Rural

Cu o pondere redusă, încercând să surmonteze scăderea puterii de cumpărare, sectorul agricol bio caută soluțiile pentru a se consolida pe piața românească. Invitați la Rural: Marian Cioceanu, președinte Asociația Bio România, Cosmin Herța, antreprenor, Cosmin Negru, fermier și investitor în agricultura bio, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.  

Investițiile și un management bine orientat duc la dezvoltarea afacerilor din domeniul agro-alimentar. Asocierea în cooperative oferă o șansă fermelor mici și mijlocii. Invitați la Rural: Răzvan Prelipcean, tânăr fermier, Silvia Răileanu, fondatoare serele Super din județul Timiș și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Companiile de distribuție au fost prinse în “menghină”: între fermierii decapitalizați și companiile producătoare de inputuri agricole. Discutăm la Rural cu Florin Constantin, expert sectorul agroalimentar, Camelia Lebădă, consultant, Mihai Moraru, fondator Agro Est Muntenia și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Discutăm despre acordul comercial cu Cătălin Munteanu, cercetător științific, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

România, susținută de Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia, solicită Comisiei Europene să mobilizeze un ajutor excepțional pentru sectorul de creștere a porcinelor afectat de scăderea prețurilor și a cererii. Conform unei note publicate înaintea reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii de luni, 23 februarie, prețurile carcaselor de porc din Uniunea Europeană au scăzut constant din octombrie 2025. În decembrie, prețurile carcaselor S s-au redus în medie cu aproape 20% față de anul precedent și cu aproximativ 17% cele ale carcaselor E, iar tendința descendentă s-a intensificat în primele săptămâni din anul în curs. Această situație de pe piața cărnii de porc este atribuită taxelor percepute de China asupra importurilor din Uniunea Europeană, precum și restricțiilor impuse de țări terțe din cauza pestei porcine africane și a nerecunoașterii regionalizării în comerțul exterior.   Franța: Ghișeu unic pentru consilierea fermierilor până în 2027 Sindicatul tinerilor fermieri din Franța, Jeunes Agriculteurs, dorește implementarea unui ghișeu unic la nivel național care să ofere, pe lângă consiliere pentru înființarea și transferul fermelor, și asistență pentru schimbarea practicilor agricole, diversificarea culturilor și adaptarea la schimbările climatice, potrivit publicației La Tribune. Prevăzută de legea politicii agricole adoptată la începutul anului 2025 și promisă în timpul protestelor fermierilor din iarna 2023-2024, crearea unui ghișeu unic până în 2027 are scopul de a consilia și sprijini atât noii fermieri, cât și cei care doresc să își transfere fermele. Sindicatul pledează acum pentru un sprijin mai larg. De asemenea, solicită simplificarea procesului de înființare a unei ferme și armonizarea subvențiilor acordate tinerilor fermieri între regiuni.   Un proiect finanțat din fonduri europene transformă agricultura din nordul Poloniei Fermierii din nordul Poloniei, unde vremea înnorată sau ceața limitează utilizarea imaginilor satelitare tradiționale, apelează la tehnologia radar pentru a-și optimiza culturile, munca și costurile cu fertilizanții. Peste o mie de agricultori mijlocii și mari din regiune utilizează o platformă digitală dezvoltată de o companie poloneză specializată în procesarea și analiza datelor satelitare bazate pe radar, pentru a-și ghida deciziile privind aplicarea îngrășămintelor, evitând fertilizarea în exces și reducând riscul infiltrării azotului în sol, potrivit euronews.com. Compania utilizează imagini satelitare furnizate de Agenția Spațială Europeană în cadrul programului Copernicus, pe baza cărora emite hărți de aplicare a îngrășămintelor și recomandări privind dozajele. Implementarea acestei tehnologii permite o reducere cu 10%–15% a utilizării îngrășămintelor într-un singur sezon, potrivit sursei citate. Proiectul a beneficiat de finanțare prin politica de coeziune a Uniunii Europene și a fost recompensat cu Premiul RegioStars la ediția din 2025.   Spania mizează pe acordurile comerciale încheiate de UE Spania dorește să profite de oportunitățile oferite de recentele acorduri comerciale promovate de Uniunea Europeană cu țări terțe, precum India și statele din blocul Mercosur, notează Efe Agro. În acest scop, prim-ministrul Pedro Sánchez a efectuat o vizită oficială la New Delhi, însoțit de ministrul agriculturii, Luis Planas. Printre cele mai exportate produse spaniole în India se numără uleiul de măsline și leguminoasele. De asemenea, sectorul vitivinicol consideră că este necesar să se bazeze pe aceste tipuri de acorduri pentru a susține creșterea vânzărilor, potrivit planului strategic prezentat săptămâna trecută de o organizație agricolă din domeniu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și India creează perspective bune pentru exportul de vin din blocul comunitar. Între timp, Argentina devine prima țară care se îndreaptă spre ratificarea tratatului Mercosur-Uniunea Europeană, după votul favorabil de săptămâna trecută din Camera Deputaților. Votul în Senat este așteptat în săptămânile viitoare, transmite AFP, citată de Agerpres.   Instrument nou pentru testarea siguranței alimentare Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a lansat recent un material de referință certificat pentru măsurarea cereulidei, o toxină rezistentă la căldură, care apare în special în alimentele bogate în amidon, cum ar fi orezul, pastele și preparatele cu cartofi sau cereale. Noul instrument de măsurare a toxinei va ajuta laboratoarele naționale să îmbunătățească testarea siguranței alimentare și protecția împotriva intoxicațiilor alimentare, informează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei. În 2023, câteva sute de focare de infecții, care au afectat mii de persoane și au condus la peste o sută de spitalizări și patru decese, au fost raportate în opt țări ale Uniunii Europene și în Norvegia. Mai recent, mai mulți producători au retras loturi de lapte praf pentru copii, la nivel mondial, din cauza îngrijorărilor că ar putea conține cereulidă.   Noi indicații geografice pentru România și Thailanda Comisia Europeană a aprobat noi indicații geografice protejate din România și din Thailanda: batogul de sturion și, respectiv, o nucă de cocos aromată. Aceste noi denumiri se alătură celor peste 3.900 de produse protejate din baza de date eAmbrosia, anunță Reprezentanța Comisiei Europene în România. „Batogul de sturion”, obținut din fileuri dorsale de sturion din acvacultură, specific ariei județului Tulcea, este al 16-lea produs românesc recunoscut prin scheme europene de calitate: 13 cu Indicație Geografică Protejată (IGP), unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP) și două cu Specialitate Tradițională Garantată (STG). Alte 13 produse se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei.  

Doi tineri se implică în fermele de familie, una de cultivare a cerealelor, a doua, în domeniul zootehnic. Tinerii își propun să eficientizeze fermele, să le dezvolte sau le schimbe și vor să inoveze în materie de producție și vânzări. Am discutat la Rural cu tinerii fermieri Letiţia Câţan și Marko Adămache și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

A început depunerea candidaturilor pentru cea de-a cincea ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică. Candidații pot aplica online până la 26 aprilie 2026, inclusiv. Premiile cuprind șapte distincții, acordate pentru șase categorii, și recunosc actorii din lanțul valoric al sectorului ecologic care au dezvoltat proiecte inovatoare, durabile și inspiratoare, generând valoare adăugată pentru producători și consumatori. În prezent, suprafața cultivată ecologic în Uniunea Europeană se ridică la aproximativ 17 milioane de hectare, reprezentând 11% din totalul terenurilor agricole, cu aproape 1,5 puncte procentuale peste nivelul din 2022, dar încă mult sub ținta de 25% stabilită pentru 2030. Cele mai întinse suprafețe destinate agriculturii ecologice se află în Franța, Spania, Italia și Germania. Statisticile arată că agricultura organică este atractivă în primul rând pentru tinerii fermieri. Reamintim că, la ediția precedentă, România a avut doi finaliști: un producător de miere din județul Sibiu și o piață volantă din Suceava.   Bruxelles relaxează limitele pentru îngrășămintele RENURE Comisia Europeană a adoptat oficial noi norme privind utilizarea gunoiului de grajd procesat (RENURE) în agricultură. Regulile vor contribui la reducerea dependenței fermierilor de importurile de fertilizanți, permițând utilizarea îngrășămintelor RENURE peste limita actuală stabilită de Directiva privind nitrații. Noile măsuri urmăresc reducerea costurilor pentru fermieri și sporirea autonomiei strategice a sectorului agricol din blocul comunitar. Executivul european precizează că utilizarea RENURE se va face în condiții care asigură protecția apelor și a mediului. Normele vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea acestora în Jurnalul Oficial și se vor aplica în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea Directivei privind nitrații în legislația națională.   Raport european: ecosistemele au nevoie de măsuri mai rapide Cel de-al 7-lea raport privind biodiversitatea, publicat săptămâna trecută, evidențiază progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea angajamentelor asumate, dar arată că sunt necesare acțiuni mai rapide în toate statele membre pentru a asigura ecosisteme sănătoase, apă curată și sisteme alimentare reziliente. Politicile europene prevăd alocarea a până la 10% din bugetul blocului comunitar, în 2026 și 2027, pentru sprijinirea biodiversității, prin politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune și programul Orizont Europa. În paralel, Uniunea Europeană finanțează acțiuni globale de refacere a biodiversității. În actualul exercițiu financiar multianual, sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare, în special cele mai vulnerabile, ajunge la 7 miliarde de euro, dublul sumei acordate în perioada 2014–2020. Raportul pregătește discuțiile care vor avea loc în cadrul conferinței ONU pentru biodiversitate din octombrie 2026, în Armenia.   Heringul din nordul Mării Baltice intră în patrimoniul gastronomic european Suedia a primit aprobarea pentru o nouă indicație protejată, care vizează un hering sălbatic din apele teritoriale suedeze din nordul Mării Baltice. Recunoașterea calității europene se bazează pe metodele de pescuit, pe textura și aroma peștelui, caracterizată prin note de lac, albuș de ou, sparanghel verde și midii crude, influențate de conținutul de grăsime. Acest hering suedez, care poate fi consumat prăjit, afumat, murat sau fiert, va fi inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), alăturându-se celor peste 3.900 de denumiri protejate din baza de date eAmbrosia.   Clauze de protecție pentru fermieri în acordul Mercosur Parlamentul European a aprobat clauzele de salvgardare pentru sectorul agricol în contextul liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Regulamentul, convenit deja informal cu statele membre, stabilește condițiile în care tarifele preferențiale pot fi suspendate și obligă Comisia să prezinte semestrial o evaluare a impactului importurilor de produse agricole sensibile. Potrivit normelor adoptate de eurodeputați, Comisia ar urma să deschidă o anchetă privind necesitatea unor măsuri de protecție atunci când importurile de produse agricole sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, ouă, citrice și zahăr, cresc în medie cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import din blocul Mercosur sunt cu 5% mai mici decât cele de pe piața Uniunii. O anchetă poate fi solicitată și de un stat membru, de o persoană fizică sau juridică ori de o asociație care reprezintă industria, în cazul riscului producerii unui prejudiciu grav. Clauzele de salvgardare bilaterale trebuie să facă parte atât din Acordul de parteneriat UE-Mercosur, cât și din Acordul comercial interimar, pentru a fi aplicate. Ambele acorduri trebuie ratificate de Parlamentul European, iar, potrivit unui comunicat al legislativului de la Bruxelles, aprobarea nu poate avea loc înainte de avizul solicitat Curții Europene de Justiție. Comisia Europeană poate opta însă pentru aplicarea provizorie, dacă cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea. Între timp, acordul dintre SUA și Argentina, anunțat la începutul lunii februarie, creează breșe în tratatul Uniunii Europene cu blocul sud-american. Potrivit publicației online Euractiv, înțelegerea dintre Washington și Buenos Aires deschide piața argentiniană pentru produse fabricate în SUA ale căror denumiri se suprapun cu protecțiile europene acordate în cadrul acordului cu Mercosur. Printre acestea, se numără feta, gorgonzola și pecorino. Acordul dintre Statele Unite și Argentina vine pe fondul unor noi presiuni ale administrației Trump împotriva indicațiilor geografice europene, descrise de guvernul american drept „bariere comerciale”, într-un raport oficial publicat anul trecut.

Executivul european lasă deschisă posibilitatea aplicării provizorii a acordului comercial cu Mercosur, a confirmat săptămâna trecută, la Dublin, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, potrivit publicației The Irish Times. Aflat într-o vizită de lucru în Irlanda, Hansen le-a spus parlamentarilor naționali că acordul rămâne o opțiune pentru Comisia Europeană, dar a adăugat că încă nu a fost luată o decizie. Hansen a pledat în favoarea acordului, pe fondul îngrijorărilor privind relațiile comerciale ale Uniunii Europene cu SUA și China. „În aceste vremuri politice foarte turbulente, este important să nu punem toate ouăle în același coș”, a spus el. Sub presiunea lobby-ului agricol local, Irlanda s-a opus acordului cu blocul comercial sud-american. Vizita lui Hansen în Irlanda, țara care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, a coincis cu cea a comisarului european pentru buget, Piotr Serafin, care a început un turneu în statele membre pentru a discuta cu parlamentele naționale despre următorul cadru financiar multianual. În fața senatorilor și deputaților irlandezi, Serafin a subliniat că „lumea din jurul nostru se schimbă într-un ritm nemaivăzut până acum și în direcții pe care nu le putem prevedea pe deplin”, iar Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru un mediu global mai competitiv și, uneori, „mai ostil”. Referindu-se la noile priorități care au apărut în blocul comun, comisarul pentru buget a afirmat că vulnerabilitatea în domeniul apărării poate afecta și alte sectoare, inclusiv cooperarea economică și comercială. „Fiind slabi, s-ar putea să ne confruntăm prea des cu oferte dezavantajoase pe care nu le-am putea refuza”, a declarat Serafin.   Măsuri antidumping pentru protejarea producătorilor europeni de porumb dulce Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat vineri, 6 februarie, un regulament care introduce o taxă antidumping definitivă pentru importurile de boabe de porumb dulce preparate sau conservate, originare din China. Măsura are ca scop protejarea producătorilor europeni împotriva practicilor comerciale neloiale, în contextul în care investigațiile au confirmat existența dumpingului pe piața Uniunii Europene, potrivit platformei lantulalimentar.ro. Taxele sunt diferențiate, în funcție de producătorul sau exportatorul chinez, de la 31% pentru Grupul Sunflower, la 45,1% pentru alte 20 de companii individual identificate, până la 54,3%, rata standard. Nivelurile individuale sunt recunoscute pe baza facturii, care trebuie să includă o declarație datată și semnată de reprezentantul oficial al companiei emitente și în care se menționează numele producătorului. În caz contrar, se impune rata generală de 54,3%, conform textului de lege. Regulamentul a intrat în vigoare în ziua imediat următoare publicării, fiind aplicabil în toate statele membre.   Polonia triplează bugetul pentru investiții de mediu în agricultură Ministerul Agriculturii din Polonia a anunțat o nouă creștere a bugetului destinat investițiilor care contribuie la protecția mediului și a climei, în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, până la 2,8 miliarde de zloți (663 de milioane de euro), pe fondul unui interes al fermierilor mult peste așteptări. Suma este de aproape trei ori mai mare decât bugetul inițial și va permite finanțarea a circa 14.000 de ferme, acoperind aproximativ jumătate dintre cererile depuse, informează un comunicat al ministerului. Sprijinul vizează investiții care reduc costurile de producție și impactul asupra mediului, respectiv utilizarea mai eficientă a îngrășămintelor și pesticidelor, gestionarea apei, reducerea emisiilor, îmbunătățirea calității solului și creșterea rezilienței fermelor la schimbările climatice. De asemenea, sunt încurajate investițiile în surse regenerabile de energie, care ar putea aduce venituri suplimentare pentru fermieri. Ministrul polonez al agriculturii a anunțat și majorarea fondurilor pentru tinerii fermieri, dacă aceștia aleg producția animală sau combină producția vegetală cu cea zootehnică. Cu ocazia unei vizite la o companie locală de top din domeniul producției de utilaje și echipamente agricole, ministrul a subliniat legătura dintre modernizarea agriculturii și creșterea exporturilor agroalimentare, care au urcat de la 5,4 miliarde de euro în 2004, anul aderării Poloniei la Uniunea Europeană, la 54 de miliarde de euro în 2024.   Văcuțele sunt așteptate până în ultimul moment la SIA Paris Săptămâna trecută, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat un apel către organizatorii Salonului Internațional Agricol de la Paris (SIA) și către crescătorii de animale să analizeze posibilitatea de a permite prezența bovinelor la eveniment, în condițiile îmbunătățirii situației sanitare. La mijlocul lunii ianuarie, organizatorii anunțau că ediția din 2026, care se deschide pe 21 februarie, nu va găzdui bovine nici în competiții, nici pentru expunere, în contextul epidemiei de dermatoză nodulară contagioasă. „Este o lovitură majoră pentru salon, care este legat cultural și istoric de creșterea bovinelor”, declara atunci Jérôme Despey, președintele SIA, după încercarea eșuată de a asigura o prezență „limitată și simbolică” a animalelor, potrivit BFMTV. Tradițional, spațiul rezervat sectorului zootehnic, ocupat în cea mai mare parte de bovine, atrage mii de vizitatori zilnic. Apelul lui Emmanuel Macron vine după ce Ministerul Agriculturii din Franța a confirmat că din 2 ianuarie nu au fost înregistrate cazuri noi de dermatoză nodulară. „Cred că, având în vedere situația sanitară, este ceva de luat în considerare, dar depinde de ei să o facă”, a declarat președintele francez, conform sursei citate. Rămâne de văzut dacă, în noile condiții, văcuțele vor putea reveni, chiar și într-o formulă simbolică, la Salonul de la Paris. Absența lor ar fi o premieră în istoria de aproape șase decenii a evenimentului.   

Noua politică agricolă comună și noul buget post 2027 se conturează acum. O parte dintre ideile propuse de Comisia Europeană sunt primite cu reticență de către statele membre, printre care și România. Dezbaterile de azi vor contura arhitectura politicii agricole de mâine și modul de finanțare. Am discutat la Rural cu Emil Dumitru – Secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles. Deși agricultura a avut o rată de absorbție a fondurilor europene de peste 95%, fermierii se confruntă cu o decapitalizare severă. Emil Dumitru a subliniat că, deși există dorința de ecologizare, aceasta vine cu costuri economice majore pe care fermierii europeni le resimt acut în competiția cu produsele din afara UE. „Fermierilor europeni li s-a spus că trebuie să ecologizăm agricultura europeană, trebuie să fim prietenoși cu mediul (…) dar în egală măsură nu li s-a spus că toate aceste investiții pe care le-au făcut […] înseamnă și o pierdere de competitivitate, pentru că nu de puține ori produsele europene se întâlnesc la raft cu produsele provenite din țări terțe care nu au același regim de producție.” [03:21] Un alt subiect sensibil a fost birocrația excesivă impusă de regulile europene, oficialul român pledând pentru o simplificare reală a procedurilor și pentru crearea unui consiliu consultativ al fermierilor care să avizeze deciziile administrative.

Franța și alte opt state membre solicită Comisiei Europene extinderea etichetării originii produselor agricole și alimentare, pentru o corectă informare a consumatorilor și o mai bună valorificare a producției fermierilor europeni. Apelul a fost prezentat în Consiliul Agrifish din 26 ianuarie 2026. Legislația europeană include obligația de a indica pe etichetă originea anumitor produse alimentare, precum carnea, ouăle, fructele și legumele, mierea, uleiul de măsline sau produsele ecologice, însă regulile actuale sunt evaluate de statele semnatare ca fiind deficitare și neuniform aplicate, în special în cazul produselor procesate și al ingredientelor principale. De asemenea, mențiunile generale de tip „UE” sau „non-UE” sunt considerate insuficiente. Apelul celor nouă state membre, printre care se numără și România, se sprijină pe reformele promovate prin strategia „De la fermă la furculiță”, lansată în 2020, pe „Viziunea pentru agricultură și alimentație”, comunicată de Comisie în februarie 2025, precum și pe recomandările Curții de Conturi Europene din raportul special publicat în 2024, care semnalează lipsa accesului egal la informații pentru consumatorii din toate statele membre și propune remedierea acestei situații până în 2027. Solicitarea statelor membre vine în contextul în care numărul acordurilor comerciale încheiate de Uniunea Europeană cu țări terțe crește, iar fermierii și autoritățile naționale vor să protejeze lanțurile de aprovizionare locale.   Dezbatere la Bruxelles privind taxarea carbonului Mai multe țări ale Uniunii Europene cer Comisiei suspendarea aplicării mecanismului de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM) pentru îngrășăminte, invocând presiunea economică asupra fermierilor, potrivit publicației Politico. Austria a solicitat o dezbatere pe această temă în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută, așteptându-se la o creștere a prețurilor îngrășămintelor importate, ca urmare a aplicării taxei pe carbon de la 1 ianuarie. Mai înainte, un grup de nouă state membre - Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Portugalia și România - au trimis Comisiei o scrisoare cu o solicitare similară. În timpul discuțiilor din Consiliul miniștrilor agriculturii din 26 ianuarie, Estonia și-a exprimat, de asemenea, sprijinul, Spania a fost ambivalentă, iar Italia, care a semnalat anterior susținerea pentru o suspendare, nu s-a declarat explicit în favoarea unei astfel de măsuri. În același timp, producătorii europeni de îngrășăminte, eurodeputați de mediu și mai multe guverne avertizează că o eventuală derogare ar submina eficiența schemei de tarifare a carbonului și ar dezavantaja industria internă, care plătește deja prețul carbonului și a investit în decarbonizare. În decembrie 2025, Comisia a propus modificări legislative care i-ar putea permite să adopte o astfel de măsură cu caracter temporar, în cazul unor „circumstanțe grave și neprevăzute”, dar procesul legislativ este încă în desfășurare, potrivit sursei citate. Dezbaterea rămâne deschisă, între protejarea fermierilor și menținerea coerenței politicii climatice europene.   Întinerirea agriculturii europene rămâne o provocare majoră Evaluarea realizată de rețeaua PAC pe baza strategiilor naționale de reînnoire a generațiilor în mediul agricol, a exemplelor din teren, interviurilor, sondajelor și analizelor confirmă atractivitatea scăzută a profesiei de agricultor printre tineri și problemele structurale ale economiilor rurale. Studiul constată că politica agricolă comună rămâne principala sursă de sprijin pentru reînnoirea generațiilor în agricultură, majoritatea statelor membre bazându-se pe intervențiile PAC pentru a depăși barierele cheie, precum accesul dificil la teren și la finanțare, complexitatea reglementărilor, profitabilitatea scăzută în sector și calitatea redusă a vieții în mediul rural. Doar câteva state, respectiv Austria, Franța, Cehia, parțial Germania și Polonia, înregistrează progrese modeste în creșterea ponderii tinerilor fermieri. Mediul fiscal și de reglementare, inclusiv legile privind succesiunile și politicile de pensionare, variază mult de la o țară la alta, dar este mai problematic în Franța, Malta și România, unde regulile complexe și condițiile de pensionare inadecvate împiedică transferul intergenerațional. Studiul relevă că fragmentarea terenurilor este o problemă semnificativă în Bulgaria, Italia, Letonia, România și Finlanda, în timp ce în Malta și România practicile informale în ceea ce privește arenda descurajează investițiile și îngreunează accesul tinerilor la teren. Cu toate acestea, din studiu au reieșit mai multe practici promițătoare, printre care combinarea diferitelor tipuri de sprijin (naționale, regionale, europene) pentru a crea sisteme de ajutor mai flexibile, furnizarea de servicii de formare și consiliere specifice, facilitarea succesiunii non-familiale, stimulente pentru pensionarea anticipată și pentru transferurile parțiale.   UE întărește controalele la importurile alimentare Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat înființarea unui grup operativ care va lucra pentru a asigura o monitorizare mai atentă a importurilor de alimente care intră pe piața comună. Grupul se va concentra în special pe siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, pe reziduurile de pesticide și va urmări armonizarea controalelor la import în întreaga Uniune. Potrivit unui comunicat al Executivului european, inițiativa reunește experți ai statelor membre și ai Comisiei și va contribui la elaborarea unui pachet de recomandări pentru acțiuni comune și la identificarea situațiilor în care sunt necesare măsuri administrative sau de reglementare suplimentare, pentru a se asigura că produsele importate din țări terțe respectă standardele de producție din UE.   Deșeuri agricole transformate în ingrediente sustenabile O societate belgiană de cercetare în sectorul bioeconomiei, Plinius Labs, transformă deșeurile agricole în ingrediente naturale pentru industria cosmetică și alimentară, cu ajutorul serviciului european de consiliere Green Assist. Compania a dezvoltat un proces inovator care permite extragerea compușilor biologici din deșeuri de in, un reziduu agricol frecvent nevalorificat, pregătind lansarea unui proiect pilot pentru alternative sustenabile la aditivii derivați din petrol, potrivit Agenției Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu. Plinius Labs urmărește să valorifice potențialul biomasei, pentru a ajuta industriile să-și reducă amprenta asupra mediului.

Un program cu fonduri de la Banca Mondială alocă bani pentru pregătirea celor care lucrează în sectorul agricol și pentru ca o serie de ferme să investească în tehnologii care îmbunătățesc parametrii mediului înconjurător. Invitați la Rural: Mihai Constantinescu, director executiv al unității de management a programului RAPID din cadrul Ministerului Mediului, Ion Cioroianu, prim vice președinte Asociația Fermierilor din România, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Fermierii europeni vor economisi până la 215 milioane de euro ca urmare a unui nou pachet de simplificare a birocrației și sarcinilor de reglementare aprobat, recent, de Comisia Europeană. În unele cazuri, agricultorii vor resimți o reducere cu aproximativ 20% a timpului petrecut pentru administrarea politicii agricole comune (PAC), informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Noile norme vizează, printre altele, reducerea controalelor efectuate prin vizite la fermă și monitorizarea eligibilității de la distanță, evitarea dublei raportări pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor, sarcini simplificate pentru organizațiile de producători, în special pentru cele care desfășoară activitatea la nivel transfrontalier. De asemenea, statele membre beneficiază de o flexibilitate sporită în ceea ce privește modificarea planurilor strategice PAC, astfel încât acestea să poată fi mai bine ajustate la nevoile sectorului agricol. În prezent, Comisia lucrează la simplificarea procedurilor pentru sectorul ecologic.   Granturi europene pentru promovarea alimentelor europene în 2026 160 de milioane de euro vor fi puse la dispoziția operatorilor agroalimentari în acest an, prin granturi acordate pentru cofinanțarea activităților de promovare pe piața Uniunii Europene și pe piețe terțe. Cererile de propuneri au fost lansate la 22 ianuarie și rămân deschise timp de trei luni. În zilele de 27 și 28 ianuarie vor avea loc sesiuni de informare cu participare fizică la Bruxelles și online. Acțiunile de promovare se vor desfășura sub sloganul comun „Enjoy, it’s from Europe” („Savurează, este din Europa”) și urmăresc, pe de o parte, să sensibilizeze consumatorii cu privire la calitatea produselor europene și, pe de altă parte, să recompenseze fermierii și întreprinderile agroalimentare din UE pentru eforturile de a respecta standarde ridicate de siguranță și de mediu, notează Reprezentanța Comisiei Europene în România, într-un material informativ. Sunt vizate piețele externe cu un puternic potențial de creștere, inclusiv Regatul Unit, Japonia, Coreea de Sud, China, Singapore și America de Nord.   Bruxelles-ul analizează o schimbare de strategie în domeniul creșterii animalelor Comisia Europeană pregătește o strategie de combatere a bolilor animalelor, susținând că sacrificarea în masă a efectivelor nu mai este acceptabilă social și trebuie înlocuită treptat cu vaccinarea. Potrivit Euractiv Franța, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, intenționează să prezinte o propunere până în luna iulie a acestui an. Inițiativa vine pe fondul unui val de boli ale animalelor și al nemulțumirii fermierilor din mai multe state membre față de politicile naționale sau europene în domeniu. În Grecia, epidemia de variolă a dus la sacrificarea a aproximativ 460.000 de ovine și caprine, iar fermierii au recurs la vaccinuri neaprobate în Uniunea Europeană, introduse ilegal din Turcia, în contextul în care autoritățile elene refuză să accepte vaccinarea animalelor pentru a proteja exporturile de brânză feta. Bruxelles-ul a avertizat Atena că riscă măsuri mai dure dacă nu schimbă abordarea. În Franța și Spania, reapariția dermatozei nodulare contagioase la bovine a declanșat proteste, fermierii contestând sacrificările obligatorii și regulile sanitare considerate excesiv de stricte. În următoarele săptămâni este așteptată o evaluare a legislației privind sănătatea animală din partea Comisiei Europene.   Negocierile comerciale între UE și India, în faza finală Marți, 27 ianuarie, președinta Comisiei și președintele Consiliului European participă la cel de-al 16-lea summit UE-India, care va avea loc la New Delhi. Progresele negocierilor, începute în urmă cu aproape 20 de ani, au adus cele două părți mai aproape de semnarea unui acord de liber schimb și există așteptări că acest lucru se va întâmpla la întâlnirea de marți. Într-o comunicare a Executivului european se arată că discuțiile pentru acordul de liber schimb sunt în stadiul final și, dacă va fi încheiat, ar crea o piață de 2 miliarde de oameni, reducând tarifele anuale cu 4 miliarde de euro pentru exportatorii de toate dimensiunile și asigurând aprovizionarea cu materiale și produse esențiale. Cu câteva zile înainte de summit, Politico scria că mai sunt încă nerezolvate aspecte dificile ale negocierilor. În ceea ce privește agricultura și bunurile sensibile, cum ar fi zahărul, Comisia este moderată, notează publicația citată, fiind foarte posibil să fie excluse de la concesiile vamale. În schimb, ar putea fi create condiții favorabile pentru exportul de vin și băuturi spirtoase din Uniunea Europeană în India, unde piața de consum este în creștere. O posibilă încheiere a acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și India a atras atenția la nivel global. BBC scrie că ambele părți caută parteneri comerciali de încredere, deoarece amenințările care decurg din geopolitică au creat un mediu tumultuos pentru comerț. India are nevoie să compenseze problemele tarifare cu SUA, iar UE să reducă dependența comercială de China, pe care o consideră nesigură, notează BBC, citând un analist de la The Economist. Iar The Economist, sub titlul „Europa este pe cale să semneze un mult așteptat acord de liber schimb cu India”, scrie că încheierea acestui acord este o modalitate de a arăta Americii și Chinei că și ceilalți au opțiuni.   Acordul UE–Mercosur: diviziuni între statele membre și posibile întârzieri Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și cancelarul german Friedrich Merz susțin intrarea provizorie în vigoare a acordului comercial al Uniunii Europene cu țările sud-americane din blocul Mercosur, în timp ce Franța se opune. Această poziționare apare în contextul în care, miercurea trecută, Parlamentul European a solicitat un aviz juridic din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), demers care ar putea întârzia ratificarea acordului cu până la doi ani, potrivit estimărilor citate de presa europeană. Acordul UE–Mercosur este unul dintre cele mai controversate dosare comerciale, fiind criticat de organizațiile agricole europene pentru potențialul impact asupra sectoarelor sensibile, precum carnea de vită și carnea de pasăre. Într-o declarație acordată postului Prima TV, preluată de Agerpres, ministrul român al agriculturii a afirmat că acordul nu va putea intra în vigoare înainte de o decizie a CJUE și a avertizat că o eventuală forțare a aplicării acestuia ar putea declanșa o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene în Parlamentul European. Între timp, Italia și Germania își întăresc cooperarea. Săptămâna trecută, la Roma, peste 20 de miniștri din cele două țări s-au întâlnit pentru a discuta o colaborare mai strânsă în mai multe domenii, inclusiv în cel economic.

Oficialii europeni și ai blocului sud-american Mercosur au semnat sâmbătă, 17 ianuarie, acordul comercial negociat timp mai bine de două decenii, începând din 1999. Ceremonia a avut loc în Asunción, capitala Paraguayului, unde în 1991 a fost fondat Mercosur, cunoscut și ca Piața Comună a Sudului. Acordul transatlantic reunește cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și patru țări sud-americane: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În următorii ani, li s-ar putea alătura Bolivia, aflată în faza finală a aderării ca membru cu drepturi depline al Mercosur. După semnare, acordul intră într-un proces de ratificare. Parlamentul European va trebui să aprobe componenta comercială, iar aspectele care depășesc competențele Uniunii vor necesita aprobarea parlamentelor naționale. Dacă va fi ratificat integral, peste 90% din tarifele aplicate exporturilor europene ar urma să fie eliminate treptat, deschizând noi piețe pentru producătorii din Uniune și noi zone de aprovizionare pentru consumatorii europeni. Între timp, criticii acordului analizează posibilitatea de a-l contesta la Curtea Europeană de Justiție. Miercuri, 21 ianuarie, eurodeputații vor vota o rezoluție prin care solicită un aviz privind compatibilitatea acordului cu tratatele Uniunii Europene. Dacă documentul va fi adoptat, iar Parlamentul va contesta legalitatea, o eventuală revizuire judiciară ar suspenda procesul de ratificare, potrivit euronews.com. Acordul cu Mercosur este semnat într-un context mai larg de reconfigurare a comerțului global. Relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite se deteriorează, pe fondul neînțelegerilor legate de Groenlanda, iar, în acest climat, oficialii europeni subliniază importanța diversificării parteneriatelor comerciale ale Uniunii.   EFSA: 98% dintre alimentele testate respectă limitele privind pesticidele Aproximativ 133.000 de eșantioane de alimente au fost analizate în 2023 în cadrul programelor europene de monitorizare a reziduurilor de pesticide, arată datele publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Rezultatele indică faptul că 98% dintre probe nu au conținut reziduuri detectabile sau s-au încadrat în limitele legale stabilite de legislația Uniunii Europene. Independent de programele europene, laboratoarele oficiale din statele membre testează anual alimente pentru prezența a peste 740 de substanțe active utilizate ca pesticide, iar aproximativ 26 de milioane de rezultate individuale sunt raportate către EFSA și sintetizate într-un raport public. Agenția precizează că aceste date sunt utilizate de factorii de decizie europeni pentru îmbunătățirea programelor de monitorizare și pentru menținerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor.   Producătorii agroalimentari din UE, invitați la o misiune economică în Singapore Comisia Europeană invită reprezentanții sectorului agroalimentar din Uniune să se înscrie pentru participarea la o misiune de afaceri în Singapore, programată în perioada 20-23 aprilie 2026. Misiunea are ca obiectiv facilitarea contactelor directe dintre companiile europene și parteneri din Singapore și din regiunea Asiei de Sud-Est. Sunt încurajați să aplice, în special, producătorii înregistrați cu indicație geografică protejată, precum și cei din sectoarele cărnii, ouălor și produselor lactate, fructelor și legumelor, uleiului de măsline, produselor de cofetărie, pastelor făinoase și băuturilor. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 1 februarie 2026. Participanții vor suporta costul zborurilor și al cazării, iar evenimentele de afaceri din programul oficial, inclusiv transportul local, vor fi organizate și acoperite de Comisia Europeană.   Un avion dezafectat, transformat într-o unitate de cazare rurală cu sprijinul PAC Un proiect inovator realizat de un grup de tineri din mediul rural finlandez transformă o mică localitate din Finlanda Centrală într-o atracție turistică atipică, relatează rețeaua europeană PAC. Cinci tineri antreprenori au reconvertit un avion de pasageri dezafectat într-o unitate de cazare rurală, care a atras peste 1.000 de turiști din aproximativ 20 de țări, în primul an de funcționare. Proiectul, denumit Ilmatar Airplane Lodge, a fost realizat cu sprijin financiar din fonduri ale politicii agricole comune și pune accent pe sustenabilitate, utilizând lanțuri scurte de aprovizionare, sisteme inteligente de gestionare a energiei și soluții ecologice pentru turiști, precum stații de încărcare pentru vehicule electrice și un sistem eficient de reciclare. Investiția a inclus dezvoltarea unor facilități adiacente, precum o vilă denumită „Turnul de Control”, inspirată de tema aviației. La bordul aeronavei, oaspeții au acces la dotări neobișnuite, printre care o saună amenajată în compartimentul de bagaje și o zonă de restaurant realizată utilizând scaunele originale ale avionului. De asemenea, turiștii pot interacționa și cu instrumentele restaurate din cabina piloților, inclusiv cu interfoanele. Proiectul a generat milioane de vizualizări pe rețelele sociale și este promovat de autoritățile regionale drept una dintre atracțiile majore ale zonei.   

Acordul comercial și de parteneriat cu blocul sud-american Mercosur a fost adoptat, la 9 ianuarie 2026, prin majoritate calificată de țările membre ale Uniunii Europene, după 25 de ani de negocieri și dispute interne. Decizia vine după un an marcat de tensiuni economice cu Statele Unite ale Americii și de măsuri de retorsiune din partea Chinei, care își mărește exporturile către Uniune, în timp ce își reduce importurile din spațiul comunitar. Această hotărâre deschide calea pentru semnarea acordului dintre Uniunea Europeană și partenerii săi Mercosur. Totuși, înainte de a fi încheiat oficial, acesta trebuie să primească votul Parlamentului European, fără posibilitatea de amendare. Partea comercială a acordului, așa-numitul acord interimar, poate intra în vigoare după aprobarea de către Parlamentul European, fiind de competența exclusivă a Uniunii și nefiind necesară ratificarea de către parlamentele naționale. Aplicarea sa va înceta odată cu intrarea completă în vigoare a Acordului de parteneriat UE–Mercosur, care necesită ratificarea de către toate statele membre. Acordul UE–Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu o piață de aproximativ 700 de milioane de consumatori. Se estimează că va genera economii anuale de circa 4 miliarde de euro pentru exportatorii europeni, prin eliminarea tarifelor vamale și simplificarea procedurilor comerciale. De asemenea, se preconizează că exporturile statelor membre către piețele Mercosur vor crește cu aproape 50 de miliarde de euro până în 2040, în timp ce vânzările Mercosur către Uniune ar putea avansa cu până la 9 miliarde de euro. Potrivit Comisiei Europene, peste 60.000 de companii din UE exportă deja către țările Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay –, dintre care jumătate sunt întreprinderi mici și mijlocii. Pentru agricultori, Comisia susține că acordul include garanții solide, mecanisme de salvgardare și protecția a 350 de indicații geografice europene, mai mult decât în orice alt acord comercial al Uniunii Europene. În paralel, Bruxellesul promite controale mai stricte asupra importurilor agroalimentare și aplicarea riguroasă a standardelor europene. Cu toate acestea, acordul rămâne controversat în Uniune și este contestat de o parte a producătorilor agricoli. În Parlamentul European, grupul de extremă dreapta Patrioți pentru Europa va depune, probabil, în următoarele săptămâni, o nouă moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit publicației Politico. Deși demersul are șanse reduse de reușită, acesta reflectă presiunile tot mai mari asupra politicii comerciale a blocului comunitar. Simplificarea PAC și protecția agricultorilor, în centrul agendei președinției Ciprului în UE Cipru a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2026, sub deviza „O Uniune autonomă. Deschisă către lume”. Pe durata mandatului său semestrial, în domeniul agricol, președinția cipriotă își propune să promoveze măsuri de consolidare a competitivității și sustenabilității agriculturii europene, într-un context marcat de schimbările climatice, pierderea biodiversității și instabilitatea geopolitică. Un dosar central îl va reprezenta lansarea dezbaterilor privind noua politică agricolă comună pentru perioada 2028–2034, precum și reforma organizării comune a piețelor. Cipru va urmări simplificarea PAC, reducerea poverii administrative și întărirea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar, inclusiv prin evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale, conform priorităților stabilite în programul președinției. Pe agenda agricolă se mai află accelerarea negocierilor privind producerea și introducerea pe piață a materialului de reproducere a plantelor, bunăstarea animalelor, în special transportul acestora, și preocupările legate de echilibrul dintre comerțul exterior și protejarea pieței interne. Miniștrii agriculturii discută provocările sectorului agricol și strategia pentru 2026 Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană s-au întâlnit săptămâna trecută, pe 7 ianuarie, la o reuniune la nivel înalt, organizată la invitația Comisiei Europene și a președinției cipriote a Consiliului UE, pentru a trece în revistă provocările cu care se confruntă agricultorii și sectorul agroalimentar și pentru un schimb de opinii cu privire la așteptările lor pentru anul 2026. Discuțiile, la care au participat comisarii pentru agricultură, comerț, sănătate și bunăstarea animalelor, Christophe Hansen, Maroš Šefčovič și Olivér Várhelyi, s-au axat pe preocupările generate de volatilitatea și incertitudinea de pe piețele mondiale, dar și pe necesitatea menținerii unei poziții competitive puternice pentru fermierii europeni, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene. Concluziile reuniunii conturează patru direcții majore de acțiune: asigurarea unui sprijin financiar solid prin politica agricolă comună și bugetul post-2027, măsuri pentru îmbunătățirea accesului la îngrășăminte la prețuri mai accesibile, întărirea competitivității globale a agriculturii europene prin reguli echitabile și reciprocitate, precum și simplificarea suplimentară a legislației în beneficiul fermierilor. Propuneri pentru plăți anticipate din bugetul PAC post-2027 La începutul anului 2026, Comisia Europeană a propus ca statele membre să poată accesa, înainte de termen, până la două treimi din unele fonduri ale politicii agricole comune alocate perioadei 2028–2034. Măsura ar urma să ajute fermierii să realizeze investiții urgente și să beneficieze de sprijin în situații de criză. „Pentru a ne asigura că, începând din 2028, sunt disponibile resurse suplimentare care să răspundă nevoilor agricultorilor și comunităților rurale, propun ca statele membre, atunci când își prezintă planul inițial, să aibă acces la până la două treimi din suma care, în mod normal, este disponibilă la evaluarea intermediară”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată statelor membre și Parlamentului European, citată de Reuters. Aceasta reprezintă aproximativ 45 de miliarde de euro care ar putea fi mobilizate imediat pentru sprijinirea fermierilor, a adăugat von der Leyen. Inițiativa a fost lansată înainte de votul statelor membre privind aprobarea semnării Acordului UE–Mercosur și într-un moment în care producătorii agricoli solicită măsuri de protecție economică și stabilitate în fața concurenței globale. 100 de ani de Săptămâna Verde la Berlin Vineri, 16 ianuarie, la Berlin se deschide cea de-a 100-a ediție a târgului Săptămâna Verde (Grüne Woche). Cu ocazia aniversării unui secol de tradiție, inovație și diversitate culinară, organizatorii prezintă o expoziție specială, intitulată „100 de ani de Săptămâna Verde”, care oferă o retrospectivă de la începuturi, din anii ’20, până în prezent, iar vizitatorii pot vedea, în același spațiu, utilaje istorice și tehnologie agricolă modernă. Târgul se concentrează pe teme precum securitatea alimentară, inovația, produsele locale și agricultura durabilă și oferă numeroase atracții pentru familii, inclusiv expoziții cu animale și ateliere interactive. Uniunea Europeană va avea un stand deschis pe toată perioada evenimentului, până la 25 ianuarie, unde pot fi descoperite politicile și practicile agricole ale UE. Vizitatorii pot afla informații despre politica agricolă comună și Viziunea pentru agricultură și alimentație, pot savura produse europene în cadrul degustărilor și demonstrațiilor culinare fără risipă alimentară, pot participa la activități educative și interactive pentru toate vârstele și pot avea întâlniri cu reprezentanți ai Uniunii, într-un spațiu dedicat unei agriculturi durabile și competitive. 

Noile tehnologii schimbă specificul profesiilor în sectorul agro-alimentar. De asemenea, dezvoltarea competitivității este esențială pentru fermierii care se confruntă cu provocări extrem de diverse. Am discutat la Rural cu Carmen Burtea, președinte al Comitetului Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România (CSAPPR).

Cum pregătește liceul agricol tineri care pot deveni generatori de schimbare, susținători ai economiei rurale, viitori fermieri sau antreprenori capabili să devină lideri ai agriculturii moderne în comunitățile lor? Cum pot tinerii contribui la revitalizarea zonelor rurale? De ce este agricultura un domeniu modern și plin de oportunități, unde tinerii pot deveni lideri ai schimbării? Am fost la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brănești și am discutat cu elevii despre impactul agriculturii în dezvoltarea rurală și rolul tinerilor care învață în liceele agricole, pentru a aduce soluții pentru ferme mai eficiente, un mediu protejat și sate în care oamenii vor să trăiască și să lucreze.

O analiză a sectorului agricol românesc arată două căi prin care pot crește randamentul și competitivitatea: utilizarea noilor tehnologii și concentrarea suprafețelor. Invitații acestei ediții a programului Rural: Dumitru-Daniel Botănoiu, președinte al Asociației Fermierilor din România, Radu Magdin, analist politic, și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

După mai bine de trei decenii, pesta porcină africană reapare în Spania, principalul producător de carne de porc din Uniunea Europeană și al treilea din lume, după China și Statele Unite. Până la sfârșitul săptămânii trecute, mai multe cazuri au fost detectate în rândul mistreților în Catalonia, regiunea care acoperă peste 20% din efectivele de porcine ale Spaniei, de aproximativ 35 de milioane de capete, potrivit Efe Agro. Reapariția virusului în țară îngrijorează industria cărnii de porc, care generează, anual, aproape 9 miliarde de euro din exporturi. Producătorii spanioli aprovizionează peste o sută de piețe din Uniunea Europeană și din lume, cele mai importante fiind China, Franța și Italia. China a confirmat oficial că acceptă regionalizarea situației pestei porcine africane, interzicând doar intrarea în țară a produselor din carne de porc din zona afectată, iar autoritățile spaniole încearcă să convingă și alte state să accepte acest tratament. Deși este încă mult prea devreme pentru o evaluare a pierderilor, o asociație reprezentativă din industria spaniolă a cărnii estimează că, deocamdată, impactul economic depășește un miliard de euro din cauza interdicției la export. Numai închiderea piețelor japoneză și mexicană înseamnă o pierdere de aproape 900 de milioane de euro. Potrivit Reuters, autoritățile catalane investighează acum originea răspândirii virusului, inclusiv posibilitatea ca acesta să fi provenit din centre de cercetare. Pesta porcină africană este prezentă în mai multe state membre, printre care și România, în zone pentru care sunt instituite diferite grade de restricții, de la I la III, în funcție de nivelul riscului de răspândire a virusului. Conform celor mai recente înregistrări, disponibile în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 25 noiembrie, toate județele României sunt listate în zona de restricții III, făcând obiectul unor măsuri speciale de control.   Directiva privind practicile comerciale neloiale începe să dea rezultate, însă sunt necesare îmbunătățiri   Comisia Europeană a publicat raportul primei evaluări a Directivei privind practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar. Documentul arată că, deși se află în primii ani de aplicare, Directiva începe să îmbunătățească echilibrul dintre producătorii agricoli și marii cumpărători, însă fermierii continuă să raporteze puține abuzuri, din cauza temerii de represalii, iar autoritățile folosesc insuficient anchetele proactive. Raportul constată că semnalele anonime s-au dovedit o resursă valoroasă pentru declanșarea controalelor, ajutând autoritățile naționale de aplicare a legii în cadrul investigațiilor, și recomandă o implicare mai mare a organizațiilor de producători în sprijinirea furnizorilor individuali și în depunerea plângerilor în numele acestora. Între 2021 și 2024 au fost deschise peste 4.500 de investigații; dintre acestea, o treime au identificat încălcări ale legislației care au generat 754 de sancțiuni în valoare de 42 de milioane de euro. Concluziile evaluării vor sta la baza revizuirii legislației în domeniu, cu scopul de a întări protecția fermierilor, inclusiv împotriva vânzărilor sub costul de producție, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.   UE deschide drumul plantelor obținute prin tehnici genomice   Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord privind normele pentru introducerea pe piața unică a plantelor obținute prin utilizarea noilor tehnici genomice (NTG). Măsurile convenite vor permite fermierilor accesul la soiuri de plante îmbunătățite, rezistente la schimbările climatice și la dăunători, care oferă randamente mai mari și necesită mai puține îngrășăminte și pesticide, informează comunicatul Consiliului. Acordul introduce două categorii de plante: cele care îndeplinesc criteriile de echivalență cu plantele convenționale, și pentru care normele sunt simplificate, și cele care prezintă modificări genomice mai complexe, pentru care se mențin cerințele legislației privind organismele modificate genetic, inclusiv etichetarea obligatorie a produselor. Urmează votul formal al Parlamentului European și al Consiliului în a doua lectură și publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Normele se vor aplica doi ani mai târziu.   Acord provizoriu în UE: simplificarea etichetării și sprijin pentru cramele europene   Săptămâna trecută, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere pentru a sprijini sectorul vitivinicol al Uniunii Europene. Măsurile agreate acoperă întregul lanț valoric, urmărind să echilibreze cererea și oferta, să consolideze adaptarea la schimbările climatice, să simplifice și să armonizeze practicile de etichetare, să încurajeze inovarea, să acorde o mai mare flexibilitate plantărilor și să stimuleze economiile rurale prin enoturism. Statele membre pot lua măsuri de sprijin precum defrișarea viței-de-vie excedentare, pentru a preveni surplusul de producție și pentru a menține stabilitatea pieței. De asemenea, pot majora finanțarea europeană pentru investiții legate de schimbările climatice. Producătorii de vin pot primi sprijin specific pentru a dezvolta inițiative de enoturism, stimulând creșterea economică în regiunile rurale. Normele de etichetare vor deveni mai simple, reducând costurile administrative și facilitând comerțul transfrontalier. Consumatorii vor obține un acces mai clar la informații, inclusiv prin etichete și pictograme digitale. Vinurile destinate exportului vor fi scutite de obligația de a enumera ingredientele și de a furniza o declarație nutrițională, reducându-se sarcina administrativă inutilă. Sectorul vitivinicol al Uniunii Europene reprezintă 60% din producția vitivinicolă mondială și este al treilea sector agroalimentar din Uniune ca mărime, în ceea ce privește exporturile. 88% din plantațiile viticole europene sunt dedicate indicațiilor geografice. Însă schimbarea tiparelor de consum și presiunile climatice au creat incertitudine pe piață. Pentru a aborda provocările sectorului și pentru a propune soluții, a fost înființat Grupul la nivel înalt pentru politica în sectorul vitivinicol, care a reunit reprezentanți ai ministerelor agriculturii din statele membre și ai organizațiilor părților interesate. Pe baza recomandărilor formulate de acesta, Comisia Europeană a publicat, la 28 martie 2025, propunerea sa de modificare a legislației în domeniu. Acum, acordul provizoriu asupra politicilor de sprijin al sectorului, la care au ajuns Consiliul și Parlamentul European, urmează să fie aprobat de cele două instituții legislative, înainte de a fi adoptat în mod formal și a intra în vigoare, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

Fără să aibă tradiția Franței sau Italiei, producția românească de brânzeturi se diversifică și crește calitativ. Există experți recunoscuți la nivel internațional și producători mici și medii care sunt apreciați la nivel european și mondial. Invitați la Rural: Andreea Popa, expertă în domeniul brânzeturilor, Daniel Buda, europarlamentar.

Târgurile, expozițiile, simpozioanele, dezbaterile sunt evenimente care creează oportunități pentru găsirea unor parteneri de afaceri, dar sunt și un prilej pentru a crește nivelul de pregătire pentru fermieri și antreprenori. Invitați: Andreea Țundrea, coordonatoarea programului “Mândru să fiu fermier” la World Vision România, Bogdan Romaniuc, organizator RALF, Oana Netbai, director comercial, Romexpo, organizator Indagra, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.