Eurocronica

Iată concluzia unei anchete a ziarului francez Le Monde.  De la invadarea Ucrainei, se pare că sute de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos. Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori. Totuși, mica localitate Vârfu Câmpului, din nordul țării, aproape de granița cu Ucraina, și-a văzut în mod curios populația dublându-se în decurs de un deceniu, crescând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021, scrie Le Monde. În noiembrie 2024, zeci de raiduri au scos la iveală escrocheria: nu economie înfloritoare, nu baby boom, ci aproape 10.000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră în mod fraudulos acte de identitate românești, stabilindu-și adrese fictive în Vârfu Câmpului. Aceste documente false, despre care se presupune că ar fi fost emise în schimbul mitei, au fost produse ani de zile de către funcționari de la două oficii de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor din zonă. Un fenomen extins Vârfu Câmpului nu este singura localitate afectată. În 2025, au avut loc alte raiduri în județele de graniță Botoșani și Suceava, precum și în București. În toamnă, Primăria sectorului 6 București a anulat eliberarea a 68 de acte de identitate românești. Potrivit unui comunicat al primăriei, multe dintre certificatele de cetățenie s-au dovedit false, deoarece nu fuseseră emise oficial de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), singura instituție competentă. În total, autoritățile estimează că peste 18.700 de cetățeni ai fostei URSS au reședințe fictive în România, dintre care unii au obținut pașapoarte românești În investigația sa, Le Monde îl intervievează pe avocatul Denis Buruian, al cărui cabinet se află în București. Vorbitor de limba rusă, el se ocupă de 34 de cazuri de cetățeni ruși cărora le-au fost revocate actele de identitate românești de către primăria sectorului 6 București. El spune că ”majoritatea își doreau un pașaport românesc pentru a evita sancțiunile și a-și putea continua activitatea în afara Rusiei”, adăugând că tinerii tind să se stabilească „în Dubai”, în timp ce persoanele în vârstă „preferă Franța”. ”O viață prosperă în UE cu acte românești” Deținerea unui pașaport românesc a devenit de interes pentru ruși, odată ce Uniunea Europeană a înăsprit controalele privind cererile de vize de la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022. Rețele criminale nici măcar nu se ascund: pe rețelele de socializare, reclamele care vizează vorbitorii de limbă rusă pentru obținerea „cetățeniei europene” sunt înfloritoare. Agențiile promit o viață prosperă în UE datorită pașaportului românesc, contra unor sume cuprinse între 4.000 și 7.000 de euro, cu reduceri speciale pentru perioada Crăciunului. Aceste agenții susțin că activitățile lor sunt perfect legale, dar, în realitate, folosesc rețele ucrainene și moldovenești, cu ajutorul unor oficiali români, dintre care unii au făcut obiectul unor anchete penale în trecut. Rețelele profită de legea care le permite cetățenilor din Ucraina și republica Moldova, care au avut un strămoș cetățean al României să obțină pașaportul românesc. Aceste rețele criminale pot „inventa” genealogii false și pot susține, de exemplu, că bunica cuiva s-a născut în Cernăuți, Ucraina, sau Chișinău, Moldova - teritorii care au făcut anterior parte din România. Aceste documente falsificate sunt apoi certificate de autoritățile române. În cazuri mai recente, escrocii au ocolit obstacolele creând direct un certificat de cetățenie fals. Operațiunea  durează doar câteva săptămâni, contra unui cost de zeci de mii de euro. Potrivit parchetului, ar fi suficient un funcționar neatent sau care închide ochii, o „lacună”, pentru ca escrocii să exploateze „slăbiciunile umane, legislative și organizaționale”.   Material adaptat după articolul din Le Monde  Intertitlurile aparțin redacției Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele american Donald Trump stârnește o nouă dispută cu Danemarca după ce a numit un trimis special în Groenlanda, insula nordică pe care dorește să o anexeze. Subiectul revine astfel în actualitate după ce, în ultimele luni, părea să fi ieșit de pe radarul Casei Albe. Sfârșitul războiului din Ucraina în câteva zile, anexarea Mexicului, a Canadei și a Groenlandei – iată doar câteva dintre proiectele mărețe pe care Donald Trump le anunța odată cu revenirea la Casa Albă, acum aproape un an de zile. Niciunul dintre aceste obiective nu a fost atins, dar cel privitor la Groenlanda revine în actualitate. Luni dimineață, președintele Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, în funcția de trimis special al SUA în Groenlanda. Publicația americană The Hill spune despre el că este un susținător ferm al președintelui Trump. El a preluat conducerea statului Louisiana în ianuarie 2024. Pagina de internet a săptămânalului german Die Zeit remarcă faptul că până acum, Landry nu a avut nicio legătură cu insula arctică. Citeste siDe ce vrea Donald Trump să pună mâna pe Groenlanda, cu orice preţ? În timp ce din ziarul german Handelsblatt aflăm că Landry a crescut în Louisiana, s-a înrolat în Garda Națională încă din liceu, a lucrat ca polițist și a studiat dreptul – tot în Louisiana. A fondat o companie de petrol și gaze și a lucrat ca avocat. Vestea a fost primită cu nemulțumire în Danemarca, țara care deține suveranitatea asupra insulei ce se bucură de un regim de autonomie. Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen s-a declarat luni ”profund înfuriat de numire și de declarație”, considerându-le , ”inacceptabile”, adăugând că îl va convoca pe ambasadorul SUA în următoarele zile „pentru a obține o explicație”. Reacție de dezaprobare și de la Bruxelles. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că integritatea teritorială și suveranitatea Regatului Danemarcei, inclusiv în ce privește Groenlanda, trebuie menținute. Un sondaj publicat în ianuarie 2025, imediat după ce Donald Trump și-a făcut cunoscute pretențiile, arăta că 85% dintre cei 57.000 de locuitori ai Groenlandei refuză ideea ca insula să devină parte a Statelor Unite. În același timp, în cazul organizării unui referendum privind independența, 55% ar vota pentru. Donald Trump a invocat posibilitatea cumpărării insulei dar nu a exclus nici folosirea forței. În ianuarie 2025, Donald Trump jr., fiul cel mai mare al președintelui, a vizitat Groenlanda fără a fi fost primit de vreun oficial de pe insulă sau din partea guvernului danez. Interesul pentru Groenlanda a crescut brusc odată cu perspectivele deschiderii rutei maritime prin Oceanul Arctic, ca o consecință a schimbărilor climatice. Insula este situată strategic între America de Nord și Europa, ceea ce stârnește interesul SUA, Chinei și Rusiei. În acest context, The Guardian amintește că în august, Danemarca l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al SUA după rapoarte privind tentative de interferență în Groenlanda. Cel puțin trei oficiali americani apropiați de Trump au fost observați în capitala Groenlandei, Nuuk, încercând să identifice persoane pro și contra unei apropieri de SUA. SUA au deschis un consulat în Groenlanda în iunie 2020, mai scrie The Guardian. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România urmează să joace un rol și mai important în sprijinirea efortului de război al Ucrainei. Pe teritoriul României urmează a fi înființat un al doilea centru logistic major, similar cu cel care funcționează în prezent în Polonia. Până acum, singurul centru logistic major pentru furnizarea de arme și echipamente militare era la Rzeszów, în Polonia. Iată că acum aliații Kievului doresc să diversifice rutele de aprovizionare către Ucraina. Un nou centru logistic ar trebui să fie operațional în România din ianuarie 2026 și va fi responsabil pentru coordonarea și tranzitul armelor către Ucraina. Potrivit publicației Monitorulapării.ro, peşedintele Nicuşor Dan a cerut în septembrie Parlamentului să aprobe înfiinţarea unui comandament NATO de sprijinire a Ucrainei, măsură agreată la summitul NATO de la Haga din 2024. Centrul Logistic România ar urma să funcţioneze în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii şi va implica până la 100 de militari, români şi din ţări membre NATO, având statut de comandament aliat. NATO își va putea dubla astfel capacitatea de tranzit a armelor furnizate de parteneri Ucrainei. Planurile de extindere a infrastructurii pentru sprijin militar pentru Ucraina au fost confirmate de comandantul adjunct al Forțelor de Asistență și Instruire pentru Securitate ale NATO în Ucraina (NSATU), generalul Mike Keller. El a afirmat că livrările de arme către Ucraina nu s-au diminuat în urma deciziei preşedintelui american Donald Trump de a opri donaţiile directe ale SUA. După cum notează Agerpres, preluarea mandatului de preşedinte al Statelor Unite, în ianuarie, Donald Trump nu a mai aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, adică donaţii, dar a continuat livrarea de arme şi muniţii în baza ajutorului deja aprobat de predecesorul său democrat Joe Biden. Între timp, printr-o înţelegere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a găsit o modalitate care să-i convină pentru a continua susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, dar prin care acest ajutor să fie suportat financiar de europeni. Generalul Maik Keller a menţionat printre nevoile cele mai urgente ale Ucrainei apărarea antiaeriană, artileria, minele antitanc, capabilităţile de război electronic şi armele de atac în profunzime (drone şi rachete) care pot lovi aerodromurile sau rafinăriile ruseşti mult în spatele liniei frontului. Consolidarea sprijinului aliat pentru Ucraina vine într-un moment de creștere a eforturilor diplomatice vizând oprirea războiului. Cu toate acestea, Moscova nu a dat niciun semnal că ar accepta planul de pace propus de Statele Unite și agreat de europeni, alături de președintele Zelenski, În același timp, tot mai mulți lideri politici europeni, alături de responsabili militari și din serviciile secrete atrag atenția asupra planurilor Kremlinului de a lovi în interiorul Uniunii Europene.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

De câteva săptămâni, Franța este afectată de proteste ale fermierilor, în urma răspândirii unei maladii a bovinelor. Aceasta este o boală virală extrem de contagioasă transmisă de muște și care nu afectează oamenii. Anterior, afecta doar Africa, dar s-a răspândit  tot mai mult în nord, din cauza schimbărilor climatice.  Criza a generat numeroase teorii ale conspirației – cu atât mai mult cu cât scena politică este agitată și de semnarea potențială a acordului de liber schimb între UE și țările sud -americane grupate în Mercosur. Epidemia se numește „boală contagioasă cutanată nodulară”, care s-a răspândit din Africa în Europa în ultimul deceniu. Tages Anzeiger, un ziar elvețian, relatează  că primele cazuri au fost raportate în regiunile alpine ale Franței. Experiența arată că, atunci când izbucnește o epidemie, există o singură metodă: sacrificarea întregii cirezi imediat ce un singur animal este infectat; carantinarea celorlalte nu este suficientă pentru a opri răspândirea bolii. Italia, Grecia și Spania, trei țări europene care s-au confruntat recent cu dermatoza nodulară, au învățat pe pielea lor acest lucru. Prin urmare, UE a elaborat un protocol și reguli care trebuie implementate. Ceea ce s-a și întâmplat în regiunile alpine franceze: 1.700 de animale au fost sacrificate. Dar virusul a apărut în sud-vest. Iar rezistența la măsurile sanitare s-a dovedit aici mai puternică. Fermierii nu vor să accepte sacrificarea unor cirezi întregi numai pentru câteva animale bolnave. Există un vaccin, dar imunizarea sistematică a celor 17 milioane de vaci din Franța ar dura câteva luni. În acest timp, boala s-ar putea răspândi și devasta întreaga țară. Și oricum, conform regulilor europene, vaccinarea sistematică duce la blocarea exporturilor. Agitația crește și din alte două motive: potențiala semnare a acordului de liber schimb cu Mercosur, care ar permite importul unui volum mic de carne de vită fără taxe vamale; și dorința Bruxelles-ului de a reduce cheltuielile pentru agricultură. De unde blocajele de autostrăzi și reacțiile violente. Potrivit publicației The Local, cei mai vehemenți contestatari sunt membrii de extremă dreapta ai Coordonării Rurale, care se opune cel mai mult Parisului și Bruxelles-ului. Paie pe foc Coordonarea Rurală este vehement anti-UE, chiar dacă majoritatea membrilor săi depind de subvențiile europene. Se opune liberului schimb, chiar dacă Franța este unul dintre principalii exportatori agricoli din lume. Este ferm anti-ecologică și neagă schimbările climatice, chiar dacă tocmai acestea au generat răspândirea bolii. Pe acest fond de tensiune, medicii veterinari angajați la stat sunt amenințați; adresele lor de domiciliu sunt publicate pe rețelele de socializare. Ei mai pot lucra doar sub protecția poliției. Extrema dreaptă pune paie pe foc. Liderii ei care au pus la îndoială știința în timpul pandemiei de Covid-19 apar din nou în mass-media. Potrivit lor, această politică face parte dintr-o conspirație menită să distrugă ceea ce a mai rămas din industria franceză a cărnii de vită, aflată în dificultate, pentru a „pedepsi” opoziția acesteia față de acordul de liber schimb cu Mercosur. Și, după cum notează elvețienii de la Tages Anzeiger, dincolo de aceste dispute, epidemia este un dezastru pentru unii crescători de animale. Dar generează o reacție anti-sistem de același fel cu „vestele galbene” și l-ar putea aduce pe liderul extremei drepte Jordan Bardella la Palatul Élysée.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Marea Britanie se va alătura din nou programului de schimb de studenți Erasmus. Anunțul vine în contextul în care Londra dorește să încheie relațiile cu Uniunea Europeană. Dar de ce este important acest semnal? În 2021, în contextul Brexitului, guvernul Marii Britanii se retrăgea din programul european de schimb de studenți Erasmus. Premierul de atunci, Boris Johnson, considera că programul european nu oferă suficiente beneficii pe măsura investițiilor. Așa că l-a înlocuit cu o schemă națională, Turing - numită după matematicianul și descifratorul de coduri britanic Alan Turing. Programul britanic oferă finanțare pentru a sprijini studenții să efectueze stagii de studiu și practică în întreaga lume. Viitorul său este acum incert, după cum relatează presa britanică. Guvernul a confirmat că programele din cadrul schemei Turing aflate în desfășurare în acest an nu vor fi afectate. Cu toate acestea, nu există garanții pe termen lung. Decizia Londrei vine într-un moment în care, sub conducerea prim-ministrului Keir Starmer, Regatul Unit strânge legăturile cu Uniunea Europeană, inversând o tendință care a început odată cu referendumul din iunie 2016, încheiat cu victoria taberei Brexit. Motive ar fi mai multe. De exemplu, așteptările neîndeplinite legate de ieșirea din UE. Sondajele indică acum o majoritate a britanicilor care regretă desprinderea de blocul european. Este apoi războiul din Ucraina, care a apropiat Marea Britanie de puterile europene și a reamintit importanța solidarității. Ar mai fi și atacul echipei Trump la adresa civilizației europene, în care Marea Britanie se include, în ciuda Brexitului. În acest context, revenirea în Erasmus este un gest cu un simbolism important. Acest program, început în 1987, vizând schimburi universitare, s-a extins în ultimul deceniu pentru a include stagii de muncă și formare, precum și finanțare pentru excursii școlare și evenimente culturale. Programul a căpătat numele de Erasmus+. Aproape 1,5 milioane de persoane au participat la o mobilitate Erasmus+ în 2024, conform celui mai recent raport. Numărul tinerilor români care beneficiază anual de acest program se situează în jurul a 20.000. Următorul cadru financiar 2028-2034 prevede o alocare record pentru Erasmus+: 41 de miliarde de euro. Dincolo de experiențele de studii și profesionale, foarte important este impactul societal al programului. Tinerii de diferite naționalități se cunosc, socializează și astfel ajută la construirea unei conștiințe și identități europene. După lunile petrecute într-o universitate sau într-un stagiu în afara țării, participanții se întorc adesea cu un angajament mai puternic față de implicarea în comunitate și responsabilitatea socială. În raportul prezentat de Uniunea Europeană în 2022, la împlinirea a 35 de ani de la lansarea programului, se afirma că 27% dintre studenții Erasmus și-au întâlnit cu această ocazie partenerii pe termen lung. Ceea ce a făcut ca, în ultimii 30 de ani, să se nască peste un milion de așa-numiți ”bebeluși Erasmus”. Mulți dintre ei au ajuns, între timp, să beneficieze ei înșiși de programul care a făcut ca părinții lor să se cunoască. Așadar, de aici înainte, porțile universităților britanice vor fi redeschise pentru studenții europeni – și invers. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un protest neobișnuit face titluri în presa internațională și chiar în unele medii din Rusia. Duminică, zeci de ruși au protestat în orașul siberian Tomsk împotriva interdicției impuse platformei americane de jocuri pentru copii Roblox. Comentatorii văd aici o rară demonstrație de dezacord public. Publicația The Moscow Times, supusă sancțiunilor Kremlinului, explică situația. După cum comentează The Moscow Times, blocarea platformei de jocuri Roblox confirmă încă o dată că statul rus rămâne în secolul trecut. Spre deosebire de adulți, care își țin nemulțumirea în ei înșiși, așteptând zile mai bune care nu vin niciodată, copiii nu au astfel de inhibiții. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „mulți” copii au scris la conferința de presă anuală de sfârșit de an a președintelui pentru a se plânge de interdicție. The Moscow Times amintește, în context, de campania de construire a unui „internet suveran” în Rusia – prin eliminarea site-urilor considerate incomode și direcționarea restului prin intermediul serviciului de mesagerie Max, aprobat de guvern. Este greu de imaginat viața în Rusia modernă fără instrumente pentru a ocoli cenzura online. O luptă constantă, kafkiană, se desfășoară: autoritatea de reglementare Roskomnadzor  acționează în toate direcțiile; dezvoltatorii VPN inventează protocoale din ce în ce mai evazive; magazinele de aplicații elimină produse la cererea agenției și încep imediat să vândă altele noi, identice, pentru a umple acest gol. Cu cât utilizatorul de internet este mai tânăr, cu atât este mai probabil să găsească tot ce are nevoie. Principala provocare este negocierea cu părinții pentru a plăti cele mai bune servicii. Dubla gândire de tip sovietic din nou la putere The Moscow Times amintește că Rusia a început să construiască un cadru legislativ pentru cenzura neconstituțională încă din 2008, când Dmitri Medvedev, la acea vreme înlocuitor la președinție al lui Vladimir Putin, semna înființarea Roskomnadzor. Medvedev, a cărui carieră a progresat de la selfie-uri în lifturi la crize de furie și la beție pe X, este uneori amintit și astăzi ca un reformator progresist - cel puțin în comparație cu Putin. Și totuși, tocmai scurta sa perioadă la conducere a produs faimoasa Lege privind restricționarea internetului din 2012. În 2014, în contextul anexării Crimeei și al doborârii zborului MH17 al Malaysia Airlines, deputatul Dumei de Stat, Andrei Lugovoi, a vizat blocarea site-urilor web fără a fi nevoie de o hotărâre judecătorească. În acel moment, cenzura în Rusia a fost introdusă de facto. Și astfel, dubla gândire de tip sovietic a revenit. Cel mai bine este să-ți păstrezi opiniile pentru tine, cu rezistență pasivă la unanimitatea impusă. Între timp, conducerea a continuat - și continuă - să exploateze retorica democrației și a libertății de exprimare, discreditând astfel chiar aceste concepte. În 2018, ONG-ul american Freedom House clasa Rusia pe locul 53 din 65 de țări în ceea ce privește libertatea internetului. Acesta a fost chiar anul în care Roskomnadzor a încercat să blocheze Telegram, al cărui succes a fost, în mod ironic, încurajat tocmai de restricțiile privind libertatea de exprimare, amintește The Moscow Times. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Consiliul Uniunii Europene a decis luni extinderea regimului de sancțiuni împotriva Belarusului, după incursiunile repetate ale unor baloane meteorologice provenite din această țară în spațiul aerian al Lituaniei. Decizia pare în contrast cu gestul de bunăvoință făcut de Minsk săptămâna trecută, odată cu eliberarea a 123 de prizonieri politici, printre care și un laureat al premiului Nobel pentru Pace.  Pe de o parte, avem înăsprirea sancțiunilor europene pentru Belarus. De cealaltă parte avem ridicarea sancțiunilor de către Statele Unite în ce privește exportul de potasă, substanță esențială în producția de îngrășăminte chimice. Pentru a obține această concesie, regimul dictatorial al lui Alexander Lukașenko a eliberat 123 de prizonieri politici, în frunte cu laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliatski, activista pentru drepturile civile Maria Kolesnikova și fostul candidat prezidențial Viktor Babaryko. Însă gestul de clemență al lui Lukașenko nu i-a impresionat pe europeni. Ei au înăsprit sancțiunile ca urmare a incursiunilor baloanelor de contrabandă din Belarus deasupra Lituaniei. Alte nemulțumiri sunt legate de introducerea de migranți pe teritoriul european și permisiunea acordată armatelor Moscovei de a desfășura operațiuni militare împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarus. Cu o economie profund afectată de sancțiuni, Lukașenko vede în apropierea de Donald Trump o cale către ridicarea sancțiunilor și de către europeni. Deocamdată, Minskul trebuie să se mulțumească doar cu facilitățile oferite de americani. După cum comentează ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de Eurotopics, dacă și sancțiunile europene ar fi ridicate, economia Belarusului s-ar redresa iar Lukașenko ar putea conduce fără griji până când îi va preda puterea fiului său cel mic (și favorit), Nikolai. De la marile proteste din 2020, în urma unor alegeri pe care opoziția și societatea civilă le-au considerat fraudate, regimul de la Minsk și-a întărit represiunea. Au fost închiși numeroși politicieni de opoziție, activiști civici, jurnaliști independenți sau simpli cetățeni care și-au exprimat cu voce tare nemulțumirea față de conducerea lui Lukașenko. Mulți alții au reușit să fugă peste hotare. 1500 de prizonieri politici Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului din Belarus, regimul Lukașenko deține în acest moment circa 1.500 de prizonieri politici. Eliberarea celor 123 este, desigur, o veste bună, în primul rând pentru ei și apropiații lor. Dar aceasta nu înseamnă că regimul de la Minsk se mișcă măcar cu un milimetru către democrație sau că dă măcar o jumătate de pas înapoi de la războiul hibrid pe care îl desfășoară împotriva Europei. Ceea ce face acum Lukașenko este doar să folosească prizonierii de conștiință drept monedă de schimb pentru a obține avantaje din partea lui Donald Trump. Un președinte care pur și simplu se înțelege foarte bine cu autocrații. À-propos: marți, președinta Parlamentului European Roberta Metsola va decerna Premiul Saharov 2025 pentru libertatea de gândire lui Andrzej Poczobut din Belarus și Mziei Amaglobel din Georgia. Cei doi jurnaliști sunt încarcerați în țările lor și vor fi reprezentați în timpul ceremoniei. Jurnalistul din Belarus a fost arestat în 2021 și condamnat la opt ani de închisoare într-o colonie penitenciară. Sănătatea sa s-a deteriorat de atunci, dar i se refuză îngrijirile medicale, iar familiei sale nu i se permite să-l viziteze. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Germania urmează să trimită trupe în Polonia, în efortul de a consolida flancul estic al NATO. Mișcarea vine în contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la planurile agresive ale Rusiei. Numărul soldaților este mic, misiunea lor este pur defensivă, dar semnificațiile acestui gest sunt importante. Germania va trimite soldați Bundeswehr pentru a ajuta Polonia la granița sa estică cu Belarus și cu exclava rusă din Kaliningrad. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania, principala sarcină a soldaților germani din Polonia va consta în „activități de inginerie militară”. Ei vor ajuta la „construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea gardurilor de sârmă ghimpată sau ridicarea de bariere pentru tancuri”. Potrivit oficialului de la Berlin, efectivele trimise vor fi de aproximativ 50 de militari. Se așteaptă ca militarii să participe la proiect din al doilea trimestru al anului 2026 până la sfârșitul anului 2027. Purtătorul de cuvânt a subliniat că nu este necesară aprobarea parlamentară pentru desfășurare, deoarece „nu există niciun pericol imediat pentru soldați din cauza conflictelor militare”. Deși numărul militarilor germani care ajută la efortul de apărare al Poloniei este mic, simbolistica este importantă. Gestul este menit să arate Rusiei că europenii iau amenințările în serios și că sunt uniți în fața acestora. Anunțul de la Berlin vine după ce cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Vladimir Putin va continua războiul, dacă Ucraina va cădea. Într-un discurs ținut sâmbătă, la o conferință a Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, el l-a comparat pe președintele rus Vladimir Putin cu Adolf Hitler. „Așa cum Sudeții nu au fost suficienți în 1938, Putin nu se va opri”, a spus Merz, referindu-se teritoriul Cehoslovaciei pe care aliații i l-au cedat liderului nazist prin acordul de la Munchen. De asemenea, într-o conferință desfășurată joi la Berlin, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat statele membre ale alianței în privința amenințării Rusiei și a cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, inclusiv ca reacție la noua strategie de securitate a SUA. „Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Și suntem deja în pericol”, a declarat Rutte la Berlin. Într-un discurs cu accente sumbre, el a spus că trebuie să  ne pregătim ”pentru un război de amploarea celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri.” Să mai amintim că, de la invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022, Varșovia a susținut cu fermitate Kievul și a fost o rută de tranzit pentru armele furnizate de aliații occidentali ai Ucrainei. La rândul ei, Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei după Statele Unite. Berlinul a trimis Kievului o cantitate imensă de echipamente, de la sisteme de apărare aeriană la vehicule blindate. După instalatrea președintelui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană și-a asumat singură susținerea financiară pentru Urcaina, inclusiv prin cumpărarea de echipamente militare din Statele Unite. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum se văd europenii pe ei înșiși într-un moment geopolitic atât de complicat, precum cel pe care-l traversăm noi astăzi? Cel mai recent sondaj Eurobarometru indică o voință a europenilor pentru o Uniune mai puternică și mai fermă. De asemenea, o Europă cu o independență economică consolidată și o politică comună de apărare și securitate. Românii, însă, se mențin printre cei mai sceptici.   Două treimi dintre respondenți (67 %) sunt de acord că Uniunea Europeană este un loc de stabilitate într-o lume tulburată. Sprijinul pentru consolidarea independenței economice a UE este copleșitor: 83 %. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, preluat de Caleaeuropeană.ro, sprijinul pentru moneda euro, precum și pentru apărarea și securitatea comună se numără printre cele mai ridicate înregistrate vreodată. Astfel, aproape opt din zece europeni (79 %) sunt în favoarea unei politici comune de apărare și securitate. Sondajul indică, de asemenea, un nivel de sprijin pentru moneda comună din UE  de 74%. Aproape șase din zece cetățeni ai UE (59 %) sunt, de asemenea, optimiști cu privire la viitorul UE, iar aproape trei sferturi dintre respondenți (73 %) afirmă că se simt cetățeni ai UE. În fața războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, 81 % dintre europeni sunt de acord cu primirea în UE a persoanelor care fug de război, în timp ce peste trei sferturi dintre europeni (77 %) susțin acordarea de sprijin financiar și umanitar Ucrainei. Aproape trei sferturi (73 %) dintre cetățenii UE susțin sancțiunile economice împotriva Rusiei. De asemenea, 57 % sunt de acord ca UE să finanțeze achiziționarea și furnizarea de echipament militar Ucrainei. În sfârșit, aproape trei sferturi dintre cetățenii europeni ( 74%) consideră că țara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenței la Uniune. Aceste cifre constituie un răspuns solid al europenilor la criticile lansate recent de președintele Statelor Unite, Donald Trump. Ei nu văd deloc Europa în decădere, au încredere în proiectul lor și îl văd consolidat. Dar cum se situează românii în acest tablou? În general, mai jos de media europeană, ba, în unele aspecte, printre națiunile cele mai eurosceptice. Astfel, 70% dintre români consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. O majoritate solidă, dar cu 4 puncte procentuale sub medie. Cât privește sprijinul pentru moneda euro, acesta este împărtășit de aproape 60% dintre români, cu 14 puncte sub media europeană. Românii se numără printre cetățenii europeni care sprijină în cea mai mică măsură o politică de apărare comună a UE: 66%, față de o medie europeană de 79%. Doar bulgarii și austriecii mai sunt în urma noastră, cei din urmă nefiind membri NATO. De asemenea, când vine vorba despre întărirea independenței economice a Uniunii Europene, românii se află pe locul penultim, devansând doar Cehia. Trei sferturi dintre Români susțin o Europă mai consolidată economic față de o medie de 83%. Astfel, România rămâne o țară majoritar pro-europeană, dar avansul extremismului, războiul hibrid și campaniile de dezinformare o mențin la coada clasamentelor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

”Ne aflăm într-un moment critic pentru Ucraina și pentru comunitatea nord-atlantică”. Este mesajul tranșant al liderilor din Coaliția de Voință care au discutat miercuri cu președintele Donald Trump. Și aceasta, la puțin timp după ce președintele american a avut cuvinte grele la adresa europenilor. Ce se va întâmpla acum?   Prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au vorbit miercuri la telefon cu Donald Trump despre planul de pace pentru Ucraina. După cum relatează postul britanic ITV News, „liderii au discutat cele mai recente informații despre negocierile în curs, conduse de SUA, salutând eforturile acestora de a obține o pace justă și durabilă pentru Ucraina și de a pune capăt crimelor”. Cei trei lideri europeni au declarat că ”acesta este un moment critic - pentru Ucraina, poporul său și pentru securitatea comună în întreaga regiune euro-atlantică.” După cum relatează Le Monde, liderii europeni au revizuit planul de pace propus de Donald Trump, dar noua versiune nu a fost făcută publică. Președintele ucrainean este supus unei presiuni intense din partea omologului său american pentru a accepta cât mai repede posibil un acord considerat anterior nefavorabil Kievului. Potrivit Financial Times, Donald Trump și-ar dori ca acordul să intre în vigoare până la Crăciun. Planul de pace prezentat de partea americană prevede că Ucraina este de acord să își retragă trupele din partea pe care o controlează încă în regiunea Donbas, în schimbul unor garanții de securitate vagi, la sfârșitul războiului. Convorbirea lui Trump cu cei trei lideri din Europa a avut loc la doar două zile după ce, într-un interviu exclusiv acordat luni Politico, acesta a pus din nou la îndoială șansele Kievului de a câștiga războiul de aproape patru ani împotriva Rusiei. Trump și-a schimbat mereu  poziția față de Ucraina, de la revenirea la Casa Albă, amintește Politico. Într-o confruntare la Casa Albă în februarie, el i-a spus lui Zelenski că „nu are cărțile necesare”, pentru ca, mai târziu, să afirme că Ucraina poate să-și recucerească tot teritoriul „în forma sa originală”. În ultimele săptămâni, Trump și-a schimbat din nou poziția, insistând asupra unui plan de pace care dezavantaja Ucraina. „Va trebui să se implice și să înceapă să accepte lucrurile, (...) pentru că el pierde”, a spus Trump pentru Politico. În același interviu, Trump a prezentat țările europene drept ”slabe” și „în decădere”. Să-și fi schimbat, oare, Donald Trump părerea despre europeni, după această convorbire, așa cum a făcut-o, de atâtea ori, în cazul Ucrainei? Nu știm. Însă merită să remarcăm răspunsul premierului britanic la o interpelare din camera Comunelor. Întrebarea a fost aceasta „Va ridica premierul telefonul și îi va spune clar lui Trump că încercările de a interfera cu democrația noastră sunt inacceptabile?” Răspunsul dat de prim-ministru: „Ceea ce văd este o Europă puternică... unită în spatele valorilor noastre de lungă durată, de libertate și democrație”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Într-un moment în care Donald Trump adoptă un ton tot mai agresiv la adresa Europei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pus sub o presiune tot mai mare de același președinte american. Potrivit rapoartelor presei internaționale, partea americană depune acum eforturi constante în a-l convinge pe Volodimir Zelenski să accepte una dintre condițiile cele mai grele puse de Rusia în cadrul negocierilor de pace – și anume cedarea întregii regiuni Donbas. Ceea ce înseamnă ca Ucraina să se retragă fără luptă din zone pe care le controlează. Am văzut în spațiul public unele opinii, venite chiar de la persoane publice, potrivit cărora Volodimir Zelenski ar trebui să accepte aceste cedări, de dragul păcii. Însă președintele de la Kiev nu poate face acest lucru, din mai multe motive. Unul, de natură juridică și constituțională. La preluarea mandatului, ca orice șef de stat, a jurat că va menține integritatea teritorială a țării. Dacă și-ar pune semnătura pe un astfel de document, el și-ar trăda jurământul și și-ar trăda conaționalii care și-au dat sângele pentru apărarea Ucrainei. Și așa îl va reține istoria. O asemenea decizie grea poate fi luată doar de poporul ucrainean, eventual printr-un referendum. Sondajele arată că, în pofida suferințelor îndurate, ucrainenii resping orice cedare teritorială. Deutsche Welle, reia datele unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev la sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie, potrivit căruia 71% dintre ucraineni sunt împotriva cedării teritoriilor către Rusia. Oricum, despre organizarea unui referendum nici nu poate fi vorba, cât timp țara se află sub bombardamente. Un alt motiv pentru care Zelenski nu poate accepta cedarea de teritorii este de ordin strategic. Spre deosebire de omologul său american, el îi cunoaște pe ruși și altfel decât în calitate de parteneri de afaceri. Zelenski este încredințat că, odată ce armatele sale vor începe să se retragă de pe teritoriile revendicate de ruși, aceștia vor putea foarte bine să-și continue înaintarea, profitând de un adversar dezorganizat și demoralizat. Pozițiile pe care armata ucraineană le apără acum cu destul succes sunt puternic întărite, dacă le-ar părăsi, rușii se vor afla într-o situație foarte avantajoasă. Va fi o enormă tentație pentru ei de a merge mai departe, mult peste liniile stabilite. Citeste siCând Putin vorbește de ”Noua Rusie”, la București trebuie să sune alarma De altfel, într-o declarație recentă, acordată ziarului India Today, președintele Vladimir Putin a afirmat că va lua sub control întreaga regiune Novorossyia, indiferent de mijloace, diplomatice sau militare. Ceea ce ar însemna Odesa, nordul Mării Negre și gurile Dunării, Rusia devenind astfel vecină cu România. Așadar, înainte de a aduce mult dorita pace, o cedare teritorială din partea Ucrainei ar fi sursa a numeroase pericole. Întrebarea este dacă negociatorii lui Donald Trump înțeleg aceasta. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Și dacă negocierile dintre americani și ruși cu privire la Ucraina nu au în vedere principii de drept internațional?  Și, cu atât mai puțin, aspecte etice și morale? Și dacă, la mijloc, este vorba pur și simplu despre interese de afaceri, care nu se împiedică în frontiere? Un articol din cotidianul The Wall Street Journal, dezvăluie o față mai puțin vizibilă a negocierilor. Pentru a înțelege mecanismele profunde ale negocierilor, ziarul The Wall Street Journal a intervievat zeci de oficiali, diplomați și agenți de informații americani, ruși și europeni precum și lobbyiști și investitori apropiați administrației Trump. Concluzia: banii primează, ceea ce explică faptul că negocierile nu se mai află în mâinile diplomaților, ci ale oamenilor de afaceri. După cum relatează ziarul american, în octombrie, trei oameni de afaceri puternici - doi americani și un rus – se aflau în jurul unui laptop în Miami Beach. Oficial ei căutau să dezvolte un plan de încetare a războiului. Citeste siPutin: „Rusia va elibera Donbasul și Novorossia fie prin mijloace militare, fie prin alte mijloace" Însă, potrivit unor surse apropiate situației, obiectivul lor era mult mai ambițios. Neoficial, aceștia căutau să scoată economia rusă din izolare, companiile americane urmând să joace un rol principal și să-și depășească concurenții europeni. La proprietatea sa de pe malul mării, miliardarul american Steve Witkoff, un dezvoltator imobiliar, îl găzduia pe Kirill Dmitriev, șeful Fondului de Investiții Directe al Rusiei și negociator desemnat al lui Vladimir Putin. Jared Kushner, ginerele președintelui SUA, era și el acolo. Dmitriev a propus un plan care ar permite companiilor americane să profite de activele de aproximativ 300 de miliarde de dolari ale Băncii Centrale a Rusiei - în prezent înghețate în Europa - prin investiții ruso-americane și un program de reconstrucție pentru Ucraina condus de SUA. Misiune comună pe Marte Companiile americane și ruse și-ar uni, de asemenea, forțele pentru a exploata vastele zăcăminte minerale din Arctica. Mai mult: industriile spațiale rivale, care se „împingeau reciproc” în timpul Războiului Rece, ar putea chiar lua în considerare o misiune comună pe Marte în jurul SpaceX, compania lui Elon Musk. Citeste siDiscuții SUA-Ucraina: ton optimist, dar ecuația păcii rămâne complicată În paralel, o serie de oligarhi ruși supuși sancțiunilor internaționale  ar fi contactat, discret, reprezentanți ai marilor companii americane, în vederea dezvoltării unor mari afaceri. Donald Trump este convins că afacerile pe care le va încheia cu partea rusă vor fi în beneficiul său și vor constitui o garanție a păcii în viitor. Din perspectiva Kremlinului, aceste negocieri au fost doar punctul culminant al unei strategii concepute chiar înainte de inaugurarea lui Trump, menită să ocolească aparatul de securitate națională american, prin convingerea Casei Albe să considere Rusia nu ca pe o amenințare militară, ci ca pe un vast câmp de oportunități de afaceri. Prin lansarea perspectivei unor contracte de miliarde de dolari în sectoarele energiei și pământurilor rare, Moscova ar putea remodela peisajul economic al Europei, lărgind în același timp ruptura dintre Statele Unite și aliații săi tradiționali. Însă doar viitorul ne va putea spune dacă Putin a luat în considerare această abordare cu scopul de a pune capăt războiului sau dacă este doar o stratagemă pentru a îmbuna Statele Unite, prelungind în același timp un conflict pe care crede că are dreptul legitim să-l câștige.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Noua strategie de securitate americană, cu o orientare pronunțat  naționalistă, critică față de Europa și blândă cu Rusia, a generat reacții rapide pe Vechiul Continent.  Pozițiile europenilor se situează între abordarea prudentă și critica deschisă. Șefa diplomației UE Kaja Kallas, a ales calea prudenței. Aflată la conferința anuală a Forumului Doha, ea a declarat că SUA „sunt încă cel mai mare aliat al nostru. (...) Desigur, există multe critici, dar cred că o parte din ele sunt și adevărate”, a adăugat ea. Relația dintre UE și SUA este unică, dar UE este cea care își decide propriile reguli, a declarat sâmbătă seara un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Și aceasta, inclusiv în ce privește ”autonomia de reglementare, protejarea libertății de exprimare și ordinea internațională bazată pe reguli”. O reacție vizând atât strategia de securitate americană cât și reacția magnatului Elon Musk, după amenda de 120 de milioane de euro decisă de Comisia Europeană împotriva platformei de socializare X. Musk afirmase că Uniunea Europeană trebuie desființată. Potrivit ministrului italian al Apărării, Guido Crosetto, SUA tocmai au făcut explicit ceva ce era evident de ani de zile: „SUA sunt angajate într-o competiție din ce în ce mai dificilă, complexă și dură cu China. Trump a clarificat pur și simplu că UE îi este puțin sau deloc utilă în această competiție.” O atitudine mai tranșantă vine de la Carl Bildt, fost premier și ministru de externe al Suediei, co-președinte al Consiliului European pentru Relații Externe: „Este un limbaj pe care altfel îl găsești venind doar de la mințile bizare de la Kremlin”, a postat fostul lider suedez pe X, spunând că documentul plasează SUA „la dreapta extremei drepte din Europa”. „Secțiunea uimitoare dedicată Europei se citește ca un pamflet de extremă dreaptă”, constată la rândul său Gérard Araud, fost ambasador al Franței în Statele Unite, într-o postare pe X, menționând că documentul „confirmă în mare măsură” percepțiile conform cărora Trump este un „dușman al Europei”. La Berlin, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a remarcat faptul că America a fost și va rămâne „cel mai important aliat” în cadrul alianța NATO, dar că țara sa nu are nevoie de „sfaturi din exterior”. Reacție tăioasă de la Varșovia Reacție tăioasă din partea ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski cu privire la strategia americană: „Ca și cum cineva ar mai avea vreo îndoială cu privire la cine beneficiază de toate aceste discuții anti-UE despre suveranitate”, a scris el pe rețeaua X. Sunt „cei care vor să profite de pe urma răspândirii urii și cei care vor să cucerească Europa”, a mai spus demnitarul polonez. El a avut o replică dură și la adresa magnatului Elon Musk, patronul rețelei X, care a cerut desființarea Uniunii Europene: ”Mergi pe Marte, doar acolo nu există cenzură la salutul nazist”, a scris Sikorski pe rețeaua X. Reacțiile europene contrastează cu cele de la Moscova, unde documentul american a fost primit cu bucurie.. Dmitri Rogozin, fost viceprim-ministru al Rusiei, a afirmat că „Washingtonul și-a abandonat efectiv poziția anterioară și a acceptat un element central al viziunii strategice a Rusiei. Aceasta este o victorie extraordinară pentru politica noastră pe termen lung”, a spus Rogozin. În timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că dispariţia „ameninţării ruse” din strategia de securitate  reprezintă ”un lucru pozitiv”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Într-un interviu acordat presei din India, președintele rus Vladimir Putin spune că „va elibera Noua Rusie”, fie prin retragerea deliberată a trupelor ucrainene, fie prin forța armelor. O declarație care pune presiune pe flancul sudic al Alianței Atlantice și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru București. Cine își punea speranțele într-o soluție de pace negociată de rudele și prietenii de afaceri ai președintelui Trump, trimiși la Moscova pe post de diplomați, are toate motivele să trăiască astăzi o dezamăgire cruntă. Vladimir Putin nu doar că își menține cererile sale imposibil de acceptat – cum ar fi preluarea unor regiuni din Donbas controlate azi de Ucraina și recunoașterea internațională a anexărilor teritoriale. Dar  el merge și mai departe și declară că „în orice caz Moscova va ocupa „Donbasul și Novorossiya” - fie prin mijloace militare, fie „altfel”. Termenul de Novorossiya (Noua Rusie) se referă la regiunea nordului Mării Negre, cu portul Odesa și gurile Dunării. Declarațiile lui Putin ilustrează eșecul misiunii diplomatice americane și voința Moscovei de a continua războiul, aruncând, firește, vina pe Ucraina și pe UE,  cu intenția vădită de a-l amăgi pe Donald Trump și a-i îndepărta de europeni. Interesant este și contextul în care apar aceste declarații. Ele sunt cuprinse în interviul acordat ziarului India Today, prefațând vizita pe care liderul de la Kremlin a început-o la New Delhi. Este prima vizită a lui Vladimir Putin în India de la începutul războiului împotriva Ucrainei. De partea sa, premierul indian Naredra Modi sfidează presiunile americane menite a-l îndepărta de Rusia. Aducerea în discuție de către Vladimir Putin a conceptului Noii Rusii trebuie să ne pună serios pe gânduri și să ne facă să înțelegem clar ceea ce mulți nu vor astăzi să vadă: că Rusia nu a pornit un război pentru mici concesii teritoriale. Și că ar fi o naivitate să credem că Moscova se va lăsa ”îmblânzită” cu câteva teritorii. După care, eventual, va reveni în comunitatea internațională ca un partener comercial și politic de încredere. Această amenințare de ultimă oră a lui Putin nu este singura de natură să declanșeze alarma în țările libere. Vorbind marți în fața jurnaliștilor ruși, după ce a participat la un forum economic, Putin a spus că Rusia nu intenționează să declanșeze un război împotriva Europei, dar că este pregătită de război, dacă e provocată. Citeste siUcraina, trădată de SUA? O convorbire explozivă redată în Der Spiegel O declarație de o agresivitate nemaiîntâlnită, știind că Moscova este maestră în organizarea unor acte de provocare și așa-numite operațiuni sub steag fals. De altfel, în ultimul an, mai mulți lideri politici europeni, responsabili militari și din serviciile de informații au atras atenția asupra probabilității ca Rusia să provoace un stat NATO. Iar dacă până acum Țările Baltice erau considerate zona cea mai vulnerabilă, aducerea în discuție a Noii Rusii mută accentul pe flancul sudic. Pentru România, atingerea obiectivului numit Novorossiya și revenirea Rusiei la frontieră ar însemna un scenariu de coșmar și ar crește enorm costurile pentru asigurarea securității. Cu atât mai mult, în condițiile unui sprijin american nesigur și cu o societate slăbită de războiul hibrid al Moscovei. Aceste declarații ar trebui să echivaleze, la București, cu un puternic semnal de alarmă. Și de trezire! Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Recenta vizită a premierului ungar Viktor Orban la Kremlin are urmări – și urmări nedorite de liderul de la Budapesta. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anulat o întâlnire cu prim-ministrul Ungariei, anunță agenția EFE, citată de Agerpres și Caleaeuropeană.ro. Conform unui mesaj publicat pe rețeaua de socializare X de către responsabilul pentru politică internațională în cadrul președinției poloneze, „președintele Nawrocki a decis să limiteze programul vizitei sale în Ungaria exclusiv la summitul președinților Grupului de la Vișegrad”. Liderii țărilor care fac parte din Grupul de la Vișegrad – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – se reunesc miercuri în orașul ungar Esztergom. În cadrul vizitei sale în Ungaria pentru această întâlnire, președintele Nawrocki și soția sa urmau să se întâlnească joi, la Budapesta, cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok și cu șeful guvernului, Viktor Orban, potrivit cotidianului polonez „Gazeta Wyborcza”. Și alte critici s-au făcut auzite. În marja summitului germano-sloven  de vineri, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că premierul ungar nu a avut „mandat european”. Premierul sloven Robert Golob a fost de acord cu Merz, afirmând că nu se așteaptă la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite. Vizita lui Orbán la Moscova ar putea fi considerată un act ostil împotriva UE, potrivit lui Jacob Kirkegaard, expert în cadrul think-tank-ului Bruegel, care susține că Ungaria sabotează eforturile UE de a obține un acord de pace echitabil pentru Ucraina. Acționând singură, Budapesta subminează, de asemenea, unitatea UE în deciziile cheie privind diversificarea surselor de aprovizionare și renunțarea la combustibilii fosili rusești. De asemenea, Ungaria afectează menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și integrarea economiei Ucrainei în blocul comunitar. Tomasz Słomka, profesor de științe politice la Universitatea din Varșovia, a declarat pentru postul polonez TV24 că decizia de a anula întâlnirea cu premierul ungar demonstrează că Nawrocki își consolidează independența politică. Atitudinea președintelui polonez este în conformitate cu poziția guvernului, care limitează relațiile sale cu Viktor Orbán. În același timp, este în concordanță cu ceea ce a susținut președintele polonez cu privire la relația sa cu Rusia, a spus expertul, adăugând că Nawrocki se află pe lista persoanelor care sunt deosebit de antipatizate de Moscova. Să nu uităm că alegerea lui Nawrocki ca președinte al Poloniei, la 1 iunie anul acesta, a fost salutată de Viktor Orbán, ca și de către extrema dreaptă din România. Dar atitudinea fermă a președintelui polonez în privința Rusiei îi lasă în afara jocului atât pe liderul de la Budapesta cât și pe admiratorii săi declarați de la extrema dreaptă din România.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Umbra Rusiei se întinde tot mai mult asupra negocierilor menite să pună capăt primei agresiuni la scară largă din Europa de după cel de-al doilea război Mondial. Analiștii internaționali ridică tot mai multe întrebări cu privire la originile reale ale planului de pace.   O stenogramă scoasă la iveală de agenția Bloomberg oferă detalii surprinzătoare despre felul în care s-a comportat Steve Witkoff, trimisul lui Donald Trump la Moscova, în interacțiunea cu  reprezentantul rus Iuri Ușakov. Dialogul redat de Bloomberg arată că americanul pur și simplu îl consilia pe negociatorul rus în relația cu Trump. Americanul a spus că dacă rușii îl vor lăuda suficient pe liderul de la Casa Albă, atunci vor fi mari șanse ca poziția Moscovei să fie acceptată. Și aceasta se petrecea chiar înainte de întâlnirea cu Zelenski în care Trump ar fi urmat să anunțe că vinde Ucrainei rachetele Tomahawk, esențiale pentru apărarea țării în fața invaziei ruse. Ulterior, Witkoff – un afacerist imobiliar cu zero experiență în diplomație - a redactat controversata propunere de pace împreună cu omologii săi ruși, iar SUA au presat Ucraina să o accepte. Ca reacție la conversația dintre Witkoff și Ușakov publicată de Bloomberg, mai mulți congresmani republicani au cerut administrației Trump să schimbe negociatorul. Însă Donald Trump a continuat să-l apere pe afaceristul imobliar. În acest context, Agenția Reuters raportează că planul controversat de pace în 28 de puncte susținut de SUA s-a bazat pe un document redactat de ruși și transmis administrației Trump în octombrie. Citeste siȘi totuși, cât de aproape este pacea din Ucraina? Documentul reprezenta un așa-numit ”non-paper”, ceea ce în limbajul diplomatic înseamnă o comunicare neoficială. Aceasta conținea elemente susținute anterior de Rusia, inclusiv cedarea unor teritorii din est pe care Ucraina le controlează în acest moment.   Toate aceste elemente, plus altele, cum ar fi ideea din documentul american de limitare a efectivelor și echipamentelor armatei ucrainene ca și blocarea accesului în NATO, au fost intens criticate de aliații europeni. Aceștia l-au determinat pe Donald Trump să dea înapoi, dar încă nu știm cu certitudine cât de mult și mai ales, în ce puncte.   Surprinzătorul comunicat al spionajului rus Pe acest fond, un comunicat al serviciului de presă al SVR, serviciul rusesc de spionaj, a surprins pe toată lumea. Conform agenției ruse, Marea Britanie ar putea încerca să submineze planul de pace al președintelui american Donald Trump prin discreditarea acestuia. Mai precis, rușii spun că Londra a elaborat planuri de reanimare a dosarelor unui fost angajat  al serviciilor secrete britanice, Christopher Steele, care ar arăta că șeful Casei Albe și membri ai familiei sale ar fi avut legături cu serviciile secrete sovietice și ruse. Partea rusă consideră aceste dosare drept false. De asemenea, rușii îi acuză pe britanici că vor continuarea războiului, din interese financiare dar își exprimă încrederea că Donald Trump își va pune la punct aliații. Acestea sunt datele, așa cum le prezintă mediile internaționale. Și fiecare poate trage concluziile sale. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O serie de date publicate marți de Eurostat pun România pe o poziție fruntașă într-un clasament onorant. Cifrele vin într-un moment în care propaganda pentru regimurile totalitare, îndeosebi cel al lui Nicolae Ceaușescu, face furori pe rețelele sociale. Am vorbit ieri despre campania prin care tinerii sunt expuși masiv la manipularea pro-comunistă de pe TikTok. Pe scurt: potrivit unei analize realizate pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, doar 200 de postări pro comuniste pe rețeaua socială au reușit să adune peste 130 de milioane de vizualizări. Mesajele sunt bine realizate din punct de vedere tehnic, cu muzică ritmată și imagini stilizate, într-o strategie care urmărește să transforme propaganda într-un conținut "cool" pentru publicul tânăr, după cum observă autorii raportului. În principiu, mesajul transmis este următorul: înainte era mai bine. Mesajul secundar: democrația e proastă iar aderarea României la UE a adus sărăcie. Iată însă că, la o zi distanță, apare o viziune total opusă. Aproape că ne-am obișnuit cu ideea că România se află pe locurile codașe în UE la lucrurile bune, cum ar fi salariile sau numărul de kilometri de autostradă pe cap de locuitor. Și este pe locuri fruntașe la lucruri rele, de la inflație la mortalitate infantilă. Și totuși, ultimele date comunicate de Eurostat pun România pe un loc fruntaș la un capitol onorant: România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea veniturilor gospodăriilor în ultimii 20 de ani, cu un avans de 134%. Alte țări care au înregistrat creșteri substanțiale sunt Lituania (95%), Polonia (91%) sau Malta (90%). Cu alte cuvinte, românii sunt cetățenii europeni ale căror venituri au crescut cel mai repede. De când? De când țara a încheiat negocierile și a semnat tratatul de aderare. Și totuși, românii continuă să se afle în treimea de jos în clasamentul veniturilor nete din Uniunea Europeană – adică am crescut enorm, dar tot rămânem pe locuri codașe. Și tocmai aceasta ne arată cât de falsă este propaganda pro-ceaușistă care face furori pe TikTok. Pur și simplu, sub Nicolae Ceaușescu eram atât de săraci încât nici măcar creșterea record înregistrată timp de 20 de ani nu a fost suficientă pentru a ne duce măcar la mijlocul clasamentului. Pe de altă parte, faptul că veniturile românilor au crescut într-o proporție atât de mare în ultimii 20 de ani aduce răspunsul la o întrebare tot mai des auzită: ”ce mi-a adus mie Uniunea Europeană”? Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O analiză realizată de Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), arată că tinerii sunt expuși masiv pe TikTok la postări prin care se răspândesc nostalgii pro-totalitare și idei extremiste.   Realizate într-o manieră ”cool”, extrem de actuală, mesajele propagandistice ajung să fie promovate de conturi generate de boți și trolli. În aceste mesaje, Nicolae Ceaușescu este portretizat drept un personaj patriot și lider autentic, al cărui regim ar fi înregistrat realizări de excepție. De fapt, nu despre trecut este vorba aici, ci despre prezent. Pentru că atunci când vorbesc despre achitarea datoriei externe de către Ceaușescu, mesajele pun aceasta în contrast cu datoria publică de azi. În realitate, nimeni nu-l obliga pe Ceaușescu să recurgă la programul draconic de lichidare în ritm accelerat a datoriei externe. O datorie pe care n-o făcuse altcineva decât tot regimul Ceaușescu. Au rezultat ani de foamete, de frig și de umilințe, o experiență terifiantă pe care tinerele generații, care nu au trăit acea perioadă, nici măcar n-o pot concepe. Când promovează ideile de independență și suveranitate, mesajele atacă ideea de apartenență a României la Europa. Citeste siIICCMER: Tinerii sunt expuși masiv la manipularea pro-comunistă de pe TikTok În mod ironic, mesajele pe TikTok au un mare succes printre românii din diaspora, care profită din plin de libertățile conferite de Uniunea Europeană. Și bineînțeles, vine teoria conspirației: Ceaușescu a fost eliminat deoarece croise planuri îndrăznețe, care urmau să facă din România o putere de prim rang. România, în care nu se găsea pâine la brutărie. Amplificate prin metode artificiale, la fel ca propaganda care a generat, acum un an, așa-zisul ”fenomen Călin Georgescu”, aceste mesaje sunt menite să servească intereselor prezentului. Adică să submineze încrederea în democrația liberală. Corupție stratificată Dar oricât de ”cool” sunt aceste clipuri, ele nu pot acoperi sordidul ceaușismului . Răsfoiți doar recenta carte ”Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu”, a istoricului Cosmin Popa, apărută la Editura Corint. Și n-o să vă plictisesc cu cifre și statistici, nici cu documente care arătau blocajul economic și recunoșteau, implicit, falimentul sistemului. Dincolo de acestea, cartea ne oferă o imagine asupra unui fenomen care nu este deloc nou și pe care, de fapt, l-am moștenit tot din timpul comunismului: corupția. Dacă ceva mai funcționa în România lui Ceaușescu, asta se întâmpla prin mesanismele paralele ale corupției. Iar corupția era stratificată, la fel ca societatea. Una era corupția la nivelul nomenclaturii. Acestea le permitea gardienilor ideologici ai regimului accesul la bunurile din ”putredul Occident”, ba chiar călătorii în lumea strălucitoare de dincolo, interzise oamenilor de rând. Era apoi corupția instituțională, pentru ca tehnocrația industrială să poată face sistemul economic să se miște, în pofida planificării rigide. Aveai nevoie de piese de schimb, de materii prime, de mijloace de transport? Se putea rezolva doar prin corupție instituțională. Și  era corupția mică, extinsă, la medic, la ”aprozar” pentru un kilogram de cartofi, la ”alimentara” pentru un litru de lapte, la benzinărie pentru câțiva litri de combustibil. Și era apoi furtul generalizat din fabrici și cooperative agricole, furtul ca mijloc de supraviețuire. Cam acesta era paradisul ceaușist și nu cel zugrăvit pe TikTok.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Înalți oficiali americani și ucraineni au declarat duminică la Geneva că există progrese în direcția încheierii războiului dintre Rusia și Ucraina. S-au oferit puține detalii despre discuția privind propunerea americană de pace. Aliații europeni ai Washingtonului și-au manifestat teama că planul este mult prea conciliant cu Moscova. Și se pare că au reușit să evite ceea ce putea fi cel mai rău. Au fost zile lungi și tensionate, după ce întreaga lume a aflat cu surprindere despre planul american pentru Ucraina. Un plan care punea țara invadată cu spatele la zid, obligând-o să cedeze teritorii necontrolate de Rusia și să-și reducă forțele armate. Și iată că reacția energică a Europei a schimbat situația. După ce a dat un ultimatum Ucrainei să accepte planul dezavantajos până joi, de Ziua Recunoștinței, președintele Donald Trump a făcut un pas înapoi. Negocierile începute duminică la Geneva au înregistrat progrese, după cum a confirmat atât partea ucraineană cât și cea americană. Dar ce vrea Europa? În marja summitului G20 din Africa de Sud, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „centralitatea” rolului UE trebuie „reflectată pe deplin” în orice plan de pace pentru Ucraina, argumentând că un astfel de plan trebuie „în primul rând să oprească masacrele și să pună capăt războiului”, transmite Politico. Potrivit lui von der Leyen, UE are trei criterii cheie pentru orice acord de pace:   „În primul rând, frontierele nu pot fi modificate prin forță. În al doilea rând, ca națiune suverană, nu pot exista limitări ale forțelor armate ale Ucrainei care ar lăsa țara vulnerabilă la atacuri viitoare și, prin urmare, ar submina securitatea europeană. În al treilea rând, Ucraina trebuie să aibă libertatea și dreptul suveran de a-și alege propriul destin. Și a ales un destin european.”   De altfel, capitalele europene au reiterat că niciun acord de pace nu poate fi încheiat fără contribuția directă a Ucrainei. După reuniunea de la Geneva, liderii Uniunii Europene s-au reunit pentru a comunica propria variantă a planului de pace. Potrivit propunerii europene, reluate de The Guardian, Rusia trebuie să cedeze centrala nucleară ocupată din Zaporijia Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Puterea s-ar împărți în proporție de 50% între Moscova și Kiev. Armata Ucrainei ar fi limitată în timp de pace la 800.000 de soldați, cu 200.000 mai mulți decât în ​​varianta SUA. Activele rusești înghețate ar fi folosite și pentru reconstrucția Ucrainei, în loc să fie parțial oferite investitorilor americani. De asemenea, se menționează că „negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la linia de contact”, în loc de a se stabili dinainte ca anumite zone ale Ucrainei să fie recunoscute ca „de facto ruseşti”, aşa cum sugerează planul american. În sfârșit, ca o concesie pentru Kremlin, Europa s-a oferit să-l invite pe Vladimir Putin înapoi în G8, dacă va pune capăt războiului din Ucraina. Negocierile de la Geneva continuă. Dar ceea ce se poate spune acum este că Europa a reușit să înfrâneze pornirile îngrijorătoare ale președintelui Trump și să-și facă ascultat punctul de vedere. Și, desigur, rămâne să privim și către partea cealaltă. Vorbim despre planuri de pace croite de America și Europa, dar Rusia nu dă niciun semn că ar accepta vreunul. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Confruntată cu amenințarea rusească, Uniunea Europeană caută modalități de intervenție rapidă a trupelor sale, în caz de criză. Așa a apărut ideea unui ”Spațiu Schengen Militar”. Miercuri, Comisia Europeană a făcut primii pași în această direcție.   După cum arată o analiză a ziarului Le Figaro, sabotajul asupra liniei feroviare Varșovia-Lublin, pe care guvernul polonez îl pune pe seama Rusiei, ilustrează importanța strategică a infrastructurii în război. „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războaie”, a reamintit miercuri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citând o frază a generalului american John Pershing din timpul Primului Război Mondial. Astfel că Uniunea Europeană intenționează să simplifice procedurile și să modernizeze infrastructurile cheie pentru ca trupele și echipamentele să ajungă repede acolo unde este nevoie, în caz de pericol.   Asta își propune acest „Schengen militar”. Comisia vrea să reducă timpul de autorizare pentru deplasarea trupelor și echipamentelor pe continent de la 45 de zile în prezent la maximum 3 zile, pe timp de pace. Dar în cazul unei crize? Ei bine, dacă birocrația va putea fi simplificată de urgență, cu infrastructura e mult mai complicat. Le Figaro reamintește că atunci când armata franceză a vrut să trimită o duzină de tancuri Leclerc la baza NATO din România, în toamna anului 2022, s-a confruntat cu o mlaștină birocratică și logistică care a prelungit desfășurarea la... 45 de zile!  Germania interzisese utilizarea rețelei sale rutiere, argumentând că transportul militar depășea sarcina maximă autorizată pe osie (12 tone). Transportul feroviar a întâmpinat și el probleme. Unele poduri feroviare nu puteau susține încărcătura. Anul acesta, în timpul exercițiului NATO Dacian Fall de luna trecută, convoiul a trebuit să călătorească pe mare de la Marsilia până la portul grecesc Alexandropolis, apoi înapoi pe șosea prin Grecia, Bulgaria și România. 500 de puncte nevralgice identificate Astfel, conform planului, autoritățile naționale și europene trebuie să își modernizeze infrastructura. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi… aproximativ 500 de puncte nevralgice au fost identificate în coordonare cu NATO de-a lungul a patru coridoare militare – Nord, Est, Centru-Sud și Centru-Nord – ale căror trasee exacte rămân confidențiale. Acestea urmează să fie consolidate până în 2030 Din punctul de vedere al organizării, în cazul unei crize majore, Comisia poate declara stare de urgență, aprobată de Consiliu în câteva ore, ocolind autorizațiile administrative. Planul include, de asemenea, stabilirea unui acces prioritar pentru echipamentele militare. Bruxelles-ul propune, de asemenea, punerea în comun a resurselor strategice între statele membre, prin intermediul unui portal digital unic. Vorbim despre trenuri de marfă, stocuri de muniții, combustibil și altele. Toate acestea, concomitent cu consolidarea industriei de apărare. Bugetul alocat mobilității militare va crește de zece ori în următorul buget multianual al UE (2028-2034), ajungând la 17,6 miliarde de euro. Așadar, nevoia de acțiune este urgentă, având în vedere că mai multe servicii de informații europene și șeful Statului Major al Apărării din Franța, Fabien Mandon, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei confruntări cu Rusia în termen de trei până la patru ani. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România