Planeta Verde

Organizațiile neguvernamentale pregătesc un proces cu statul român, căruia îi cer să sterilizeze câinii fără stăpân, în loc să-i eutanasieze. Invitată la emisiunea Planeta Verde este activista pentru drepturile animalelor Alina Florescu. O discuție despre câinii fără stăpân, în contextul dezvăluirilor recente privind masacrarea unor maidanezi la un centru din Suraia, județul Vrancea. Ce solicită de fapt ONG-urile care apără drepturile animalelor, după cazul de la Suraia? Alina Florescu (organizația Toto&Pufi): ”Solicităm același lucru pe care l-am solicitat în ultimii 20 de ani, solicităm să se treacă la sterilizare în masă, ca metodă de management, în combinație cu educația și cu controalele. Asta este singura soluție care a funcționat la nivel mondial, iar acum noi nu mai suntem în punctul în care să ne permitem să discutăm despre o strategie, pentru că ea este una singură. Noi solicităm să fie arestați oamenii care în aceste investigații au fost arătați cum omoară cu cruzime animale și cum încalcă foarte multe legi”. Alina Florescu precizează că ONG-urile pregătesc un proces cu statul pe tema câinilor: ”În cel mai rău caz și oricum pregătim și asta de ceva timp, un proces cu statul (...). Depinde de ce avocați găsim. Noi am mai început inițiativa asta alături de câteva ONG-uri, de mai multe ori, acum iarăși suntem în discuții să o deschidem, pentru că eram în discuții să o deschidem până a apărut investigația. Dacă nu se schimbă ceva rapid, probabil că da, sigur, mergem înainte (...). În principiu, e vorba de ANSVSA, de Poliția Română, de primării, consilii locale”. Ea atrage atenția că în România, comerțul cu câini pe Internet a luat amploare: ”Este în floare comerțul cu orice câine vreți, pe orice grup de Facebook. Pe OLX s-au făcut niște demersuri să nu mai poți să vinzi chiar așa cu ușurință, adică acolo s-a implicat OLX un pic, dar în continuare găsești, probabil e foarte greu să acoperi chiar tot, dar apreciem eforturile lor de a interveni. În rest, pe Facebook, este dezastru (...). Noi trimitem sesizări la Poliție și ei spun că de fapt legea nu e chiar așa și că nu prea au ce să le facă (...). Reiese foarte clar că un câine care are drept de montă trebuie să aibă pedigree, că ăla e dreptul de montă. Și pentru că nu există chestia asta cu pedigree în lege, ei profită de faptul că nu există și că în țara noastră, orice veterinar, dacă eu am un câine și mă duc la veterinar și îi spun că-i bichon, el trebuie să treacă bichon, nu avem o autoritate care chiar să facă chestia asta și chiar să fie bătută în cuie”.

Deciziile neinspirate și stresul climatic împing Parcul Tineretului din Capitală spre un declin accelerat. Aceasta este concluzia unui studiu comandat de Asociația Parcul Natural București și realizat de peisagiștii Diana Culescu, Mihai Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter, evaluator de risc de arbori, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București. Aceasta din urmă este invitată la Planeta Verde, alături de Alexandru Oprița, coordonator de proiect la ONG-ul amintit. Studiul comandat de Asociația Parcul Natural București arată că 15% dintre arborii din Parcul Tineretului necesită intervenții. Potrivit analizei, acolo există arbori mulți, dar îmbătrâniți. În plus, 5% dintre copaci se află în categoria de risc extrem pentru siguranța publică. Studiul poate fi consultat aici. Alexandru Oprița, coordonator de proiect la Asociația Parcul Natural București, explică: ”O să încep cu lucrurile pozitive. Am descoperit un potențial imens pentru a aduce oamenii mai aproape de natură. Parcul Tineretului, pe lângă faptul că e unul dintre cele mai mari parcuri din București, avem în jur de 80 de hectare acolo, are un lac foarte mare, asta înseamnă și mai multă biodiversitate și încă de anul trecut, alături de colegii de la Parcul Natural București, am început să avem acțiuni acolo, am amenajat o pajiște cu flori de câmp pe malul lacului, pentru a promova soluțiile bazate pe natură, am amenajat un hotel de insecte, iarna asta am hrănit păsările cu semințe de floarea soarelui”. El vorbește și despre aspectele negative din Parcul Tineretului: ”Am descoperit și o parte din lucrurile care nu funcționează la fel de bine. Anul trecut, înainte de a începe intervențiile, am făcut un chestionar, ca să sondăm comunitatea, să vedem cum percep ei principalele probleme și deși nu aveam în plan să intervenim pe arbori, am descoperit că era principala preocupare a oamenilor. Oamenii erau înspăimântați de faptul că văd din ce în ce mai mulți arbori care se usucă în parc (...). O parte din arbori efectiv cad, deși par verzi, par sănătoși”. Copaci cu risc de prăbușire, în zona locurilor de joacă Studiul arată că 15% dintre arbori necesită intervenții. Ce înseamnă asta, e mult, e puțin? Andreea Răducu-Lefter, arboristă, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București: ”Este puțin, dacă o luăm pe 15%. Dar 5% dintre arbori prezintă un risc extrem, adică un risc de cădere iminent, de prăbușire, arborii nu cad doar dacă bate vântul, arborii cad și dacă este soare afară, iar 10% prezintă un risc ridicat de cădere. Acum, acest 15% este un procent mic, dar trebuie să ne raportăm la țintele care vor fi lovite, în cazul doborârii acestor arbori. Noi acești 5% cu risc extrem și 10% cu grad ridicat i-am identificat în zona locurilor de joacă și în zona locurilor de ședere. Deci atunci înseamnă foarte mult, înseamnă intervenții urgente, pentru a pune în siguranță cetățenii care frecventează aceste locuri”. Ea precizează că ”acest parc este un parc tânăr, are 50-60 de ani. Noi acum suntem într-un moment critic, biologic, unii arbori sunt maturi și intră în faza de stagnare fiziologică sau alții în faza de retragere. Noi avem foarte multe masive monospecie, adică zone care sunt compuse dintr-o singură specie, arbori care chiar dacă pe termen scurt par stabili, pe termen lung uniformitatea asta genetică înseamnă vulnerabilitate”.

Corpul de Control al Ministerului Mediului a stabilit că drumul din Pădurea Băneasa a fost construit ilegal. Ce înseamnă asta, ce ar trebui să urmeze și cât a contat presiunea pusă de organizațiile de mediu? Invitat la emisiunea Planeta Verde este președintele Eco-Civica, Dan Trifu. Ce a descoperit de fapt Corpul de Control al Ministerului Mediului în privința drumului din Pădurea Băneasa? Dan Trifu: ”Corpul de Control a descoperit că acel drum forestier în realitate numai jumătare din el a fost cândva drum forestier, iar jumătate din el era de fapt linie parcelară, adică această categorie, pădure. Normal că linia parcelară este invadată de vegetație și atunci Direcția Silvică, în speță, sub oblăduirea Romsilva, s-au apucat să defrișeze acea parte care era categoria pădure, să construiască un drum nou, fără acte, fără nimic, în prelungirea celui existent de 700 de metri. Deci un total de un kilometru și jumătate, din care 720 de metri nu erau amenajați ca drum forestier și nici nu era prevăzut în vechile amenajamente silvice”. Romsilva susține că drumul din Pădurea Băneasa nu este ilegal și nu a fost construit recent, ci există de 50 de ani, potrivit Pro TV. Pe de altă parte, Dan Trifu vorbește la RFI despre faptul că Eco-Civica a depus o cerere de intervenție în instanță, pentru anularea a două dispoziții de retrocedare a Parcului IOR. Ce înseamnă asta? Între timp, pe suprafața retrocedată în Parcul IOR, proprietarul a tăiat cam tot ce se putea tăia. Ce mai poate fi salvat acolo? Cum de nici o instituție nu a fost capabilă să oprească tăierile din Parcul IOR?

”Un abuz administrativ fără precedent: Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara a emis un aviz de mediu pentru unul dintre cele mai nocive proiecte miniere din istoria recentă a României, cel de la Certej, fără ca acesta să aibă o licență valabilă”, atrag atenția într-un comunicat de presă comunitatea Declic și rețeaua Mining Watch România. Invitată la emisiunea Planeta Verde este Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii la Declic. Roxana Pencea-Brădățan spune că emiterea avizului de mediu pentru proiectul minier de la Certej de către APM Hunedoara a fost un șoc pentru societatea civilă: ”Am fost cu totul luați prin surprindere, de-a dreptul șocați să vedem că o procedură de avizare pe care noi o știm a fi în vigoare de mai bine de 15 ani este cu totul aruncată la gunoi, în condițiile în care se eliberează un aviz de mediu pentru planul de urbanism (...), se eliberează acest act, în lipsa unei licențe miniere valide”. Reprezentanta Declic suspectează un act de corupție în emiterea avizului de mediu pentru proiectul minier de la Certej: ”Suspectăm rea-voință, suspectăm corupție, pentru că aceste decizii sunt luate cu bună știință de către funcționari ai statului român, cu încălcarea legii. În momentul de față, știind cum noi urmărim proiectul minier și cum autoritățile statului o fac, pentru că sunt implicate în procedură, nu putem să bănuim pe nimeni în acest moment de nevinovăție, de complicitate da, de corupție da. Este evident că legile și procedurile sunt încălcate, iar aceste autorități care și ele sunt toate conectate, nu e doar ceva, o problemă locală, este o problemă de fapt națională, care este sub supravegherea Ministerului Mediului, nu este întâmplătoare în acest moment”. Miza luptei în instanță, în cazul minei de la Certej În opinia Roxanei Pencea-Brădățan, ”era nevoie de acest aviz, pentru a influența instanțele de judecată. De ce? În momentul în care compania minieră și-a pierdut licența de exploatare, adică nu a mai fost prelungită, ei nu au fost mulțumiți bineînțeles de această situație și au mers în instanță împotriva statului român, cu dorința de a obține prin instanță aprobarea licenței. Deci dacă nu s-a putut pe cale administrativă, atunci să forțeze în instanță. Ei bine, ei acum vor veni în fața instanței și vor spune noi avem un proiect de minerit care este avansat, are deja primul aviz, cel al planului de urbanism și prin urmare, nu ne blocați licența, pentru că ne blocați o investiție deja în curs de avizare”. Reacția ministrului Mediului, Diana Buzoianu, în cazul Certej Ministrul Mediului a avut o reacție pe Facebook. Diana Buzoianu spune că ”avizul de mediu emis de APM Hunedoara nu dă dreptul companiei Deva Gold SA să exploateze zăcămintele”. Ministrul precizează de asemenea că a dispus verificarea corectitudinii emiterii avizului în cazul minei Certej. Diana Buzoianu subliniază că Ministerul Mediului nu poate interveni peste avizele care trebuie obţinute la nivel local. Ea afirmă că APM Hunedoara are independenţă în deciziile pe care le ia cu privire la avizele emise. Comunicatul Declic și Mining Watch România poate fi citit aici.

”Protecția mediului nu este un moft”. Iată mesajul transmis la RFI de Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace și Antoniu Bumb, campaigner la Declic. Ei au criticat la emisiunea Planeta Verde intenția Ministerului Mediului de a obține acordul proprietarilor de păduri și autorităților locale, pentru stabilirea zonelor ce vor fi puse sub protecție legală strictă. România trebuie să plaseze 10% din teritoriul național sub un regim de protecție strictă. E o strategie a Uniunii Europene, care trebuie aplicată și în România. Există de altfel și un jalon în PNRR în acest sens. Ministrul Mediului spune la Digi24 că ar vrea să consulte autoritățile locale și proprietarii, înainte de a stabili suprafețele care vor fi puse sub protecție. Organizațiile Agent Green, Declic, Greenpeace și Platforma pentru Adaptare Climatică atrag atenția că stabilirea zonelor de protecție nu trebuie făcută în baza acordului proprietarilor și autorităților locale. Invitați la Planeta Verde sunt Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii pentru Păduri și Biodiversitate la Greenpeace România și Antoniu Bumb, campaigner la Declic. De ce trebuie pusă sub protecție strictă o suprafață de 10% din teritoriul național? Valentin Sălăgeanu: ”Pentru că așa ar fi bine, atât pentru natura din România, dar și pentru noi, ca societate, având în vedere că România este una dintre țările care sunt în top când vine vorba de impacturile schimbărilor climatice. Ne referim aici în special la deșertificare, aridizare, fenomene meteo extreme. O natură echilibrată ne ajută să facem față acestor impacturi”. Ce-i reproșează ONG-urile Ministerului Mediului? Valentin Sălăgeanu: ”Nu credem că a greșit Ministerul Mediului că a început acest proces și că vrea să consulte proprietarii, credem că este esențial ca ei să fie consultați, dar ca de obicei, procesul a început foarte haotic. E nevoie de un proces în două etape. O primă etapă presupune identificarea pe criterii științifice de biodiversitate a suprafețelor care se califică pentru această protecție. Și o etapă ulterioară, care este o etapă de politică publică și care presupune ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să facă desemnarea. Această desemnare a suprafețelor care intră sub protecție nu se poate face fără consultarea și implicarea tuturor celor interesați, inclusiv a proprietarilor. Deci noi nu spunem că ei nu trebuie să fie consultați. Spunem doar că dreptul de veto nu are cum să fie legal, atât în privința identificării, cât și în privința desemnării”. De partea sa, Antoniu Bumb spune că dacă nu avem, 10% protecție strictă, ”se distruge ceea ce avem, pentru că suntem una dintre acele țări care pot să ofere acest 10% arii naturale protejate. Dacă nu ajungem la acest 10%, aceste arii vor fi distruse, pentru că este ceea ce se întâmplă în acest moment. Avem și acum protecție strictă pe unele zone, avem parcuri naționale care sunt parțial, atenție, parțial protejate strict. Există această convingere a multor oameni că ceea ce avem în parcurile naționale este protejat. De multe ori, primim mesaje la Declic, unde ni se spune că trebuie să intervenim, pentru că se taie în parcul național X sau Y și e foarte greu să explicăm că din păcate, în parcurile naționale nu există protecție strictă pe toată suprafața. Avem parcuri naționale în care doar 34% este protecție strictă și pe tot restul se taie la greu”. Ce înseamnă protecție strictă? După ce criterii ar trebui alese zonele respective? Ce spune legea din prezent despre compensațiile ce trebuie acordate proprietarilor de păduri?

Trebuie să scăpăm de gaz, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI purtătorul de cuvânt al organizației Greenpeace România, Mihnea Matache. Cum a arătat anul 2025 și care sunt perspectivele în 2026, din perspectiva politicilor de mediu? Președintele american, Donald Trump, a făcut o serie de afirmații controversate la Forumul Economic Mondial de la Davos. Șeful Casei Albe a spus între altele că energia verde este o ”înșelătorie” sau o ”fraudă”, depinde cum vrem să traducem cuvântul ”scam” folosit de liderul american, care se referă în special la energia eoliană. Cum poți combate cu succes fake-news-urile privind schimbările climatice? Mihnea Matache, purtător de cuvânt Greenpeace: ”Am eu o vorbă pe care îmi place s-o spun: schimbările climatice se simt destul de greu în spatele limuzinei cu aer condiționat. Din păcate, avem de-a face cu diverși politicieni, diverse companii, care prioritizează aceste activități economice, care în mod direct afectează clima, natura și biodiversitatea și ne amenință bunăstarea noastră pe termen lung”. Raportul de impact pe 2025, lansat de Greenpeace Greenpeace România a lansat raportul de impact pe 2025. ”A fost un an încărcat, cu multe provocări sociale, politice și climatice”, arată documentul. Care a fost provocarea principală anul trecut? Organizația de mediu a avut și succese în 2025: legea pentru comunitățile de energie a fost adoptată. De ce este important acest lucru și ce sunt comunitățile de energie? Pe de altă parte, Greenpeace a continuat și lupta în instanță anul trecut. Organizația reclamă limitările accesului la justiție în cauze de mediu. Ce înseamnă asta? Greenpeace este unul dintre opozanții proiectului Neptun Deep, de extragere a rezervelor de gaze din Marea Neagră. ONG-ul are un război întreg cu Ministerul Energiei. Care e problema cu acest proiect, de ce se opune organizația ecologistă?

Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an la nivel global din istoria măsurătorilor meteo. Între timp, în aceste zile, România traversează un episod destul de lung de vreme geroasă. Care sunt explicațiile științifice pentru aceste extreme climatice? Am discutat la emisiunea Planeta Verde cu climatologul Roxana Bojariu, de la ANM. Episodul de ger care afectează România este normal pentru această perioadă a anului, spune la RFI climatologul Roxana Bojariu. Ea precizează că iernile de altă dată însemnau zăpadă și frig din decembrie până în martie. Roxana Bojariu spune că extremele climatice, adică valuri din ce în ce mai lungi de caniculă vara și episoade de ger iarna, reprezintă deja o normalitate climatică. Ce ne arată faptul că 2025 a fost al treilea cel mai fierbinte an din istorie? Cum oprim tendința de încălzire a climei? În ciuda studiilor științifice, care arată o încălzire alarmantă a climei la nivel global, există în continuare voci care pun la îndoială această realitate. Cum se manifestă cel mai des climato-negaționismul? Cum poate fi combătută cu succes retorica negaționistă în privința schimbărilor climatice? Cât încurcă eforturile climatice globale faptul că la Casa Albă e un președinte climato-sceptic, Donald Trump?

Situațiile în care proprietarii de mașini hibride plătesc un impozit mai mare decât cei care au un autoturism mai poluant nu vor influența achiziția de vehicule prietenoase cu mediul. Iată ce spune la RFI specialistul în industria auto Ștefan Guga, în contextul controverselor apărute la acest început de an. El declară la emisiunea Planeta Verde că situațiile de acest gen ar trebui să fie teoretic simple excepții. Ștefan Guga spune că ”sistemul arată în felul următor: pentru mașinile electrice se plătește 40 de lei, foarte puțin, pentru mașinile hibride care au un anumit nivel al emisiilor, că asta e important, reducerea este de maxim 30% și asta hotărăște Consiliul Local, dar variază și de la localitate la localitate, asta e important, depinde și de Consiliul Local ce priorități au autoritățile locale, deci s-a trecut de la o reducere de minim 50% la una de maxim 30% și apoi, pentru celelalte mașini, inclusiv pentru hibridele care poluează peste un anumit nivel se păstrează grila aceea cu puterea motorului și se introduce și un coeficient, în funcție de nivelul de poluare, de norma euro”. El precizează că ”situația în care plătești mai mult impozit pentru o mașină hibridă, decât pentru o mașină cu motor cu combustie internă, nu este chiar corect să spunem că este o mașină poluantă, că și mașina hibridă poluează, diferența depinde de cât poluează și cât de puternică este mașina hibridă față de cealaltă. Putem, matematic vorbind, să avem o situație în care să avem o mașină hibridă cu motor foarte puternic, care are și emisii mari, deși este hibridă, deci mașinile hibride nu sunt neapărat prietenoase cu mediu, pe respectiva mașină să se plătească mai mult decât pentru o mașină mică, Euro 3, cu motor mic. Dacă luăm aceeași mașină, de aceeași dimensiune, de aceeași putere a motorului cu combustie internă, e greu de crezut că avem situații în care se plătește mai mult pentru hibridă”. Ștefan Guga spune că ”unde s-a greșit enorm și unde se greșește constant în România este că se publică lucrurile astea cu două-trei săptămâni înainte să intre în vigoare, nici nu știi la ce să te aștepți și după aceea și în spațiul public se rostogolesc tot felul de... cum e chestia asta că plătești, dar sigur, în situații excepționale pot fi și lucruri care par aberante, dar dacă te uiți mai aproape nu sunt, că totuși sunt niște formule, e un tabel, aplici niște coeficienți și asta este, dar greșeala majoră este că se fac lucrurile pe ultima sută de metri”.

Demers important realizat de societatea civilă în colaborare cu autoritatea publică locală: e vorba de Carta Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1, lansată de asociația Ecopolis. Este primul document de acest gen din România, rezultat în urma unui proces de consultare publică și cooperare între ONG-uri și stat. Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a organizației, Oana Neneciu. Ce este Carta Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1? Oana Neneciu: ”Carta Albă este un document care conține în primul rând 62 de piste de acțiune pentru un Sector 1 al Bucureștiului rezilient climatic. Practic, o listare a proiectelor necesare, pentru ca această bucată de oraș să devină în timp rezilientă climatic, cetățenii să simtă o îmbunătățire a calității vieții”. De ce era nevoie de o Cartă Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1? Directoarea Ecopolis: ”Acest model de consultare a publicului, plus ONG, plus municipalitate există în marea majoritate a orașelor europene. Așa teoretic ar trebui să se întâmple când construiești orice strategie de orice tip (...). Niciodată nu știm, nici măcar noi, ONG-urile care activăm în domeniul mediului, nu știm cu adevărat ce se întâmplă la nivel de cartier, de stradă, de bloc. Cetățenii știu cel mai bine cu ce se confruntă și practic de acolo am plecat”. Ce poate învăța Bucureștiul de la alte mari orașe ale Europei, pentru a combate eficient poluarea aerului? Oana Neneciu: ”În Paris, străzile adiacente școlilor sunt închise pe perioada în care copiii intră la școală, cel puțin, dacă nu se poate permanent. Practic, părinții nu mai au acces deloc cu autovehicule personale în jurul școlilor, asta pentru că aerul e foarte poluat și poți să reduci din această poluare prin demersuri simple, închizi străzile. În Paris, am văzut chiar o școală care are un zid imens de beton, ca să blocheze poluarea de la o arteră foarte mare, un zid înalt”. Carta Albă a Rezilienței Climatice cuprinde peste 60 de direcții de acțiune, de la infrastructură verde și mobilitate urbană, până la politici publice și echitate socială. Carta Albă conține o Hartă Climatică a Sectorului 1, care scoate în evidență punctele vulnerabile și resursele locale.

Societatea civilă așteaptă rezultate palpabile de la noul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu. Acesta nu va putea livra însă prea multe în doi ani și jumătate, până la alegerile din 2028, spune la emisiunea Planeta Verde directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi. Ea speră însă ca liberalul să facă măcar primii pași concreți, inclusiv în direcția colaborării cu ONG-urile. Alina Kasprovschi precizează că așteptările de la Ciprian Ciucu sunt mari: ”Așteptările de la noul primar se regăsesc în ceea ce noi împreună cu comunitatea Platformei de Mediu pentru București am lucrat și am pus într-un document numit Pactul de Mediu pentru București. Dacă e să ne uităm la zona de natură urbană, ne interesează creșterea spațiului verde și aici ne uităm și la suprafețe, unde suntem sub media europeană, sub minimum recomandat de OMS, dar mai ales a calității lor”. Directoarea executivă a Fundației Comunitare București se referă și la calitatea aerului în Capitală: ”Ne uităm la calitatea aerului, care vine din spațiul verde, dar vine și din tot ce înseamnă poluare, câte mașini avem, faptul că avem mai multe mașini în București decât avem oameni, faptul că multe din mașinile din București sunt mai vechi de zece ani, asta înseamnă un nivel de poluare destul de ridicat, faptul că nu avem zone de emisii reduse, așa cum au alte capitale, faptul că nu modificăm în nici un fel modul în care se circulă în București”. Alina Kasprovschi nu se așteaptă ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să poată livra prea multe lucruri până în 2028: ”Nu cred că va putea să livreze în doi ani și jumătate foarte mult, suntem realiști și cred că e important să fim realiști, pentru că de-a lungul timpului, am fost foarte entuziasmați noi, românii, în general, de anumite alegeri și am crezut că gata, viața noastră se va schimba în șase luni, ceea ce știm acum că nu este posibil, hai să fim maturi și să ne dăm seama că în doi ani și jumătate ce poate să facă un primar este să înceapă să organizeze lucrurile, să înceapă să câștige finanțări, să aibă o echipă cu care să poată lucra, ăsta e unul din lucrurile care și pe noi ne interesează, să avem cu cine să lucrăm în Primăria Capitalei, e o problemă atunci când vorbim de experți”.

Ce înseamnă un oraș neutru climatic, un oraș smart, prietenos cu locuitorii săi? Convenția M100 pentru Neutralitate Climatică are loc în perioada 27–28 noiembrie, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din Capitală. Ce este M100, care sunt mizele, ce înseamnă un oraș neutru climatic, ce proiecte propun orașele din program și cât de importantă e colaborarea dintre instituțiile statului și societatea civilă? Invitați la emisiunea Planeta Verde: Adrian Curaj, director general la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării și Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România. Adrian Curaj explică pentru început ce este M100: ”M100 este platformă de resurse, un loc în care ne propunem ca orașele care își propun să meargă pe drumul acesta al transformărilor spre ceea ce spunem climatic neutru și inteligent, să aibă unde să găsească resurse, unde să găsească expertiză, unde să schimbe bună practică și mai ales unde să vadă și să aibă concentrate resursele de finanțare pentru proiectele lor”. Ce înseamnă un oraș neutru climatic? Adrian Curaj: ”Înseamnă practic a avea un oraș care afectează cât mai puțin natura (...). La nivel european, există o misiune, care adresează 100 de orașe climatic neutre și smart. România a participat la competiția de selecție, sunt trei orașe prezente acolo (...). Am zis în felul următor: se întâmplă la nivel de Comisie Europeană așa ceva, dar noi ce facem, trei orașe sunt reprezentative, ele sunt pentru România, dar sunt tot ce poate România? Nu. Și atunci, am spus că noi am inventat acest mecanism, această platformă, care se numește M100, pentru că ne-am propus ca nici un oraș să nu fie lăsat în urmă”. Cum definim un oraș prietenos? Ștefan Bâlici: ”Un oraș în care viața de zi cu zi să se poată desfășura firesc, care să nu pună nici un fel de dificultăți sau piedici în calea activităților noastre cotidiene, dar mai ales un oraș care să ne ofere un mediu propice pentru viață, un mediu curat și sănătos și să încurajeze interacțiunea socială și în felul ăsta, coeziunea și să conducă la o stare de bine pentru toți locuitorii. Ăsta e idealul, către asta vrem să ne îndreptăm”.

O discuție la emisiunea Planeta Verde pe două subiecte care privesc energia, dar dintr-o perspectivă ecologistă. Legea care modifică regimul ariilor naturale protejate a fost atacată de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. În paralel, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind comunitățile de energie. Ce înseamnă toate astea, care sunt așteptările ONG-urilor de mediu? Invitații RFI sunt purtătorul de cuvânt al organizației Greenpeace România, Mihnea Matache și Andrei Crăciun, coordonator de campanii la ONG-ul amintit. Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR în privința unei legi controversate, care a provocat nemulțumirea activiștilor de mediu. E vorba de legea care modifică regimul ariilor naturale protejate, pentru a face loc unor proiecte hidro începute înainte de anul 2007. Șeful statului susține că documentul ”ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene”. Mihnea Matache salută demersul președintelui: ”Noi primim foarte pozitiv această noutate. În sfârșit, un actor politic important ia o poziție fermă și semnificativă în această dezbatere, o dezbatere destul de dezechilibrată. Ani de-a rândul, am avut partidele tradiționale care au promovat aceste proiecte, partide conectate foarte puternic cu companiile direct beneficiare de pe urma acestor proiecte, o luptă total inegală”. Comunitățile de energie: de ce este importantă Ordonanța de Urgență adoptată recent de Guvern? Andrei Crăciun: ”În sfârșit, cetățenii, împreună cu municipalitățile, cu autoritățile locale, cu IMM-uri sau asociații, toți acești actori pot în sfârșit să se coaguleze în proiecte comune, prin care să producă, să administreze, să gestioneze sau să consume energie regenerabilă, proiecte comune de energie regenerabilă, dezvoltate la nivel local. Ceea ce este important de subliniat este că acest pas se întâmplă după o întârziere foarte mare, de aproape trei ani, în care societatea civilă, UAT-urile, cetățenii au solicitat legislație pentru comunități de energie”.

Summit-ul climatic COP30 începe luni, 10 noiembrie, la Belem, în Brazilia. Liderii planetei încearcă să-și reînnoiască promisiunile privind clima. Cât de serioase sunt ambițiile climatice ale țărilor participante, de ce suntem în pragul unui eșec și ce are de făcut România? Invitată la Planeta Verde este vicepreședinta asociației REPER21 Ana-Maria Pălăduș. Organizația sa este coordonatorul național al Pactului Climatic în România. Care e miza COP30 din orașul brazilian Belem? Ana-Maria Pălăduș: ”E un COP important, pentru că are loc la zece ani de zile după un alt COP foarte important care a avut loc la Paris. În 2015, președinția franceză a anunțat ca un mare succes al negocierii COP-ului de atunci faptul că statele au agreat limitarea creșterii temperaturilor medii globale la 1,5 grade față de perioada preindustrială (...). Acest angajament de 1,5 grade este cam greu de ținut. Deci o primă miză importantă a întâlnirii este să vedem unde suntem cu această țintă de 1,5 grade (...). Suntem pe o traiectorie de creștere a temperaturilor medii globale de cel puțin 2,3 grade până la finalul acestui secol. Deci suntem cu aproape un grad peste ce-și propune Acordul de la Paris”. António Guterres, secretar general ONU, spune într-un interviu pentru The Guardian că omenirea a eșuat în încercarea de a opri încălzirea globală sub pragul de 1,5 grade Celsius față de epoca preindustrială. Ce înseamnă când acest mesaj vine de la cel mai înalt nivel? Ana-Maria Pălăduș: ”Înseamnă, așa, fără să alertăm publicul, că ne îndreptăm spre un zid, cam asta ne spune. De altfel, este printre singurii lideri internaționali de anvergură care vorbesc foarte franc despre lucrul acesta. Foarte lume spune: domnule, nu trebuie să alarmăm lumea, pentru că produce frică, frica imobilizează sau produce fugă. Eu cred că de multe ori, frica poate să ne și mobilizeze, poate să ne dea un imbold”. Modificările climatice sunt o ameninţare fără precedent, care afectează sănătatea a milioane de oameni, arată un raport publicat de revista Lancet. În medie, 546.000 de decese pe an au fost cauzate de căldură în perioada 2012-2021, în special în Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud, în contextul în care episoadele de caniculă se accentuează. Contextul Ultimii zece ani au fost cei mai fierbinți din istorie. 2024 a fost cel mai cald din istoria măsurătorilor. Miniștrii Mediului din Uniunea Europeană au ajuns pe ultima sută de metri la un acord privind reducerea cu 90% a emisiilor de CO2 până în 2040, înaintea COP30 din Brazilia. Mai este UE vârful de lance în lupta cu schimbările climatice sau locul său este luat de China și Brazilia? Brazilia a înregistrat anul trecut cea mai mare scădere anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră după 2009. Acest lucru a fost posibil în special datorită reducerii defrişărilor, potrivit Agenției France Presse. Statele Unite în schimb și-au revizuit ambițiile climatice în mandatul președintelui Donald Trump, el însuși un negaționist al schimbărilor climatice.

Trotinetele electrice trebuie reglementate mai bine în legislație, spune la RFI președintele asociației Go4Fun România, Mihai Deneș, invitat la emisiunea Planeta Verde. Reacția sa vine după ce Parlamentul a decis că trotinetele și bicicletele electrice vor avea nevoie de poliță RCA obligatorie. Noua regulă vizează vehiculele care depășesc 25 de kilometri pe oră sau care cântăresc peste 25 de kilograme. Mihai Deneș declară că măsura privind RCA-ul obligatoriu pentru trotinetele și bicicletele electrice nu rezolvă problema de fond: ”Este o incoerență legislativă, pentru că aici este vorba despre legea RCA, care definește într-un anumit fel vehiculul și în România se mai aplică OUG 195, care reglementează și ea diferit aceste definiții. Deci vehiculul este definit într-un fel în legea RCA și total diferit în OUG 195”. Realizator: Nu este normal ca un vehicul electric să aibă RCA? În caz de accident, cine răspunde? Mihai Deneș: Directiva europeană chiar subliniază faptul că lasă la latitudinea statelor membre să pună sau nu RCA. Foarte multe state nu au adoptat această metodă. Pe de altă parte, OK, dacă punem această metodă, cei de la ASF au venit cu ideea că o să lipească un sticker pe bicicletă sau pe trotineta respectivă, un sticker care să confirme faptul că ai plătit RCA-ul, dar când se produce un accident, este foarte greu de probat, vin cu exemplul din Germania, unde polițiștii au o reglementare de acest gen și au doar două-trei standuri de cântărire omologată a acestor vehicule, ca să vadă dacă au peste 25 de kilograme. Pe de altă parte, un biciclist sau trotinetist care atinge o mașină poate să dispară imediat pe o străduță, pe o alee și șoferul nu are o dovadă, pentru că acea trotinetă nu are un număr de înmatriculare, pot să fie două persoane îmbrăcate la fel, cu același tip de bicicletă, să spunem. Trotinetele electrice, un pericol? Realizator: Trotinetele electrice sunt percepute de multe persoane ca un pericol, din cauza modului în care le folosesc unii oameni. Sunt persoane care merg în viteză, fie pe trotuar, fie pe carosabil, fără cască, fără nici o formă de protecție, uneori sunt și câte două sau chiar câte trei persoane pe aceeași trotinetă, în multe cazuri fiind vorba de adolescenți. Cum rezolvi problema, de unde începi reglementarea? Mihai Deneș: Păi, în primul rând, în definiția trotinetei, este un vehicul cu două sau trei roți, până la 25 de kilograme și care poate să prindă maxim 25 de kilometri pe oră. Asta este definiția actuală. Între 25 km/h și 45 km/h sunt mopedele. După aceea, este un altfel de vehicul. În primul rând, cea mai mare problemă și semnalul nostru de alarmă este că sunt foarte mulți distribuitori în România, care pun pe piață produse neomologate. Deci de aici ar trebui să plecăm în primul rând, să definim aceste categorii clar și să vedem câte controale au fost făcute sau câte măsuri au fost luate împotriva acelor persoane care aduc și le pun pe piață. Și atunci, reglementăm ceva ce nu există legal, ne chinuim degeaba, ar trebui definite întâi aceste categorii.   Realizator: Totuși, unele reglementări există și în prezent, dar ele nu funcționează. Care e soluția aici? Mihai Deneș: Trebuie un enforcement mai mare din partea polițiștilor. Sunt zeci de exemple în care se vede cum doi sau trei pe trotinetă trec pe lângă o mașină de Poliție și aceia nu fac nimic, pentru că au altă misiune. Pe de altă parte, există sistemul de camere de supraveghere. Toate primăriile din orașele mari au camere de supraveghere. Metode ar fi. Doar prin enforcement și prin amendă poți să rezolvi. Așa au rezolvat și nemții și austriecii și francezii.

România s-a încălzit accelerat în ultimele trei decenii, iar perioada 2023-2024 a fost cea mai călduroasă din istorie, de când se fac măsurători meteo în țară. Iată doar una dintre concluziile raportului științific ”Starea climei România 2025”. Unul dintre autorii raportului, Sorin Cheval, cercetător științific la ANM, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde. Raportul ”Starea climei România 2025” a fost publicat pe site-ul Info Clima. Potrivit acestui studiu științific, în vara anului 2024 au fost 49 de zile de caniculă în România. Ce arată simulările științifice, cum va arăta vara în următoarele decenii? Sorin Cheval spune că vom avea o lună în plus de vară: ”Spre finalul secolului ne așteptăm cel puțin la încă o lună de vară, care se va lipi practic de ceea ce avem deja. Deja, avem o vară extinsă, se vorbește foarte mult despre schimbarea anotimpurilor, dispar anotimpurile de tranziție și vedem valuri de căldură care apar tot mai devreme, deja, în aprilie, sfârșit de aprilie, avem valuri de căldură. Acum 30 de ani nu se întâmpla acest lucru. Se duc tot mai târziu, în octombrie avem valuri de căldură, deci se extinde acest interval. S-a adăugat deja o lună de vară, asta vreau să subliniez, față de acum 30 de ani, dar până la finalul secolului vom avea încă o lună de vară și nu o vară oarecare, ci o vară cu temperaturi ridicate”. Sorin Cheval precizează că ”există un studiu al Băncii Mondiale pe 2025, în care se analizează între altele mortalitatea asociată temperaturilor extreme, valurilor de căldură, caniculei, iar Bucureștiul este pe locul trei în Europa în ceea ce privește estimările până la sfârșitul secolului, pe primul loc este Istanbul, urmează Atena, deci două orașe care sunt cumva greu de comparat cu Bucureștiul, din cauza mărimilor și sunt mai la sud de București, deci practic, Bucureștiul va avea până la finalul secolului cea mai mare mortalitate asociată valurilor de căldură, din cauza fenomenului în sine, pe care nu-l putem întoarce, dar și din cauza felului în care este construit orașul”. România este o țară dependentă de agricultură. Conform raportului privind starea climei, seceta nu doar că devine mai lungă, ci și mai severă. În paralel, aridizarea s-a extins accelerat, de la 12% din suprafața României în anii 70, la peste 50% în perioada 2021-2024. Peste 12 milioane de români locuiesc în orașe, iar mai mult de jumătate dintre ei sunt expuși zilnic unor temperaturi cu până la opt grade mai mari decât în satele învecinate. Și aici vorbim de așa-numitele insule de căldură.

Bucureștiul și-a propus să devină neutru din punct de vedere climatic în următorii zece ani. Capitala face parte din proiectul M100, prin care orașele europene primesc bani pentru a deveni mai prietenoase cu mediul. Bogdan Dragnea este director în Primăria Capitalei și ofițer pentru neutralitate climatică. El declară la emisiunea Planeta Verde că Bucureștiul și-a propus un obiectiv ambițios legat de climă, care poate fi atins: ”Pe de o parte, din perspectivă politică, este o ambiție europeană, o ambiție la nivel de Uniune Europeană. În egală măsură, este un pact democratic de colaborare, în vederea îmbunătății calității vieților oamenilor în oraș”. Ofițerul pentru neutralitate climatică subliniază că ”Bucureștiul trebuie să facă multe lucruri, dar cel mai important este să înțeleagă acest demers de schimbare de paradigmă, mai departe de faptul că noi știm tehnologic să cântărim, să inventariem carbon, la nivel mondial, nu neapărat în România, am atins niște performanțe climatice în legătură cu acest subiect fabuloase”. Bogdan Dragnea spune ce proiecte vor fi incluse în proiectul M100: ”M-aș duce către zona de infrastructură verde-albastră, este un domeniu prioritar pentru cetățeni (...). Am inclus în contractul climatic ca axă prioritară Dâmbovița, axă prioritară verde-albastră (...), cât și Centura Verde a Bucureștiului, sunt două elemente vitale pentru oraș. Acestea sunt ambiții mari. Contractul climatic îmi place să cred că vorbește comunităților și micro-comunităților la fel de mult cum vorbește orașului, în întregul lui, adică vrem să venim la nivel comunitar și să înțelegem cum parteneriem, prin instituții subordonate ale orașului, cu grupuri de inițiativă civică, de exemplu, în dimensiunea unor grădini comunitare, care pot fi la nivel de școală, la nivel de perimetru al locuinței. Mai mult decât atât, ne gândim inclusiv la valorificarea acestui spațiu, acestor infrastructuri verzi cuprinse în patrimoniul instituțiilor publice”.

Autoritățile pun presiune pentru finalizarea investițiilor în hidrocentralele începute acum 30-40 de ani. Politicieni importanți, precum premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei, Bogdan Ivan și liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, insistă că aceste proiecte sunt vitale pentru independența energetică a țării. ONG-urile atrag însă atenția asupra costurilor de mediu. Invitată la Planeta Verde este Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziție energetică de la Bankwatch România. Premierul Ilie Bolojan spune că ”avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările lâncezesc”. În replică, Laura Nazare afirmă că ”trebuie să ne asigurăm că această finalizare a unor proiecte începute în era comunismului nu e folosită ca pretext pentru ocolirea unor standarde și proceduri de mediu. Este o falsă urgență, de altfel, pentru că și dacă aceste proiecte ar fi aprobate, să spunem, ipotetic vorbind, acestea nu ar fi gata azi sau mâine, ar mai dura ani buni până la aprobare, până la finalizarea tuturor studiilor necesare. Deci chiar dacă s-ar relua imediat, nu s-ar rezolva nici o criză actuală”. Replică pentru ministrul Energiei: ”Transformă ignoranța în virtute” Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declară la Digi24 că ”e total ilogic cum investiţii începute acum 30 de ani, acum 10 ani, făcute în proporţie de peste 80%, care deja au avut impact asupra mediului, să fie blocate, din cauza existenţei unor moluşte, peşti sau greieri”. Reprezentanta Bankwatch România îi răspunde: ”Este total trist să vedem astfel de mesaje care vin de la persoane care au putere de decizie și acest mod de a ironiza natura arată cât de puțin înțelegem la vârf legătura dintre un mediu sănătos și economie. Popândăii, moluștele, libelulele, acestea sunt specii care în definitiv contribuie la stabilitatea ecosistemelor. Nu există o opoziție între mediu și dezvoltare, din contră, protejarea mediului este o situație fundamentală pentru o economie sănătoasă. Mi se pare că este un discurs foarte periculos, pentru că transformă ignoranța în virtute. A lua în derâdere natura arată cât de superficial tratăm acest subiect vital. Ecosistemele, speciile protejate nu sunt un moft (...). Autoritățile tratează natura ca pe o piedică”. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a făcut și el o afirmație ironică la RFI: ”E aberant ca o instanță să suspende un acord de mediu, din cauza unor popândăi”, spune parlamentarul. El o acuză pe Diana Buzoianu de la Mediu că întârzie emiterea avizelor pentru trei hidrocentrale. Senatorul PSD cere finalizarea investițiilor în unități începute acum 30-40 de ani, oprite de instanțe, la sesizarea unor ONG-uri: ”Eu am înțeles că trebuie să avem grijă și de niște peștișori și de niște păsărele cărora le tulburăm cuibul, dar România trebuie să se dezvolte și dezvoltarea unei țări înseamnă până la urmă să afectezi mediul”. Justiția și hidrocentralele Unele proiecte hidro au fost oprite în Justiție, la sesizarea unor ONG-uri. Vor ține cont autoritățile de aceste verdicte? Tribunalul Cluj a aprobat cererea Bankwatch și Declic pentru oprirea temporară a lucrărilor la hidrocentrala Răstolița. Aceasta este a treia victorie în instanță din acest an. Ce ar trebui să se întâmple mai departe în cazul Răstolița? Care e de fapt problema cu aceste hidrocentrale? Ce ar trebui să se întâmple cu acele hidrocentrale unde lucrările sunt la 70%-80%? Dacă ar fi demolate, nu ar exista un impact asupra mediului? Cum împaci obiectivul de a atinge independența energetică a României cu obligația de a proteja mediul? România nu va putea închide centralele pe cărbune, înainte de a avea alternative viabile de producție a energiei, spune pe de altă parte Bogdan Ivan. El crede că aceste unități trebuie să funcționeze atât timp cât țara are nevoie de ele și precizează că se poartă negocieri cu Comisia Europeană pentru menținerea acestora în funcțiune. Premierul Bolojan a vorbit și el despre producția de cărbune. ”Nu avem decât două direcții strategice: ori încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, în așa fel încât să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenții ori dacă aceste lucruri nu vor fi făcute, din cauza costurilor foarte mari, a doua ipoteză este să renunțăm la producția pe cărbune”, spune șeful Executivului, care precizează că susține prima variantă.

Utilizarea datelor din satelit poate ajuta autoritățile locale în procesul de planificare urbană, pe fondul schimbărilor climatice. Invitată la Planeta Verde este președinta organizației ”Pur și Simplu Verde”, Ioana Petrescu, fost ministru de Finanțe, ambasadoare a Pactului Climatic European, care conduce Centrul pentru Leadership și Inovare la SNSPA, unde se ocupă de economia spațială și tranziția verde. Ce rol joacă știința în adaptarea la schimbările climatice? Ioana Petrescu: ”Îmi pare bine că discutăm despre adaptare, pentru că din nefericire, în România se discută foarte puțin. Există o strategie națională pentru adaptare la schimbările climatice, dar se știe foarte puțin despre ea. În mod normal, toată acea strategie ar trebui să fie implementată folosind date cât mai bune și exacte (...). Mi-ar plăcea foarte mult să văd că administrațiile locale folosesc date de ultimă oră, astfel încât să intervină exact acolo unde trebuie (...). Când vorbim despre adaptare climatică, vorbim de insulele de căldură. În București există această problemă. Practic, se face extrem de cald în anumite zone, în orașele mari și asta pentru că nu există destule spații verzi, pentru că există foarte mult trafic, pentru că sunt clădiri foarte mari, care nu permit aerisirea în zonele respective”. România a avut o vară fierbinte, cu multe valuri de caniculă și furtuni violente. Cum ne ajută datele din satelit să proiectăm orașe mai rezistente la schimbări climatice? Ioana Petrescu: ”Prin datele din satelit, se pot identifica unde se creează aceste insule de căldură în orașe și atunci se pot lua măsuri concrete, în sensul de împădurire, amenajezi mai multe spații verzi, poți să pui acoperișuri în zona respectivă, astfel încât când lumea așteaptă un mijloc de transport, să nu stea în soare, poți să pui mai multe surse de apă”. La ce ajută să monitorizezi râul Dâmbovița din spațiu? Ce poate învăța România din experiența altor țări, în privința utilizării datelor din satelit? Care e rolul societății civile în procesul de popularizare a științei climatice, cum traduci știința pe înțelesul omului de rând? O discuție pe larg despre știință și mediu, la Planeta Verde, cu Ioana Petrescu.

Trotinetele electrice ar trebui interzise temporar, solicită o petiție lansată de psihologul Mihai Copăceanu, în contextul în care peste 1.500 de accidente au avut loc numai în acest an, soldate cu șapte morți. De partea sa, președintele asociației Go4Fun România, Mihai Deneș, consideră că trotinetele nu trebuie interzise, ci reglementate mai bine. Cei doi au fost invitați la emisiunea Planeta Verde de la RFI. Peste 1.500 de accidente cu trotinete electrice au avut loc numai în acest an, soldate cu șapte morți. Cele mai multe accidente, 80%, au fost din vina conducătorilor trotinetelor electrice, arată datele Poliției Române, prezentate de G4Media. Primăria din Piatra Neamț a decis să interzică trotinetele de închiriat. Între timp, în Parlament a fost depus un proiect de lege, care înăsprește regulile de folosire a acestor vehicule. Psihologul Mihai Copăceanu explică de ce ar trebui interzise temporar trotinetele electrice, așa cum solicită de altfel și petiția în acest sens: ”Este un cuvânt cheie care trebuie precizat și anume temporar. Aș mai adăuga și ce am avut în 2024 și în total avem 3.500 de accidente și 18 decese. Am legiferat și am permis trotinetelor să creeze victime umane și din păcate, inclusiv decese. România nu a fost și nu este pregătită să ofere siguranța mersului pe trotinete în orașele mari sau chiar în orașele mici. Avem o serie de lucruri care trebuie remediate - de la infrastructură și avem o grămadă de state europene care spun că ai nevoie de o pistă specială pentru trotinete, astăzi, trotinetele circulă pe șosele, pe drumuri, pe trotuar - și până la educație”. ”Trotinetele electrice nu trebuie interzise, ci reglementate” De partea sa, președintele asociației Go4Fun România, Mihai Deneș, spune că trotinetele electrice nu trebuie interzise, ci doar reglementate mai bine: ”Din păcate, nu pot să fiu de acord cu interlocutorul meu. În România, există o legislație pentru aceste trotinete, sunt asimilate bicicletelor și bicicletelor electrice, cele care funcționează până la 25 de km/h, ca și viteză maximă. Domnul se referă la alte autovehicule, care nu respectă această legislație. Cele care depășesc această viteză nu sunt încadrate, sunt ilegale în România, deci nu pot fi folosite legal”. Mihai Deneș precizează că ”în România, OUG 195 prevede clar ce înseamnă trotinetă electrică, înseamnă un dispozitiv cu două roți, care ajunge până la 25 km/h. Tot ce există peste nu este reglementat și chiar dacă am interzice, nu putem să interzicem ceva care în legislație nu există. În primul rând, ar trebui definit în legislație. Doi: există studii în toată Europa, în țări puternice precum Franța, Olanda, Germania, Austria, unde s-au găsit soluții. La noi, nu ar trebui găsită o metodă de a interzice trotinetele, ci de a le reglementa și pe acelea care circulă ca motocicleta, în regim de moped sau în regim de mare viteză (...). Sunt foarte trist și eu că aud și știu că sunt accidente, dar aceste accidente sunt datorate unor utilizatori care din punctul meu de vedere ar fi trebuit să aibă toți dosar penal, pentru că utilizează un vehicul care nu este reglementat de legislația din România (...). Deci soluția nu ar fi să interzicem, ci să reglementăm și factorii de decizie din Comisia de Transporturi să asculte de studii”. De multe ori, adolescenții merg câte doi sau câte trei pe aceeași trotinetă electrică. Mihai Copăceanu explică: ”Asta arată clar că li s-a dat copiilor bucuria de a folosi trotinetele, fără să îi responsabilizăm printr-o educație constantă, dar nu un simplu curs, o simplă întâlnire, un simplu afiș, un simplu spot publicitar (...). Cum spuneau și cifrele Poliției Române, da, e adevărat, 80% dintre cei responsabili din păcate sunt victime, adică tot mortul e de vină, ca să vorbesc pe românește”.

România trebuie să-și diversifice sursele de energie și să nu rămână ancorată în politicile de acum 40 de ani. Iată ce spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI Otilia Nuțu, specialistă în energie la Expert Forum, care comentează unele declarații tranșante făcute de ministrul de resort, Bogdan Ivan, despre riscul de blackout și ”moluștele și greierii” care blochează investiții începute acum 30 de ani. ”România riscă un blackout, dacă închide centralele pe cărbune”, a avertizat recent ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la Digi24. El vrea să ceară Bruxelles-ului să accepte o amânare, până când vor fi gata centralele pe gaz de la Iernut și Mintia. Otilia Nuțu spune că situația este mult mai nuanțată decât o vede ministrul Energiei: ”Mi se pare un cerc vicios aici. Pe de o parte, nu putem să le închidem, din cauză că nu s-au construit altele. Pe de altă parte, nu se construiește nimic altceva, din cauză că rețeaua este ocupată de aceste centrale, care sunt vechi”. Ea subliniază că ”trebuie să înțelegem că aceste centrale nu sunt doar poluante, ci și foarte ineficiente, în sensul că nu intră în piață, din cauză că produc la costuri atât de mari, încât nu pot să concureze cu alte surse de producere a energiei. Faptul că noi importăm energie este în parte datorat faptului că aceste centrale sunt atât de scumpe, încât nu pot concura nici cu importurile”. Otilia Nuțu afirmă pe de altă parte că ”noi nu putem să ne mai bazăm în 2025 securitatea energetică pe niște centrale care au fost construite începând cu 1965. Într-adevăr, mai există în alte țări europene, în Germania, centrale pe cărbune, dar acelea sunt construite în anii 90, sunt mult mai eficiente, deci aceste centrale nu au fost deloc modernizate în ultimii 35 de ani (...). Problema este că nici nu mai avem cărbune suficient de mult și de bun, că partea de extracție de cărbune este la rândul ei foarte învechită, că aceste centrale nu reușesc să concureze cu alte surse de producere a energiei”. Moluște, greieri și hidrocentrale Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, mai susține că ”este ilogic ca investiții de 30 de ani să fie blocate de moluște și greieri”. El se referă la proiecte realizate în proporție de 80%, care produc energie ieftină și verde, în opinia sa și care au fost blocate de diverse instanțe, sesizate de ONG-uri. Otilia Nuțu spune că ”dacă ți-ai prăpădit sute de milioane și mai ai un pic și termini proiectul respectiv, mai investești acel un pic, chiar dacă înseamnă să pierzi și mai mult, în loc să renunți la pierdere. Da, sunt foarte multe proiecte care au fost începute înainte de 1989 și care unele dintre ele până la urmă au dat faliment, pentru că nu au sens în economia de piață. Acum, legat strict de aceste hidrocentrale, până la urmă, dacă o instanță le-a blocat, asta înseamnă că nu ONG-ul le-a blocat, ci instanța a spus că nu are sens să fie continuat proiectul respectiv”. Reprezentanta Expert Forum crede că ”aceste hidrocentrale mai au încă un risc foarte mare. Ne uităm la cum a evoluat vremea în ultimii ani și vedem că au fost perioade lungi de secetă, în ultimii cinci ani au fost cel puțin doi ani în care a fost o secetă prelungită și în care Hidroelectrica a avut probleme reale, vedem că anul acesta Hidroelectrica are probleme să-și respecte contractele la care s-a angajat și atunci trebuie să cumpere energie din altă parte, ca să-și onoreze aceste contracte și cumva trebuie să ne gândim că dacă ai niște râulețe mici, poate sunt mai vulnerabile la schimbările climatice decât Dunărea”.