru pe care statele membre nu sunt dispuse să îl facă în momentul de față - fie generăm noi surse de venit. Dacă nu am genera noi surse de venit, riscăm tăieri, reduceri la bugetul Uniunii Europene, ceea ce ar fi un lucru greșit. De aceea trebuie să luptăm cu toate mijloacele pentru a avea un buget suficient, pentru a avea cât mai multe fonduri europene. Pentru noi, România, și evident, și pentru celelalte state, calea de urmat este generarea de surse proprii de venit ale Uniunii Europene. Parlamentul European are trei idei. Prima: o sursă proprie de venit bazată pe taxarea giganților tehnologici digitali. Acestea sunt cele mai mari companii ale lumii, deținute în parte de cei mai bogați oameni ai lumii, care au acces liber, gratuit, la piața unică de peste 450 de milioane de consumatori. Ar fi greșit și ar fi nefiresc ca noi să fim obligați să reducem finanțările pentru fermierii români, pentru protecția frontierei externe, pentru autostrăzile din România, pentru ca Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg să continue să aibă acces gratuit la 450 de milioane de cetățeni europeni. De aceea, Parlamentul European propune o taxare a giganților tehnologici digitali pentru accesul până acum gratuit, pe care l-au avut la piața unică europeană. Mai propunem și o altă sursă proprie de venit, bazată pe profitul făcut din tranzacții cu criptomonede, tocmai pentru a avea și mai multă transparență în acest sector. Și mai propunem o sursă proprie de venit bazată pe pariurile și jocurile de noroc online. Din toate aceste 3 surse de venit, conform calculelor Parlamentului, putem colecta din profiturile făcute cu criptomonede și din jocurile de noroc și pariurile online între 2 și 3 miliarde de euro pe an. Iar din taxarea digitală până la 25 de miliarde de euro, în funcție de modul cum o aplicăm. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Apartenența la Uniunea Europeană nu este doar despre negocieri, standarde și birocrație. Dincolo de toate acestea, cele care ne unesc sunt valorile. Iată mesajul transmis de Republica Moldova în Parlamentul European, în cadrul dezbaterii ”Republica Moldova și Uniunea Europeană, valori împărtășite, viitor comun”.  O dezbatere deschisă de șefa misiunii Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Daniela Morari, de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.  Dar dimensiunea culturală a evenimentului a trecut dincolo de discursurile politice. Patru personalități publice din Republica Moldova au vorbit despre bagajul cultural pe care Republica Moldova îl aduce în Uniunea Europeană. Este vorba despre scriitoarele Paula Erizanu, Ionela Hadârcă , Tatiana Țibuleac și scriitorul și diplomatul Oleg Serebrian. L-am întrebat pe Oleg Serebrian care este povestea pe care Moldova o are de spus Europei. O.S.: Subliminal, povestea importantă pe care le-o spunem este că Europa are o responsabilitate pentru o anumită zonă uitată multă vreme - nu vreau să zic neglijată. Europa nu poate fi întreagă, va simți întotdeauna un handicap atâta timp cât nu are fruntariile reîntregite.  Rep: Unde se termină Europa? O.S.: Bine, dacă îl cităm pe Strabon, Europa se termina la Tanais, la Don, ceea ce coincide cam cu hotarul Ucrainei. Nu putem nega faptul că Rusia a fost o parte a Europei, însă cei vedem acum... nu se încadrează în niciun fel în ce ce înseamnă Europa, pentru că Europa nu e doar geografie.  Europa are un alt conținut decât geografia: civilizație,  o istorie, niște valori comune care dacă nu sunt împărtășite, geografia nu te prea ajută. Ciprul, geografic nu este în Europa,  dar Ciprul este parte a familiei europene, cum este și Georgia, care geografic este Asia de Vest, ne spune Larousse.  Dar Georgia, ca și Armenia, se îndreaptă sau se vor îndrepta spre această familie europeană. Cert este că Ucraina, după toate suferințele, jertfele făcute, nu pentru ea, pentru noi toți, în numele acestei libertăți europene, merită să aibă un loc în Europa ca și Republica Moldova.  Rep: Eram în același loc unde acum mai mulți ani se pregătea summitul de la Vilnius... O.S.: Vilnius 2013... Rep: Exact. Deci, mai era puțin până la Euromaidan.  La o conferință am fost martorul unei discuții în care reprezentantul Poloniei s-a arătat foarte entuziast, după care cineva din Europa de vest nu mai aduc aminte naționalitatea, în orice caz vechile state membre, spune: ”atenție, avem o problemă aici. Pentru că pentru prima dată în istoria noastră mergem în locuri de 50-50. Noi nu am mai explorat asemenea teritorii și s-ar putea să avem niște probleme la care nu ne-am gândit. Până acum am fost numai în teritorii care au avut majoritate 70-80 % pentru noi”. Ce am putea răspunde acum după atâția ani?  O.S.: Știți lucrurile, îmi pare că s-au inversat. Acum, dacă ne uităm la Europa veche, lucrurile sunt cam 50 la 50 în multe țări,  inclusiv în Franța. Și în multe țări est-europene, ideea europeană are peste 70 % aderență.  Eu cred că țările noi, est-europene, sunt cele care aduc înainte de toate un plus de energie, de elan și de speranță ei. Pentru că Europa veche... are o problema motorie, dacă vreți, și de viteză, dar motorie în general,  de împotmolire în sine.  Deci, cu noi,  cu Polonia, cu România, cu Cehia, cu Ungaria - cum a fost ea, cu toate urcuşurile și coborâșurile ei -  și mai departe cu Moldova, Ucraina și alții, noi aducem energie și dăm energie acestei Europe,  dăm sens procesului european în momentul de față. Cei care critică faptul că Europa se extinde, nu se adâncește, nu se integrează mai mult, vina este a lor. Nimeni a împiedicat Europa să meargă și în adânc, nu doar în extindere.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
O analiză a revistei The Economist examinează situația financiară a țărilor europene, pe fondul protestelor izbucnite în această toamnă. Europa – spune revista - concentrează jumătate din cheltuielile sociale la nivel mondial. Însă fragmentarea politică și populismul îngreunează măsurile de reducere a cheltuielilor. În această toamnă, piețele pavate cu piatră cubică din Europa au răsunat de sunetul sirenelor de poliție și de zgomotul sticlei sparte. Continentul traversează unele dintre acele spasme periodice, în care politica parlamentară se străduiește să gestioneze nemulțumirea socială, notează sursa citată. Problema fundamentală, comună tuturor, este următoarea: mulți europeni își doresc un nivel al cheltuielilor publice pe care nu și-l mai pot permite, în timp ce parlamentele fragmentate și politica populistă fac aproape imposibilă soluționarea acestor probleme. Timp de decenii, Europa le-a oferit cetățenilor săi un nivel neobișnuit de confortabil de beneficii și protecții sociale. Țările din Uniunea Europeană cheltuiesc, în medie, 10% din PIB pentru pensiile publice – o pondere aproape dublă față de cea din America. Statele membre UE alocă aproape 30% din PIB pentru cheltuieli sociale publice, comparativ cu mai puțin de 20% în America. Unele țări – în special Germania și statele nordice – au făcut eforturile necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiară. Alte țări, mai puțin responsabile, au continuat să se împrumute, evitând în același timp luarea unor decizii dificile. Cinci dintre acestea au o datorie publică egală cu sau mai mare de 100% din PIB; printre ele se numără Franța, Italia și Spania. Vocile populiștilor acoperă argumentele celor care încearcă să abordeze rațional aritmetica bugetară. Să luăm exemplul Belgiei. Liderul populist-naționalist Bart De Wever nu a reușit să convingă coaliția formată din cinci partide să accepte măsuri de economisire, cum ar fi o majorare moderată a TVA-ului. Chiar și în Germania – o țară cunoscută pentru responsabilitatea sa fiscală – Friedrich Merz a declarat că statul bunăstării „nu mai este sustenabil financiar”. O atmosferă „pre-insurecțională” De departe, cea mai îngrijorătoare situație este cea din Franța. Cele mai vocale facțiuni parlamentare sunt stânga populistă, condusă de Jean-Luc Mélenchon, și dreapta populistă, reprezentată de Marine Le Pen. Aceștia doi sunt, totodată, favoriții sondajelor pentru a se înfrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de primăvara viitoare. Atmosfera din parlament, afirmă Michel Barnier – fost prim-ministru de centru-dreapta, în prezent membru al camerei inferioare – este una „pre-insurecțională”. Atât Jean-Luc Mélenchon, cât și Marine Le Pen promit nu doar protejarea pensiilor, ci și scăderea vârstei de pensionare. Ambele partide se opun înghețării pensiilor propuse de guvern. Un stat social decent – ​​care să asigure demnitatea în caz de boală, sărăcie sau bătrânețe – este un element la fel de definitoriu pentru identitatea Europei precum orașele prietenoase cu pietonii sau vacanțele lungi. Un continent îmbătrânit nu poate evita alegerile dificile cu privire la formele de sprijin pe care și le mai poate permite. Cu toate acestea, Europa își pierde capacitatea de a purta o dezbatere echilibrată pe această temă. Dacă guvernele nu reușesc să formeze majorități pentru a adopta decizii dificile, aceste măsuri vor ajunge să fie impuse, în plină criză, de către piețele financiare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
loading
Comments