Europa Plus

Conform unei investigații jurnalistice sârbe realizate de BIRN, Glas Šumadije, Ozon Press, portalul 021 și Južne vesti, supravegherea biometrică devine un fenomen de masă în țară, în universități,  spitale, mijloace de transport în comun și chiar închisori. Spitalul General Leskovac, Compania de Transport Public Novi Sad (JGSP), Secretariatul pentru Asistență Socială din Belgrad, Centrul Studențesc Kragujevac, Centrul Cultural Niš, Compania Electrică EPS și aproape toate închisorile mari din Serbia sunt doar câteva dintre instituțiile care, în ultimii trei ani, au achiziționat sisteme de supraveghere video intruzive cu capacități de recunoaștere facială.  Data viitoare când vă urcați într-unul dintre cele 200 de autobuze ale Companiei de Transport Public Novi Sad, amintiți-vă: camerele de deasupra capului dumneavoastră nu sunt doar camere de supraveghere obișnuite. Imaginile pe care le înregistrează sunt trimise automat către un software central capabil să recunoască fețele și să stocheze până la un milion de profiluri.Acest tip de supraveghere biometrică nu este permis de legislația sârbă actuală. Totuși, astfel de sisteme sunt achiziționate pentru zeci de școli, grădinițe, cămine studențești, piețe și întreprinderi publice din întreaga Serbie, inclusiv instituții precum Biblioteca Națională a Serbiei, Centrul Gerontologic din Belgrad dar și numeroase companii municipale, spitale, închisori și instituții culturale. Experții avertizează că se construiește o infrastructură care ar putea evolua într-o rețea de supraveghere în masă. Jurnaliștii sârbi ridică semne de întrebare serioase cu privire la scopul și securitatea datelor colectate. Muntenegru: creștere traficul de persoane, în special copii Muntenegru este o țară de origine, destinație și tranzit pentru victimele traficului de persoane, conform unui raport al Grupului de experți privind lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei, citat de postul de radio Slobodna Evropa.Între 2021 și 2024, au fost identificate un total de 67 de victime, dintre care 79% erau copii. Numărul a crescut de-a lungul anilor: de la cinci în 2021 până la 28 în 2024, se arată în raport. Principala formă de exploatare a fost cerșetoria forțată, urmată de căsătoria forțată și exploatarea sexuală.În ultimul an acoperit de raport, copiii au reprezentat majoritatea victimelor identificate ale cerșetoriei forțate. Raportul subliniază faptul că membrii comunității rome, în special femeile și copiii, persoanele apatride, lucrătorii migranți și solicitanții de azil, sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane în Muntenegru.GRETA atrage atenția asupra riscului exploatării sexuale a femeilor și fetelor în ceea ce este cunoscut sub numele de „prostituție de elită”, în special în hotelurile de lux și pe iahturi. Fetele sunt adesea ademenite cu promisiuni de angajare în sectorul turismului.GRETA a cerut autorităților muntenegrene să elaboreze măsuri pentru a preveni traficul de persoane, inclusiv alocarea mai multor resurse pentru investigații. Organizația face și alte recomandări, printre care utilizarea sporită a instrumentelor digitale pentru desfășurarea investigațiilor și online și asigurarea accesului efectiv la despăgubiri pentru victimele traficului. Canalele Telegram pro-ruse ca „arme informaționale” împotriva Kosovo Ivana Stradner, reprezentanta Fundației pentru Apărarea Democrațiilor din Washington, a declarat pentru Radio Europa Liberă în limbă albaneză că Moscova folosește canalele Telegram ca „armă informațională”. Multe canale Telegram, care se prezintă drept „vocea Rusiei în Serbia” sau folosesc simboluri rusești precum steagul, se concentrează în principal pe Kosovo. Acestea difuzează mesaje care vizează delegitimarea instituțiilor din Kosovo, negarea independenței sale și incită adesea la retorică radicală, inclusiv apeluri la intervenție militară.Majoritatea acestor canale au fost create după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 și au acum între 10.000 și peste 80.000 de abonați, care primesc și distribuie conținut zilnic. Postările sunt în mod clar pro-ruse, susțin invazia Ucrainei, se opun aderării Serbiei la Uniunea Europeană și critică cooperarea cu țările occidentale.În ultimii ani, în special în mediul rusesc, Telegram a devenit nu doar o aplicație de mesagerie, ci și o rețea de diseminare a conținutului politic și a propagandei, datorită criptării și anonimatului utilizatorilor.Ivana Stradner explică faptul că scopul acestor canale Telegram este de a „stârni” emoții în oameni – prin furie, frică sau apatie – astfel încât aceștia să rămână „paralizați” și incapabili să tragă propriile concluzii.Stradner afirmă că consecințele narațiunii radicale pro-ruse de pe canalele Telegram sunt deja vizibile în Balcanii de Vest, unde propaganda anti-occidentală este răspândită de ani de zile, polarizând societățile. Ca exemplu, ea citează faptul că un număr din ce în ce mai mare de cetățeni sârbi se opun UE, chiar dacă aceasta oferă un ajutor considerabil țării lor.Potrivit ei, UE ar trebui să trimită echipe pentru a combate războiul hibrid în țările balcanice, astfel încât societățile să poată învăța să se protejeze împotriva operațiunilor informaționale. 

În timp ce bărbații din regiunea Rivne luptă împotriva agresiunii rusești în rândurile Forțelor Armate ale Ucrainei, o echipă formată exclusiv din femei voluntare actionează de peste un an pentru a stinge incendiile locale, relatează Deutsche Welle Ucraina. Ideea creării unei echipe de pompieri voluntari datează din 2017, când a fost sugerată, ca parte a unui proiect polonez pentru înființarea unui Centru de Siguranță a Cetățenilor, menit să-i asiste pe pompierii profesioniști. Când a început războiul însă, bărbații care lucrau la Centrul de Siguranță s-au alăturat Forțelor Armate Ucrainene. Atunci, mai multe femei s-au oferit voluntare în locul lor. Inițial, locuitorii le-au privit pe femeile pompier cu scepticism, considerând că inițiativa are scopuri publicitare. Astăzi, echipa, formată exclusiv din femei, a devenit o sursă de mândrie pentru comunitate și un exemplu pentru alte localități.  Inițial, în Centrul din Rivne s-au înscris doar opt femei, dar acum sunt 21 de voluntare și încă 4 care vor să se alăture. Printre acestea se numără profesoare, contabile și vânzătoare, dar marea majoritate sunt angajate ale consiliului local. Aproape fiecare dintre ele a intervenit deja la cel puțin un incendiu. Aceste femei participă la eforturile locale de stingere a incendiilor, evacuând locuitorii și oferind prim ajutor, inclusiv sprijin psihologic. Orice zi obișnuită de lucru se poate încheia pentru voluntare cu un apel la un incendiu. Pentru a asigura un răspuns rapid, echipa a implementat un sistem special de gardă - două voluntare pe zi. Femeile nu lucrează noaptea, deoarece municipalitatea are și o echipă de pompieri bărbați care oferă servicii 24 de ore din 24. Uniformele și echipamentele voluntarelor sunt finanțate prin sprijinul întreprinderilor locale și al partenerilor internaționali. În plus, echipa are deja trei vehicule: unul donat de Polonia, un al doilea de direcția regională a Serviciului de Urgență al Ucrainei și un al treilea achiziționat din fonduri comunitare. Acest lucru le permite voluntarelor să fie printre primele care ajung la locul unui incendiu, adesea chiar înainte de sosirea principalelor unități ale serviciilor de urgență. Voluntarele participă în mod regulat la cursuri de formare. Femeile din comunitate servesc, de asemenea, cot la cot cu bărbații, în Unitățile de Apărare Teritorială voluntare formate la începutul războiului. Georgia caută în Ucraina cauzele eșecului aderării sale la UE. Răspunsul ironic al Kievului Recent, ministra georgiană de externe, Maka Botchorichvili, aflată într-o vizită în China, a făcut referire la „acțiunile obstrucționante” întreprinse de autoritățile ucrainene pe calea integrării europene a Georgiei, relatează Radio Libertate.Răspunsul Kievului nu a întârziat. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a reacționat la declarație spunând că „partea georgiană nu ar trebui să se simtă ofensată văzându-și propria reflexie în oglindă” și adăugând că „toate motivele rezultatelor slabe ale aderării Georgiei la Uniunea Europeană se află la Tbilisi, nu la Kiev”. Pe platforma X, ministrul ucrainean i-a urat „poporului georgian prieten ca, mai devreme sau mai târziu, să își poată realiza aspirațiile europene - în ciuda politicilor actualului guvern”. „Georgia face parte din Europa, nu din «lumea rusă»”, a concluzionat ministrul.Declarația ministrei georgiene a venit la scurt timp după publicarea raportului anual privind extinderea Uniunii Europene, în care a fost exprimată „îngrijorarea serioasă cu privire la deteriorarea evidentă a situației din Georgia”.Potrivit Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, Georgia este singura țară candidată la UE care se confruntă cu un regres – și unul semnificativ – în calea aderării. 

Parchetul Regional Varșovia a prezentat noi concluzii în cazul de mare amploare al furtului de volume valoroase din Biblioteca Universității din Varșovia (BUW). Anchetatorii au indicat că suspectul în acest caz, un cetățean georgian pe nume Mikhail Z., a declarat că a acționat la ordinul unui cetățean rus, relatează TVN24. Ancheta în acest caz a fost deschisă pe 2 noiembrie 2023. Parchetul a declarat la acea vreme că furtul cărților a avut loc pe 16 octombrie 2023, în sala de lectură a BUW din Varșovia. Într-un comunicat emis a doua zi după lansarea anchetei, rectorul Universității din Varșovia, profesorul Alojzy Z. Nowak a indicat că furtul de cărți valoroase din colecțiile Bibliotecii Universității din Varșovia a avut loc probabil între decembrie 2022 și 16 octombrie 2023, deși ar fi putut începe chiar mai devreme. Prezența suspectului hoț a fost confirmată și în bibliotecile letone.Furtul de cărți rare din Biblioteca Universitară din Varșovia, inclusiv ediții originale ale operelor unor autori de limbă rusă precum Aleksandr Pușkin, Ivan Krîlov, Nikolai Gogol și Mihail Lermontov, a fost comis de un grup criminal internațional care opera în întreaga Europă. Acest grup includea cetățeni ai unor țări din fostul Bloc Estic.Valoarea volumelor furate din Biblioteca Universitară din Varșovia a fost estimată la peste 900.000 de euro.Ca parte a cooperării internaționale, în special la cererea părții poloneze, a fost înființată o Echipă Comună de Investigații (JIT) numită „Pușkin” pentru a coordona acțiunile întreprinse în acest caz.Cetățeanul georgian Mihail Z., principalul suspect, a negat inițial acuzațiile împotriva sa și a refuzat să ofere orice explicație. Acum, confruntat cu probele prezentate în timpul anchetei, acesta a recunoscut că a furat toate cărțile rare și a oferit o explicație amplă a metodelor sale. Conform mărturiei sale, el a acționat la ordinul unui bărbat rus care i-a spus ce cărți îl interesau. El a specificat că acest bărbat rus a organizat vânzarea cărților furate în Federația Rusă. Conform constatărilor anchetei, cărțile au fost vândute în principal la licitații organizate de casa de licitații Litfond din Moscova și Sankt Petersburg. Tensiuni între guvern și sindicate în Croația pe tema măririi bazei salariale Guvernul și sindicatele din sectorul public din Croația nu ajung la un acord privind majorarea salariilor pentru anul viitor și continuă negocierile privind contractul colectiv de muncă. Ultima ofertă făcută de Guvern la masa negocierilor prevede creșterea bazei salariale la 1015 euro, a confirmat Anita Zirdum, directorul interimar al Direcției Muncii din Ministerul Muncii. Sindicatele resping oferta și afirmă că cer un salariu care să asigure o viață demnă. Anica Prašnjak, președinta Consiliului principal al Sindicatului Profesional al Asistentelor Medicale din Croația, a subliniat că sectorul public are așteptări clare: „poziția noastră a fost de a cere o majorare a bazei salariale de 4% de la 1 ianuarie și de 4% de la 1 septembrie, iar pentru masa caldă am solicitat 60 de euro pe lună începând cu 1 ianuarie”. Ea a subliniat că trebuie să se ia în considerare păstrarea experților în sistem, pe care Croația i-a format, în loc să fie trimiși gratuit în străinătate ca forță de muncă disponibilă.Guvernul spune că cerințele sindicatelor nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Anita Zirdum a subliniat că decizia privind majorarea se ia pe baza unor cifre reale, nu a dorințelor. Ea a reamintit și recomandarea FMI-ului ca Guvernul să limiteze creșterea salariilor în sectorul public. Jumătate dintre slovaci se tem că IA ar putea contribui la crearea și răspândirea știrilor false Jumătate dintre slovaci se tem că Inteligența Artificială (IA) ar putea contribui la crearea și răspândirea știrilelor false: aceasta este concluzia unui studiu realizat de agenția Go4insight, citat de site-ul de știri Týždeň.sk. Sondajul a fost realizat în 40 de țări din întreaga lume, inclusiv în Slovacia, iar rezultatele arată că 45% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că IA ar putea răspândi sau chiar crea știri false. În Slovacia, 50% dintre respondenți împărtășesc această teamă, ceea ce este reprezintă un procent puțin mai mare decât media globală. În timp ce la nivel mondial, opiniile dintre femei și bărbați nu diferă pe această temă, în Slovacia, bărbații sunt mai îngrijorați de aceste impacturi negative ale IA.Studiul a arătat că această îngrijorare crește odată cu nivelul de educație și vârstă. În rândul persoanelor cu studii superioare, aproximativ jumătate sunt îngrijorate, comparativ cu doar o treime în rândul celor cu niveluri de educație mai scăzute. Cu toate acestea, percepțiile asupra inteligenței artificiale variază pe tot globul. În Africa și Asia, optimismul tehnologic predomină, astfel încât temerile legate de IA sunt semnificativ mai mici decât cele observate în Europa sau America de Nord. Cel mai puțin îngrijorați sunt chinezii (doar 21%), urmați de Vietnam și Coasta de Fildeș. În schimb, cele mai mari temeri se regăsesc în rândul finlandezilor (59%), urmați de Suedia, Canada și Irlanda. Potrivit agenției Go4insight, aceste diferențe sugerează că acolo unde oamenii sunt mai expuși la discuții despre etica sau impactul tehnologiilor, conștientizarea riscurilor este mai mare. În țările care consideră IA ca un instrument pentru dezvoltare, predomină încrederea și optimismul.

Uniunea Europeană a prezentat Armeniei un plan de acțiune pentru liberalizarea vizelor care conține o foaie de parcurs a reformelor pe care țara trebuie să le implementeze pentru a garanta călătorii fără vize pentru cetățenii săi în statele membre ale UE, relatează site-ul de știri Hetq. Pe 5 noiembrie, ministrul armean de interne, Arpine Sargsyan, s-a întâlnit cu Johannes Luchner, director general adjunct pentru migrație și afaceri interne la Comisia Europeană. În timpul întâlnirii, au fost discutate principalele puncte ale planului de acțiune. Arpine Sargsyan a subliniat că Armenia se angajează să implementeze reformele necesare pentru a garanta cetățenilor săi posibilitatea de a călători mai ușor în Uniunea Europeană. Potrivit lui liberalizarea vizelor în Armenia este un pas important în parteneriatul cu UE, menit să consolideze încrederea reciprocă și cooperarea. În prezent, Republica Armenia este singura țară cu care Uniunea Europeană desfășoară un proces de liberalizare a vizelor. Kazahstanul închide 130 de platforme de criptomonede Kazahstanul și-a intensificat lupta împotriva criminalității financiare prin închiderea a 130 de platforme de criptomonede legate de spălarea banilor și a confiscat active digitale în valoare de 16,7 milioane de dolari (14,4 milioane de euro), a raportat Agenția de Supraveghere Financiară Kazahă (AFM).Potrivit AFM, aceste platforme bancare din umbră au fost utilizate de grupuri criminale din Kazahstan, Rusia, Ucraina și Moldova pentru a spăla venituri din traficul de droguri și frauda online.Agenția a descris o schemă în mai mulți pași: traficanții și infractorii cibernetici își transferau profiturile în monedă fiduciară sau criptomonedă, în portofele de schimb valutar, unde fondurile erau convertite și mutate printr-o serie de tranzacții pentru a le ascunde originea.Agenția a declarat că aceste schimburi ilicite acționau ca spălări de bani făcute de profesioniști, care colectau și transferau venituri din infracțiuni în străinătate. Se bazau pe conturi bancare și portofele aparținând unor oameni de paie. Conform legislației kazahe, sunt autorizate să funcționeze doar platformele licențiate de Autoritatea pentru Servicii Financiare din Astana (AFSA) și integrate în sistemul bancar național.Până în prezent, 27 de Furnizori de Servicii de Active Digitale (DASP), inclusiv 12 burse de criptomonede, sunt autorizați să opereze în Kazahstan. Toți sunt supuși unor obligații continue de supraveghere financiară și conformitate privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.AFM a descoperit, de asemenea, 81 de grupuri clandestine specializate în convertirea fondurilor ilicite în numerar, pentru un total de tranzacții care depășesc 38,5 milioane EUR. Pentru a remedia acest lucru, AFM și Banca Națională a Kazahstanului introduc noi măsuri de securitate: depozitele în numerar care depășesc 500.000 de tenge (aproximativ 800 EUR) vor necesita acum un număr de identificare personal. Se are în vedere verificarea biometrică prin recunoaștere facială sau amprentare.Kazahstanul își propune să reducă ponderea economiei subterane la 15% din PIB până la sfârșitul anului, deoarece autoritățile își consolidează controlul asupra unui sistem financiar aflat în rapidă digitalizare. 

În Turcia, Ministerul Familiei și Serviciilor Sociale lucrează la un model local care ar restricționa utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub vârsta de 16 ani. Se așteaptă ca regulamentul să fie discutat în Marea Adunare Națională a Turciei în lunile următoare, transmite radio Deutsche Welle în limba turcă. Ministrul familie din Turcia, Göktaş, a declarat că proiectul prevede un sistem care restricționează conturile de socializare pentru persoanele sub 16 ani, dar că mecanisme intermediare, cum ar fi verificarea vârstei și consimțământul părinților, sunt evaluate  înainte de a interzice complet accesul. Ministrul a adaugat că inițial a fost sugerată o limită de vârstă de 13 ani, dar guvernul a recomandat ca limita să fie sub 16 ani, urmând concluziile cercetărilor din domeniu. Conform datelor din octombrie 2024 ale Institutului Turc de Statistică (TÜİK), 66,1% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani utilizează rețelele de socializare. Această rată ajunge la 79% în grupa de vârstă 11-15 ani.Multe țări din întreaga lume iau în considerare impunerea unor limite de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale de către copii, ca măsură de precauție împotriva potențialelor impacturi negative. Și Uniunea Europeană (UE) a făcut primul pas semnificativ în această direcție. La summitul UE care a avut loc la Bruxelles, șefii de stat și de guvern și-au exprimat sprijinul pentru impunerea unor limite de vârstă pe platformele de socializare precum TikTok și Instagram.O mare parte a bulgarilor sunt victimele unei campanii de propagandă împotriva adoptării monedei euro O mare parte a bulgarilor au devenit victime ale puternicului război hibrid purtat de ani de zile împotriva adoptării monedei euro în țară, relatează cotidianul Segà, citând un sondaj național realizat de agenția JTN. Daunele cauzate de propagandă sunt atât de grave, spun jurnaliștii de la sud de Dunăre, încât unul din patru cetățeni bulgari este convins că salariile și pensiile vor fi înjumătățite începând cu 1 ianuarie 2026. Propaganda îndelungată a partidului pro-moscovit Vazrajdane, care a cerut insistent chiar și un referendum împotriva adoptării monedei comune, a făcut ca aproape două treimi dintre bulgari să creadă că leva este o parte importantă a identității naționale. De fapt, leva nu a fost o monedă independentă de ani de zile deoarece Bulgaria se află încă din 1997 într-un Consiliu monetar în cadrul căruia leva este deja legată de euro la un curs fix.Societatea din Bulgaria rămâne profund divizată – aproximativ 40% dintre cetățeni susțin introducerea monedei euro și tot atâția sunt împotriva acesteia. În același timp, majoritatea oamenilor apreciază beneficiile practice – călătorii mai ușoare, prețuri mai transparente, economii mai sigure etc. Cea mai mare îngrijorare este creșterea prețurilor care s-ar datora monedei euro. Analizele economice nu arată o astfel de legătură cauzală, ci dimpotrivă: conform statisticilor Eurostat, cea mai mare inflație se înregistrează în țări precum Ungaria, Polonia și România, care nu intenționează să adopte moneda euro în viitorul apropiat.  Studiul din Bulgaria arată că:- 82% dintre respondenți spun că comercianții majorează prețurile în mod nejustificat;- 78% sunt îngrijorați de inflație;- 74% își exprimă îngrijorarea că prețurile vor fi rotunjite în sus.  Sondajul privind atitudinea bulgarilor cu privire la adoptarea monedei euro arată că cei cu nivel de educație mai scăzut sunt cei care se opun cel mai mult monedei comune. 

Întârzierile în aderarea Kosovo la Zona Unică de Plăți în Euro, cunoscută sub numele de SEPA, au costat economia țării aproximativ 29 de milioane de euro numai în prima jumătate a acestui an, conform unei evaluări a Consiliului European al Investitorilor, în timp ce beneficiile anuale potențiale s-ar fi ridicat la 55 de milioane de euro, relatează cotidianul Koha.  Obstacolul în calea includerii Kosovo în SEPA constă în anumite legi aflate în prezent în curs de revizuire de către Curtea Constituțională.Aceste legi au fost adoptate în decembrie anul trecut, dar au fost ulterior trimise Curții Constituționale. La rândul său, Banca Centrală din Kosovo a emis regulamentele corespunzătoare și a depus deja o pre-cerere de aderare la SEPA. Este vorba despre Legea bancară, Legea serviciilor de plată și Legea de modificare și completare a legislației privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului.Aderarea la SEPA ar facilita plățile internaționale, făcându-le mai rapide, mai ieftine și mai simple pentru cetățenii și întreprinderile din Kosovo.Potrivit Consiliului European al Investitorilor, Kosovo are o oportunitate reală de a evita să rămână în urma vecinilor săi în acest domeniu și de a beneficia pe deplin de integrarea sa în Rețeaua Unică de Plăți Europeană.SEPA este o inițiativă paneuropeană, creată în 2008 cu scopul de a simplifica, accelera și armoniza plățile electronice, reducând în același timp costurile. În prezent, 41 de țări fac parte din SEPA, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene, mai multe țări nordice și Regatul Unit. Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru au început deja oficial să efectueze plăți în euro prin zona SEPA.Poliția de frontieră sârbă a interzis intrarea în țară unor studenți maghiari care voiau să participe la o ceremonie memorială în Novi SadOfițerii poliției de frontieră sârbe au reținut un grup de studenți din Ungaria care doreau să participe la ceremonia memorială din Novi Sad care a marcat comemorarea prăbușirii copertinei gării feroviare. Acest eveniment a declanșat protestele împotriva regimului de la Belgrad care durează de mai bine de un an. După ce au așteptat câteva ore la graniță, studenților maghiari li s-a refuzat în cele din urmă intrarea, transmite agenția de știri Beta. Citeste siUn an de proteste anti-Vučić și o Serbie profund divizată „Am așteptat ore întregi, ne-au forțat să ne dezbrăcăm până la lenjerie intimă, apoi ne-au trimis înapoi - așa i-a tratat poliția sârbă pe studenții maghiari”, a mărturisit unul dintre studenți. El a adăugat că ofițerii de poliție sârbi nu au oferit nicio explicație pentru interdicția de intrare. Muntenegru a eliminat scutirea de vize pentru cetățenii turci Începând cu 30 octombrie, cetățenii turci au nevoie de vize pentru a vizita Muntenegru, după ce guvernul din Podgorica a decis să suspende temporar exonerarea de vize pentru cetățenii turci, transmite radio Slobodna Europa.Prim-ministrul muntenegrean, Milojko Spajić, a anunțat eliminarea scutirii de vize după ce aproximativ 50 de cetățeni turci și azeri au fost reținuți la Podgorica pentru verificări privind legalitatea șederii lor. În cadrul aceleiași operațiuni, un cetățean turc și un cetățean azer au fost arestați sub suspiciunea că ar fi înjunghiat un rezident din Podgorica în vârstă de 25 de ani. Guvernul a clarificat, de asemenea, că ia în considerare interesele a aproximativ 14.000 de cetățeni turci care locuiesc în Muntenegru și va lua măsurile necesare pentru a le garanta șederea legală și neîngrădită. S-a subliniat că Muntenegru își menține angajamentul de a dezvolta relațiile bilaterale cu Turcia, pe care această măsură nu le va afecta.Până acum, Turcia se număra printre țările care au beneficiat de scutire de viză în Muntenegru, ceea ce a determinat Comisia Europeană să îndemne Muntenegrul să își armonizeze politica de vize cu cea a Uniunii Europene. Cetățenii turci au nevoie de viză pentru a intra în țările UE. 

Ministrul olandez de externe, David van Weel, a anunțat că țara sa va găzdui prima etapă a creării unui tribunal special pentru crima de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei. El a făcut această declarație la Kiev, în timpul unei conferințe de presă comune cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, relatează suspilne.media. Ministrul olandez a subliniat că este necesar ca regimul de la Moscova „să răspundă pentru cele mai grave crime comise împotriva poporului și statului ucrainean: pentru miile de morți sau răniți, milioanele de persoane strămutate și copiii nevinovați deportați în Rusia, a căror soartă rămâne necunoscută.” Conform lui David van Weel, este important ca Ucraina să fie sprijinită în continuare și să fie pusă și mai multă presiune asupra Rusiei printr-un nou pachet de sancțiuni. David van Weel a declarat, de asemenea, că împreună cu Ucraina și partenerii internaționali, Țările de Jos încep să lucreze la arhitectura fundamentală a tribunalului, deschizând calea pentru următoarea etapă, în care tribunalul operațional își va desfășura activitatea de urmărire penală.Conform declarației lui David van Weel, Țările de Jos consideră că Federația Rusă trebuie să despăgubească Ucraina pentru daunele cauzate și susțin utilizarea activelor rusești blocate ca împrumut.  Partidul de guvernământ din Tbilisi, Visul Georgian, anunță că va continua să boicoteze sesiunile EuroNest Controversatul președinte al Parlamentului georgian, Shalva Papuashvili, a declarat că, drept răspuns la rezoluția critică a EuroNest privind statul de drept în țara sa, delegația parlamentară georgiană nu va participa la viitoarele sesiuni EuroNest. Georgia a boicotat deja sesiunea care a avut loc la Erevan săptămâna trecută. Adunarea Parlamentară EuroNest este forumul interparlamentar, creat în 2011, la care participă membri ai Parlamentului European și ai parlamentelor naționale din Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Georgia cu scopul de a crea legături politice și economice mai strânse cu Uniunea Europeană. Potrivit lui Papuashvili, această decizie se bazează pe faptul că Parlamentul European a transformat EuroNest într-un „instrument de șantajare a țărilor vecine și de impunere forțată a propriei agende politice și ideologice înguste”. Adunarea Parlamentară EuroNest, care s-a întrunit săptămâna trecută la Erevan, a adoptat o rezoluție care „condamnă atacurile sistematice ale regimului Visului Georgian împotriva instituțiilor democratice din Georgia, a opoziției politice, a mass-media independente, a societății civile, a mediului academic și a independenței sistemului judiciar”. Declarația condamnă, de asemenea, „alegerile parlamentare frauduloase din 26 octombrie 2024, care au încălcat normele și standardele democratice și, prin urmare, nu recunoaște puterea autoproclamată a partidului Visul Georgian”. În cele din urmă, EuroNest denunță categoric „represiunea violentă a protestelor pașnice, arestările arbitrare ale cetățenilor obișnuiți, jurnaliștilor, activiștilor și liderilor politici, precum și încălcările sistematice ale libertăților fundamentale” și „face apel la autoritățile georgiene să elibereze imediat toți prizonierii politici și alte persoane deținute ilegal”. 

Parlamentul croat a votat pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Cu 84 de voturi pentru, 30 de abțineri și 11 împotrivă, Legea Apărării a fost modificată, confirmând astfel reintroducerea instruirii militare obligatorii de bază. Aceasta va dura două luni. Convocarea în armată va începe înainte de sfârșitul acestui an. Toți bărbații cu vârsta de 18 ani vor fi înregistrați într-un registru militar și vor fi chemați la instrucție militară în cursul anului calendaristic în care împlinesc 19 ani. Recruții vor fi supuși unui examen medical înainte de instrucție pentru a se determina aptitudinea lor pentru serviciu.Programul își propune să ofere tinerilor abilități militare fundamentale, astfel încât aceștia să dobândească cunoștințele și capacitățile necesare în situații de criză, contribuind astfel la securitatea națională. Recruții instruiți devin o parte din rezerva Forțelor Armate ale Republicii Croația.Instruirea militară de bază în 2026 se va aplica bărbaților - recruți născuți în 2007. Recruții cu vârsta peste 19 ani și sub 30 de ani pot fi chemați în mod excepțional sau se pot oferi voluntari. Femeile nu sunt supuse acestei obligații, dar pot urma instruirea militară de bază în mod voluntar.Pentru cei care invocă obiecția de conștiință este prevăzută posibilitatea de a efectua serviciul civil.Prima generație de recruți va începe instruirea militară de bază la începutul anului 2026. Recruții au dreptul la o indemnizație lunară de aproximativ 1.100 EUR net și li se vor recunoaște două luni de vechime profesională. Aceștia nu pot fi concediați de angajatori pe durata instruirii militare de bază.Slovacii și cehii au strâns peste 355.000 de euro într-o lună pentru a cumpăra ambulanțe pentru UcrainaSlovacii și cehii și-au demonstrat încă o dată solidaritatea cu Ucraina, strângând peste 355.000 de euro într-o singură lună pentru a cumpăra ambulanțe pentru răniții de pe front, în cadrul unei campanii organizate de Fundația pentru o Societate Deschisă în colaborare cu Fondul Ceh de Dotare pentru Ucraina. Scopul final este achiziționarea a 50 de ambulanțe, relatează tyzden.sk. În doar 30 de zile, au fost strânse suficiente fonduri pentru a cumpăra primele 16 vehicule, care vor fi livrate armatei ucrainene. Michal Kaščák, unul dintre susținătorii campaniei, a subliniat importanța ajutorului și a criticat guvernul slovac. „Când am discutat cu fiii mei despre cea mai mare rușine istorică a poporului slovac, le-am spus că a fost strângerea de mână a lui Tiso cu Hitler... Nu știam că vor simți aceeași rușine - pentru că, prin ce este diferită strângerea de mână dintre Fico și Putin? Încă o dată, prin intermediul unui lider fără inimă, ne trădăm propriii vecini și servim un regim care amenință întreaga Europă democratică”, a spus el.  Campania de strângere de fonduri, numită Operațiunea Oksana 50, va continua până în februarie 2026.În Polonia, o campanie de corectare a stereotipurilor despre romiFundația W Stronę Dialogu (Spre Dialog) a selectat cele mai răspândite cinci stereotipuri despre romi în Polonia și a cerut reprezentanților acestei comunități să le infirme, să le „demoleze”. Așa s-a născut campania „Demolăm stereotipurile despre romi”, lansată marți, 28 octombrie, relatează Gazeta Wyborcza.Conform studiului, cele cinci stereotipuri sunt:1. Romii sunt nomazi eterni2. Femeile rome poartă fuste lungi3. Romii pot prezice viitorul, pot face vrăji4. Romii sunt leneși, nu muncesc5. Romii nu merg la școalăZeci de contraexemple și mărturii au fost adunate pentru a demonta aceste stereotipuri. Conform studiului, ideile preconcepute provin din lipsa de cunoștințe și de contact direct cu persoanele în cauză. Acestea sunt întărite de dezinformarea răspândită de mass-media și de faptul că este ușor pentru majoritatea oamenilor să împartă lumea în „noi” și „ei”. Stereotipurile au o influență semnificativă asupra vieții sociale. Acestea pot duce la discriminare și excluziune, spun cercetătorii.Aproximativ 80.000 de romi trăiesc în Polonia, dintre care 50.000 sunt refugiați din Ucraina sau România. Un procent uimitor de 72% dintre polonezi nu cunosc niciun membru al acestei comunități.

Kazahstanul poartă discuții cu Finlanda cu privire la posibilitatea de a furniza uraniu centralelor nucleare finlandeze, a declarat marți pentru Reuters Almasadam Satkaliev, șeful agenției kazahe pentru energie nucleară. În discuțiile cu reporterii, care au avut loc în timpul vizitei președintelui finlandez Alexander Stubb la Astana, capitala Kazahstanului, Satkaliev nu a specificat volumele de uraniu implicate. De asemenea, nu a menționat o posibilă dată de începere a livrărilor. Kazahstanul, cel mai mare producător de uraniu din lume, a extras 23.270 de tone în 2024. Țara și-a anunțat intenția de a produce între 25.000 și 26.500 de tone de uraniu în 2025. Finlanda elimină treptat aprovizionarea cu combustibil nuclear rusesc. Țara nordică are cinci reactoare nucleare în funcțiune, distribuite în două centrale. Anul trecut, energia nucleară a reprezentat 39% din producția de energie electrică a țării, ceea ce o face principala sursă de energie, înaintea energiei eoliene (25%). Contactată de Reuters, compania finlandeză Fortum a indicat că vede Kazahstanul ca un potențial furnizor, fiind un producător major de uraniu. Anul trecut, Fortum a anunțat că a început să se aprovizioneze cu combustibil nuclear de la compania americană Westinghouse Electric, cu scopul de a reduce dependența de livrările rusești. Kazahstanul nu are centrale nucleare, dar se estimează că deține aproximativ 15% din rezervele mondiale de uraniu, situându-se pe locul doi după Australia. „Cântece de leagăn simfonice” – muzica compozitorilor armeni reinterpretată pentru copiii din întreaga lumeUn proiect muzical unic este în desfășurare în Armenia: Orchestra Simfonică de Stat a înregistrat un album în care a reinterpretat și transformat cele mai faimoase melodii ale marilor compozitori armeni în cântece de leagăn. Scopul este de a le prezenta copiilor capodopere ale muzicii clasice armene, relatează agenția de știri Armenpress.Albumul include și aranjamente ale unor cântece de leagăn tradiționale.Albumul se intitulează „Cântece de leagăn simfonice”. Sergey Smbatyan, director artistic și dirijor principal al Orchestrei Simfonice de Stat din Armenia, a declarat: „cântecele de leagăn sunt un mijloc de comunicare cu copiii”, adăugând că albumul nu este doar pentru copiii din Armenia, ci „este destinat copiilor din întreaga lume”. Albumul pentru tinerii ascultători este deja disponibil pe peste 40 de platforme muzicale.  

Papa Leon va vizita Turcia între 27 și 30 noiembrie, după care se va afla în Liban între 30 noiembrie și 2 decembrie. Aceasta este prima sa călătorie în afara Italiei. Prin această vizită, Papa dorește să lanseze un apel de pace în întreaga regiune. Una dintre opririle sale va fi la bazilica de lângă lacul Iznik, în regiunea Bursa, unde a avut loc Primul Conciliu de la Niceea, relatează bianet.org. Primul Conciliu de la Niceea, ținut în anul 325, este primul conciliu ecumenic al Bisericii Creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale creștinismului, definind dogmele religioase ca răspuns la provocarea reprezentată de erezia arianistă. Această bazilică a fost descoperită acum 11 ani. Este situată la aproximativ 20 de metri de malul lacului, și este acum sub apă, la o adâncime de 1,5 până la 2 metri. În ultimii ani, acolo au fost efectuate săpături arheologice, sprijinite și de Ministerul Turismului din Ankara. Acum, înainte de vizita Papei, au loc și lucrări de amenajare a zonei. Potrivit șefului lucrărilor, Mustafa Șahin, „biserica poate deveni un loc de pelerinaj și un centru de interes pentru turismul religios, rămânând pe harta turistică a Turciei și după vizita Înaltului Pontif.” Un partid de opoziție din Bulgaria alertează Statele Unite că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile Magnitsky impuse împotriva saPartidul de opoziție reformist „Da, Bulgaria” a alertat guvernul Statelor Unite cu privire la faptul că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile impuse împotriva sa de Washington în temeiul Legii Magnitsky. Potrivit partidului, Peevski folosește un cont în dolari la Banca Municipală din Sofia, relatează secțiunea bulgară a postului Radio Europa Liberă.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021. Conform sancțiunilor, băncile nu ar trebui să-i permită să opereze cu dolari, deoarece acest lucru ar putea duce la sancțiuni și împotriva lor.Sesizarea a fost depusă la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), care face parte din Departamentul Trezoreriei SUA. „Declarația lui Peevski indică faptul că deține un cont în dolari, ceea ce înseamnă că banca unde este deschis contul trebuie să aibă legături cu o bancă americană”, a declarat un reprezentant al partidului „Da, Bulgaria”. Potrivit acestuia, banca americană nu ar fi fost informată în mod corespunzător că oligarhul sancționat este deservit de Banca Municipală.Mai mult, Peevski declară și venituri din dividende, iar plata acestora reprezintă o altă încălcare a sancțiunilor.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021, motivul invocat de Washington fiind acela că oligarhul „a participat în mod regulat la acte de corupție, folosind traficul de influență și mita pentru a se proteja de controlul public și pentru a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor cheie ale societății bulgare”. În 2022, el a fost sancționat și de Regatul Unit, pe baza acelorași argumente.Peevski este considerat cel mai puternic om pe scena politică din Bulgaria, controlând nu doar sistemul judiciar bulgar și serviciile secrete, ci și executivul de la Sofia. După cea de-a doua alegere a lui Donald Trump ca președinte, Peevski s-a prezentat ca un admirator al noului lider american și, în dorința de a intra în grațiile mișcării MAGA, pentru a fi absolvit de sancțiuni, a elaborat liste cu presupuși „sorosiști” și a propus formarea unei comisiei parlamentare care să-i investigheze. 

„Societatea Istorică Rusă este un punct de raliere pentru toți cei care consideră Serbia o țară care va lupta fără rezerve pentru crearea pașnică a lumii sârbe și pentru ca aceasta să fie un adevărat aliat al Rusiei și Chinei”, a declarat Aleksandar Vulin, președintele Consiliului filialei din Belgrad a acestei societăți, la ședința de înființare care a avut loc la Belgrad pe 26 octombrie, relatează Radio Slobodna Evropa. Fundația reunește personalități din serviciile de informații, fostele elite comuniste, Biserica Ortodoxă și cercurile naționaliste. De când sintagma „lumea sârbă” a fost menționată pentru prima dată în septembrie 2020, mulți analiști din Balcanii de Vest au avertizat că ea amintește de aspirațiile politicii oficiale sârbe, care au jucat un rol cheie în prăbușirea sângeroasă a fostei Iugoslavii la începutul anilor 1990. Vulin, lider pro-rus al Mișcării Socialiste și fost șef al serviciilor de informații sârbe, a declarat că renunțarea la Rusia înseamnă renunțarea la Serbia însăși, adăugând că fiecare generație de sârbi „a trăit un moment în care supraviețuirea lor fizică a depins de Rusia”. Vulin este cunoscut pentru poziția sa pro-rusă, iar în ianuarie 2024 a primit o decorație din partea președintelui rus Vladimir Putin și a Serviciului Federal de Securitate rus. Departamentul de Stat al SUA l-a plasat pe lista de sancțiuni la mijlocul anului 2023 din cauza legăturilor sale cu Rusia și a suspiciunilor de corupție pe vremea când era încă șeful Agenției de Securitate și Informații. Societatea Istorică Rusă din Serbia este o replică a societății ruse cu același nume, condusă de Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei. Vulin și Narîșkin s-au întâlnit de mai multe ori de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Serbia - în ciuda faptului că este candidată la aderarea la UE - nu a aderat la sancțiunile UE împotriva Rusiei după începerea agresiunii. Belgradul și-a menținut relațiile cu Moscova, relații pentru care Vulin însuși a fost adesea responsabil. Narîșkin s-a adresat participanților la ședința de inaugurare printr-un mesaj video și a subliniat importanța legăturilor istorice dintre Rusia și Serbia, precum și „asemănările fundamentale ale valorilor noastre tradiționale”, a relatat Sputnik. Împreună cu Vulin, la ședința de inaugurare au participat ministrul sârb de interne Ivica Dačić, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe Porfirije, și Goran Selak, președintele Partidului Socialist Sârb, înființat de Slobodan Miloșevici.  Ambasadorul Rusiei în Serbia, Aleksandr Bocan-Harčenko, a declarat în discursul său că înființarea Societății Istorice Ruse din Serbia transmite „un mesaj politic și științific important”. La începutul adunării de la Belgrad, au fost intonate imnurile Rusiei, Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina și Serbiei, iar participanții au păstrat un minut de reculegere pentru fostul general al armatei iugoslave, Nebojša Pavković, recent decedat, condamnat de Tribunalul de la Haga. Societatea Istorică Rusă este o asociație ai cărei fondatori includ, printre altele, Academia Rusă de Științe și instituții media de stat ruse, precum RIA Novosti și Interfax. 70% dintre kosovari sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, iar 40% spun că trăiesc mai rău decât înainte. Creșterea prețurilor pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor din Kosovo, relatează Koha.net. Un studiu realizat de compania Valicon a arătat că șapte din zece kosovari sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, în timp ce mulți spun că viața este mai dificilă astăzi decât înainte. Această cercetare evidențiază, de asemenea, faptul că inflația și insecuritatea politică sunt principalele surse de îngrijorare pentru cetățeni. Creșterea costului vieții este o îngrijorare pentru aproximativ 70% dintre cetățenii kosovari, potrivit studiului Valicon. Studiul a fost realizat între 18 și 21 august anul acesta în regiunea Adriaticii, inclusiv în Kosovo. Inflația rămâne principala sursă de îngrijorare în întreaga regiune. Cele mai ridicate niveluri de îngrijorare au fost înregistrate în Kosovo (70%), Macedonia de Nord (70%), Bosnia și Herțegovina (69%) și Croația (68%). Studiul a evidențiat, de asemenea, o scădere semnificativă a economiilor în Kosovo, unde doar 20% dintre cetățeni reușesc să mențină același nivel de economii ca înainte. Studiul mai arată că obiceiurile de consum ale kosovarilor au devenit mai prudente și strategice. Sprijinul public pentru aderarea Muntenegrului la NATO scade, arată un studiu Rezultatele unui sondaj realizat în septembrie de Centrul pentru Democrație și Drepturile Omului (CEDEM) arată că sprijinul public pentru aderarea Muntenegrului la NATO a scăzut cu aproape 9% din martie anul trecut, în timp ce numărul oponenților a crescut cu peste 11%.  Potrivit jurnaliștilor din postul de radio Slobodna Evropa, acest lucru confirmă persistența elementelor pro-ruse și anti-NATO în cadrul instituțiilor și structurilor politice. Comentând datele, un oficial NATO a declarat că Muntenegru se confruntă cu „amenințări hibride constante din partea actorilor ruși și străini”. Ministerul Apărării din Podgorica nu a comentat studiul. Fostul șef de stat major al Forțelor Armate din Muntenegru, Dragan Samardžić, consideră că scăderea sprijinului pentru aderare este rezultatul unei combinații complexe de influențe globale, polarizare internă și comunicare slabă în cadrul instituțiilor statului. Muntenegru a aderat la Alianță în iunie 2017, când Partidul Democrat al Socialiștilor era la guvernare. Între timp el a pierdut puterea, la mijlocul anului 2020. Unele dintre partidele care guvernează țara de atunci, în principal Frontul Democrat pro-rus, se opun NATO. Sondajul CEDEM, realizat în septembrie, a arătat că aderarea Muntenegrului la NATO este susținută de 40,7% dintre respondenți, o scădere de la 49,5% în martie 2024. Procentul celor care se opun este acum de 42,1%, comparativ cu 30,7% în martie anul trecut. Cercetările anterioare au arătat că respondenții au susținut în mod constant aderarea Muntenegrului la NATO de la mijlocul anului 2020 până în martie 2024. Un oficial NATO, intervievat de Slobodna Evropa, a declarat că Muntenegru contribuie la securitatea colectivă prin participarea sa la misiuni în Kosovo, Irak, Letonia și Bulgaria, precum și prin sprijinul acordat Ucrainei până în prezent, inclusiv livrarea de echipamente militare și asistență prin Pachetul de asistență cuprinzător al NATO. De asemenea, el a subliniat beneficiile de care se bucură Muntenegru prin apartenența sa la NATO. Potrivit acestuia, de la aderarea la Alianță, investițiile străine din statele membre NATO au crescut, aliații asigură protecția spațiului aerian muntenegrean prin misiunea de Poliție Aeriană, iar Alianța contribuie la combaterea amenințărilor hibride. Potrivit fostului șef al statului major al Forțelor Armate, amiralul în retragere Dragan Samardžić, campaniile intensive de dezinformare conduse de actori pro-ruși și războiul prelungit din Ucraina creează un climat de insecuritate și oboseală publică în ceea ce privește problemele geopolitice. Un astfel de mediu alimenteză narațiuni care minimalizează importanța apartenenței la Alianță, a adăugat oficialul militar muntenegrean. Sondajul CEDEM a relevat, de asemenea, o scădere a sprijinului public pentru aderarea la UE, de la 78% în martie anul trecut la 71% în septembrie anul curent.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a prezentat cea mai recentă generație a dronelor maritime Sea Baby, care și-au dovedit deja eficacitatea în lupta împotriva marinei ruse, anuntă agenția de presă RBC Ucraina. Aceste drone sunt capabile să transporte mitraliere și rachete, operează la distanță lungă și au un sistem de autodistrugere. Dronele Sea Baby au lovit deja 11 nave ale Flotei Ruse din Marea Neagră, au participat la atacurile de pe Podul Crimeea și au început să schimbe echilibrul de putere în Marea Neagră. Dronele maritime Sea Baby sunt o platformă ucraineană care combină înaltă tehnologie, autonomie și armament puternic. Acestea pot transporta suporturi pentru mitralieră, lansatoare de rachete multiple și focoase antinavă. Istoria Sea Baby începe în 2022, când au fost folosite pentru prima dată într-un atac asupra navelor Flotei Ruse din Marea Neagră în Golful Sevastopol. De atunci, dronele maritime ale SBU evoluează și sunt permanent îmbunătățite. Raza de acțiune a ultimei generații este mărită la 1.500 de kilometri.  Sarcina utilă a crescut la 2.000 de kilograme de la 450 de kilograme, cât avea la început. „Creăm un tip complet nou de război pe mare. Sea Babies sunt drone capabile de luptă la distanță lungă fără a intra în zona periculoasă a inamicului. Acesta este răspunsul nostru la flota rusă”, a afirmat un general de contrainformații militare al SBU, cunoscut sub pseudonimul „Hunter”. Ucrainenii au prezent câteva modele din noua generație Sea Baby: primul, echipat cu o mitralieră de 14,5 mm, cu o turelă girostabilizată, capabil să lovească ținte aflate la peste un kilometru distanță; al doilea  echipat cu un lansator de rachete multiple, capabil să tragă simultan o salvă de cinci sau zece rachete Grad; al treilea este echipat cu drone FPV, capabile să neutralizeze elicoptere și ambarcațiuni de patrulare. Generalul ucrainean a subliniat că SBU lucrează deja la adaptarea armelor cu rachete pentru atacuri la distanță lungă.Dronele Sea Baby sunt echipate cu un sistem de autodistrugere încorporat, astfel încât, dacă nava este pierdută, inamicul să nu o poată studia. Dronele sunt controlate de posturi de comandă mobile, care pot fi amplasate oriunde, chiar și în mișcare. „Conducem bătălia aproape ca într-un joc video. Sistemul inteligent de control ne permite să coordonăm zeci de drone simultan, integrate într-o singură rețea care respectă standardele NATO”, a explicat generalul. Proiectul Sea Baby a fost creat datorită sprijinului cetățenilor ucraineni - o parte din fonduri au fost strânse prin intermediul platformei UNITED24.Potrivit reprezentantului SBU, obiectivul principal al programului Sea Baby este distrugerea completă a Flotei Ruse din Marea Neagră și eliberarea permanentă a apelor ucrainene de ocupanți. Valul de violență guvernamentală împotriva protestatarilor din Georgia continuă În ciuda represiunii guvernamentale din ce în ce mai violente, protestele zilnice în Georgia continuă de mai mult de un an, anunță Radio Libertate. După alegerile din 26 octombrie 2024, sute de mii de oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva rezultatelor pe care le consideră fraudate. Pe parcursul ultimelor 12 luni, sute de protestatari - scriitori, regizori, actori, jurnaliști, politicieni, medici, profesori și studenți - au fost arestați, plasați în detenție administrativă sau închiși sub acuzații penale. Pentru Visul Georgian, partidul aflat la putere, aceștia sunt considerați „trădători”, „dușmani ai țării”, „apatrizi”, „controlați din exterior”, „agenți ai Occidentului” etc.Majoritatea partidelor de opoziție din Georgia rămân în afara parlamentului. Partenerii internaționali ai Georgiei continuă și ei să pună la îndoială credibilitatea rezultatelor alegerilor. Uniunea Europeană a întrerupt orice comunicare la nivel înalt cu guvernul partidului Visul Georgian.Nici unul dintre ofițerii de poliție care au agresat fizic zeci de protestatari în ultimul an nu a fost pedepsit. La un an de la începerea protestelor post-electorale, prevenirea blocării zilnice a Bulevardului Rustaveli a devenit principalul scop pentru Visul Georgian.În ultimele săptămâni guvernul a înăsprit legislația: a fost impusă închisoare administrativă pentru blocarea drumurilor și acoperirea feței, iar pentru repetarea aceleiași infracțiuni este prevăzută  o sancțiune penală.În ziua de 23 octombrie, primul ministru Irakli Kobakhidze s-a felicitat pentru că „pentru prima dată în aproximativ un an, radicalii nu au reușit să blocheze Bulevardului Rustaveli. Aceasta înseamnă că noua lege care a intrat în vigoare funcționează... Nu trebuie să ne relaxăm eforturile... În cele din urmă, desigur, radicalismul trebuie eradicat complet din țara noastră”. În mod ironic, Bulevardul Rustaveli a fost blocat timp de câteva minute atât în seara respectivă cât și în zilele următoare. În conformitate cu noile reguli, în ultimele zile poliția a reținut alte câteva zeci de protestatari. Ministra finlandeză de externe, Elina Walton, președinta în exercițiu a OSCE, și-a exprimat îngrijorarea că Georgia are acum mai mulți prizonieri politici pe cap de locuitor decât Rusia.  

Slovacia riscă o dispută cu Comisia Europeană în legătură cu un amendament constituțional privind egalitatea de gen care ar putea duce teoretic și la retragerea fondurilor UE, relatează Dennik N.  Recent Slovacia și-a modificat Constituția, consacrând recunoașterea a doar două sexe - masculin și feminin. Criticii, inclusiv Amnesty International, au avertizat că schimbarea va îngreuna viața persoanelor LGBT, spunând că apropie sistemul juridic al țării de guvernul iliberal al Ungariei sau de Rusia lui Vladimir Putin.Guvernul olandez și un grup de organizații non-guvernamentale (ONG-uri) europene solicită Comisiei Europene să abordeze amendamentul la Constituția slovacă. Ei spun că acesta încalcă legislația UE, care are prioritate față de legislația națională. Dacă nu reușește să facă acest lucru, Olanda ar putea sesiza Curtea Europeană de Justiție în temeiul articolului 259 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.Potrivit televiziunii publice olandeze NOS, experții juridici se tem că acesta este doar începutul abordării arbitrare a Slovaciei față de legislația europeană, fapt confirmat de părtinirea Bratislavei față de Budapesta, de care, pe lângă conflictul său cu UE, este legată printr-o poziție pro-rusă.Conform experților olandezi, „amendamentele constituționale vizează privarea copiilor, femeilor și persoanelor LGBT de drepturile lor fundamentale la viață privată și de familie, educație și asistență medicală”.Radovan Geist, analist politic Euroactiv, explică că „fiecare stat membru al UE poate da în judecată un alt stat membru dacă consideră că acesta din urmă încalcă regulile de funcționare ale UE”. Conform lui Geist, înainte de orice acțiune în justiție, Comisia va încerca să desfășoare o procedură de conciliere între țări. Dacă aceasta eșuează, cazul va ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea riscul unui litigiu cu țările UE nu va obliga nici guvernul slovac, nici europarlamentarii care au votat în favoarea amendamentului constituțional să își schimbe decizia.Dacă Curtea constată că Slovacia a încălcat regulile statelor membre, Comisia va trebuie să acționeze, cel mai mai probabil aplicând o sancțiune financiară. Orașul Gdinya din Polonia a devenit ținta unei propagande rusești fără precedent, avertizează autoritățile locale Consilierii orașului Gdynia au pregătit o rezoluție prin care solicită guvernului polonez să consolideze forțele de poliție din orașul lor. Aceștia susțin că Gdynia este martora unor noi provocări îndreptate împotriva comunității ucrainene, anunța publicația Onet. „Portul nostru este un centru strategic pentru forțele NATO”, scriu consilierii locali, atrăgând atenția asupra „războiului hibrid purtat de Rusia”. Ei atrag atenția asupra faptului că în luna octombrie, poliția din Gdynia a arestat un bărbat în vârstă de 42 de ani, suspectat că a incendiat aproximativ cincisprezece mașini cu numere de înmatriculare ucrainene. În apartamentul său, ofițerii au găsit substanțe folosite pentru fabricarea explozibililor. Este probabil ca acest bărbat să fi plănuit alte atacuri care vizau comunitatea ucraineană din Gdynia.Łukasz Piesiewicz, membru al Coaliției Civice a Mișcărilor Municipale și de Stânga, care este la putere în Gdynia, afirmă că provocările anti-ucrainene sunt din ce în ce mai frecvente în orașul său. Într-un interviu acordat publicației Onet, el sugerează că vandalismul stradal a devenit un fel de normă în Gdynia. El amintește că recent a avut loc și un atac asupra unui restaurant ucrainean și subliniază că tendința atacurilor anti-ucrainene este vizibilă și pe rețelele sociale, unde se observă „o avalanșă de comentarii ostile comunității ucrainene din partea unor surse cu o autenticitate îndoielnică”. Piesiewicz este coautorul rezoluției care va fi prezentată Consiliului Local Gdynia. Documentul este adresat Ministrului de Interne și Administrație.În rezoluție, consilierii locali solicită o creștere a numărului de polițiști din Gdynia. Aceștia afirmă că Secția de Poliție a orașului Gdynia are nevoie de „cel puțin 45 de vehicule noi pentru a umple golurile existente și a înlocui vehiculele uzate”.În rezoluție se mai spune că orașul este deosebit de vulnerabil  nu doar pentru că este un centru al diasporei ucrainene, dar și din cauza importanței sale militare: în oraș se produc drone, echipamente de război electronic și sunt șantiere de construcții navale. Autorii scrisorii adresate Ministerului de Interne și Administrație solicită, de asemenea, finanțare pentru extinderea sistemului urban de supraveghere video. Guvernul croat ar trebui să ia o decizie privind salariul minim brut de 1.050 de euro până la sfârșitul lunii, a anunțat joi la Bruxelles premierul Andrej Plenković Premierul croat Andrej Plenković a comentat negocierile privind salariile minime dintre sindicate și angajatori, menționând că, prin lege, guvernul trebuie să ia o decizie privind salariul minim brut pentru anul viitor până la sfârșitul lunii octombrie.„După o analiză foarte atentă a mai multor propuneri din partea unei comisii speciale, care include profesori, reprezentanți ai sindicatelor, precum și reprezentanți ai angajatorilor și experți, guvernul și diverse ministere fac o estimare a sumei. Am considerat oportun ca salariul minim brut să fie de 1.050 de euro pentru anul viitor”, a declarat Plenković.El a reamintit că în ultimii nouă ani la capitolul PIB pe cap de locuitor, Croația a trecut de la 61% la 78% față de media europeană. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 11.000 la 22.000 de euro, iar în termeni absoluți de la 47 de miliarde la aproape 93,4 miliarde de euro, cât se estimează că va fi la sfârșitul anului. Plenković a reiterat că ambiția guvernului este ca salariul minim brut să fie de aproximativ 1.250 de euro la sfârșitul mandatului guvernului său în 2028. În prezent salariul minim este de 970 de euro.În Croația puțin peste 70.000 de persoane primesc salariu minim. 

Kazahstanul și Uzbekistanul se străduiesc să își reducă dependența digitală față de Rusia și să își îndrepte atenția economică puțin mai mult către Occident. Cele două țări avansează cu un plan de a instala un cablu de fibră optică sub Marea Caspică pentru a stabili o conexiune cu Azerbaidjanul, relatează eurasianet.org.  În prezent, practic tot traficul de internet al Kazahstanului și Uzbekistanului trece prin sisteme controlate de Rusia. Conexiunile de internet ale Uzbekistanului către lumea exterioară trebuie chiar să treacă prin Kazahstan înainte de a ajunge în Rusia, unde Kremlinul și-a înăsprit semnificativ controlul asupra traficului de internet de la lansarea atacului neprovocat asupra Ucrainei în 2022. Kazahstanul are deja două conexiuni de fibră optică cu rețele chinezești, dar autoritățile kazahe ezită, se pare, să se extindă în această direcție, având în vedere reputația binecunoscută a Chinei pentru monitorizarea și controlul fluxului de informații digitale. Uzbekistanul a angajat o firmă saudită, DataVolt, pentru a ajuta la construirea unei conexiuni de fibră optică. Proiectul de cablu este considerat vital pentru programul de modernizare economică a țării. DataVolt spune că vrea să stabilească parteneriate cu giganți tehnologici americani, precum Oracle și Amazon, pentru a extinde economia digitală a Uzbekistanului. Autoritățile din Uzbekistan au declarat că țara se va conecta la linia submarină de fibră optică în curs de construcție, care va lega Kazahstanul de Azerbaidjan. Cele trei țări colaborează, de asemenea, la un plan ambițios de a amplasa o linie de transport al energiei electrice sub Marea Caspică. Descoperire arheologică importantă în Armenia: un idol de piatră cu față umană datând din epoca regatului Urartu În octombrie 2025, arheologii armeni au făcut o descoperire importantă. Pe Dealul Sfântul David, de sub ruinele fortăreței antice Argishtikhinili, a fost dezgropată o statuetă de piatră care înfățișează o față umană. Statueta este în stare de conservare excepțională chiar dacă se estimează că este veche de 2.500 de ani. Se consideră că provine din perioada Regatului Urartu, scrie lurer.com. Urartu este un regat din epoca fierului, iar urartrenii sunt considerați unii din strămoșii armenilor. Experții cred că statueta ar putea scoate la lumină unele obiceiuri și credințe religioase ale locuitorilor din Urartu, despre care se știu puține lucruri. Idolul este realizat din tuf vulcanic și are o înălțime de aproximativ 50 de centimetri. Fața sa este stilizată, cu sprâncene arcuite, ochi apropiați, un nas lung și buze subțiri. În ciuda aspectului său convențional, trăsăturile faciale sunt foarte expresive, sugerând că obiectul avea o semnificație ritualică sau cultică.Arheologii au descoperit, de asemenea, o cutie de piatră lângă idol, probabil folosită pentru a depozita obiecte rituale sau materiale organice pentru ceremonii.Cercetătorii intenționează să efectueze o analiză chimică a cutiei și a oricărui reziduu pe care îl conține. Scopul este de a identifica urme de substanțe organice, cum ar fi vin, ulei sau extracte de plante, care ar fi putut fi folosite în timpul ceremoniilor. Aceste date vor ajuta să înțelegem mai bine cărei zeități sau cărui cult i-ar fi putut aparține figurina și cum era folosită în practicile religioase.Locuitorii din Urartu se închinau mai multor zei, inclusiv zeului suprem Khaldi, zeului furtunii Teisheba și zeului soarelui Shivini. Unele dintre aceste culte se asemănau cu mitologiile regiunilor învecinate, cum ar fi Mesopotamia și Anatolia. Identificarea idolului descoperit ar putea oferi informații valoroase despre modul în care urartienii înțelegeau lumea spirituală, ritualurile pe care le îndeplineau și interacțiunile dintre tradițiile religioase ale diferitelor culturi din regiune.Arheologii subliniază că această descoperire este unică nu numai prin starea sa excelentă de conservare, ci și prin potențialul de a scoate la lumină unele aspecte încă necunoscute ale vieții spirituale a strămoșilor armenilor. 

O fermă de scoici fără scoici și chiar fără fermă: iată ce descoperire miraculoasă a făcut echipa șefei Parchetului European Laura Codruța Kövesi în Bulgaria.  Pe hârtie, ferma, finanțată din fonduri europene, funcționează de 4 ani. În realitate, inspecțiile subacvatice comandate de biroul local al Parchetului European nu au descoperit decât nisip și trei geamanduri singuratice care pluteau în zona destinată afacerii.  Conform descrierii proiectului, la sud-est de Capul Emine, municipiul Nessebar, regiunea Burgas, în Marea Neagră, trebuia să se afle o fermă inovatoare de midii negre, finanțată în cadrul Programului pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020. Proiectul fermei de midii a fost aprobat în iulie 2020. După acte, ferma a început să funcționeze în iulie 2021. Un expert de la Institutul de Oceanologie din Varna a fost trecut ca autor al proiectului tehnologic, dar ancheta a relevat că acesta nu l-a redactat și nici nu l-a semnat. Pe 1 octombrie anul curent, la cererea Parchetului European, a fost efectuată o inspecție a fundului mării pe o suprafață de 240.000 de metri pătrați, cu ajutorul scafandrilor Poliției de Frontieră din Burgas. Au fost utilizate drone subacvatice și drone aeriene. La coordonatele indicate, au fost descoperite trei balize de suprafață care nu erau conectate între ele. Înregistrările video subacvatice nu au arătat urme de infrastructură caracteristică unei ferme de midii, cum ar fi frânghii, lanțuri sau țevi; pe fundul mării nu era decât nisip. Pentru implementarea proiectului, beneficiarul a primit 280.230 de euro, din care 210.160 de euro au provenit din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, restul din bugetul național al Bulgariei.  Bătălia döner-ului merge spre armistițiu BBC Turcia relatează că Federația Internațională a Dönerului (UDOFED) a declarat retragerea cererii sale de marcă înregistrață depusă în 2022 la Uniunea Europeană. În ultimii ani, cererea federației din Ankara a provocat reacții virulente din partea producătorilor turci de döner din toată Europa și în special în Germania. Federația din Turcia ceruse ca toți producătorii de döner să respecte modul tradițional turcesc și pretindea că deține standardul în acest domeniu:  • Utilizarea corectă a cărnii de la un animal de o anumită vârstă și un anume tip • Grosimea unei felii de carne și instrumentul de tăiere • Metoda de tăiere Ei au evidențiat și faptul că tradiția dönerului datează din secolul al XVI-lea și își are originile în Imperiul Otoman. Conform punctului lor de vedere acest mod de preparare a cărnii a fost a numit  „gyros” de către greci sau „șaorma” în tradiția arabă mult mai târziu.  Producătorii europeni de döner au declarat că, dacă UE ar accepta cererea de marcă înregistrată, sectorul ar suferi o criză majoră. Ei au subliniat că, dacă s-ar realiza un astfel de scenariu, restaurantele din Europa care nu respectă regulile definiției date nu ar putea folosi denumirea și ar pierde miliarde de euro. Ei au calculat că în Europa se produc aproape 400 de tone de carne de döner săptămânal, iar sectorul asigură un loc de muncă pentru 60.000 de angajați. Cifra de afaceri anuală se ridică la 3,5 miliarde de euro.  Dönerul ocupă un loc imens pe piața fast-food-ului din țări europene precum Germania, Franța și Austria. În urma cererii federației de la Ankara, producătorii de döner din Germania au depus o plângere pe lângă autoritățile competente. La acea vreme Ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir, a declarat: „Döner-ul face parte din Germania. Toată lumea ar trebui să poată decide liber cum este preparat și consumat aici. Nu este nevoie să se respecte instrucțiunile de la Ankara.” La Bruxelles au fost depuse șaispreceze alte plângeri similare din diferite țări europene. Comisia Europeană a reunit reprezentanți ai UDOFED și reprezentanți ai industriei din țările UE care au obiectat. Cu toate acestea, discuțiile nu au dus la un compromis. Conform informațiilor BBC, analizând argumentele, Comisia nu a privit cererea federației favorabil și era înclinată să o respingă. În acest context Federația Dönerului a declarat că își retrage cererea. 

Comitetul Economic și Social European (CESE) a devenit prima instituție a Uniunii Europene care a decis să accepte membri din Kosovo, a relatat cotidianul Koha Ditore. În 2024 toate țările candidate fuseseră admise în CESE, cu excepția Kosovo. Președintele Comitetului, Oliver Röpke, a declarat atunci că țara nu poate fi inclusă din motive formale: deoarece Kosovo nu are oficial statut de candidat. În realitate, Kosovo rămâne singura țară europeană care a solicitat aderarea la UE și a cărei cerere nu a fost încă examinată.Acum, un an mai târziu, Comitetul Economic și Social European a găsit o modalitate de a depăși acest obstacol formal și de a include și Kosovo.„Kosovo nu a fost inclus în faza pilot a acestui proiect din cauza statutului său. Cu toate acestea, în urma consultărilor cu Comisia Europeană și alte părți interesate, s-a decis deschiderea celei de-a doua faze a acestei inițiative și pentru Kosovo, ca potențial candidat la aderare”, au declarat reprezentanții CESE. Comitetul Economic și Social European este o instituție consultativă în cadrul structurilor Uniunii Europene și reunește reprezentanți ai societății civile, ai organizațiilor economice, ai sindicatelor și ai altor parteneri sociali și economici.Procedura de candidaturi pentru reprezentanții Kosovo este acum lansată. Odată selectați, aceștia vor participa la lucrările Comitetului în condiții de egalitate cu toți ceilalți participanți. Trebuie notat însă că doar reprezentanții din statele membre ale Uniunii Europene au dreptul la vot. Uniunea Europeană va elimina roamingul pentru Muntenegru în 2026 În discursul său de deschidere a primei conferințe de investiții Muntenegru-UE, care a avut loc în stațiunea turistică Luštica de la Marea Adriatică, Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană va elimina roamingul pentru Muntenegru în cursul anului viitor. Președinta Comisiei Europene a mai afirmat că „obiectivul Muntenegrului de a adera la Uniunea Europeană este cu adevărat accesibil” și a îndemnat companiile europene să investească în țara balcanică.Cu toate acestea, Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea accelerării reformelor în domeniul statului de drept și a consolidării transparenței în achizițiile publice.La conferința de presă care a urmat deschiderii evenimentului, Ursula von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană apreciază foarte mult alinierea Muntenegrului la politica externă și de securitate a Bruxelles-ului, în special în relațiile sale cu Rusia.Prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, a declarat că Podgorica se așteaptă la investiții europene de peste 3 miliarde de euro în următorii ani. Spajić a adăugat că Muntenegru își propune să închidă toate capitolele de negociere până la sfârșitul anului 2026, cu scopul de a deveni membru al Uniunii până la sfârșitul anului 2028.Pe 4 noiembrie se așteaptă un nou raport al UE privind progresele înregistrate de Muntenegru. Acest raport va evalua respectarea criteriilor de aderare, concentrându-se pe statul de drept, lupta împotriva corupției, democrația și armonizarea cu acquis-ul comunitar.Muntenegru a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană în urmă cu treisprezece ani și, până în prezent, a finalizat șapte din cele treizeci și trei de capitole. Belgrad: monument în memoria unui copil de etnie romă ucis în plină stradă La Belgrad a fost dezvelită o placă comemorativă, dedicată lui Dušan Jovanović, un băiat de etnie romă, victima unei crime cu motivație rasială acum 28 de ani.Placa prezintă un portret al lui Dušan și un mesaj: „Numele lui Dušan rămâne o amintire a faptului că fiecare copil merită o lume sigură.” La sfârșitul lunii iunie 2025, Consiliul local din Belgrad a adoptat decizia de a numi parcul unde este amplasat și monumentul, după numele victimei. La ceremonia memorială, ministrul Drepturilor Omului, Drepturilor Minorităților și Dialogului Social, Demo Berisha, a subliniat că infracțiunile motivate de ură și intoleranță etnică nu ar trebui acceptate și că victimele nu ar trebui uitate niciodată.Dušan Jovanović a fost ucis pe strada Belgrad, chiar lângă blocul de apartamente în care locuia. În drum spre magazinul din apropiere, în jurul orei 21:00, el a fost oprit de doi minori, membri ai mișcării neonaziste „skinhead”. Fără niciun motiv aparent, băieții au început să-l lovească cu pumnii, cu cizmele și apoi cu o bucată de jgheab ruptă.La acea vreme Dušan avea abia 14 ani.Cei doi atacatori, care erau în vârstă de 17 ani, au fost condamnați la câte zece ani de detenție, decizia stabilind că originea romă a lui Dušan a fost motivul omorului. Ei au fost trimiși într-un centru corecțional pentru minori, iar în 2004 au fost eliberați după șase ani pentru bună purtare.

Redenumirea Pieței Kazka din districtul Sherstyanka din Cernihiv în onoarea președintelui american Donald Trump stârnește o dezbatere aprinsă în Ucraina. Decizia de a redenumi piața a fost aprobată pe 16 octombrie, la cea de-a 46-a sesiunie extraordinară a Consiliului Local Cernihiv. Serhii Butko, reprezentantul Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale, a comentat pentru Suspilne că această decizie constituie „o încălcare extrem de gravă a legii și a politicii statului privind memoria națională a poporului ucrainean”.Conform legii este permisă numirea unui loc în onoarea unei persoane numai după moartea acesteia, a mai amintit Butko, adaugând că, din câte știe, ”parlamentarii care au inițiat această schimbare de nume au fost informați de un avocat că acest lucru este interzis prin lege. În opinia mea, acest lucru este foarte regretabil. Deoarece comunitatea noastră a exprimat numeroase plângeri. Astăzi, există mulți Eroi ai Ucrainei (postum), născuți în Ucraina independentă, care și-au dat viața. Au primit cele mai înalte premii, dar niciun nume de piață nu este dedicat memoriei lor.”Președinta grupului care a inițiat redenumirea, Maryna Semenenko, a răspuns că este conștientă de legea care interzice numirea locurilor după persoane în viață, dar a precizat :„De aceea nu am redenumit piața după Donald Trump. Este pur și simplu Piața Trump, doar numele de familie. A fost o inițiativă a grupului nostru. Consiliul Local Cernihiv poate atribui orice nume dorește în oraș. Aceasta nu este o chestiune care ține de Institutul Memoriei Naționale.”Maryna Semenenko a numit această decizie „atât un gest diplomatic, cât și politic, un pas bun în beneficiul orașului nostru.”Conform notei explicative atașate acestei decizii, piața a fost redenumită „pentru a aduce un omagiu liderilor politici remarcabili ai timpului nostru și pentru a atrage atenția internațională asupra reconstrucției orașului Cernihiv, un oraș eroic”.Pe pagina sa de Facebook, Maryna Semenenko a indicat că următorul pas ar fi adresarea unei invitații oficiale președintelui american și familiei sale, invitându-i ”să viziteze orașul eroic Cernihiv”. O tânără din Georgia, arestată pentru purtarea unei eșarfe în timpul unui protest Radio Europa Liberă Georgia anunță că poliția a arestat-o ​​pe tânăra Lara Natshkebia la domiciliul ei sâmbătă, 19 octombrie, și a dus-o la secție. În conformitate cu legea recent înăsprită de partidul de guvernământ Visul Georgian, ea riscă până la 15 zile de detenție administrativă doar pentru purtarea unei eșarfe pe trotuar, în timpul unui protest.Este doar unul din zeci de cazuri similare.Noua lege permite poliției să rețină direct activiștii pe cale administrativă. Visul Georgian a adoptat în două zile un proiect de lege care restricționează și mai mult libertatea de exprimare. De acum înainte, încălcarea regulilor în timpul demonstrațiilor poate fi urmărită penal și poate duce la unu sau doi ani de închisoare.Conform proiectului de lege, pentru o serie de abateri nu vor mai putea fi aplicate amenzi, ci protestatarii vor fi reținuți direct : pentru o perioadă de până la 60 de zile pentru cazuri precum refuzul de a respecta un ordin al poliției de a se dispersa și pentru o perioadă de 15 zile de detenție pentru: purtarea unei măști în timpul unei demonstrații, deținerea de gaze lacrimogene, blocarea unui drum.„Încălcările repetate ale acestor acte interzise vor duce la urmărire penală și la închisoare de până la un an; trei sau mai multe abateri vor fi pedepsite cu doi ani de închisoare », a declarat liderul majorității parlamentare, Irakli Kirchalia, pe 13 octombrie, odată cu introducerea proiectului de lege. 

Polonia va rămâne unul dintre liderii creșterii economice europene în acest an dar și în anul următor, conform noilor previziuni ale Fondului Monetar Internațional, scrie Rzeczpospolita. Principala provocare rămâne însă situația bugetară. „Ultimele previziuni ale FMI nu lasă nicio îndoială. În 2026, Polonia va rămâne economia cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană. FMI prevede, de asemenea, o inflație mai scăzută (până la 2,8%) și o rată scăzută a șomajului pentru Polonia”, a scris ministrul Finanțelor și Economiei, Andrzej Domański, pe rețeaua de socializare X. Conform previziunilor FMI publicate marți, se așteaptă ca PIB-ul Poloniei să crească cu 3,2% în 2025 și cu 3,1% în 2026. Fondul și-a menținut astfel previziunile anterioare, făcute în rapoartele sale publicate în aprilie și iulie. Aceste proiecții rămân însă ușor mai mici decât cele ale mai multor economiști de piață. Conform previziunilor medii colectate de Bloomberg, se așteaptă ca economia poloneză să crească în acest an și în anul următor cu o rată mai apropiată de 3,3 până la 3,4% față de anul precedent. PIB-ul Poloniei ar trebui să crească de două ori mai rapid decât media continentală, de trei ori mai rapid decât economiile dezvoltate ale UE și semnificativ mai rapid decât alte țări europene emergente (în jur de 2% în medie).Se estimează – conform metodologiei Organizației Internaționale a Muncii (OIM)  – că rata șomajului  va rămâne în jurul valorii de 3%.Peste această imagine în general pozitivă planează însă o umbră: situația fiscală a Poloniei. Conform ultimelor previziuni ale FMI se estimează că deficitul bugetar va ajunge la 7% din PIB în 2025, scăzând la aproximativ 5% din PIB până în 2030.Se așteaptă ca datoria publică, calculată folosind metodologia Uniunii Europene, să ajungă la 76% din PIB până în 2030, față de 58,2% la sfârșitul lunii iunie 2025.„Mesajul transmis de strategia și previziunile FMI este clar: este nevoie acum de un plan de redresare fiscală, elaborat prin consens politic și social”, a declarat Sławomir Dudek, președintele Institutului de Finanțe Publice.„Concluzia generală al previziunilor FMI pentru Polonia este pozitivă: se așteaptă ca țara să rămână unul dintre liderii europeni în ceea ce privește creșterea PIB-ului, în timp ce inflația este așteptată să continue să scadă. Cu toate acestea, perspectivele privind stabilitatea fiscală par mai puțin favorabile.” „Proiecțiile nu indică o consolidare fiscală suficientă pentru a realiza un buget echilibrat”, conchid economiștii de la PKO Bank Polski.  Filmul slovac Otec (Tatăl) câștigă marele premiu la Festivalul de Film de la Zürich Filmul regizoarei slovace Tereza Nvotová, Otec (Tatăl), a câștigat premiul Golden Eye pentru cel mai bun film la cea de-a 21-a ediție a Festivalului de Film de la Zürich, a relatat cotidianul SME.Inspirat din realitate, filmul urmărește povestea unui tată iubitor a cărui viață se destramă în urma unei greșeli tragice: într-o zi fierbinte de vară, își lasă fiica de doi ani în mașina parcată în soarele arzător. Din păcate, fetița moare.Filmul a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, în august 2025. A concurat în secțiunea Orizzonti și a generat un interes considerabil din partea presei și a criticilor. Este nominalizat la categoria Cel mai bun film străin la cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar din acest an. Juriul Festivalului de la Zürich a fost prezidat de regizorul și producătorul american Reinaldo Marcus Green.„Filmul arată cum această greșeală poate distruge ceea ce iubim cel mai mult, dar, în esență, este vorba despre compasiune, speranță și rezistența spiritului uman. Am fost profund mișcați de măiestria și umanitatea acestui film”, a explicat juriul în justificarea sa. 

Mai multe țări europene avertizează asupra unei creșteri a numărului de cetățeni chinezi care sosesc pe ruta de contrabandă din Balcanii de Vest, relatează Radio Europa Liberă Serbia. Recent, un grup de cetățeni chinezi a încercat să treacă ilegal granița dintre Serbia și Croația, iar unul dintre ei și-a pierdut viața.În ultimele două luni, în Serbia au fost înregistrate două cazuri de trecere ilegală a frontierei.Miroslava Jelačić Kojić din ONG-ul Grupul 484 afirmă că există tendințe care indică faptul că cetățenii chinezi sunt din ce în ce mai traficați în regiunea Balcanilor de Vest. Ea adaugă că autoritățile italiene au raportat, de asemenea, încă din 2024, o creștere a numărului de cetățeni chinezi traficați, inclusiv pe ruta Balcanilor de Vest.Din Serbia, cetățenii chinezi călătoresc prin Bosnia și Herțegovina, Croația și Slovenia, ajungând la granița cu Italia.Din 2017, Serbia și China au implementat un regim fără vize, permițând cetățenilor ambelor țări să stea sau să tranziteze teritoriul chinez sau sârb timp de până la 30 de zile de la data intrării. În ciuda faptului că este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia menține legături strânse cu China, consolidându-și din ce în ce mai mult cooperarea politică, economică și militară. În același timp, din 2022, în conformitate cu politica de vize a Uniunii Europene, Serbia a ridicat exonerarea de vize pentru Tunisia, Burundi, Guineea-Bissau, India, Oman, Mongolia, Qatar și Kuweit.Coridorul Balcanilor de Vest a fost menționat și într-o declarație Europol, publicată în ianuarie, cu ocazia destructurării unei rețele criminale chineze sofisticate. Propaganda preelectorală rusă și influența asupra sârbilor din Kosovo În contextul alegerilor locale din Kosovo de duminică, 12 octombrie, Autoritățile din Kosovo au afirmat că mass-media rusești, precum RT Balkan și Sputnik Serbia, continuă să răspândească conținut manipulativ, în mod deosebit în ceea ce privește comunitatea sârbă. Articolele rusești prezintă adesea comunitatea sârbă ca o victimă a Occidentului și a instituțiilor din Priștina. Conform unei analize realizate de Radio Europa Liberă, în timpul campaniei pentru alegerile locale din Kosovo, RT Balkan și Sputnik Serbia au răspândit aproape aceeași narațiune ca în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare, desfășurate pe 9 februarie: Lista Sârbă, cel mai mare partid al sârbilor kosovari care se bucură de sprijinul Belgradului, este prezentat ca „protejând interesele” comunității sârbe. Autoritățile kosovare, pe de altă parte, sunt prezentate ca fiind cele care exercită presiune sau „teroare” asupra comunității sârbe doar pentru a o forța să plece. Alte partide politice sârbe aproape că nu primesc spațiu sau sunt descrise ca „trădători” care cooperează cu autoritățile kosovare.Jeta Loshaj, cercetător la Centrul pentru Studii de Securitate din Kosovo, spune că mass-media de stat ruseşti nu acordă prioritate furnizării de informații, ci „repetării narațiunii Kremlinului”.Într-o analiză Reporters sans frontières se afirma că RT Balkans este citat de instituțiile media din Serbia, inclusiv de postul public de radiodifuziune Radio Televiziunea Serbiei ca o sursă fiabilă.Kosovo a impus sancțiuni RT și Sputnik, în conformitate cu politica Uniunii Europene și sancțiunile impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei. Drept urmare, canalele TV ale acestor instituții media nu sunt disponibile pe operatorii de cablu. Cu toate acestea, platformele lor online sunt disponibile ocazional și sunt urmărite prepodenrent de comunitatea sârbă. Analistul Loshaj afirmă că narațiunile de dezinformare pot afecta relațiile interetnice sau comportamentul alegătorilor în Kosovo, întărind sentimentele existente de resentiment și neîncredere între comunități. Muntenegru devine membru operațional al Zonei unice de plăți în euro (SEPA) Începând de marți, cetățenii și companiile din Muntenegru vor putea trimite și primi bani la costuri mai mici în aproximativ 40 de țări europene, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, deoarece Muntenegru a devenit membru operațional al sistemului de plăți SEPA, relatează Radio Slobodna Evropa. SEPA este o zonă unică pentru plățile în euro, permițând cetățenilor din 40 de țări europene să efectueze tranzacții electronice în euro așa cum fac în propriile țări. În termeni practici, aceasta înseamnă că primul transfer zilnic de până la 200 EUR către orice țară din zona SEPA este gratuit. Taxa pentru transferurile electronice de până la 20.000 EUR este de 1,99 EUR și de 25 EUR pentru transferurile de peste 20.000 EUR.Muntenegru a adoptat euro ca monedă unică oficială în martie 2002, deși la acea vreme nu era nici stat independent, nici membru al zonei euro. Guvernatoarea Băncii Centrale, Irena Radović, a declarat că aceasta este o zi istorică pentru integrarea europeană a Muntenegrului, deoarece cetățenii și companiile se vor bucura de aceleași drepturi și beneficii în materie de plăți ca și cetățenii UE. Ea a declarat că economiile anuale sunt estimate la aproape 14 milioane de euro. „Aceștia sunt bani care se întorc în economie și în buzunarele cetățenilor”, a spus Radović.  

Ucraina are în vedere crearea unor Forțe Cibernetice separate în cadrul armatei sale, anunță Deutsche Welle. Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) a adoptat în primă lectură proiectul de lege în acest sens.  Forțele Cibernetice vor opera sub conducerea militară directă a Comandantului-Șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, în timp ce la nivel politic vor fi plasate sub conducerea generală a Președintelui Ucrainei. Se preconizează că pentru implementarea lor vor fi alocate 14 milioane de grivne (1,48 milioane RON), iar o parte din activitățile acestora pot fi finanțate prin donații.Criticii proiectului subliniază că și acum există trupe de semnalizare și securitate cibernetică în cadrul structurii Forțelor Armate ale Ucrainei. Președintele subcomisiei răspunde acestor critici spunând că Forțele Cibernetice sunt create pentru a desfășura operațiuni în spațiul cibernetic al sistemelor informatice și al infrastructurii critice ale inamicului, în timp ce forțele de comunicații și securitate cibernetică existente sunt responsabile de protejarea propriei infrastructuri. Forțele Cibernetice, a adăugat Fediienko, vor trebui să implanteze programe malware în sistemele informatice ale inamicului, astfel încât acestea să poată fi activate la ordinul Comandantului Suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei.  „Niciun apărător cibernetic excelent nu va fi vreodată un atacator cibernetic excelent. Există întotdeauna atacatori și apărători în spațiul cibernetic. Așa este peste tot în lume”, conchide deputatul. Fediienko subliniază că Forțele Cibernetice nu se vor ocupa de sectorul civil, deoarece există deja mai multe structuri statale în acest scop.Pentru a fi adoptat, acest proiect trebuie votat și la a doua lectură.OSCE solicită ca autoritățile georgiene să respecte dreptul la libertatea de întrunire pașnică și de exprimareReprezentantul Special al Adunării Parlamentare OSCE pentru Caucazul de Sud, Luis Graça (Portugalia), este îngrijorat de evenimentele care au avut loc în Georgia în timpul și după alegerile locale din 4 octombrie și de tulburările care au urmat presupusei tentative de răsturnare a guvernului, relatează Radio Europa Liberă Georgia. În declarația sa, Graça solicită autorităților georgiene să respecte pe deplin dreptul la libertatea de întrunire pașnică și de exprimare și să se asigure că societatea civilă poate funcționa liber și fără teamă. „Adunarea Parlamentară OSCE subliniază că guvernarea democratică trebuie să se bazeze pe statul de drept, responsabilitate și dialog politic pașnic”, a declarat Graça. „În acest moment sensibil, fac apel la toate părțile interesate să se abțină de la orice formă de violență și fac apel la toate forțele politice să se angajeze să acționeze în cadrul proceselor politice legitime.”Reprezentantul Special a reamintit Declarația de la Porto a Adunării Parlamentare a OSCE, adoptată în iulie 2025, în care Adunarea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la regresul democratic, restricțiile impuse societății civile și mass-media și necesitatea de a proteja aspirațiile europene ale Georgiei prin reforme democratice.„Adunarea Parlamentară a OSCE își menține angajamentul față de eforturile tuturor actorilor politici și ale societății civile de a dezamorsa tensiunile, de a consolida instituțiile democratice și de a restabili încrederea publică prin dialog și implementarea angajamentelor OSCE”, a declarat Gracha.