Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Agir dans son lieu – Săcel este o expoziție colectivă prezentată de Galeria Anca Poterasu din București si curatoriată de Julie Crenn. Expoziția reunește artiști din cadrul Rezidenței de Artă ARAC Săcel (2025) și practicanți invitați, explorând intersecția dintre arta contemporană și meșteșugurile tradiționale din Maramureș. Intalnire cu galerista Anca Poterasu si artistii Delia Popa si Ilie Mihali.

Spectacolul „Gaviota”, în regia lui Guillermo Cacace, a marcat deschiderea ediției 2026 a Stagiunii Internaționale de Teatru ARCUB. O discutie cu regizorul argentinan si cu Ioana Anghel, co-curatoare a stagiunii.

Răzvan Burleanu este vechiul și noul președinte al Federației Române de Fotbal, după desfășurarea de ieri a  Adunării generale a Federației. Burleanu a fost reales în funcție, pentru a patra oară cu un scor zdrobitor obținut în fața contracandidatului său Ilie Drăgan. Alegerile au semănat cu perioada de tristă amintire când Nicolae Ceașescu era votat în funcția de Secretar general al PCR. A fost pâine și circ la alegerile pentru funcția de Președinte al Federației de Fotbal la care au intrat în cursă doar doi candidați. Este vorba de Răzvan Burleanu și Ilie Drăgan, managerul general al clubului 3 Kids Sport din București, cel care a candidat și în urmă cu opt ani. A câștigat cu un scor zdrobitor, 258 la 5, Burleanu care va domni peste fotbalul românesc și în următorii 4 ani. Ce-i drept, acum Răzvan Burleanu a avut măcar un contracandidat, ceea ce nu s-a întâmplat la precedentele alegeri din 2022 când a concurat de unul singur. A fost ceva mai palpitant în 2018, când Burleanu l-a învins la un scor mai strâns pe membrul Generației de aur, Ionuț Lupescu, care era sprijinit atunci de multe personalități din lumea fotbalului, cum ar fi actualul selecționer, Mircea Lucescu. Mașina de vot din care fac parte cu un servilism feroce, cluburile din SuperLigă, cluburile din ligile inferioare, asociațiile județene de fotbal, și reprezentanți ai fotbalului feminin, futsal și alte structuri afiliate, a funcționat fără emoții și acum.  Drăgan ca Pârvulescu Procentajul obținut ieri de vechiul și noul președinte, adică peste 98 la sută, ne duce cu gândul la perioadele de tristă amintire când  Nicolae Ceașescu era reales în funcția de secretar general al Partidului Comunist. Acum, celebra scandare „ Ceașescu reales la al țînșpelea congres” a fost înlocuită cu „Burleanu reales la al țînșpelea congres”. Ceea ce s-a întâmplat ieri la Casa Fotbalului a semănat oarecum cu alegerile de la Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român din noiembrie 1979, când Gheorghe Pârvulescu, un comunist vechi, membru fondator al partidului, cu multă autoritate morală în interiorul regimului, a făcut un gest extrem de curajos: l-a criticat public pe Ceaușescu chiar în timpul congresului. Nu s-a întâmplat la fel ca în 1979, pentru că Pârvulescu a fost lăsat atunci să ia cuvântul la prezidiu. Contracandidatul lui Burleanu, Ilie Drăgan nu a avut acestă șansă. De la balcon i s-a oprit microfonul, iar când a coborât la prezidiu dorind să ia cuvântul, doi dintre oamenii de securitate l-au blocat cu mâinile şi aproape l-au imobilizat, încercând să îl evacueze cu forţa din sala de alegeri. Ce-i drept Drăgan a avut același tratament ca Pârvulescu acum 47 de ani din partea celor prezenți în sală, care au avut o reacție ostilă, mulți huiduindu-l sub presiune. Spiritul de turmă a funcționat perfect, astfel că după a făcut o criză de nervi în sală strigînd: "Nu se poate aşa ceva, asta nu e democraţie, asta este dictatură”, Ilie Drăgan şi-a citit afară discursul, însă doar în faţa reprezentanţilor mass-media. Drăgan nu este singurul contestatar al lui Burleanu Lui i s-au alăturat la alegeri, Adrian Mititelu, patron la FCU Craiova și din fața televizoarelor, Gigi Becali, patron la FCSB, Sorin Răducanu, fost jucător și foștii arbitrii Adrian Porumboiu și Ion Crăciunescu. Fiecare are motivele sale pentru a fi împotriva celui care stă de 12 ani la cârma Federației. Mititelu are echipa suspendată din toate competițiile, Becali nu e de acord cu regula U21, Răducanu nu a fost lăsat să candideze, iar foștii arbitrii sunt împotriva actualului șef al arbitrilor Kyros Vassaras. Toți reclamă faptul că Burleanu nu ar mai fi avut dreptul să mai candideze, pentru că se află la conducerea FRF din 2014, fiind la cel de-al patrulea său mandat consecutiv în funcția de președinte al instituției, cu unul mai mult decât prevede statutul federației. Burleanu a găsit însă o ”portiță” specifică celor care nu vor să lase ciolanul din mână: deși statutul FRF prevede o limită de trei mandate, regula a fost introdusă în timpul primului său mandat, care nu se ia astfel în considerare. Ca circul să fie complet, după ce a fost ales pentru a patra oară președinte la FRF, Răzvan Burleanu le-a mulțumit membrilor afiliați pentru susținere și a afirmat încă o dată că este pregătit să construiască viitorul, uitând să menționeze adevăratele probleme ale fotbalului românesc, un fotbal care nu mai performează aproape deloc. “Cine e măscăriciul ăsta?” Burleanu a avut însă din nou o replică acidă la adresa celor care pierd la alegeri în fața sa. Dacă acum 8 ani le-a aruncat celor care l-au susținut pe Lupescu celebra frază, “Un fleac i-am ciuruit”, acum a citit un așa zis mesaj primit de la fetița sa referitor la contracandidatul său Ilie Drăgan: "Cine e măscăriciul ăsta?". Este o evoluție în replici. La fel cum a evoluat fotbalul românesc în ultimii ani!

Uniunea Europeană își extinde aria acordurilor comerciale. Este un răspuns la politicile protecționiste, impredictibile, adoptate de Casa Albă, de la revenirea lui Donald Trump. Următorul partener privilegiat care se profilează pentru Europa este Australia. Uniunea Europeană și Australia urmează să încheie discuțiile privind un acord comercial la începutul săptămânii viitoare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri că va efectua o vizită în această țară în perioada 23-25 ​​martie. Ea se va întâlni cu prim-ministrul australian Anthony Albanese la Canberra. Comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, este, de asemenea, așteptat să se alăture delegației, deși planurile s-ar putea schimba din cauza perturbărilor zborurilor în Orientul Mijlociu. Negocierile euro-australiene n-au fost lipsite de obstacole. La sfârșitul anului 2023, discuțiile se blocaseră, pe fondul dezacordurilor privind cotele pentru carnea de vită și miel sau taxa australiană pe mașinile de lux. Dar negocierile au fost relansate imediat după ce Donald Trump a impus anul trecut tarife comerciale ridicate pentru toate statele lumii. După cum comentează Politico, prin consolidarea legăturilor sale cu Australia, UE încearcă să se apropie de blocul comercial CPTPP, centrat pe Pacific. Din acord fac parte Australia,  Brunei,  Canada,  Chile,   Japonia,  Malaesia, Mexico,  Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam. Marea Britanie a aderat, la rândul ei, acum trei ani. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, von der Leyen a declarat că  acordul va facilita și accesul la materii prime critice - cum ar fi litiul, cobaltul, elementele de pământuri rare și hidrogenul - și va consolida prezența Europei într-una dintre cele mai dinamice regiuni economice din lume Uniunea Europeană și Australia doresc, de asemenea, să încheie un parteneriat de securitate și apărare, al cărui text este finalizat. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, va semna acordul însă nu se așteaptă să facă parte din actuala delegație. După cum comentează Euronews, un acord cu Australia ar avea o importantă greutate geopolitică într-o regiune în care rivalitatea cu China se intensifică. Acest acord ar constitui o nouă deschidere pentru UE după înțelegerile încheiate în ultimele luni cu India, Mexic, Elveția,  Indonezia sau blocul Mercosur. De la schimbarea politicii comerciale a Washingtonului, UE și-a diversificat rapid partenerii, Comisia subliniind că 83% din comerțul exterior al UE se desfășoară cu alte țări decât Statele Unite.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Huzureală în instituția care păzește democrația. Plimbări cu mașina de la stat, exces de șefime și sute de concedii medicale – INTERVIU (Cotidianul) - Încă o reformă blocată în Coaliție: comasările de instituții au rămas o vorbă-n vânt, partidele își numesc sinecuriști în fruntea lor. „Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți” (Libertatea) - Pe mâinile cui sunt rezervele strategice de combustibil ale României: firme mari, mici sau în faliment (Europa Liberă) Ședință crucială a coaliției pentru deblocarea bugetului. PSD amenință că nu va vota proiectul, PNL și USR rămân pe poziții, iar AUR arbitrează conflictul (HotNews) Liderii partidelor din coaliția de guvernământ se reunesc, joi, de la ora 10.00, în biroul lui Sorin Grindeanu de la Camera Deputaților, într-o nouă încercare de a ajunge la o poziție comună în ce privește bugetul de stat pe anul 2026. Tensiunile din coaliție s-au amplificat în a doua zi de dezbateri din comisiile reunite de buget ale Parlamentului, în care PSD nu a reușit să impună amendamentul legat de pachetul de solidaritate pe care l-a promovat. În cursul dimineții de miercuri, amendamentul PSD de alocare a unui ajutor unic pentru pensionari a avut susținerea UDMR, însă parlamentarii AUR fie nu au votat, fie s-au opus. În condițiile în care PNL și USR s-au opus și ele, amendamentul a căzut la vot. Motivul nemulțumirii PSD a fost că amendamentul a fost socotit drept respins deși obținuse 23 de voturi favorabile, față 19 împotrivă și o abținere. În schimb, președintele de ședință, liberalul Bogdan Huțucă a spus că amendamentul nu a obținut jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenți, astfel că a anunțat respingerea propunerii. AUR a refuzat să susțină propunerea social-democraților, întrucât Sorin Grindeanu nu s-a angajat să sprijine un amendament al AUR legat de reîntregirea burselor pentru elevi și studenți și a sporului de doctorat. Nervozitatea din coaliție este arătată de o postare pe Facebook a lui Sorin Grindeanu în care a scris că PSD „nu va ceda șantajului” și că nu renunță la amendament. „Dacă noua majoritate USR-PNL-AUR-POT, creată ad-hoc în Parlament, vrea să conducă România sacrificând pensionarii și copiii cu dizabilități atunci le urăm drum bun împreună!”, a scris liderul PSD citat de HotNews. Huzureală în instituția care păzește democrația. Plimbări cu mașina de la stat, exces de șefime și sute de concedii medicale – INTERVIU (Cotidianul) Sute de concedii medicale pe an, angajați care foloseau mașina de serviciu în interes personal, exces de șefi comparativ cu nevoile instituției. Sunt doar câteva nereguli descoperite de Adrian Țuțuianu, noul președinte al Autorității Electorale Permanente. Pe scurt, AEP pare o Românie în miniatură, în care să fii angajat la stat nu este o datorie, ci un prilej să muncești puțin, să iei salariu peste medie și să fentezi cât poți regulile. În interviul acordat Cotidianul, Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a dezvăluit ce nereguli de neînchipuit a găsit. AEP are în total 575 de angajați. După evaluare, Adrian Țuțuianu a ajuns la concluzia că poate să funcționeze la fel de bine cu 361. Cu 37% mai puțin, peste o treime. Încă o reformă blocată în Coaliție: comasările de instituții au rămas o vorbă-n vânt, partidele își numesc sinecuriști în fruntea lor. „Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți” (Libertatea) Comasările de instituții ale statului, anunțate cu mare vervă în vara anului trecut pentru a „îndulci” majorările de taxe, au bătut pasul pe loc, iar după ce partidele și-au împărțit în coaliție conducerile, proiectele de fuziuni au fost abandonate cu totul, arată surse politice pentru Libertatea. „Toate comasările de instituții s-au blocat după ce partidele din coaliție și-au distribuit conducerile acestora. Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți”, au spus surse politice pentru Libertatea.  „Proiectul a fost abandonat, acum se lucrează la numiri”, a mai spus sursa.  „Niciodată nu au fost discuții serioase pe această temă, nu s-a depășit stadiul de idee”, spune o altă sursă.  Contactată de Libertatea, Ioana Dogioiu – purtătoarea de cuvânt a Guvernului – a refuzat să comenteze oficial situația și a cerut o solicitare în baza Legii 544/2001 privind informațiile publice. Pe mâinile cui sunt rezervele strategice de combustibil ale României: firme mari, mici sau în faliment (Europa Liberă) România ar trebui să aibă o rezervă strategică de combustibili de 2 milioane de tone echivalent petrol. Ministerul Energiei susține că în depozite ar fi, de fapt, chiar mai mult combustibil. Doar 2% din rezerva strategică e gestionată însă de stat, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Restul ar trebui să fie în depozitele a 18 operatori privați. Unele dintre firmele private care depozitează carburant din rezerva strategică a României sunt în insolvență sau faliment. 56,86% din stocuri sunt în țară. Restul – în țări ale Uniunii Europene. Integral pe pagina Europei Libere. Undă verde pentru licitaţia drumului expres care va face legătura între Autostrada A0 şi viitorul terminal 2 al aeroportului Henri Coandă, dar noul terminal nu are nici măcar un câştigător desemnat pentru proiectare. Aeroportul din Otopeni, cel mai mare din ţară, şi-a dublat traficul în zece ani. Anul trecut a ajuns la 17 milioane de pasageri, plus 7% (Ziarul Financiar) Proiectarea şi execuţia drumului expres care va face legătura între Autostrada A0 Bucureşti Nord şi viitorul Terminal 2 al aeroportului Henri Coandă-Otopeni va fi scoasă la licitaţie, o investiţie estimată la peste 400 mil. lei, deşi pentru noul terminal nu se vede niciun progres. Nici măcar nu  fost încă desemnat un câştigător la licitaţia pentru proiectarea lui, un contract uriaş de 40 de mil. euro. De altfel, proiectului noului terminal bate pasul pe loc  de anul trecut, când au fost lansate mai multe termene pentru depunerea ofertelor  în cadrul licitaţiei, în unul din cele mai mari contracte de proiectare.  Într-un final, nouă companii din domeniul ingineriei şi proiectării s-au înscris la licitaţia pentru proiectarea noului terminal de la aeroportul Henri Coandă (Otopeni), care nu are încă un câştigător, scrie ZF.

Din Asia până în Europa, criza energetică determinată de blocarea Strâmtorii Ormuz ridică o întrebare: nu cumva dependența de hidrocarburi a devenit prea periculoasă? Alternativele nu au fost nicicând mai avantajoase, sunt de părere comentatorii. Criza energetică se simte acut în India, relatează Nikkei Asia: ”India se numără printre cele mai vulnerabile țări asiatice în cazul în care conflictul și blocada maritimă vor continua. Aproximativ 50% din importurile sale de țiței tranzitează această strâmtoare, și circa 89% din aprovizionarea sa cu gaz petrolier lichefiat”. Potrivit revistei Time, ”analiștii au avertizat că Pakistanul riscă pierderi economice și mai mari dacă își continuă războiul cu Afganistanul, pe fondul perturbărilor energetice continue cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Pakistanul a încercat să-și stabilizeze economia în ultimii ani prin reforme în cadrul unui program de salvare de 7 miliarde de dolari al Fondului Monetar Internațional, dar obligațiunile țării denominate în dolari se îndreaptă spre cea mai abruptă scădere lunară din ultimii trei ani”. Dar va duce războiul din Iran cu adevărat la o reorientare globală către energia regenerabilă? – întreabă The Independent: ”Comisarul pentru energie al Uniunii Europene, Dan Jørgensen, a anunțat o strategie de investiții în energie curată de 75 de miliarde de euro, solicitând UE să își ia în propriile mâini viitorul energetic. În India, care, împreună cu restul Asiei de Sud, depinde în mod special de importurile de energie din Orientul Mijlociu, prim-ministrul Narendra Modi a descris criza ca pe o lecție pentru cea mai populată națiune a lumii despre necesitatea de a fi independentă”. În acest context, editorialistul ziarului The Indian Express consideră că Asia nu mai trebuie să trăiască sub amenințarea crizelor energetice: ”Costurile alternativei nu au fost niciodată mai mici. Argumentul pentru amânare nu a fost niciodată mai slab. Ceea ce lipsește nu este tehnologia, nici finanțele și nici dovezile. Ceea ce lipsește este voința politică de a înceta să mai tratăm următoarea criză ca pe ceva temporar și să punem capăt definitiv acestui ciclu. Amenințarea nu va dispărea de la sine”, notează editorialistul indian. Iar un reportaj Euronews arată cum ”revoluția energiei regenerabile din Spania menține facturile la energie scăzute chiar și în condițiile în care prețurile la gaze cresc vertiginos. Spania nu folosea deloc energie pe bază de cărbune în august 2025. O diferență considerabilă față de acum doar 10 ani, când cărbunele reprezenta un sfert din energia Spaniei. Spre deosebire de turbinele eoliene și panourile solare, care se cumpără și se instalează o singură dată, petrolul și gazele trebuie achiziționate continuu, prețurile fiind supuse unor șocuri imprevizibile, cum ar fi războiul. Astfel că facturile la energie din Spania sunt printre cele mai mici din Europa”.

Comisia Europeană a prezentat ieri noul regim legal pentru companiile europene, un program denumit EU Inc. Acesta este punctul de plecare de la care se va crea ceea ce se numește al 28-lea regim juridic al Uniunii Europene. Obiectivele declarate ale acestui program sunt, pe de o parte, reducerea fragmentării juridice care frânează creșterea start-up-urilor și mișcarea fluxurilor de capital pe piața unică europeană și, pe de altă parte, simplificarea expansiunii transfrontaliere a companiilor. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a explicat situația actuală: „antreprenorii europeni care doresc să se extindă la nivelul Uniunii se confruntă cu 27 de sisteme juridice și cu peste 60 de forme de societăți naționale. Prin noul program orice antreprenor va putea înființa o companie în termen de 48 de ore, oriunde în Uniunea Europeană și în întregime online. Obiectivul este clar: o Europă, o piață, până în 2028”. Programul va da posibilitatea înființării unei societăți cu răspundere limitată a cărei validitate juridică va acoperi întreaga Uniune Europeană. Noul regim juridic nu va înlocui reglementările naționale, ci va fi o variantă complementară. Adoptarea noului statut european va permite înființarea unei companii în 48 de ore, fără limită de capital sau mai precis chiar și cu un capital social de un euro, în plus, vor fi eliminate taxele notariale și complexitatea structurilor naționale. Fragmentarea actuală generează costuri substanțiale. Pentru a opera la nivel european, o companie trebuie să înființeze numeroase filiale, pentru că statele membre au reglementări specifice. Proiectul EU Inc depășește acest obstacol prin faptul că firmele înființate pe baza acestui program vor avea recunoaștere automată în toate cele 27 de state membre. De asemenea, aceste companii vor putea angaja și vor putea semna contracte comerciale oriunde în Uniunea Europeană. Procesul de înființare al companiilor este complet digital, termenul limită este de două zile, iar, în plus, barierele de intrare sunt mai puține, respectiv un capital social minim de un euro. Mecanismul introduce și instrumente standardizate pentru fluxurile de capital. Programul numit EU-Fast simplifică posibilitatea finanțării companiilor de tip start-up și vine cu o standardizare la nivel european pentru fondurile de capital de risc. Mai exact, modelul contractual de finanțare va fi identic la Paris, la Berlin, la Varșovia sau la București. În prezent, acordarea de acțiuni angajaților din mai multe state membre este un coșmar fiscal. Statutul de societate comercială europeană va permite integrarea angajaților sub un model unic, prin programul EU-Esop, inclusiv în ceea ce privește oferirea de acțiuni. Așteptările sunt mari. De exemplu, inițiativa celui de-al 28-lea regim juridic își propune să facă mai simplu accesul companiilor europene la capitalul global și, bineînțeles, la cel local. Uniunea Europeană speră să transforme dinamica investițiilor și să elimine obstacolele asociate cu extinderea geografică a afacerilor. De fapt, Europa vrea să vorbească pe o singură voce juridică. Mecanismul își propune să reducă decalajul care desparte companiile europene de cele americane în materie de dezvoltare a start-up-urilor și de acces la finanțare. Sunt câteva condiții tehnice necesare pentru implementarea acestui program, cum ar fi de exemplu interoperabilitatea registrelor naționale ale comerțului. De asemenea, este de așteptat ca noul regim să fie bine primit de antreprenori. Practic, în următoarele luni, Parlamentul European și Consiliul European vor trebui să aprobe detaliile tehnice ale programelor care construiesc al 28-lea regim juridic de la nivelul Uniunii Europene, iar înregistrarea efectivă a companiilor este așteptată să aibă loc înainte de sfârșitul acestui an. Trebuie spus că regimurile fiscale rămân naționale, dar experții de la Bruxelles lucrează la o legislație comună, absolut necesară, privind insolvența. În concluzie, piața unică va avea un vehicul economic pentru extinderea afacerilor la nivel european.

Deputata liberală Alina Gorghiu respinge speculațiile legate de o posibilă ieșire a partidului din guvern, generate de amendamentele PSD la buget si spune că PNL nu va părăsi coaliția. Reprezentanţii PSD şi cei ai PNL şi USR s-au certat în comisiile comune de buget-finanţe din cele două Camere,  după ce amendamentul social-democratilor, care cuprinde măsurile din pachetul social, în valoare de 1,1 miliarde lei, nu a trecut la vot.  Parlamentarii AUR au fost prezenti la sedinta dar de aceasta data nu au mai votat alaturi de PSD.      Ciprian Ciucu și Daniel Băluță au căzut la pace Primarul general al Capitalei a anunțat rezultatele unei întâlniri de lucru cu primarul Sectorului 4,  în cadrul căreia au fost stabilite mai multe proiecte comune de infrastructură și mobilitate urbană. Discuțiile au vizat realizarea de piste pentru biciclete, modernizarea zonei Piața Unirii, investiții în transportul public, dar și proiecte din educație și sănătate.  Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este în Spania  și se va întâlni cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez Aceasta va fi a patra vizită a liderului ucrainean în Spania de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022. Deplasarea are loc cu o zi înainte de reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, la care liderul de la Kiev va participa.

De aici pornește discuția unui nou un eveniment public inițiat de Asociația Activity, "Active Parenting Meet-Up", subiect care stârnește multe întrebări și, uneori, chiar controverse în rândul părinților. Dezvoltăm acest subiect cu Daniela Gavankar, psiholog specialist și consilier de dezvoltare personală și, de la Asociația Activity, Andrei Mocanu, psihoterapeut cognitiv-comportamental. Într-o lume în continuă schimbare, părinții se află între două modele aparent opuse: disciplina bazată pe autoritate și control, specifică parentingului tradițional cu care au fost crescuți, și abordările moderne centrate pe emoții, conectare și dezvoltare relațională, la care sunt expuși constant prin Social Media. Evenimentul marca Activity, Active Parenting Meet-Up, își propune să aducă claritate, echilibru și soluții practice pentru părinții care își doresc să crească copii responsabili, echilibrați și autonomi, fără a renunța la limite și structură, înțelegând totodată și efortul imens pe care îl depun părinții din zilele noastre. Evenimentul va avea loc joi, 19 martie 2026, ora 18:30, la Cărturești Verona. Într-un spațiu cald și prietenos, ne vom întâlni pentru o conversație sinceră și aplicată alături de invitații speciali: Daniela Gavankar - psiholog specialist și consilier de dezvoltare personală Consuela Colțan - profesor pentru învățământ primar Andrei Mocanu - psihoterapeut cognitiv-comportamental „Tot mai des, părinții trăiesc sentimente contradictorii sau de epuizare pentru că fug de metodele cu care au fost crescuți și cad pradă perfecționismului de pe internet. Mereu spun că este important să găsim calea de mijloc. Ce funcționa din ceea ce făceau părinții noștri și ne ajuta? Limitele clar stabilite și fermitatea. Ce ne ajută din ceea ce spun specialiștii în parenting de astăzi? Conectarea cu copilul, manifestarea afecțiunii. Astfel, ajungem la echilibru, la calea de mijloc, la fermitate și blândețe.” - Andrei Mocanu. Discuția va fi moderată de Sorina Mincu, fondatoare a platformei „Știu de la Sorina”. Participarea este gratuită, însă locurile sunt limitate, așa că trebuie să confirmați prezența completând formularul online: https://forms.gle/tiPQ69fBj5BPGsds7 Eveniment organizat de: Asociația Activity și Tatăl Activ

Într-o perioadă în care acționează crize suprapuse dialogul între administrație și mediul de afaceri este esențial pentru a găsi căi de creștere a economiei și idei bune pentru viitor. Platforma de dialog a revistei “The Economist” garantează calitatea dialogului și a participanților. Invitați la Esențial: - Dan Stratan, CEO RCI Holding, partener oficial al The Economist Romania Government Roundtable 2026 pentru România și Moldova; - Adriana Record, Director Executiv CCIFER , partener comercial al The Economist Romania Government Roundtable 2026; - Oana Marinescu, Managing Director OMA Vision.

Cum au devenit parcurile publice instrumente ale modernizării României? Răspunsuri în volumul „Parcuri publice din România. Ipostaze ale modernizării urbane (1831–1918)”. De la influențele occidentale, la adaptările din București, Iași și Craiova, volumul arată cum spațiul verde a devenit un proiect cultural, social și politic. Dezvoltăm subiectul cu autorul acestei cărți, Alexandru Mexi și, de la Editura ACS, Anca Dină. Volumul „Parcuri publice din România. Ipostaze ale modernizării urbane (1831–1918)” este o lucrare interdisciplinară ce reunește mai multe domenii: istorie, filologie, geografie, urbanism și arhitectură peisageră. Cartea se bazează pe surse diverse, inclusiv documente de arhivă, în mare parte inedite, provenite atât din România, cât și din arhive europene (Paris, Londra, Viena). Cartea apare într-un moment de tensiune reală: pe de o parte, dezvoltarea imobiliară adesea „dereglementată”, iar pe de altă parte, nevoia tot mai acută de a păstra natura și aerul curat în orașe. În acest sens, cercetarea capătă și o dimensiune actuală, invitând la reflecție asupra modului în care sunt gestionate astăzi spațiile verzi urbane. Primul capitol reprezintă o analiză a evoluției și rolului parcurilor publice în Occident, oferind cadrul de referință necesar pentru înțelegerea transferului de modele urbane către spațiul românesc. În acest context, sunt discutate ipostazele modernizării în spațiul extracarpatic, evidențiind modul în care ideile occidentale au fost adaptate realităților locale. Capitolul dedicat evoluției și rolului parcurilor publice din România urmărește apariția primelor grădini publice și dezvoltarea acestora ca infrastructură urbană esențială, cu accent pe orașe precum București, Iași și Craiova. Parcursul istoric este completat de analiza tranziției de la grădinile publice timpurii la conceptul de parc național, subliniind importanța acestor spații ca elemente definitorii ale orașului modern. În final, parcurile publice sunt abordate ca instrumente active ale modernizării României, reflectând transformările sociale, politice și culturale ale perioadei studiate. Volumul se încheie cu un „semnal de alarmă”, dar și cu un motiv de speranță, invitând la o reevaluare contemporană a acestor spații și la asumarea responsabilității față de patrimoniul verde urban. Anexele, bibliografia, indexul și sursele foto completează cercetarea, oferind cititorului un instrument de lucru riguros și o bază solidă pentru aprofundarea subiectului. În ansamblu, cartea lui Alexandru Mexi contribuie la consolidarea unui domeniu de studiu încă insuficient explorat în spațiul românesc și propune o perspectivă solid argumentată asupra rolului parcurilor publice în configurarea orașului modern. „Începând cu secolul al XIX-lea, parcurile publice au devenit un fenomen global care s-a răspândit rapid și a fost nu doar adoptat, ci și adaptat în diverse colțuri ale lumii. Cunoscut sub denumirea de The Park Movement sau Mișcarea pentru Parcuri Publice, acest curent – aparent simplu, prin amenajarea unor spații cu alei, mobilier și vegetație – s-a dovedit a fi complex. Deși concepute ca spații deschise tuturor categoriilor de public și devenite astăzi indispensabile peisajului urban, parcurile publice nu au fost, la origine, gândite și amenajate în forma și cu funcțiile pe care le asociem în prezent. Inițial, ele au constituit instrumente urbane prin care administrațiile au urmărit, în mod disimulat, atingerea unor obiective politice și economice clare și dificil de atins prin alte mijloace, precum gentrificarea și creșterea valorii funciare a unor terenuri, obținerea unui capital politic mai mare etc.” Alexandru Mexi, extras din Introducere Alexandru Mexi este peisagist, master și doctor în studii culturale, specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice și membru în Consiliul Științific comun al ICOMOS și IFLA pentru Peisaje Culturale (ISCCL). Este cercetător științific în cadrul Institutului Național al Patrimoniului – Secția Patrimoniu Mondial UNESCO și cadru didactic asociat la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – Secția Peisagistică, unde predă Istoria grădinilor și peisajelor și restaurare peisageră. Este implicat în proiecte de cercetare, conservare și restaurare dedicate patrimoniului cultural imobil, construit și peisager. A elaborat lucrări de prezervare a grădinilor istorice și peisajelor culturale din România și din străinătate și a activat în comisii de specialitate ale Ministerului Culturii și ale Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Din 2018, face parte din Comitetul Executiv al Consiliului European al Școlilor de Arhitectură Peisagistică (ECLAS) și deține, în prezent, funcția de Secretar General. A inițiat Școala de vară la Domeniul Cantacuzino în 2019 – prima școală de vară internațională de restaurare și management a grădinilor istorice din România.

Jurnal de știri

În contextul crizei ecologice provocate de poluarea râului Nistru după bombardamente rusești în Ucraina, autoritățile de la Chișinău sunt puse în situația de a combate nu doar poluarea de pe Nistru, ci și poluarea informațională, sau falsurile generate din plin de opoziție. Ministrul Mediului i-a cerut primarului Chișinăului să nu manipuleze informațiile legate de poluarea râului Nistru. Valeria Vițu aduce detalii. Temele ediției: - Orașul Bălți este printre localitățile care au rămas fără apă. De șase zile viața aici s-a schimbat și decurge în jurul cisternelor cu apă. Autoritățile centrale, salvatorii și voluntarii s-au mobilizat pentru a ajuta locuitorii orașului. Cum se descurcă locuitorii din Bălți, ne spune colegul nostru Denis Chirtoca. - Republica Moldova este așadar într-un moment dificil. Nistru, din care se alimentează cu apă peste 80 la sută din cetățeni, a fost poluat după un bombardament rusesc în Ucraina. Cum a ajutat România și ce ajutor a transmis peste Prut, ne spune Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Chișinăul nu are un plan secret de reglementare transnistreană, dar lucrează la elaborarea unei viziuni care să fie susținută și de partenerii de dezvoltare, spune vicepremierului pentru reintegrare din Guvernul de a Chișinău, Valeriu Chiveri. O corespondență semnată de Liliana Barbăroșie. - Valoarea Fondului de convergență pentru Transnistria, fond din care va fi finanțată reintegrarea regiunii separatiste în Republica Moldova, este estimată în acest moment la 3 miliarde de lei moldovenești, aproximativ 150 milioane de euro. Fondul va fi constituit din taxe vamale și alte plăți aplicate agenților economici din Transnistria. - Republica Moldova deschis negocieri tehnice pe ultimele trei capitole de aderare cu UE. - La Bruxelles se discută dacă e cazul să fie menținut actualul principiu de unanimitate la extinderea Uniunii Europene. - Comisia Europeană a transferat o nouă tranșă de asistență de aproape 200 de milioane de euro, fonduri care fac parte din Planul de Creștere pentru Moldova. - O nouă dronă a intrat noaptea trecută în spațiul aerian al Republicii Moldova după ce ieri a fost găsită la sol o dronă rusească cu explozibil. Știrile zilei: Republica Moldova a trecut la o nouă etapă în procesul de aderare la UE – a lansat ieri la Bruxelles negocierile tehnice pe ultimele trei capitole de aderare, a anunțat vicepremiera pentru Integrare \europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. „Au fost deschise negocierile tehnice și pentru ultimele trei grupuri de capitole de negociere: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate, precum și Resurse, agricultură și coeziune. Faptul că negociem astăzi pe toate cele 33 de capitole este o recunoaștere a muncii depuse în ultimii ani și a încrederii pe care partenerii europeni o au în Moldova și în oamenii ei. Moldova merge înainte, cu determinare, spre obiectivul său strategic: aderarea la Uniunea Europeană”, a mai declarat oficiala de la Chișinău. Autoritățile de la Chișinău și-au propus scopul ambițios de a încheia negocierile de aderare până în 2028, urmând ca până în 2030 Republica Moldova să devină membră a UE. Bruxellesul a decis să avanseze cu negocierile tehnice cu Chișinăul în condițiile în care Ungaria lui Victor Orban se opune avansării Ucrainei, țară cu care Republica Moldova merge în tandem pentru aderare. *** Comisara pentru Extindere a UE, Marta Kos, a felicitat într-o conferință de presă Republica Moldova, Europa este sub presiune și nu-și permite să piardă timp. „Moldova este importantă și pentru securitatea noastră. Moldova a înregistrat progrese reale, chiar dacă da, mai sunt încă multe de făcut”, a spus Marta Kos. *** Marta Kos a mai spus că în acest moment la Bruxelles se discută despre cât de valabilă este actuala metodologie de extindere a UE, care presupune unanimitate. „Trebuie să ne uităm la faptul că metodologia pe care o folosim astăzi nu mai este adaptată lumii în care trăim. Avem provocări, am presiuni și dinspre Est, și dinspre Vest, și trebuie să livrăm rezultate. În acest sens, mă bucur foarte mult că a început discuția cu statele membre privind revizuirea sau modernizarea metodologiei. Aceasta trebuie să fie adecvată pentru timpul și provocările geopolitice actuale. Ce pot spune până acum este că statele membre sunt de acord că nu se poate menține status quo-ul. De asemenea, nu este posibilă nici varianta integrării treptate, sau a așa-numitei aderări reversibile. Așadar, vom lucra probabil la o combinație a tuturor opțiunilor care să ducă la o integrare treptată consolidată. Am discutat cu mulți miniștri și reprezentanți ai statelor membre, discuțiile merg bine și sper că în curând vă vom putea prezenta rezultatele”, a mai declarat Comisara pentru Extindere, Marta Kos. *** Marta Kos a anunțat și faptul că o nouă tranșă de asistență de aproape 200 de milioane de euro a fost transferată de Comisia Europeană, fonduri care fac parte din Planul de Creștere pentru Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro. Tranșa a fost acordată după ce Chișinăul a implementat a 24 din cele 26 de reforme asumate pentru această etapă. Actuala transă va fi investită în energie, sănătate și servicii publice, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, care s-a întâlnit la Bruxelles cu Marta Kos. *** Vicepremierul pentru Reintegrare din Guvernul de la Chișinău, Valeri Chiveri, a declarat că există o colaborare cu administrația regiunii separatiste transnistrene pentru eforturile de curățare a râului Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. În același timp, vicepremierul moldovean a ținut să mulțumească României pentru asistența în criza ecoogică. *** O nouă dronă a intrat noaptea trecută în spațiul aerian al Republicii Moldova. Și acum două nopți o dronă a fost văzută deasupra Moldova, iar ieri o alta a fost găsită la sol, având și explozibil activ. Poliția de frontieră a anunțat că drona a fost văzută de două ori în zona punctului vamal Palanca, la frontiera cu Ucraina. *** De astăzi, cetățenii Republicii Moldova pot depune dosarele pentru a beneficia de granturi prin Programul „Casa Verde”. Valoarea grantului este de 200 de mii de lei moldovenești, aproximativ 10 mii de euro. Vor fi finanțate lucrări de izolare a locuinței, modernizarea sistemului de încălzire, instalarea pompelor de căldură, a panourilor fotovoltaice cu baterii de stocare și alte măsuri care contribuie la reducerea facturilor la energie.

Pădurea Codrișor, aflată la marginea municipiului Bistrița pe aproape 50 de hectare, reprezintă un refugiu natural de excepție pentru locuitorii orașului, adăpostind 16 specii de mamifere, 46 de specii de păsări și o floră remarcabilă, inclusiv orhidee și arbori seculari de 200-300 de ani. Cu peste 20 de kilometri de trasee velo și pietonale, aria oferă deja spații de recreere în natură, iar potențialul său rămâne în mare parte nevalorificat. Grupul civic RURALIS propune, în acest sens, amenajarea unor trasee tematice, observatoare ornitologice, zone de relaxare și facilități educaționale. Provocarea principală este că pădurea nu dispune, încă, de un plan de management, ceea ce o expune unui turism necontrolat și unor intervenții necoordonate care îi pot afecta biodiversitatea.

Jurnal de știri

Deputata PNL Alina Gorghiu declară că partidul ei nu va ieși din coaliția aflată la guvernare. Ea speră că bugetul pe 2026 va ieși din Parlament într-o formă cât mai apropiată de cea din Guvern. Alina Gorghiu, despre poziția PSD pe buget: ”E dificil să vrei să vrei să fii și la guvernare și în Opoziție, pentru că în aceste condiții îți lipsește uneori coerența și responsabilitatea și lumea vede acest dublu discurs politic pe care astăzi colegii din PSD îl au”. Deputata pledează pentru un buget responsabil: ”Noi, cei din PNL, rămânem concentrați pe acest obiectiv esențial pe care l-am anunțat, adoptarea unui buget pe care ni-l dorim credibil și responsabil”. Despre eventuala rupere a coaliției: ”Ne facem foarte rău cu toate speculațiile și sursele care merg spre presă. Am auzit ideea dezbătută deja public pe toată media că PNL ar pregăti ieșirea de la guvernare, că premierul este aproape gata să-și dea demisia. Vreau să vă spun că nu este nimic mai fals. În Biroul Executiv la care eu și încă 20 și ceva de colegi am participat luni nu s-a discutat așa ceva”. În opinia sa, ”nu se pune problema ieșirii PNL de la guvernare, avem o responsabilitate politică mai importantă decât calcule electorale”.

Anul Nadia Comăneci a fost marcat de fosta mare gimnastă printr-o vizită de trei zile la Bruxelles (16-18 martie) unde s-a întâlnit cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și a participat la conferința „European Values and Excellence: The Legacy of Nadia Comăneci, 50 Years On”. Nadia Comăneci a ținut o pledoarie pentru sport și pentru dezvoltare prin sport, pentru îndrumarea copiilor să-și găsească drumul, La 50 de ani de la momentul în care a primit nota maximă în gimnastică la Jocurile de la Montreal, dând peste cap la propriu aparatele de notat, Nadia Comăneci a fost invitată la Bruxelles, în Parlamentul European, pentru o serie de evenimente dedicate Anului Nadiei, care reunesc legende ale sportului românesc, factori de decizie europeni, autorităţi române şi tineri sportivi care duc mai departe spiritul excelenţei. Evenimentul a pornit de la ideea lui Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, care a susținut la nivel continental, de-a lungul anilor, inițiative legate de sport. I s-a alăturat Dragoș Benea, președintele Comisiei REGI din Parlamentul European. Din partea Comitetului Olimpic și Sportiv Român a fost prezent președintele Mihai Covaliu, iar de la Agenția Națională  Thomas Moldovan, vicepreședinte ANS. Nadia a fost însoțită de foști mari sportivi ai României cum ar fi Ana Maria Brânză, Simona Amânar, Cătălina Ponor, Andreea Răducan, atleta Constantina Diță, Marius Urzică și Marian Drăgulescu,dar și o serie de tineri sportivi din Onești. Marea noastră gimnastă s-a întâlnit luni cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, căreia i-a oferit o eşarfă, un tricou, dar şi o carte despre performanța în sport. Metsola a fost impresionată de Nadia, căreia i-a mulțumit că a inspirat generații de femei și fete din întreaga Europă ”European Values and Excellence: The Legacy of Nadia Comăneci, 50 Years On” A doua și ultima zi a evenimentului dedicat Nadiei Comăneci și acestui an aniversar la Bruxelles, la Parlamentul European, a avut loc o conferință de aproape două ore, în care gimnasta-simbol a vorbit liber și natural, o pledoarie pentru sport și pentru dezvoltare prin sport, pentru îndrumarea copiilor să-și găsească drumul, aptitudinile în acest fel. Nadia a fost impresionată de primirea care i s-a făcut la Bruxelles :  „Este un moment istoric și pentru mine. În anul istoric „Nadia” am făcut și acest pas. Mă bucur că am putut să văd ceva despre care auzisem și pe care îl văzusem la știri. Făcând acest pas, ne gândim cum să colaborăm pentru a integra și sportul României. Mă bucur că am alături reprezentanți din generații diferite ale gimnasticii”, a spus Nadia Comăneci. Nadia Comăneci, a făcut o călătorie printre amintiri la Parlamentul European „N-am știut, până la șase ani, când am intrat într-o sală de gimnastică pentru prima dată, că ani mai târziu ne vom întâlni cu toată lumea, cu cei care sunt lideri în ceea ce fac”, și-a început ea speech-ul, adresându-se membrilor Parlamentului European prezenți și nu numai. ”Dacă ar fi ușor, toată lumea ar fi campion olimpic” Marea gimnastă a subliniat importanța sportului. „Și cât de important a fost pentru mine și este sportul, pentru că acest cerc pe care-l avem astăzi aici se datorează faptului că ne-am conectat prin sport. Mă gândesc la micuța fetiță de șase ani, care avea și această mică încăpățânare de a descoperi, și curajul de a nu se teme în momentul în care intri pe niște drumuri pe care nu le cunoști. A descoperi aceste drumuri, care erau extrem de importante pentru mine. Și am vrut să fac acest lucru prin gimnastică”, a adăugat ea. Nadia a ținut să amintească faptul că s-a născut în România, iar antrenorii pe care i-a avut, familia, țara, toate au ajutat-o să fie ceea ce este astăzi.  „Este baza valorilor pe care le-am învățat în România. Și știm foarte bine cât de importante sunt aceste valori care te ajută mai târziu în viață, în a te disciplina, a te ridica atunci când greșești. Pentru că în sport cazi de mai multe ori decât reușești”, a asigurat ea. „Și trebuie să găsim un pod de conexiune cu toată lumea prin sport”. Nadia a continuat: „Aș vrea să mă uit în spate puțin, la unele gimnaste care s-au ridicat de la Onești, care, după cum vedeți, și-au făcut freza, ca a mea de la Montreal, cu codiță de cal și au un fel de costum de prezentare de la Montreal. Sunt onorată, simt o gratitudine enormă. Ca să ajungi aici este foarte multă muncă, e adevărat. Dacă ar fi ușor, toată lumea ar fi campion olimpic. Sportul te ajută să navighezi în viață. Nu poți controla anumite lucruri pe care nu le știi și va trebui să le înveți, și le înveți mult mai bine prin sport.”

Legea bugetului pe 2026 ajunge astăzi în plenul Parlamentului. Noi dezbateri, după două zile de tensiuni (HotNews) - Momentul adevărului pentru PNL. Ce pierde și ce câștigă din mazilirea lui Bolojan – ANALIZĂ (Cotidianul) - Recoltă pestriță de procurori șefi: ce spun avizele CSM despre selecția făcută de ministrul Justiției (G4Media) - Piața motorinei se inflamează. România trebuie să-și revizuiască radical sursele de alimentare (Profit.ro) Legea bugetului pe 2026 ajunge astăzi în plenul Parlamentului. Noi dezbateri, după două zile de tensiuni (HotNews) Prima zi de dezbateri parlamentare a reliefat – și întețit – tensiunile dintre partidele de guvernământ. Pe fondul nemulțumirilor față de intenția PSD de a depune amendamente la bugetul adoptat de guvernul de coaliție săptămâna trecută, surse din PNL au declarat pentru HotNews că liberalii vor avea în weekend o ședință de Birou Politic Național pentru a stabili dacă vor mai rămâne sau nu la guvernare. O consultare internă similară a fost anunțată și în rândul social-democraților. Contrele dintre partidele din coaliție au continuat și marți, atât între PSD și USR, cât și între PSD și PNL. Social-democrații au reușit, cu sprijinul AUR, să treacă o parte dintre amendamentele din „pachetul social” pe care l-au cerut cu insistență, însă în unele cazuri au rămas fără susținerea formațiunii de opoziție. Ședința de marți a durat în jur de 14 ore, iar discuțiile din comisiile reunite de buget-finanțe vor fi reluate – și se vor încheia – miercuri. Tot miercuri, de la ora 16:00, dezbaterile asupra bugetului de stat pentru 2026 se vor muta în plenul Parlamentului. Votul plenului asupra bugetului urmează să aibă loc joi, când amendamentele adoptate în aceste zile în comisii vor fi supuse testului final. Cei trei „i” care sclipesc în „săptămâna bugetului”: indiferență, incompetență, iresponsabilitate (Libertatea) Jurnalistul Radu Soviani observă că proiectul de buget de stat, aprobat cu întârziere de patru luni de către Guvern, ajunge la vot în Parlament, după o „dezbatere publică” de trei zile. Cum să susții tu că inflația va fi de doar 3,6% în anul 2026, în condițiile în care în doar două luni (ianuarie și februarie 2026 – fără „efectele Iran”), rata inflației în România a fost de 1,5% (anualizat spre 9%), iar rata inflației în ultimele 12 luni a fost de 9,3%? Cum să fundamentezi tu că toate ramurile economiei vor crește în anul 2026, în condițiile în care doar în luna ianuarie 2026 rata șomajului a făcut un salt de la 6% la 6,3%, iar dobânzile au ajuns din nou la 7,4%? Cum să susții tu că industria va fi unul dintre motoarele creșterii economice de unu la sută în 2026, în condițiile în care recesiunea se adâncește în 2026, inclusiv în urma scăderii producției industriale? Datele prezentate de Institutul Național de Statistică arată că în ianuarie 2026 față de decembrie 2025, producția industrială a scăzut cu -7,3%, iar față de acum un an cu -3,9%. Integral în Libertatea. Momentul adevărului pentru PNL. Ce pierde și ce câștigă din mazilirea lui Bolojan – ANALIZĂ (Cotidianul) Pentru unii liberali ar fi tentant să scape de Ilie Bolojan. Clientela de partid și primarii ar răsufla ușurați. Nu ar mai avea în coaste un om care s-a angajat să reducă deficitul și chiar se ține de treabă. E drept, cu prețul unei austerități care lovește nu doar în populație, ci și în rețelele de partid. Ar fi însă și la fel de avantajos, pe cât este de tentant? Dacă liberalii vor forța demiterea lui Ilie Bolojan, vor pierde avantajul de a avea un prim-ministru mână de fier, care nu stă drept în fața social-democraților. Nu au mai avut acest privilegiu de mult. De ani de zile, PNL a coabitat cu PSD ca să fie la guvernare și a dat apă la moară tuturor mofturilor social-democrate. Prin demiterea lui Bolojan, liberalii și-ar putea asigura rămânerea la guvernare și locurile din Parlament. Totul în contextul în care PSD amenință inclusiv cu alegeri anticipate numai să scape de Bolojan. Anticipatele nu ar aduce niciun avantaj nici PNL, nici PSD, nici USR. Cu scorurile de acum din sondaje, cele trei partide ar risca să fie minoritare într-un Parlament dominat de autointitulații suveraniști. Dacă PSD ar merge până în pânzele albe, ceea ce e puțin probabil totuși, mulți liberali și-ar pierde locurile călduțe din Parlament. Așadar, interesul lor este să stingă focul înainte de gesturi extreme și înainte ca nervii social-democraților să dea în clocot. Pe larg în Cotidianul. Recoltă pestriță de procurori șefi: ce spun avizele CSM despre selecția făcută de ministrul Justiției (G4Media) Audierile din fața Secției pentru procurori a CSM a candidaților pentru cele mai înalte funcții din Parchete s-au soldat cu un tablou extrem de divers al candidaților. Atât de divers, încât se pune întrebarea care or fi fost criteriile după care ministrul Justiției a operat selecția celor care au trecut de comisia ministerului și au ajuns în fața CSM. Jurnalistul Liviu Avram, G4Media, scrie că avem doi candidați care au obținut aviz pozitiv cu unanimitate: Codrin Miron, candidat la funcția de șef al DIICOT, și Viorel Cerbu, aspirant la poziția de șef al DNA. La polul celălalt, avem doi candidați care s-au prezentat lamentabil, după toate criteriile, la interviurile din fața CSM: Cristina Chriac, pentru funcția de procuror general al României, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru cea de procuror șef adjunct DIICOT. Ambii au fost avizați negativ cu scoruri de 1-5 – practic tot unanimitate, dat fiind că singurul care a votat în favoarea lor a fost cel care i-a și propus, ministrul Justiției Radu Marinescu. Între cele două categorii de mai sus s-au plasat candidații la funcția de procuror șef adjunct al DNA. Următoarea mișcare aparține ministrului Justiției. Acesta are două opțiuni: fie renunță la propunerile avizate negativ și reia procedura pentru acele poziții, fie îi cheamă pe cei avizați negativ la un nou interviu și trimite totuși propunerile președintelui Nicușor Dan. Deocamdată, din declarațiile sale publice, ar înclina spre a doua variantă. Și mai rămâne, desigur, marea necunoscută: ce va face președintele Nicușor Dan. Piața motorinei se inflamează. România trebuie să-și revizuiască radical sursele de alimentare. Spațiul de manevră nefiscal al Guvernului - limitat (Profit.ro) România, care-și acoperă peste o treime din consumul de motorină din importuri, va trebui să-și înlocuiască aproape în totalitate sursele de aprovizionare, în ultimele luni majorându-și considerabil expunerea pe diesel-ul provenit din Golf, devenit indisponibil de la blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, ca urmare a declanșării războiului din Iran. Dacă în 2025 o pătrime din motorina importată de România provenea din Arabia Saudită, în ultima lună premergătoare declanșării conflictului din Iran, februarie, acest procent a ajuns la 54%, relevă analiza Profit.ro. În februarie,  peste jumătate din diesel-ul descărcat în terminalele din Constanța a provenit din Arabia Saudită, care a fost responsabilă pentru o cantitate de 195 mii tone, din totalul de 360 mii tone importat de România. Nu toată motorina descărcată la Constanța este alocată pieței interne, de aici alimentându-se și Ucraina și, posibil, și Republica Moldova. 

Comisarul european responsabil pentru Tineret, Cultură și Sport, Glenn Micaleff își exprimă îngrijorarea, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere. Într-o declarație pentru Politico, responsabilul european l-a criticat dur pe șeful FIFA Gianni Infantino, reproșându-i că mai are multe de făcut până la a putea garanta siguranța și securitatea fanilor care merg la Cupa Mondială din această vară. Micallef s-a întâlnit cu Infantino la Bruxelles luna trecută și l-a îndemnat pe liderul fotbalului mondial să ajute la protejarea fanilor. Comisarul spune acum că nu a mai existat nicio comunicare din partea FIFA, în ciuda faptului că UE și-a reiterat îngrijorările. „Acesta a fost primul și singurul meu schimb de replici cu președintele Infantino. I-am cerut să-i asigure pe cei care călătoresc la Cupa Mondială în ceea ce privește siguranța lor. Nu a existat niciun fel de răspuns ulterior”, a spus Micaleff. El afirmă că tensiunile geopolitice crescute din ultimele săptămâni ar necesita o reînnoire a asigurărilor pentru toți cei care călătoresc la Cupa Mondială. Mai ales că – spune comisarul european - una dintre gazdele acestui mare eveniment sportiv este parte într-un război. Ca răspuns, un purtător de cuvânt al FIFA a declarat că siguranța și securitatea sunt „prioritatea principală” a organizației, însă comisarul european consideră că ”există loc pentru mai multă claritate”. O altă problemă pentru comisarul european este chiar Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump. Mai precis, tendința lui Trump de a  marginaliza sistematic Națiunile Unite. Or, „FIFA are multe de răspuns în această privință”, a spus Micallef, referindu-se la parteneriatele forului fotbalistic cu organizații multilaterale precum UNESCO și UNICEF. Un purtător de cuvânt al FIFA a respins criticile, spunând că parteneriatul se aliniază cu mandatul de a dezvolta fotbalul și impactul său social. Dar preocupările lui Micaleff nu se limitează doar la fotbal. El i-a îndemnat pe liderii organismelor sportive să nu permită Rusiei să folosească sportul ca instrument de propagandă. Citeste si”Rusia a transformat sportul în armă” (Foreign Policy) Mesajul vine după ce atleții ruși au concurat recent la Jocurile Paralimpice sub steagul lor, dar Micallef a insistat că participarea țărilor aflate în război ridică preocupări legitime legate de siguranța publică.  „Sportul nu ar trebui niciodată folosit ca platformă pentru propagandă politică de către cei responsabili de războaiele de agresiune”, a adăugat el. Comisarul și-a exprimat și preocupările legate de încercarea NBA de a crea o ligă europeană de baschet. Planul NBA prevede lansarea unei competiții europene pe model american, cu membri permanenți.  În timp ce sportul european consideră esențial principiul promovării și retrogradării.  „Ligile închise nu sunt sustenabile pentru sportul european”, a spus Micallef, care a salutat dialogul pentru rezolvarea diferențelor dintre NBA și Euroliga de baschet.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România