Claim OwnershipPunctul pe Știri cu Magda Grădinaru
Subscribed: 780Played: 7,611
Subscribe
© Rock FM
Description
Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.
106 Episodes
Reverse
Douā știri au dominat agenda: noua amânare de la CCR, care prelungește practic privilegiile date de pensiile speciale ale magistraților și teză tot mai îmbrățișată a unei Uniuni Europene cu două viteze. Între cele două legătura e simplă: România va merge cu viteză mică, prudentă, care să o poată menține între două luntri. Totuși, se va uita cu ușoară invidie la Polonia, aflată între cele șase state cu viteză întâi. Invitat este analistul politic Radu Magdin.
Ce citim printre rânduri în criticile administrației Trump și ale MAGA la adresa UE e destul de important: nu le convine prea mult democrația liberală, dar mai ales reglementările rețelelor sociale. Follow the money rămâne o regulă bună și iată cā azi banii se pot face din algoritmi, influențarea minților și alimentarea polarizărilor. Ce face UE, care trebuie rapid să devină autonomă strategic și să se ocupe de propria apărare convențională, dar și să dezvolte propriile rețele sociale? Invitat este Nicu Ştefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.
Un raport preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, semnat de un republican apropiat de MAGA, pune și România la bătaie în războiul contra UE. România e de fapt muniție, pentru că încă nu a explicat clar, complet ce a fost cu alegerile anulate și mai ales dacă și cât au fost noștri sau rușii. Cert e că fundalul este războiul informațional rusesc și asta o vedea Corneliu Coposu încă din 1995. Între timp, Rusia a folosit rețele ale ortodoxismului și personaje aproapiate de Biserică pentru a stârni la București furtuni naționaliste. Invitată este experta în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru (IDR).
În timp ce pe străzile din Minneapolis încă se protestează, în pofida tentativelor politice de a rescrie povestea lui Alex Pretti, cetățean american împușcat de doi agenți ICE, pe piață au fost revărsate 3 milioane d e pagini din dosarul Epistein. Un dosar care arată cum funcționează o rețea un care voința de putere e singurul criteriu moral. Se clatină Marea Britanie, sunt efecte și în Norvegia. Vor fi însă efecte în America în care tabăra MAGA pare tot mai radicală? Despre cum sunt recrutați agenții ICE, dușmanul din interior și identități rănite, cu antropologul Alexandru Bālāşescu.
Rușii afară și americanii înăuntru - douā dintre obiectivele anunțate de primul secretar general al NATO, Lordul Hastings Ismay. Până acum, pare că lucrurile au funcționat, însă ambițiile lui Donald Trump privind Groenlanda au scuturat serios Alianța Nord-Atlantică. Rusia și China au privit satisfăcute cum războiul din Ucraina este acoperit de teme zgomotoase și tensiuni interne între partenerii NATO. Riscul însă al unei viitoare coordonări între Moscova și Beijing, pentru a deschide două fronturi paralele, ar trebui să ne facă să grăbim înarmarea și întărirea securității, în paralel cu aceea a economiilor. Invitată este Oana Lungescu, Distinguished Fellow la Royal United Services Institute si fost purtător de cuvânt NATO.
Tehnolibertarieni ca Peter Thiel și Elon Musk at vrea să facă din Groenlanda un proiect utopic, în care puterea e încredințată tehnologiei. Ei sunt ideologii de lângă Donald Trump, dar totuși nu reprezintă întregul curent MAGA. Totuși, fac parte din fractura pe care al doilea mandat Trump o provoacă ordinii globale așa cum o știam, întemeiată pe dreptul internațional. Cum poate supraviețui România în această tranziție în care diplomația e cu totul altfel? Invitat este Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală (Oxford).
Președintele Nicușor Dan va lipsi de la Davos, unde vor fi însă prezenți liderii europeni și președintele Donald Trump. Oficial, consilierul prezidențial Marius Lazurca a explicat că președintele României nu umblă teleleu și are treaba în țară, dar și că oricum nu avea o agendă cu care meargă la Davos. Mai mult, în disputa SUA - UE, România nu doar că nu ține cu nicio parte, dar dă dreptate și uneia, și celeilalte. Așezarea în două luntri, care în istorie a fost reținută ca duplicitate, ne trimite însă în banca țărilor de rang minor. Invitată este Oana Popescu Zamfir, director Global Focus Center.
Maia Sandu spune cå ar vota pentru unirea cu România, dar adaugă cå nu e vorba despre un proiect. E însă o situație criticā, in care Republica Moldova ar putea plăti consecințe grele ale unei pāci nedrepte cu Ucraina. Și nici România, nici UE nu vor vrea o R. Moldova care are soldați ruși în Transnistria, iar rușii, odată debarcați, nu prea mai pleacă de bunăvoie. E un context geopolitic care să aducă în prim-plan unirea Republicii Moldova cu România? Până una alta, dacă pro-rușii de la Chișinău se cunosc, mirarea e la București: de ce sunt atât de mulți care l-ar primi pe Putin, ceea ce înseamnă destabilizarea țării? La Punctul pe știri vine fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Şalaru.
Protestele din Iran, începute ca nemuțumiri economice, față de prăbușirea monedei naționale, au căpătat forță și dimensiuni dramatice mai ales după ce Donald Trump a decis înlăturarea unui alt dictator, Maduro, din Venezuela. Iranienii, aflați la capătul unor valuri masive de represiune, speră acum că SUA îi vor ajuta să schimbe regimul teocratic, dar fără a pune apoi un alt lider cu mâna, convenabil doar afacerilor. În plus, memoria socială a monarhiei nu este una bună. O întoarcere la epoca șahului ar fi mai rea decât instaurarea unui regim democratic, dar sunt și iranieni dispuși să accepte o venire a lui Reza Pahlavi, numai să fie răsturnat regimul de acum. Cel mai prost scenariu ar fi o dictatură militară. Între timp, numărul victimelor crește, comunicațiile sunt întrerupte și de la Casa Albă încă nu avem o veste. Invitată este jurnalista Carmen Gavrilă, specializată pe problematica Iranului, vorbitoare de farsi și fost corespondent în regiune.
Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.
Sub pretextul războiului contra narco-terorismului, Donald Trump a ordonat operațiunea de extragere a dictatorului Nicolas Maduro și a soției lui din Venezuela și aducerea în SUA, unde sunt puși sub acuzare. Dar nu doar lupta contra drogurilor, ci și petrolul și sfera de influență îl preocupă pe Trump, care reamintește cine se poate juca în emisfera vesticā și cine nu. Cum a ajuns însă Venezuela de la țara cu mult petrol la cea săracă, cu un exod masiv și un regim de mâna forte? Care e legătura cu Cuba? Și cum se uită Putin: cu invidie, pentru o “operațiune specială” de succes sau suntem în fața unui acord tacit, post- Alaska? Invitata e Caterina Preda, specializată pe problematica Americii Latine.
Se dansa, se juca teatru, se organizau pogromuri, se bârfea, se urca în trenurile morții, unii erau intriganți, Lucian Blaga se îndrăgostea de Domnița, mareșalul Antonescu ordona marele măcel de la Iași, dar și să se treacă Prutul. O epocā în care oamenii păreau acomodați cu răul, puțini mai erau lucizi și mai puțini, ca Viorica Agarici, opera un tren al morții, pentru a-i ajuta cat poate pe evreii trimiși spre moarte. Va fi ajutată la rândul ei, când comunismul acoperă cu o grea dictatură țara, tocmai de cei din comunitatea pe care o ajutase. Au fost și fapte bune, dar mai ales mari distorsionări ale istoriei. Însă asta o știm noi, cei de azi. Putem vedea cum a coborât România în iad și cum alegerile fiecăruia au pavat coborârea în infern. Semănăm noi, cei care ne trăim viețile acum, cu cei de atunci? Suntem acomodați sau în proces de acomodare cu răul? Un episod istoric, cu Alina Pavelescu și Şerban Pavelescu, despre Istoria orbilor. România în război 1940 - 1945. Un an nou mai clar și mai îngăduitor!
La 16 ani, a fost arestată pentru că trimitea scrisori de compasiune familiilor deținuților politic din Reghin, orașul natal. Era în clasa a XI-a când a luat drumul temnițelor comuniste, o călătorie de aproape 2.000 de zile printr-o lume populată de oameni curajoși, încă luminoși, pe care dictatura comunistă îi voia lichidați. De altfel, faptul că Doina Cornea și Corneliu Coposu supraviețuiseră i-a iritat la culme pe Iliescu și cei din preajma lui, după 1989. Azi, fata de 16 ani, Nina Moica, este mai puțin cunoscută decât sunt clipurile virale cu Ceușescu, în social media. Cine a câștigat din pervertirea memoriei sociale, încât azi, sunt magistrați cărora le e teamă să vorbească? Invitat este scriitorul și politologul Ioan Stanomir.
În timp ce sunt magistrați care confirmă capturarea justiției și tergiversarea marilor dosare, președintele rămâne prudent, îi așteaptă pe magistrații care au ceva de spus la discuții, dar mesajul e cā în curtea lor, doar ei pot face curățenie. E o fereastră mică în care lucrurile pot fi recuperate și un anumit simț al dreptății relegitimat, spune și judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care s-a ridicat în picioare si a vorbit. Aici suntem, la 35 de ani de la căderea comunismului, cu momente în care pare cā reforma e ireversibilā și altele în care restaurația revine mai puternic. Invitat este profesorul de științe politice Cristian Preda.
De neregulile din justiție se vorbește de mult timp, la fel ca de batista pusă pe țambalul corupției. Dar filmul întreg al sistemului suveicā ridicat în jurul Liei Savone, cu magistrați șicanați și dosare împinse la prescriere, sā scape cine trebuie, nu-i mai lasă pe politicieni să tacă. Un documentar Recorder este cel care poate reseta și justiția, și responsabilitatea politică și chiar societatea, care și ea a ieșit din apatie. Ce trebuie făcut și pe cine protejează sistemul? La Punctul pe știri, cu Sorin Ioniță, de la Expert Forum.
Administrația Trump pare că declară război cultural deschis mai vechii Europe și le transmite mișcărilor extremiste, populiste, radical conservatoare că trebuie să aibă o voce mai puternică în fața democrației liberale. Va reuși MAGA să devină o ideologie dominantă, o locomotivă pentru toți contestatarii, mai ales cu ajutorul magnaților tech și al unei religii în care cei aleși accelerează istoria? Un episod cu antropologul Alexandru Bălășescu.
Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.
România a fost prinsă cu garda jos și nu pare cå își revine: politic, toți se grăbesc să apere status quo-ul, însă social tensiunea e în creștere, de unde și instrumentalizarea diverselor nostalgii totalitare, până la cultul lui Ceaușescu. Nu te poți face frate cu dracul să salvezi raiul, nu merge la nesfârșit, spune istoricul Cosmin Popa. O ediție maraton, cu directorul IICMER Daniel Şandru și istoricul Cosmin Popa, despre unde suntem în războiul hibrid și ce ne face mai slabi.
Cu cât știința a avansat, neuroștiința ne spune tot mai multe despre cum funcționează creierul și cum îl schimbă fiecare cuvânt nou învățat, dar și minciuna și deformările, cu atât oamenii au devenit mai nepricepuți la psihologie și la cunoașterea celuilalt. Reacționăm prin emoticoane și emoji, votăm lideri politici tot mai impostori sau prădători și umanitatea pare intr-un moment de cotitură. Un dialog așezat, cu scriitorul Vlad Zografi, totodată fizician și coordonatorul colecției de știință de la Editura Humanitas.
Președintele Nicușor Dan a numit-o independențā solidarā și a anunțat ca ambiția e ca România să devină lider regional. Dar ce înseamnă ca România să devină solidar independentă? E o concesie politică și se adresează mai degrabă unui public intern sau pe pentru urechile partenerilor României? Oana Popescu Zamfir, expert în politici internaționale la Global Focus, este invitată acestui episod.
Comments
Download from Google Play
Download from App Store
United States