Europa Plus

Moscova și Tiraspolul continuă războiul hibrid împotriva Republicii Moldova, a declarat generalul de brigadă, Eduard Ohladciuc, comandantul Armatei Naționale a Republicii Moldova, într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova. Afirmația este o replică la acuzațiile recente formulate de Moscova și Tiraspol potrivit cărora R. Moldova s-ar „militariza” excesiv, cu susținerea Occidentului și s-ar apropia prea mult de NATO.Șeful armatei moldovene spune că cei care lansează aceste acuzații nu vorbesc niciodată despre faptul că „armata rusă staționează ilegal pe teritoriul R. Moldova”.„Nimeni nu spune despre aplicațiile pe care le face Federația Rusă pe teritoriul R. Moldova. [...] Le face pe teritoriul național, prin satele și pe drumurile naționale chiar și în dreapta Nistrului, în zona de securitate, [...] unde [soldații ruși] împușcă prin sate, merg cu tehnică militară ...”, spune generalul.Comandantul Armatei Naționale s-a referit și la pretinsele „posturi mixte de menținere a păcii”, care limitează dreptul la libera circulație a cetățenilor R. Moldova pe teritoriul național: „Soldatul rus își permite să oprească și să verifice mașinile... Soldatul rus își permite și face asta [pentru ca] să demonstreze că el este stăpân aici”, declară generalul Ohladciuc. Georgia: Noi controverse privind finanțarea ONG-urilorPentru a lămuri diversele interpretări și controverse apărute în mass-media georgiană, Delegația Uniunii Europene în Georgia a anunțat într-un comunicat cuantumul și destinația exactă a fondurilor europene alocate țării în ultimii 5 ani, scrie publicația Georgia Today.”Referitor la interpretările greșite privind susținerea Uniunii Europene pentru Georgia, precizăm că fondurile alocate instituțiilor guvernamentale din georgia în perioada 2019-2024 au fost de 11 ori mai mari decât cele alocate organizațiilor neguvernamentale în aceeași perioadă... ”, se arată în documentul citat.Ministerele și alte instituții ale statului au primit în perioada amintită fonduri de 517 milioane de euro, în timp ce organizațiile neguvernamentale au primit 46, 1 milioane de euro, după cum urmează: 8,6 milioane de euro pentru proiecte privind apărarea drepturilor omului și egalitatea de gen; 8 milioane de euro pentru participare democratică și comunicare; 7,9 milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare a afacerilor și training; 4,6 milioane de euro pentru cultură și creație etc.Reamintim că negocierile pentru aderarea Georgiei la Uniunea Europeană au fost întrerupte după ce coaliția de guvernare a adoptat în luna mai a.c. un proiect de lege extrem de controversat, criticat vehement de liderii occidentali și în special de cei europeni. Este vorba de așa numita lege  a ”agenților străini”, conform căreia orice ONG sau organizaţie media finanțată în proporție mai mare de 20% din străinătate, este obligată să se înregistreze ca „organizaţie ce urmăreşte interesele unei puteri străine” Ucraina: Soldat rus trage în copiiSite-ul Radioteleviziunii naționale ucrainene suspilne.media scrie un articol despre un soldat rus, în vârstă de 48 de ani, participant la invazia Federației Ruse în Ucraina, care a deschis focul asupra unor copii de 9-13 ani, lângă Volgograd, în Rusia. Suspilne Media citează DW care, la rândul său, citează presa din rusia.Incidentul s-a întâmplat 12 iunie, iar unul dintre copii este rănit la picior și internat la spital.„Potrivit copiilor, la început au fost împușcături intermitente, apoi au început împușcături de carabină, una după alta. Polițiștii au sosit o oră mai târziu, nu au intrat la început în casa individului, le-a fost teamă că va începe să tragă,” au declarat locuitorii reporterilor.Trăgatorul a fost reținut. Potrivit presei rusești , acesta s-a întors în regiune fiind în recuperare din cauza unei răni. Când bărbatul a început să tragă, lângă el s-ar fi aflat fratele său, de asemenea soldat în armata rusească din Ucraina. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Laura Stoica - R. MoldovaNika Tepnadze - Georgia;Lohvyn Daniil - Ucraina Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei                                                                                         

O statuie antică de marmură de cca 2 metri înălțime și cântărind peste o tonă, reprezentând un bărbat, a fost  descoperită recent în timpul săpăturilor de la situl arheologic Heraclea Sintica, din apropierea orașului Petrich, în sud-vestul Bulgariei, notează radioteleviziunea națională bulgară, care citează agenția BTA. Arheologii bulgari au presupus inițial că este vorba de o reprezentare a unui zeu grec, cel mai probabil Hermes, dar Prof. Dr. Ludmil Vagalinski, șeful echipei de specialiști a declarat că ”la o analiză mai atentă am constatat că nu poate fi vorba de zeul Hermes, ci, cel mai probabil, de un lider militar care a fost sanctificat după moarte. Rămâne să stabilim despre cine anume e vorba”, notează sursa citată.Statuia se află într-o stare de conservare aproape perfectă, iar pregătirile în vederea transportării sale către Muzeul din Petrich au durat șase zile.  ”Ambalarea și măsurile necesare pentru protejarea statuii au luat foarte mult timp, datorită dimensiunilor sale neobișnuite. A fost nevoie de o macara, de construcția unui container de lemn special și desigur de mult noroc”, a adăugat arheologul.Albania: Reforma electorală în întârziereO delegație a OSCE a avut recent o întâlnire cu conducerea Comisiei Electorale Centrale din Albania, în cadrul căreia au fost abordate aspecte legate de pregătirea alegerilor parlamentare programate pentru anul viitor, transmite site-ul canalului de televiziune Klan TV.”Sunt încă multe lucruri de rezolvat pentru ca CEC să-și poată îndeplini misiunea de a asigura un proces electoral corect. Procesul legislativ pentru modificarea Codului Electoral se află în întârziere. Decizia Curții Constituționale privind exercitarea dreptului de vot al cetățenilor albanezi din diaspora nu a fost aplicată nici până în prezent”, a declarat Michel Tarran, șeful misiunii OSCE la Tirana, care a făcut un apel către toți politicienii albanezi, de la putere și din opoziție, să urgenteze reforma electorală.”Toate deciziile trebuie luate prin consens, dar pentru ajungerea la consens este nevoie de voință politică și de cooperare. OSCE se angajează să contribuie la reforma electorală. Când există voință, atunci avem și soluții”, a precizat reprezentantul OSCE. Chiar dacă data alegerilor nu a fost stabilită oficial, Comisia Electorală Centrală trebuie să pregătească lista cu alegătorii din străinătate cu cel puțin 100 de zile înaintea alegerilor, dar disputele politice pot duce la depășirea acestui termen, amintește sursa citată. Muntenegru: Ziua Statalității sărbătorită la KotorSâmbăta trecută a avut loc inaugurarea Festivalului cultural KotorArt International Festival, în orașul istoric de pe coasta Mării Adriatice Kotor, construit în perioada Republicii Venețiene (secolul VIII – XVIII), oraș aflat în patrimoniul UNESCO, transmite publicația Cafe del Montenegro.Inaugurarea a avut loc în ziua de 13 iulie, sărbătorită ca Ziua Statalității în Muntenegru. În ziua de 13 iulie 1878, Congresul de la Berlin a recunoscut Principatul Muntenegrului drept cel de al 27-lea stat independent al lumii. Și tot într-o zi de 13 iulie, de data aceasta în 1941, a avut loc ofensiva împotriva ocupației fasciste din Muntenegru.Ministrul muntenegrean al culturii și mass-mediei, Tamara Vujović, a ținut să sublinieze în discursul de la inaugurarea festivalului importanța culturii și artei în prezervarea identității naționale și a patrimoniului național, dar și a valorilor păcii, libertății și interculturalității. ”Locuitorii din Kotor au știut dintotdeauna cum să conviețuiască în pace, indiferent de culturile din care fac parte, iar din acest punct de vedere Kotor ar trebui să fie un model pentru întregul Muntenegru”, a spus ministrul.Cea de a 23-a ediție a Festivalului Internațional de la Kotor se desfășoară sub auspiciile Ministerului Culturii din Muntenegru, Uniunii Europene și UNESCO. Au contribuit la redactarea revistei presei Europa Plus:Ivanovska Borislava - Bulgaria;Erzen Shushku - Albania;                                                                                     Mia Kruẑić - Muntenegru  Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei                

Programul Națiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Ambasada Serbiei la Erevan și cu Ministerul administrației teritoriale din Armenia lucrează împreună în cadrul unui proiect instituțional pentru reintegrarea cetățenilor armeni dislocați în urma conflictului din Nagorno Karabah. Proiectul în valoare de un milion de euro a fost lansat oficial în contextul în care anul acesta se aniversează 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Armenia și Serbia, transmite agenția Armenpress.Ambasadoarea extraordinară și plenipotențiară a Serbiei în Armenia, Tatjana Panajotović, a subliniat că asistența pe care țara sa o furnizează Armeniei ”este o reflectare a solidarității profund înrădăcinate și a prieteniei dintre țările noastre. Ajutorul umanitar este o etapă importantă a acestui parteneriat. Suntem mândri de cooperarea noastră cu PNUD și cu Armenia”.”Este extrem de important pentru noi faptul că PNUD, care are o vastă experiență în domeniul instituțional, a considerat că, împreună cu guvernul Serbiei, trebuie să susțină programul de reintegrare a compatrioților noștri dizlocați cu forța din Nagorno Karabah, în cadrul comunităților noastre”, a declarat la rândul său  Vache Terteryan, ministrul adjunct pentru administrație teritorială al Armeniei. Kazahstan: Acord în domeniul medical cu ChinaÎn timpul viziei oficiale pe care președintele Chinei, Xi Jinping a efectuat-o la începutul acestei luni în Kazahstan, un important acord în domeniul medical a fost semnat în capitala Almatîi între Academia Națională de științe și Universitatea Shenzen din China, transmite publicația Kazpravda.Este vorba despre un laborator comun de cercetare în domeniul științelor medicale, care va avea două filiale, câte una în fiecare dintre cele două țări.Una din principalele activități ale laboratorului o va reprezenta dezvoltarea de noi medicamente pe baza materiilor prime folosite în medicina tradițională din cele două țări, precizează sursa citată. ”Este o nouă etapă în procesul de consolidare a cooperării bilaterale în domeniul științific. În cadrul acestui acord sunt prevăzute și schimburi de experiență, atât la nivelul studenților cât și al profesorilor din cele două universități, în stagii de câte trei luni. Vom avea conferințe comune, cursuri de formare profesională, cu prioritate în domeniul farmaceutic și al tehnologiilor genomice”, a declarat  președinta Academiei Naționale de Științe din Kazahstan, Lyazzat Yeralieva.Azerbaidjan: reuniune a Comitetului de organizare a COP 29La Baku a avut loc recent cea de a cincea reuniune a Comitetului de organizare a Convenției cadru a ONU pentru schimbări climatice (COP29), transmite agenția de stat Azertag.Șeful administrație prezidențiale, Samir Nuriyev, a amintit în cadrul reuniunii  că, așa cum  președintele azer Ilham Aliyev a reiterat, atât în cadrul lucrărilor Conferinței pentru Cooperare de la Shanghai, care a avut loc în 4 iulie, cât și la Summitul informal al statelor turcice, care a avut loc la Susha, în 6 iulie, Azerbaidjan va depune toate eforturile pentru ajungerea la un acord ferm între statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare ale lumii la reuniunea COP 29 (Baku, 11-22 noiembrie a.c.)El a amintit că numărul șefilor de stat și de guverne care și-au anunțat participarea, se situează peste estimările inițiale, ceea ce în opinia sa reprezintă expresia unui interes internațional major pentru reuniunea care va fi găzduită de Azerbaidjan.”După conferința internațională asupra climatului care a avut loc la Bonn în perioada 3-13 iunie 2024, președinția Azerbaidjanului la nivelul COP 29 a intrat acum într-o fază activă”, a subliniat oficialul azer. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Elvira Ibrahimova - Azerbaidjan;                                          Malgazhdarova Altynay - Kazakhstan;                                          Anna Kocharyan - Armenia   Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei   

Și ultimul schimb de prizonieri, 90 de persoane din care 5 femei, a fost realizat cu sprijinul Emiratelor... Între timp Departamentul de stat american atrage din nou atenția Georgiei că deteriorarea democrației va avea consecințe. Uniunea Europeană a suspendat deja procesul de aderare pentru Georgia. Revista presei Europa Plus: Ucraina plănuiește un schimb mare de femei prizoniere de război, este un titlu din suspilne.media care îl citează pe comisarul pentru drepturile omului al Radei Supreme a Ucrainei, Dmytro Lubinets.„Emiratele Arabe Unite ne ajută. Putem spune acest lucru public. Elaborăm un nou set de instrumente pentru a proteja drepturile prizonierilor de război în timp ce aceștia rămân în captivitatea Rusiei,” a spus Lubinets.Potrivit acestuia, două categorii de prizonieri de război au prioritate pentru întoarcerea în Ucraina: răniții grav și femeile. Ultimul schimb de prizonieri a fost anunțat pe  25 iunie; la acesta au contribuit și  Emiratele Arabe Unite. Cu această ocazie,  90 de persoane au fost returnate din captivitate, printre acestea s-au numărat apărători de la Mariupol, Cernobîl, Teroboronov și grăniceri. Este vorba și de 5 femei.Departamentul de stat SUA: regresul democrației în Georgia va avea consecințe„Am spus că regresul democrației în Georgia va avea consecințe,” titrează radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană care îl citează pe  purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller. Acesta a răspuns în timpul unui briefing de presă la întrebarea unui jurnalist privind suspendarea ajutorului de apărare oferit Georgiei de Uniunea Europeană.Întrebat despre felul în care se pot modifica relațiile SUA-Georgia, Miller răspunde că „evaluarea acestora este încă în desfășurare”.Uniunea Europeană a suspendat procesul de aderare a Georgiei, precum și accesul la Fondul European de Pace, care însemna alocarea a 30 de milioane de euro pentru Forțele de Apărare ale Georgiei până în 2024.În decembrie 2023, Georgia a primit statutul de candidat la Uniunea Europeană.Pe 28 mai, Parlamentul Georgiei a adoptat așa-numita lege a agenților, de inspirație rusească pe care Uniunea Europeană și alți parteneri ai țării o consideră incompatibilă cu integrarea europeană.Acord de combatere a dezinformării semnat de Ucraina, România și MoldovaRepublica Moldova, România și Ucraina au semnat un acord de colaborare în domeniul combaterii dezinformării, în cadrul unei întâlniri trilaterale a miniștrilor lor de externe, care a avut loc la Chișinău, aflăm din moldova.europalibera.org.Vorbind jurnaliștilor după semnarea înțelegerii, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a spus că, în timp ce poartă un război contra Ucrainei, Rusia folosește „arsenalul său de război hibrid” împotriva României, dar mai ales împotriva Moldovei.Este a treia întâlnire a miniștrilor de Externe din cele trei țări, după ce acest format trilateral de discuții a fost lansat, la Odesa, în 2022.Luminița Odobescu, ministra de externe a României, țară membră a UE și NATO, a spus că dezinformarea este o amenințare de tip hibrid „care afectează astăzi toate statele democratice, creează instabilitate și fragmentare și a cunoscut o intensificare majoră în contextul agresiunii ruse față de Ucraina”. Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Noi tensiuni politice la Sarajevo, după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, un grup de militari sârbi au intrat pe teritoriul țării fără acordul autorităților centrale, pentru a participa la o ceremonie din Republica Srpska, unitate administrativ teritorială majoritar sârbă, care face parte din Bosnia Herțegovina. Militarii sârbi au participat în localitățile Prijedor și Bratunac la ceremoniile de comemorare a bătăliei de la Kozara, din al doilea război mondial, la invitația guvernului Republicii Srpska, condus de naționalistul Milorad Dodic, transmite publicația klix.ba.”Noi nu i-am invitat, Ministerul apărării nu a fost informat cu privire la acest eveniment și nu acesta este modul în care cooperarea militară dintre Bosnia Herțegovina și Serbia trebuie să se desfășoare”, a transmis ministrul bosniac al apărării, Zukan Helez, care a adăugat că, potrivit informațiilor pe care le deține, militarii sârbi erau cadeți, respectiv studenți ai Academiei Militare a Serbiei.Președinția Bosniei Herțegovina a transmis de asemenea că nu a fost informată cu privire la acest eveniment, în timp ce Ministerul bosniac de externe a transmis că ar fi primit o simplă ”notificare”, din partea Ambasadei Serbiei la Sarajevo. Serbia: Proteste la Universitatea din Novi SadActivitatea Universității din Novi Sad este complet blocată de 5 zile după ce zeci de studenți au ocupat practic clădirea, nemulțumiți de modul de organizare a alegerilor pentru Parlamentul studențesc al Universității, transmite publicația Danas.Studenții ocupă chiar și în timpul nopții sălile universității, astfel încât cursurile nu se pot desfășura.Membrii sindicatului Studenți împotriva Guvernului Autoritarist (STAV) au ajuns la această formă de protest extrem după ce sindicatul studențesc SNS (pro-guvernamental) a blocat accesul candidaților lor pe listele electorale și au recurs în repetate rânduri la acte violente împotriva candidaților STAV, precizează sursa citată.Studenții protestatari au lansat un apel către toți colegii și profesorii lor, precum și către societatea civilă, în care arată că rectorul universității refuză să analizeze revendicările lor, respectiv modificarea regulamentului de desfășurare a alegerilor și eliminarea ”monopolului” SNS, și pregătește evacuarea în forță a clădirii, cu ajutorul forțelor de poliție. Croația: Festivalul de film de la PulaEdiția din acest an a Festivalului de film de la Pula propune, în perioada 11 – 18 iulie a.c. un vast program adresat profesioniștilor și studenților la cinematografie, precum și un forum de dezbateri cu privire la vizibilitatea cinematografiei croate și optimizarea strategiilor de distribuție, transmite publicația index.hr.Secțiunea ”Filme în curs de realizare” este dedicată lungmetrajelor realizate de artiști croați, inclusiv din cadrul minorităților naționale, ale căror premiere sunt prevăzute pentru anul viitor.În cadrul festivalului va avea loc, în premieră, un atelier internațional, organizat în cooperare cu societatea United Media, pentru dezvoltarea scenariilor de seriale pentru televiziune, cu proiecte prezentate de realizatori din Croația, Serbia și Bulgaria.Un premiu special în valoare de 10 000 de euro va fi acordat celui mai bun film al unui realizator independent, a cărui premieră va avea loc în cadrul festivalului. Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:Ilvana Halilović  - Bosnia-Herțegovina;Daria Marković - Serbia;Jelena Bistrović - Croația Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Guvernul albanez se implică pentru evitarea pedepsei cu moartea în China, în cazul unui cetățean albanez acuzat de trafic de droguri. Bulgaria are un nou patriarh, iar în Macedonia de Nord a fost făcută o descoperire arheologică importantă într-un sit din capitala Skopje.Revista presei Europa Plus:  top-channel.tv scrie despre cazul unui tânăr albanez care riscă pedeapsa cu moartea în China pentru trafic de droguri. Familia sa a cerut ajutor guvernului albanez.„Aceștia solicită intervenția statului pentru a-l salva, deoarece tânărul de 36 de ani nu are un rol principal și de conducere în grupul de deținuți acuzați că ar fi introdus o tonă de cocaină în China.”În răspunsul pe care Ministerul Afacerilor Externe de la Tirana l-a trimis Top Channel, se arată: „Cerând respectarea tuturor drepturilor cetățeanului în cauză, în toate etapele procesului judiciar, partea albaneză a solicitat autorităților chineze să evite aplicarea pedepsei cu moartea.” Patriarhul Daniel – noul conducător spiritual al BulgarieiIată un titlu din bntnews.bg. „Mitropolitul Daniel de Vidin a fost ales și înscăunat drept al patrulea șef al Bisericii Ortodoxe Bulgare după restaurarea Patriarhiei Bulgare,” adaugă publicația.Mitropolitul în vârstă de 52 de ani s-a născut sub numele laic Atanas Nikolov în 1972 în Smolyan. În 1996, s-a înscris la Universitatea din Sofia unde a studiat literatura engleză, dar în anul următor s-a transferat la Facultatea de Teologie a universității.Când, în septembrie 2023, preoții Bisericii Ruse au fost expulzați pentru spionaj, mitropolitul Daniel a lansat un apostrof în care a anunțat că este plin de amărăciune și că prejudecățile politice vor dispărea, dar că adevărul lui Hristos va rămâne.Descoperire arheologică importantă în Macedonia de NordO nouă figurină de tip „Mama Mare” a fost descoperită la situl neolitic „Tumba Madjari,” o așezare neolitică situată în partea de nord-est a orașului Skopje, cea mai importantă așezare neolitică din valea Skopje, aflăm din slobodenpecat.mk, Europa Liberă în limba nord macedoneană. Situl a fost descoperit în 1961, în cursul săpăturilor arheologice de probă legate de construcția unei autostrăzi.„Figurina recent descoperită, împreună cu o altă amforă, sunt obiecte importante care îmbogățesc tezaurul de descoperiri rare de pe pământul țării și oferă o exclusivitate deosebită arheologiei, istoriei și culturii nord-macedonene”, a spus ministrul culturii de la Skopje.„Acest sit va fi declarat patrimoniu cultural de o importanță deosebită, iar Tumba Madjari”, ca parte a orașului Skopje, va fi pus în funcțiune mai vizibil pentru turismul cultural,” a adăugat ministrul. Cercetările arheologice au fost reluate la acest sit după o pauză de zece ani. Autoritățile vor face o cerere de includere a acestuia pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Au participat la Revista Presei Europa Plus:ERZEN SHUSHKU - Albania; IVANOVSKA Borislava -  Bulgaria; IVANA PANOVSKA - Macedonia de Nord Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

În primul semestru al anului curent autoritățile lituaniene au aprobat 22 de proiecte care implică investiții străine directe, în valoare totală de 239 de milioane de euro, proiecte care vor duce la crearea a 1200 de noi locuri de muncă, transmite site-ul radioteleviziunii publice din această țară. Potrivit Agenției Naționale pentru dezvoltarea investițiilor străine directe, 8 noi companii străine și-au anunțat intenția de a crea filiale în Lituania și alte 14 companii deja prezente în țară au anunțat proiecte de dezvoltare.Dintre acestea se remarcă proiectul gigantului german al industriei de apărare ”Rheinmetall”. Guvernul lituanian a semnat în luna aprilie a.c. o scrisoare de intenție cu grupul german Rheinmetall care urmează să construiască în țară o fabrică de muniție pentru artilerie de 155mm.Investiții importante au anunțat de asemenea grupul internațional ”Intersurgical”, compania aeriană irlandeză Ryanair, grupul FinTechSpace din Taiwan, compania olandeză BlueMonks, societatea italiană specializată în dezvoltarea de soluții IA ”Lab-H9” etc.Ungaria: Statul scoate la vânzare 20 000 de ha de terenuri agricoleStatul ungar a anunțat recent scoaterea la vânzare prin licitație a unei suprafețe totale de 20 000 de hectare de teren agricol, care include parcele pentru culturile de câmp, pășuni și păduri, transmite publicația maghiară G7.Potrivit Ministerului agriculturii decizia urmărește încurajarea fermierilor locali mici și mijlocii, precum și a producătorilor locali, licitațiile fiind deschise tuturor cetățenilor.Experți citați de publicația maghiară afirmă însă că în perioada 2015-2016 suprafețele scoase la licitație de stat au fost achiziționate în mare majoritate de persoane care nu au lucrat niciodată în agricultură, dar ”care aveau relații politice bune ” cu autoritățile.În Ungaria condusă de regimul Orban societățile și entitățile legale nu pot deține pământ, ceea ce se reflectă în scăderea drastică a exploatărilor agricole cu suprafețe mari în ultimii ani. Persoanele fizice pot deține pământ, dar în limita a 300 de hectare de persoană, cu posibilitatea de extindere până la maximum 1000ha în cazul asociațiilor familiale, precizează publicația citată.Slovacia: Un atac ”brutal” asupra culturiiTrecerea sub control guvernamental direct a tuturor fondurilor pentru susținerea culturii, artei și audiovizualului, desființarea postului național de radioteleviziune și reînființarea lui sub un alt nume începând de la 1 iulie a.c. sunt ultimele măsuri luate de coaliția condusă de liderul populist Robert Fico care stârnesc îngrijorarea societății civile și a observatorilor internaționali, scrie publicația slovacă DennikN.Potrivit noilor prevederi, președintele nou înființatei societăți naționale de radioteleviziune poate fi numit direct de președintele Parlamentului și nu trebuie să fi lucrat în prealabil în domeniul audiovizual ca până în prezent.”Urmăresc cu atenție politica în domeniul culturii din Slovacia de 25 de ani și pot spune că nu am asistat niciodată la un atac atât de brutal asupra culturii nici în epoca lui Vladimír Mečiar. Au existat desigur tentative de preluare a controlului, dar cu metode mai subtile sau mai discrete, nu atât de brutal așa cum se întâmplă acum. În ultimele luni Parlamentul a adoptat legi care distrug practic tot ce s-a făcut bine în domeniul culturii de la căderea comunismului până în prezent. Este o revenire la vremurile în care oamenii erau nevoiți să se apere cu săbiile... Este o încălcare gravă a Tratatului de la Lisabona, care spune că nici o țară membră UE nu poate adopta legi contrare intereselor comunității europene”, a declarat Zora Jaurová, deputată și vicepreședintă a Partidului de opoziție Slovacia Progresistă, într-un interviu acordat publicației citate.Polonia: O redefinire a infracțiunii de violDeputații coaliției de guvernământ au votat în favoarea unei modificări a Codului Penal care redefinește infracțiunea de viol, scrie Gazeta Wyborcza.”Până acum victimele trebuiau să dovedească că raportul sexual a avut loc sub influența violenței și că au opus rezistență. Urmărirea penală era întreruptă dacă se dovedea de exemplu că victima nu a opus rezistență, de teama de escaladare a violenței (...) Potrivit noilor prevederi, toate aceste circumstanțe nu vor mai fi luate în considerare, iar violul va fi considerat ceea ce este, adică un act sexual fără consimțământul ambelor părți”, a explicat unul dintre deputații inițiatori.Codul penal al Poloniei prevede pedepse între doi și cincisprezece ani de închisoare pentru fapta de a provoca raporturi sexuale prin violență, amenințare sau înșelăciune. Toate aceste comportamente vor fi în continuare pedepsite, dar la ele se adaugă acum ”orice fel de alt comportament care implică absența consimțământului victimei”.Modificările adoptate de Dieta poloneză (Camera inferioară a Parlamentului) urmează a fi votate și în Senat. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Raimonda Mc Geever - Lituania;Eszter Papp - Ungaria;Hana Kovacikova - Slovacia;   Kurek Miłosz - Polonia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Valéry Karchkhadzé, de 24 de ani, cetățean georgian cu tată georgian și mamă ucraineană, soldat în brigada 79 Mykolaiv din Ucraina, a dispărut în timpul ostilităților din regiunea Donetsk din luna mai, scrie publicația georgiană amerikiskhma.com. Mama lui povestește că a vorbit ultima oară cu Valery în data de 18 mai, după care a dispărut în timpul luptelor care se duceau în regiune.În data de 27 iunie a.c., un grup de voluntari georgieni au anunțat că l-au pierdut pe camaradul lor Amiran Zoïdzé, de 43 de ani, originar din Batoumi. ”Amiran a luptat pentru ca acest război nedrept să înceteze. Avem o datorie enormă aici, pentru că Rusia este inamicul nostru comun”, a declarat un camarad al celui dispărut. De la începutul războiului 84 de combatanți de origine georgiană care au luptat alături de Ucraina de la declanșarea războiului de către Rusia au murit sau au dost dați dispăruți iar 9 combatanți sunt luați prizonieri, mai scrie sursa citată.Ucraina: Produsul Intern Brut în creștereProdusul Intern Brut al economiei ucrainene a înregistrat în 2023 o creștere de 5,3%, după o scădere de 28,8% în 2022, în condițiile în care numărul de locuitori ai țării a scăzut cu 15% de la începerea războiului, reiese dintr-un raport al Băncii Mondiale citat de publicația ucraineană RBC.Creșterea economică a fost determinată în principal de creșterea activității în construcții (+24%) și a investițiilor pentru susținerea eforturilor de reconstrucție (+52,9%).Banca Mondială a încadrat Ucraina în categoria țărilor ai căror locuitori realizează venituri peste medie la nivel mondial. Acest indicator a crescut anul trecut la 5,070 dolari per capita, față de 4270 dolari per capita, precizează sursa citată.Potrivit criteriilor Băncii mondiale, țări cu venituri sub medie sunt considerate cele în care locuitorii realizează venituri între 1146 și 4515 dolari per capita, cele medii sunt cele cu venituri între 4516 și 14005 dolari per capita, iar cele cu venituri mari sunt cele cu peste 14.005 dolari per capita.Cu toate acestea, potrivit unui sondaj citat de RBC Ucraina, 37% dintre ucraineni consideră că bunăstarea familiilor lor este proastă, 47% spun că nu este nici proastă nici bună și doar 14% spun că este bunăR Moldova: Două provocări politice majorePrezidențialele și referendumul pentru aderarea R.Moldova la UE sunt principalele provocări politice, cărora va trebui să le facă față guvernarea și cetățenii pentru a demonstra adeziunea pentru opțiunea aleasă, consideră analistul Nicolae Negru, într-un interviu pentru postul Europa Liberă, filiala din R Moldova.Dacă referendumul va eșua, „atunci se va pune la îndoială dorința cetățenilor de a deveni membri ai Uniunii Europene, iar acest lucru îi va veni ca o mănușă Rusiei, care își dorește cu tot dinadinsul să țină Republica Moldova în zona sa de influență (...)Rusia de fiecare dată spune că actuala guvernare nu reprezintă interesele majorității cetățenilor, că majoritatea cetățenilor vor altceva și atunci o să zică, „iată, am avut dreptate”, consideră analistul.Provocările tehnice care urmează, odată cu începerea negocierilor de aderare la UE, afirmă Nicolae Negru, sunt legate de insuficiența specialiștilor care vor trebui să verifice și să adapteze zeci de mii de documente oficiale la legislația europeană.Însă lucrurile nu trebuie privite pesimist, pentru că perioada de preaderare a R.Moldova la Uniunea Europeană presupune multe oportunități de dezvoltare și de susținere financiară, iar de acest lucru se vor bucura cetățenii, în primul rând, mai spune analistul politic. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus: Nika Tepnadze - Georgia;Lohvyn Daniil - Ucraina;Laura Stoica - R. Moldova Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Influența Moscovei asupra Bosniei Herțegovina este mult prea mare și ea afectează grav procesul de integrare europeană a țării, a declarat ministrul bosniac de externe Elmedin Konakovic, în discursul pe care l-a rostit recent la Forumul economic regional de la Dubrovnik, în Croația, transmite platforma de știri n1info.ba. ”După primirea statutului de candidat în decembrie 2022, am făcut progrese importante privind îndeplinirea criteriilor pentru începerea negocierilor de aderare, criteriile politice au fost îndeplinite și nu mai avem de îndeplinit decât câteva condiții tehnice.Dar discuțiile au fost blocate printr-o decizie a Consiliului European, imediat după vizita liderului separatist sârb Milorad Dodik la Moscova, din 6 iunie a.c.”, a spus oficialul bosniac, potrivit sursei citate.El a subliniat importanța continuării dialogului cu liderii din Republica Srpska și a reformelor economice pentru accelerarea procesului de integrare europeană și a mulțumit țării gazdă, Croația, pentru sprijinul politic acordat țării sale. Serbia: Un Festival cultural interzis de autoritățiInterzicerea de către autoritățile sârbe a ediției din acest an a Festivalului "Miredita, Dobar Dan" de la Belgrad, dedicat relațiilor culturale dintre Serbia și Kosovo, reprezintă o încălcare gravă a Constituției Serbiei, a libertății de expresie și de reuniune, a transmis organizația neguvernamentală sârbă ”Inițiativa Tinerilor pentru drepturile Omului”, potrivit platformei de știri n1info.rs.”Faptul că Ministerul de Interne îi pune sub acuzare pe organizatorii acestui festival pașnic, în loc să-i aresteze pe huliganii care încearcă mereu să tulbure această manifestare, în loc să asigure securitatea pentru buna desfășurare a evenimentelor, este contrar ordinii juridice și constituționale a Serbiei, și a tuturor normelor și practicilor Curții Europene a drepturilor Omului”, a precizat organizația neguvernamentală.”Reprezentanții instituțiilor statului, în mod special ministrul culturii, ministrul familiei și demografiei, viceprim-ministrul, primarul Belgradului și ministrul de interne, tocmai ei sunt cei care provoacă și încurajează ura, intoleranța și ostilitatea, ceea ce a dus la această decizie inadmisibilă de interzicere a festivalului”, se mai arată în comunicatul organizației. Muntenegru: Violența juvenilă în creștereUnul din cinci liceeni din Muntenegru a fost victima violenței între egali și peste 50% dintre ei cunosc cel puțin un coleg care a fost agresat, reiese dintr-o serie de sondaje realizate de Centrul pentru Educarea cetățenilor din această țară, transmite publicația Cafe del Montenegro.Dintre elevii și liceeni agresați, 64,2% au denunțat în vreun fel sau altul actul de violență comis, în timp ce 35% nu au anunțat pe nimeni. Cele mai răspândite forme de violență în instituțiile de învățământ sunt violența psihologică și violența fizică, după care urmează, în ordine, violența socială, violența online și violența sexuală.Respondenții adulți care au participat la sondaje consideră că părinții poartă o parte din responsabilitate pentru actele de violență comise de copiii lor, dar marea majoritate au răspuns că principala cauză a creșterii violenței în școli o reprezintă mass-media și rețelele sociale . Principalele cauze ale violențelor sunt problemele familiale și abuzul de droguri și alcool. Croatia: Cea mai mică monedă din lumeReprezentantul autorizat al Guiness Book, Victor Fenes, a acordat recent directorului Monetăriei Naționale a Croației, Robert Blaic certificatul ”Guiness World Record” care confirmă faptul că moneda de aur ”Hum” este cea mai mică monedă din lume, transmite publicația Vijesti.Piesa miniaturală emisă de Banca Națională a Croației în decembrie 2022, are un diametru de doar 1,99 mm și o greutate de 0,05 grame și a fost emisă pentru a marca trecerea de la moneda națională kuna la euro. Piesa are valoarea nominală de 1 kuna și este gravată cu o imagine a orașului Hum.Hum, situat în Peninsula Istria, la Marea Adriatică, este considerat unul din cele mai mici orașe din lume: are o suprafață totală de 13 kmp și o populație de doar 52 de locuitori.  Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus: Ilvana Halilović  - Bosnia-Herțegovina;                                            Mia Kruẑić - Muntenegru;                                             Daria Marković - Serbia;                                      Jelena Bistrović - Croația   Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei          

Premierul albanez Edi Rama se pronunță împotriva unei legi ”a transparenței”, care să limiteze dreptul jurnaliștilor de a folosi informații confidențiale provenite din dosarele judiciare, transmite site-ul postului de televiziune Klan. Declarația premierului vine în contextul în care un jurnalist albanez a fost pus recent sub acuzare pentru ”divulgarea de informații secrete” în timpul unei anchete judiciare. ”Dreptul la informație este un drept legal. Susțin poziția Avocatului Poporului care a luat apărarea jurnalistului acuzat. Din punctul meu de vedere nu jurnaliștii sunt cei care divulgă aceste informații confidențiale, pentru că ele nu se află în posesia lor, ele provin de la procurori. Din momentul în care respectiva informație ajunge la jurnalist, acesta nu este obligat să o păstreze secretă. Ar trebui acuzați cei care i-au furnizat jurnalistului informația, nu jurnalistul în sine”, a explicat primul ministru, potrivit sursei citate.Potrivit unui raport al organizației Reporters sans frontières, ”în Albania libertatea și independența mass media sunt în continuare amenințate de conflictele de interese de pe scena politică și din mediul de afaceri, dar și de cadrul legal defectuos, care include reglementări neclare. Jurnaliștii sunt adesea victime ale actelor de intimidare din partea politicienilor și a unităților de crimă organizată.Deși Constituția Albaniei și angajamentele internaționale ale autorităților garantează libertatea presei, protecția confidențialității surselor este insuficientă. Cel mai recent caz este cel al jurnalistului de investigație Elton Qyno, care, în 2023, a fost împiedicat printr-o decizie a unui procuror, să reflecte repercusiunile unui atac cibernetic din 2022 asupra instituțiilor statului”, subliniază Reporters sans frontières. Bulgaria: Subvenții pentru fertilizarea in vitroMunicipalitatea orașului Dupnitsa a început dezbaterile pe marginea unui nou regulament privind ajutorul financiar pentru fertilizarea in vitro, transmite site-ul televiziunii publice din Bulgaria.O procedură in vitro costă în jur de 5000 de leva (cca 2500 de euro), un preț pe care majoritatea cuplurilor care au nevoie de această metodă pentru a avea un copil nu și-l permit.”Municipalitatea a acordat și până acum sprijin financiar pentru cuplurile care doresc această procedură, în valoare de până la 2000 de leva. Noul proiect vizează majorarea acestui sprijin cu încă 1000 de leva”, a declarat reprezentanta municipalității, Valentina Karaganova, care a adăugat că cererile pentru această procedură au crescut constant în ultimii ani.Cererile vor putea fi depuse pe parcursul întregului an, nu în anumite perioade, ca până în prezent, iar comisia de analizare a cererilor se va reuni mai des, pentru a scurta perioada în care dosarele sunt soluționate, a mai precizat reprezentanta municipalității.Dacă noul regulament va fi aprobat, acesta va intra în vigoare în această toamnă. Macedonia de Nord: Institutul Francez din Skopje la a 50-a aniversareInstitutul Francez din Skopje a organizat la sfârșitul săptămânii trecute o serie de festivități artistice și culturale cu prilejul aniversării a 50 de ani de de la înființare, transmite agenția de știri nord-macedoneană MIA.Institutul oferă oricărui cetățean doritor cursuri de limbă franceză, adaptate tuturor vârstelor și nivelurilor de pregătire, precum și cursuri de formare a profesorilor de limbă franceză. De asemenea, la sediul Institutului din centrul capitalei, au loc aproape zilnic proiecții cinematografice, conferințe, dezbateri, lansări de carte și chiar evenimente sportive, atât în limba franceză cât și în limba macedoneană.Mediateca institutului pune la dispoziția publicului un spațiu multimedia dedicat cunoașterii actualității franceze, cu peste 12 000 de lucrări, titluri de periodice, CD-uri și DVD-uri care pot fi închiriate și alte materiale informative. Institutul are și două filiale teritoriale, în orașele Tetovo și Bitola Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:Erzen Shushku - Albania;Ivanovska Borislava - Bulgaria;   Ivana Panovska - Macedonia de Nord  Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

China a decis să suprime unilateral vizele de scurtă ședere pentru cetățenii polonezi. Anunțul a fost făcut în timpul recentei vizite pe care președintele Andrzej Duda a efectuat-o la Beijing, unde a avut întâlniri oficiale cu președintele Xi Jinping, cu premierul Li Qiang și cu alți oficiali chinezi, notează platforma de știri oko.press. ”În cadrul discuțiilor pe care le-am avut cu președintele Xi Jinping, acesta a declarat că polonezii care doresc să viziteze China pentru o perioadă de maximum 15 zile, fie în scop turistic, fie în scop de afaceri, vor putea face acest lucru fără să aibă nevoie de o viză de intrare în țară”, a declarat președintele Poloniei, potrivit sursei citate.Procedurile pentru intrarea în vigoare a noii reglementări au început deja, astfel că aceasta va avea loc ”în următoarele zile”, a precizat președintele polonez.Polonia se alătură astfel unui grup mai mare de țări care beneficiază de acest program: au aderat deja la acest program Franța, Germania, Spania, Țările de Jos, Italia și Malaiezia (în noiembrie anul trecut); Irlanda, Elveția, Austria, Belgia, Luxemburg și Ungaria (în martie anul acesta), Australia și Noua Zeeleandă în urmă cu câteva zile. Programul de eliminare a vizelor inițiat de guvernul chinez are ca obiectiv ”stimularea turismului în perioada post-pandemie și consolidarea relațiilor internaționale”, mai notează publicația poloneză.Ungaria: Subvenții tot mai mari pentru cluburile de fotbalMajoritatea cluburilor de fotbal din prima Ligă a Ungariei nu ar putea supraviețui fără subvențiile acordate de la bugetul de stat, care cresc de la an la an, încă de la venirea la putere a Fidezs, în 2010, notează portalul de știri G7.hu.Cluburile care în sezonul 2023/2024 au jucat în prima ligă au primit în total subvenții de 56 de miliarde de forinți (cca 140 de milioane de euro), cu 10% mai mult decât în sezonul precedent.Subvențiile nu au încetat să crească nici după 2015, când s-a decis reducerea numărului de echipe din prima ligă de la 16 la 12.Cu toate acestea, anul trecut s-a produs o schimbare importantă: pentru prima dată în ultimii zece ani veniturile realizate din vânzări de companiile care susțin cluburile nu a crescut, dimpotrivă, au scăzut cu 50 de milioane de forinți (125 000 de euro), până la 31 de miliarde de forinți (cca 77, 5 milioane de euro), mai notează sursa citată.Slovacia: Tensiuni în coaliția de guvernareNivelul salariului minim, numirea unui nou președinte al Parlamentului și modificarea statutului organizațiilor neguvernamentale sunt doar câteva dintre subiectele care provoacă tensiuni între partidele coaliției de guvernare din Slovacia, scrie publicația Dennikn.Președintele partidului ultranaționalist SNS, Andrej Danko, care dorește funcția de președinte al Parlamentului, a declarat recent că partidele coaliției vor decide în cursul acestei veri dacă vor continua să participe în actuala formulă la guvernare, iar liderul partidului Hlas, Erik Tomáš, se întreabă chiar dacă coaliția condusă de liderul populist Robert Fico, ”mai are vreun sens”.Liderul Hlas, care este și ministrul muncii, l-a acuzat de asemenea pe partenerul de coaliție Andrej Danko că ”blochează legea pentru stabilirea salariului minim pe economie, deși aceasta face parte din programul de guvernare” semnate de toate partidele coaliției.Neînțelegeri în cadrul coaliției există de asemenea cu privire la adoptarea de către Slovacia a Regulamentului sanitar internațional al OMS, în condițiile în care Slovacia este singura țară din lume care refuză în continuare să adopte noile reglementări emise de OMS după pandemia de Covid 19, mai scrie sursa citată.Lituania: Mai puțini bani pentru postul național de radioteleviziunePrincipalele organizații europene pentru libertatea presei critică proiectul de modificare a legii de finanțare a postului național de radioteleviziune din Lituania, apreciind că independența postului este pusă în pericol de interesele politicienilor, notează site-ul lrt.lt.Reprezentanții Federației Europene a Jurnaliștilor, Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Institutului Internațional al Presei au semnat o scrisoare comună adresată șefului statului și președintelui Parlamentului în care se arată că proiectul de lege a fost inițiat fără ca măcar conducerea postului public de radioteleviziune să fie consultat.«Plafonarea nivelului de finanțare a LRT pune în pericol existența pe termen lung și independența postului”, notează semnatarii scrisorii, care subliniază că redistribuirea fondurilor de la bugetul de stat în vederea creșterii cheltuielilor pentru apărare, dorită de autorități, trebuie să se facă fără a afecta ”activitatea instituțiilor care apără și promovează democrația în această țară”. Proiectul de lege condiționează nivelul de finanțare a postului național de radio-tv de creșterea Produsului Intern Brut și propune eliminarea unei prevederi legislative anterioare care stabilea că bugetul LRT nu poate fi inferior celui din 2019. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Kurek Miłosz - Polonia;                                     Eszter Papp - Ungaria;                                              Raimonda Mc Geever - Lituania;                                               Hana Kovacikova - Slovacia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei   

90 de prizonieri de război ucraineni, printre care 52 de apărători ai Mariupolului s-au întors acasă într-un schimb de prizonieri, a anunțat președintele Zelensky. Acesta este al 52-lea schimb de prizonieri de când Federația Rusă a invadat Ucraina. Ucraina a recuperat 90 de prizonieri de război, este un titlu din Suspilne Media care citează un anunț făcut de președintele Zelenskyi, șeful Biroului președintelui Andriy Yermak și avocatul poporului,  Dmytro Lubinets. Dintre cei 90 de prizonieri, 52 sunt apărători ai Mariupolului, dar și militari care au luptat la Cernobîl,  Herson, Donețk, Harkov, Zaporojie și Luhansk.Acesta este deja al 53-lea schimb de prizonieri de război de la începutul invaziei Federației Ruse, a menționat Lubinets. În total de 3.300 de ucraineni au fost recuperați până în prezent.Noi pași ai opoziției georgiene pentru a se coalizaRadiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, publică un articol despre acțiunile președintei țării, Salome Zourabichvili, de a strânge opoziția pe un front comun împotriva partidului de la putere, Visul georgian care împinge țara mai aproape de Rusia și mai departe de Uniunea Europeană. După ce parlamentul a adoptat, în luna mai, o lege privind „agenții străini” după model rusesc, fapt care a dus la izbucnirea unor puternice proteste de stradă, președinta țării a anunțat lansarea unui program numit Charterul Georgian.În cadrul acestuia, președintele le propune partidelor de opoziție să ajungă la un acord asupra problemelor care trebuie rezolvate pentru integrarea europeană, pentru instaurarea democrației și a statului de drept.Potrivit lui Zurabishvili, este nevoie de un altfel de unitate, este nevoie de parlament altfel, altfel de alegeri și un altfel de guvernare.După Charterul Georgian, o parte din partidele de opoziție au semnat „Declarația de unitate” la Bruxelles. Potrivit unuia dintre liderii partidelor semnatare, declarația prevede ca până pe 8 iulie, fiecare partid să vină cu propuneri de schimbare și cu răspunsul la întrebarea dacă opoziția va candida pe o singură listă la viitoarele alegeri sau pe liste separate.Conferință pentru reconstrucția Ucrainei la ChișinăuMoldpres relatează despre Conferința internațională dedicată reconstrucției Ucrainei, desfășurată la Chișinău. Conferința a fost organizată de Camera de Comerț și Industrie Moldova-China, Camera de Comerț Italo-Moldavă, Camera de Comerț și Industrie Franța Moldova și Asociația Investitorilor din România.„Evenimentul reflectă angajamentul nostru comun pentru responsabilitatea socială corporativă și promovarea dezvoltării economice și sociale durabile în regiune”, se arată în comunicatul organizatorilor.În cadrul conferinţei au fost puse în discuţie: oportunităţile de investiţii în Moldova şi procesul de reconstrucţie a Ucrainei; rolul relaţiilor bilaterale între Moldova şi Ucraina; nişele de bază pentru investiţii în Ucraina şi situaţia economică din ţara vecină.Ambasada Republicii Populare Chineze în Republica Moldova a ținut să sublinieze, prin intermediul unui comunicat remis Moldpres, că nu are nicio legătură cu această conferință „Unul dintre organizatorii conferinței e „Camera de Comerț și Industrie Moldova-China”, care este o instituție înființată de cetățean moldovean. Au participat la Revista Presei Europa PlusLohvyn DANIIL               Ukraine                                                                                             Nika TEPNADZE            Géorgie                                                                                                             Laura STOICA                 Moldavie          

O anchetă a guvernului Slovac arată că în Slovacia... nu a existat pandemie de Covid 19 deși 20.000 de oameni au murit. Opoziția cere socoteală iar presa scrie că, după acest raționament, și pământul este plat. Între timp, autoritățile maghiare au redus cu o treime numărul apărătorilor drepturilor copiilor din cauza lipsei de buget. „Nu a existat nicio pandemie în Slovacia, Pământul este plat și Partidul Național Slovac este un partid de oameni inteligenți”, este un titlu sarcastic din dennikn.sk.Plenipotențialul guvernamental responsabil cu investigarea gestionării pandemiei și deputat al Partidului Național Slovac, Peter Kotlár și-a făcut treaba și a concluzionat în ancheta sa că nu a existat nicio pandemie în Slovacia.„El a făcut această declarație în cadrul unei ședințe extraordinare a comisiei de sănătate a Consiliului Național, convocată de opoziție pentru ca domnul Kotlár, împreună cu ministrul sănătății, Zuzana Dolinka, să explice de ce am fost singura țară din 190 din lume care s-a distanțat de actualizările OMS,” scrie ziarul.Întrebat de parlamentarii opoziției despre gravitatea declarației sale, Peter Kotlár a răspuns că este „complet serios”.„Douăzeci de mii de oameni au murit din cauza Covidului în Slovacia; cu toții ne amintim foarte bine nu doar obligația de a purta halate, de a face analize și de a fi vaccinați, ci și de morgile închise din spitale deoarece nu aveau suficient spațiu pentru a găzdui morții,” mai scrie publicația slovacă.Numărul apărătorilor drepturilor copilului a fost redus cu o treime în UngariaDupă ce a luat acestă decizie, guvernul de la Budapesta tace, scrie nepszava.hu. Până la 1 iulie 2023, în acest domeniu au lucrat la nivel național 23 de specialiști, adică în fiecare departament era cel puțin câte unul. De atunci doar 16 profesioniști care au această îndatorire lucrează „în sistem de diviziune regională.”Potrivit datelor Oficiului Central de Statistică, sistemul de protecție maghiar avea înregistrați anul trecut 23.815 de copii. Cei 16 apărători ai drepturilor copilului trebuie să rămână în contact cu aceștia : sarcina lor este, printre altele, să viziteze în mod regulat minorii care locuiesc în instituții, în cămine de copii sau cu asistenții sociali.Imre Komjáthi, copreședintele Partidului Socialist Maghiar (MSZP) a cerut explicații în Adunarea Națională și a transmis publicației Nepszava că Ministerul de Interne a concediat o treime dintre susținătorii drepturilor copilului din cauza constrângerilor de budget.Ucrainencele refugiate în Lituania trăiesc cu speranța întoarcerii în condiții de siguranță„Integrarea deplină a ucrainenilor în timpul războiului este cu foarte dificilă, spun organizațiile neguvernamentale care lucrează cu ucrainenii. Învățarea limbii lituaniene și construirea de legături sociale mai puternice sunt încetinite de îndoielile cu privire la viitor. A existat, de asemenea, o reducere notabilă a eforturilor de ajutor ale Lituaniei,” citim înlrt.lt.Publicația a realizat un reportaj la sediul fundației pentru femei „Frida.”„Ne-am obișnuit – a fost dificil. Dar vrem să mergem acasă... în fiecare zi. Eram pe punctul de a pleca acasă după anul școlar, dar în urmă cu câteva săptămâni o centrală termică a explodat în orașul nostru, aflat la vreo 2,5 kilometri de casa noastră. Ne vom întoarce dacă va fi reparată înainte de iarnă, ca să funcționeze școlile, să fie apă și curent. Altfel, vom rămâne”, spune Ksenia.Un psihoterapeut care dă cursuri de integrare femeilor ucrainene recunoaște că majoritatea trăiesc în așteptarea unei întoarceri în siguranță acasă.Polițiști de frontieră germani au returnat ilegal 5 afgani în PloniaIncident la granița dintre Polonia și Germania, relatează wyborcza.pl. „O familie afgană a fost aruncată dintr-o dubă de poliție germană în Osinowo Dolne, Polonia. Poliția germană își cere scuze.”Este vorba despre doi adulți și trei copii care nu aveau drept să intre în Germania.„Poliția federală germană a recunoscut că ofițerii lor au acționat contrar procedurilor” și precizează că este vorba de un incident izolat.Întoarcerea străinilor care vor să treacă ilegal din Polonia în Germania trebuie să se facă după anumite proceduri. Serviciile poloneze trebuie anunțate așa încât să poată ridica migranții care nu pot fi lăsați singuri.Revista Presei Europa Plus a fost realizată cu sprijinul:Miłosz KUREK, Polonia                                                                          Eszter PAPP, Ungaria                                                                              Raimonda MC GEEVER, LituaniaHana KOVACICOVA, Slovacia

În jur de 2 până la 5 milioane de mine sunt „plantate” în zonele de conflict în fiecare an. La momentul acesta există aproximativ 110 milioane de mine neexplodate în 60 de țări din întreaga lume, scrie presa azeră care relatează despre o întâlnire internațională care a avut loc recent, în Azerbaidjan, pe acest subiect. A treia Conferință Internațională de acțiune împotriva minelor a avut loc la Baku și Zangilan în Azerbaidjan, relatează azertag.az care citează Euronews. Azerbaidjanul este printre primele cinci țări din lume în ceea ce privește prezența minelor având în vedere conflictele militare prin care a trecut. Peste 300 de reprezentanți din 75 de țări s-au adunat pentru a discuta modalități de mobilizare a resurselor financiare pentru a reduce impactul minelor și al altor materiale explozive.Hikmet Hajiyev, asistentul președintelui Republicii Azerbaidjan și șeful departamentului de politică externă al administrației prezidențiale, a declarat că Azerbaidjanul este un laborator global pentru deminarea umanitară și acțiune împotriva minelor. Aproximativ 110 milioane de mine au fost „plantate” până în prezent în 60 de țări din întreaga lume. În jur de 2 până la 5 milioane de mine sunt „plantate” în zonele de conflict în fiecare an.Reprezentantul rezident al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Azerbaidjan, Alessandra Roccasalvo, a declarat că minele sunt o crimă împotriva umanității: „O pungă de plastic în ocean se va descompune în 200 de ani, dar o mină nu se va descompune niciodată. O mină va continua să polueze mediul.”Întâlnire SUA și șase țări din ASIA Centrală la Astanakazpravda.kz scrie despre cea de-a 15-a reuniune a Consiliului pentru Comerț și Investiții SUA-Asia Centrală care a avut loc recent la Astana. Din acest consiliu fac parte șase țări: Kazahstan, Statele Unite, Uzbekistan, Kârgâzstan, Turkmenistan și Tadjikistan. Viceprim-ministrul kazah, Serik Zhumangarin, a declarat că, în contextul instabilității economice globale, al sancțiunilor, și al perturbărilor din lanțurile globale de aprovizionare, reuniunea de la Astana servește ca o platformă practică pentru a clarifica lucrurile și a stabili noi priorități cu privire la problemele cheie privind agenda economică.Participanții la reuniune discutat, de asemenea, despre dezvoltarea de noi rute comerciale necesare pentru a îmbunătăți reziliența lanțului de aprovizionare.Armenia va primi mai mult sprijin pe apărare de la SUAÎnarmenpress.am citim despre declarația comună adoptată la întâlnirii privind parteneriatul strategic dintre Armenia și Statele Unite care a avut loc recent la Erevan.„Părțile au evaluat pozitiv cooperarea menită să sprijine reformele actuale ale Armeniei și progresul democratic și au remarcat aspirațiile Armeniei pentru o cooperare mai strânsă cu structurile euro-atlantice și Occidentul. Statele Unite și-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea, independența, democrația și integritatea teritorială a Armeniei  așa cum rezultp din Declarația de la Alma-Ata, 1991”„Statele Unite recunosc provocările economice și sociale cu care se confruntă Armenia în sprijinirea persoanelor strămutate și a refugiaților din Nagorno-Karabah și vor continua să sprijine eforturile guvernului armean în acest sens.”Declarația amintește și rolul important al sprijinului SUA în transformarea sectorului apărării in Armenia. Statele Unite va continua să susțină sectorul armean al apărării  inclusiv prin Programul Internațional de Educație și Instruire Militară și programul de parteneriat de stat pe termen lung cu Garda Națională din Kansas.Au participa la Revista Presei Europa Plus:Elvira IBRAHIMOVA, Azerbaïdjan                                                                                                     Malgazhdarova Altynay, Kazakhstan                                                                                                                             Anna KOCHARYAN, Armenia

Ministrul informației și telecomunicațiilor din Serbia face un apel la toată societatea să creeze mediul necesar care să elimine presiunile asupra jurnaliștilor. Oficialul de la Belgrad a participat de curând la comemorarea a 23 de ani de la uciderea jurnalistului sârb Milan Pantić de o grupare mafiotă. În ultimul an, mai mulți jurnaliști din Serbia au fost amenințați cu moartea, inclusiv de oameni politici.  „Numai dialogul poate atenua polarizarea societății,” este un titlu din politika.rs care a realizat un interviu cu Dejan Ristić, ministrul informației și telecomunicațiilor de la Belgrad.„Invit toate mijloacele de informare publică să creeze împreună mediul necesar eliminării fenomenelor nedorite și să dea un impuls puternic dezvoltării media,” este mesajul oficialului de la Belgrad.„Ministerul Informațiilor și Telecomunicațiilor condamnă orice fel de amenințare deschisă sau ascunsă la adresa siguranței jurnaliștilor sau încercările de a le împiedica activitatea profesională.” Oficialul a făcut aceste declarații după ce a participat la comemorarea a 23 de ani de la uciderea jurnalistului Milan Pantić.„Echipa mea și-a demonstrat clar și hotărât disponibilitatea de a rezista, împreună cu toți factorii din comunitatea mass-media, precum și cu autoritățile de stat relevante, tuturor acelor fenomene din cadrul domeniului informației publice care amenință buna desfășurare a acestei activități de importanță publică deosebită”, adaugă Ristić.În ultimul an, mai mulți jurnaliști au fost amenințați în spațiul public inclusiv de personalități din cercul puterii de la Belgrad.Donarea de sânge a crescut în Muntenegru„Nivelul donărilor voluntare de sânge în țara noastră este în creștere,” a anunțat Crucea Roșie din Muntenegru care a sărbătorit recent Ziua Internațională a Donatorului de Sânge Voluntar, relatează portalanalitika.me.Organizația Mondială a Sănătății a organizat campania „ Douăzeci de ani de dăruire: mulțumiri donatorilor voluntari de sânge” pentru a-și arăta recunoștința față de milioanele de donatori de sânge voluntari care au contribuit la sănătatea și bunăstarea a altor milioane de oameni din întreaga lume.„În ultimul an, organizațiile de Cruce Roșie din Muntenegru au ajutat la organizarea a 75 de activități de donare voluntară de sânge, au organizat 46 de conferințe pe acest subiect și au colectat 4.400 de unități de sânge prin mai multe activități. Întindeți mâna pentru a salva o viață, a da sânge,” mai transmite Crucea Roșie din Muntenegru.Aeroportul din Sarajevo adaugă noi rute europene„Un nou apel de subvenții pentru zborurile cu plecare din Sarajevo este în pregătire - liniile prioritare sunt Madrid și Barcelona,” citim înklix.ba.Aeroportul Internațional Saraievo a adăugat multe rute noi în primăvara anului 2024, odată cu sosirea companiei aeriene low-cost Ryanair, iar alte rute sunt așteptate în curând pentru a consolida și mai mult legătura dintre capitala Bosniei și Herțegovinei cu Europa.Din luna martie a acestui an, Sarajevo a deschis linii către șase destinații europene, și anume Milano, Bruxelles, Londra, Memmingen, Göteborg și Salonic. Pe lângă aceste destinații, există deja zboruri regulate către Londra, Abu Dhabi, Viena, Zagreb și multe alte orașe.În anul 2023, a fost finalizat un apel public, care a adus, printre altele, Ryanair și Wizz Air pe Aeroportul Internațional Sarajevo. Compania maghiară activează deja pe două linii, dar a anunțat că urmează să mai deschidă una.„Nebunia” fanilor croați de fotbaljutarnji.hr  dă exemplu un exemplu de „nebunie a fanilor croați de fotbalul” odată cu inaugurarea Campionatului UEFA EURO 2024. Un...  Ferrari a apărut la sfârșitul săptămânii trecute la Berlin. Dar nu orice Ferrari, ci unul pictat în șahul croat cu fețele fotbaliștilor Luka Modrić pe capotă și a lui Ivan Perišić pe spate. Mașina poartă și mesajul „Modrić - ultimul dans.”Proprietarul mașinii, un om de afaceri croat spune că a schimbat mașinile cu fiecare campionat: prima dată a pictat un Peugeot în culorile croate pentru Cupa Mondiala din 2006.  Apoi a pictat câte un Smart, după care un BMW 400. Fanul croat continuă: „Poate că acesta nu va fi ultimul dans pentru Modrić, dar poate că ar trebui să continue să joace...De Ana Maria Florea Harrison/Mircea TrofinAu participat la Revista Presei Europa Plus:Ilvana HALILOVIĆ,  Bosnia și Herzegovina                                                                    Mia KRUŽIĆ, Muntenegru                                 Daria MARKOVIĆ, Serbia         Jelena Bistrović, Croația

Bulgaria va avea o recoltă de grâu peste așteptări – 6 milioane de tone, adică 500 de kilograme la hectar, anunță ministrul agriculturii de la Sofia. Acesta asigură populația că prețul la pâine nu va crește și speră că nici cotele de import din Ucraina să nu se modifice.  Campania de recoltare a grâului în Bulgaria a fost lansată de ministrul Agriculturii, Georgi Tahov, sub sloganul „Pâinea Păcii,” în regiunea Plovdiv, relatează bntnews.bg.  Oficialul bulgar asigură populația că nu va exista o creștere a prețului la pâine având în vedere recolta de grâu prognozată pentru 2024 și anume 6 milioane de tone, aproximativ 500 kg/ha. Ministrul Tahov a adăugat că Bulgaria continuă să joace un rol important pe piața internațională a cerealelor, exportând grâu în peste 30 de țări. În ceea ce privește cotele de import de cereale din Ucraina, el și-a exprimat speranța că acestea vor fi păstrate. „Sper că vom primi răspunsul la această întrebare la următorul Consiliu al Miniștrilor Agriculturii de la Bruxelles”, a adăugat ministrul din Bulgaria.Edi Rama: până în 2030 Albania va fi Europa BalcanilorPrim-ministrul Edi Rama prezice că până în 2030 Albania va fi „Europa Balcanilor” cu o ofertă turistică completă și de calitate, citim pe site-ul top-channel.tv.Noul sezon estival ar trebui să fie marcat de inaugurarea unei infrastructuri care să ajute competitivitatea turismului albanez în regiune, a anunțat premierul.Edi Rama a vorbit despre dezvoltarea structurii rutiere care va face legătura cu Muntenegrul, dar și despre creșterea numărului de pasageri prin transportul aerian prin creșterea capacităților aeroportuare.„Lucrările la aeroportul din Vlora (localitate pe malul mării, n.r.) se vor finaliza probabil până la sfârșitul acestui acest an. Va intra în perioada de testare și certificare în a șasea lună a anului viitor,” a spus Rama. De asemenea vacanțele turiștilor vor fi mai bine organizate prin intermediul noi aplicații TEA, care s-a transformat deja într-un ghid de activități culturale.Cinema călător în aer liber în Macedonia de Nord European Traveller Cinema în aer liber călătorește și anul acesta în trei orașe diferite Macedonia de Nord prezentând noi filme europene, aflăm din idividi.com.mkFestivalul a debutat la sfârșitul săptămânii trecute la Tetovo, de aici va merge la Krusevo, apoi la Gevgelija.Festivalul prezintă noi lungmetraje europene - multe dintre ele câștigătoare a unor premii prestigioase de film din întreaga lume, o expresie a creativității și diversității europene, precum și scurtmetraje nord-macedonene, prezentate și premiate, de asemenea,  la diferite festivaluri de film.European Traveller Cinema va prezenta documentarul muzical „Efterklang: Makedonium band” regizat de Andreas Jonsen, difuzat prima dată la Copenhaga, în Danemarca. Documentarul prezintă călătoria muzicală a grupului Efterklang care caută muzicieni nord-macedoneni pentru a crea un ansamblu care să cânte pe monumentul libertății Makedonium din Kruševo, orașul care se află pe multe, la cea mai mare altitudine din țară. Au participat la Revista Presei Europa Plus:ERZEN SHUSHKU, Albania                                IVANOVSKA Borislava, Bulgaria                                    IVANA PANOVSKA, Macédonia de Nord

Ministerul economiei din Ungaria a anuțat recent că a încheiat negocierile cu grupul francez Vinci pentru preluarea pachetului majoritar al Budapest Airport Zrt, care revine în proprietatea statului după 20 de ani, notează platforma de știri vg.hu. În baza noului acord, statul ungar deține un pachet de 80% din acțiunile aeroportului, iar grupul Vinci rămâne cu un pachet de 20%. Valoarea tranzacției s-a ridicat la 3,1 miliarde de euro, potrivit sursei citate.”Tranzacția este de departe cea mai complexă și consistentă tranzacție economică din Ungaria de după căderea comunismului... Guvernul Ungariei și co-investitorul francez vor lucra în continuare pentru aducerea aeroportului la cele mai înalte standarde nu doar regionale, ci mondiale”, a transmis ministrul economiei Márton Nagy.El a precizat că o parte din prețul tranzacției va fi acoperit din vânzarea acțiunilor pe care statul ungar le deținea la companiile Erste Bank Ungaria și Yettel Ungaria, din care s-a obținut suma de cca 700 de milioane de euro. Slovacia: Noi beneficii materiale pentru Fico și oamenii săi”Ca răspuns la tentativa de asasinat asupra premierului” Fico, guvernul slovac a adoptat în ședința de miercuri un proiect de lege care prevede, printre altele,  noi beneficii materiale pentru oficialii guvernamentali și parlamentari, dar și restrângerea dreptului la reuniuni publice pentru cetățeni, scrie publicația slovacă Spectator.Modificările legislative vor fi dezbătute în Parlament în procedură de urgență, și ar trebui să intre în vigoare înainte de vacanța parlamentară, a transmis vicepremierul Robert Kaliňák.Potrivit actului normativ, Robert Fico devine primul premier din istoria Slovaciei care va primi pensie pe viață; aceasta va fi în cuantum de 3192 de euro pe lună, echivalentul salariului unui parlamentar. Până în prezent doar președintele țării avea dreptul la o astfel de pensie, notează sursa citată.Legea include de asemenea prevederi speciale privind ”cazarea” premierului, a șefului statului și a președintelui Parlamentului, ”gratuit, într-o locuință echipată adecvat”...De asemenea, legea interzice adunările publice de protest la mai puțin de 50 de metri distanță de reședința președintelui, sediul guvernului, Curții supreme de justiție și... la mai puțin de 100 de metri de Curtea Constituțională! Lituania: Un sondaj cu rezultate îngrijorătoareCetățenii lituanieni sunt printre cetățenii europeni care verifică cel mai puțin autenticitatea informațiilor publicate pe Internet, reiese dintr-un recent sondaj Eurostat, citat de site-ul Radioteleviziunii publice din Lituania.Doar 15% dintre lituanienii care au folosit în ultimele 3 luni ale anului trecut au verificat exactitatea conținutului informațiilor găsite de platformele de știri sau pe rețelele de socializare.Acest indicator este mai redus în doar două țări membre ale Uniunii Europene: România (13%) și Cipru (10%). La nivel european media acestui indicator este de 27%, reiese din studiul Eurostat.”Este posibil ca acest procent redus să fie rezultatul faptului că utilizatorii sunt capabili, în general, să recunoască de la bun început un site de dezinformare și pur și simplu să nu-l ia în considerare”, spune Vilmantas Vitkauskas, șeful Centrului național pentru gestionarea crizelor.Potrivit unui sondaj realizat anul trecut la cererea Ministerului lituanian de externe, 68% dintre cetățenii chestionați s-au declarat siguri că pot recunoaște siturile și informațiile false iar 39% au spus chiar că știu ce trebuie să facă în cazul unui atac cibernetic. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Eszter Papp - Ungaria;Raimonda Mc Geever - Lituania;                                            Hana Kovacikova - Slovacia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei    

Procesul de retragere a contingentului rusesc pentru menținerea păcii de pe teritoriul Azerbaidjanului s-a încheiat în data de 12 iunie 2024, se arată într-un comunicat al Ministerului azer al apărării citat de agenția oficială de presă news.az. Tot personalul militar, armele și echipamentele armatei ruse staționate în Azerbaidjan după al doilea război din Nagorno Karabah din 2020 au fost retrase. Procesul de retragere a fost coordonat de ministerele apărării din Azerbaidjan și Rusia în baza acordului semnat în data de 10 noiembrie 2020 de Armenia, Azerbaidjan și Rusia, subliniază sursa citată.”Pe durata misiunii sale contingentul rusesc de menținere a păcii și-a îndeplinit sarcinile și responsabilitățile pentru menținerea păcii în regiunea economică Karabah. Pentru a contracara provocările forțelor armate armene și pentru stabilirea ordinii au fost luate măsuri de combatere a terorismului începând din septembrie 2023. Ca urmare a acestor măsuri activitățile regimului separatist au încetat iar forțele armate armene au părăsit regiunea. Luând considerare situația de fapt, autoritățile din Azerbaidjan și Rusia au luat de comun acord decizia de retragere a contingentului rusesc de menținere a păcii înainte de termen”, a declarat în luna mai a.c. generalul Karim Valiyev, șeful Statului major al armatei Azerbaidjanului. Armenia: Dialog strategic cu Statele UniteStatele Unite pot contribui în mod decisiv la stabilirea unei păci stabile și demne în întreaga regiune a Caucazului de Sud, a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan, în cadrul celei de a doua sesiuni a dialogului strategic Armenia – Statele Unite care a avut loc marți la Erevan, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba armeană.Mirzoyan a reafirmat angajamentul Armeniei în procesul de normalizare a relațiilor cu Azerbaidjan și demarcarea frontierelor pe baza Declarației de la Alma-Ata din 1991.”Armenia are tot interesul de a debloca toate căile de comunicare regionale, pe baza respectului reciproc al suveranității, al egalității și reciprocității. Odată cu instaurarea păcii putem fructifica numeroasele oportunități economice din zona Asiei și în acest sens guvernul nostru are în vedere o serie de măsuri specifice, de la diversificarea economiei naționale și a sectorului energetic, până la cooperarea regională în domeniul apărării... Dorim să reconstruim democrația în Armenia și suntem convinși că Statele Unite ne vor susține”,  a declarat în discursul său șeful diplomației armene.La rândul său secretarul de stat adjunct american pentru afaceri europene și eurasiatice, James O'Brien, a subliniat că Washington susține eforturile pentru stabilirea unei păci durabile în regiune.”Lucrăm împreună pentru diversificarea oportunităților economice din Asia Centrală  până la Marea Mediterană, iar dacă va exista o pace durabilă între Armenia și Azerbaidjan, aceste oportunități vor fi din ce în ce mai numeroase. Ne bucurăm să susținem eforturile care se fac în acest sens”, a spus oficialul american. Kia va deschide anul viitor o fabrică în KazahstanInvestițiile directe ale Coreei de Sud în Kazahstan au atins nivelul de 10 miliarde de dolari, iar schimburile comerciale bilaterale se ridică anual la cca 6 miliarde de dolari, Coreea de Sud fiind unul din primii cinci parteneri comerciali ai țării noastre, a declarat președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, la Forumul de afaceri bilaterale care a avut loc recent la Astana, în prezența președintelui Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, transmite agenția de presă Kazinform.”Astăzi 700 de companii sud coreene au activități în Kazahstan, inclusiv mari corporații precum Hyundai, KIA, Samsung, LG, sau Doosan. Kazahstan dorește să-și consolideze poziția de principal partener comercial și economic al Coreei de Sud în Asia Centrală”, a mai spus președintele Tokayev.El a subliniat cooperarea bilaterală în domeniul industriei auto: ”Hyundai deține deja o unitate de asamblare a autoturismelor în țara noastră iar anul viitor sperăm să inaugurăm o uzină integrală Kia, în baza unei investiții de 200 de milioane de dolari. Va fi prima investiție a Kia în afara teritoriului Coreei de Sud”, a adăugat președintele kazah. Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Ministerul georgian de externe a transmis un comunicat oficial în care condamnă așa zisele ”alegeri parlamentare” organizate în data de 9 iunie de ocupanții ruși din regiunea Tskhinvali (Osetia de Sud), apreciind că acestea ”violează în mod grosolan suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei, în interiorul frontierelor sale recunoscute de comunitatea internațională”, transmite publicația Georgia Today. Peter Stano, purtător de cuvânt al UE pentru politică externă a transmis de asemenea că ”Uniunea Europeană nu recunoaște cadrul legal și constituțional în care au avut loc așa-zisele alegeri parlamentare din regiunea ocupată Osetia de Sud și continuă să sprijine cu fermitate suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei”.Mesaje de condamnare a amintitului scrutin electoral ilegal au transmis de asemenea ambasadorii Franței și Marii Britanii la Tbilisi, precum și ministerele de externe ale Estoniei, Letoniei, Islandei și Azerbaidjanului, menționează sursa citată. Osetia de Sud este o regiune de cca 3900 de km pătrați, care a făcut parte din fosta Republică Socialistă Sovietică Georgia și care și-a declarat în mod unilateral independența în 1990 - recunoscută imediat de Rusia. Are o populație de 56 500 de locuitori (în 2022), cu capitala la Tskhinvali (33 000 de locuitori). Regiunea a fost practic anexată în mod ilegal de Rusia în urma războiului din 2008, deși oficial și-a păstrat statutul de ”republică autonomă”.Singurele state din lume care recunosc în prezent Republica Osetia de Sud sunt Rusia, Venezuela, Nicaragua, Nauru și Siria, potrivit wikipedia.org. Ucraina: Un nou pachet de ajutor militar din EstoniaGuvernul Estoniei a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care include sisteme portabile de rachete Mistral pentru apărare antiaeriană și muniția aferentă, transmite site-ul Radioteleviziunii naționale din Ucraina, care citează un comunicat al ministerului estonian al apărării.”Ucraina are nevoie urgentă de sisteme de apărare împotriva atacurilor aeriene rusești, iar Estonia are interesul de a contribui în acest sens alături de aliații săi. Pachetul de ajutor este conceput în așa fel încât Ucraina să poată beneficia la maximum de el, fără a afecta capacitatea Forțelor de Apărare ale Estoniei, cu asigurarea și completarea muniției necesare”, a transmis Ministerul estonian al apărării.Numărul exact de dispozitive Mistral Manpads furnizate de Estonia nu este precizat, din motive de securitate.Dispozitivele Mistral Manpads sunt concepute pentru a lovi ținte care zboară la altitudine joasă, cum ar fi elicoptere și avioane mici. Sunt de proveniență franceză și se află în dotarea mai multor armate din lume încă din 1987. Începând din anul 2000 au fost dezvoltate variante modernizate, sub denumirile de Mistral 2 și Mistral 3. Sunt echipate cu sisteme de țintire în infraroșu, mai amintește sursa citată. R Moldova ar putea deveni un centru strategic pentru reconstrucția Ucrainei”Republica Moldova este pregătită și va face tot ce este necesar ca să devină un centru strategic pentru reconstrucția Ucrainei după război”, a transmis premierul moldovean Dorin Recean, care a participat marți la Berlin la Conferința internațională pentru Reconstrucția Ucrainei, scrie agenția de presă Moldpres.În cadrul întrevederii pe care șeful guvernului de la Chișinău a avut-o cu ministra Afacerilor Externe a Republicii Federale Germania, Annalena Baerbock, s-a discutat despre parcursul european al Republicii Moldova, sprijinul oferit de Germania în acest proces, precum și despre modalitățile prin care poate fi aprofundată cooperarea în domeniul securității și economiei.Prim-ministrul Dorin Recean a reiterat că Republica Moldova este determinată să devină cât mai curând membru al UE, pentru că acest lucru va garanta pacea, liniștea și prosperitatea țării. În acest sens, agenda actuală de priorități a autorităților se axează pe reforma justiției, dezoligarhizare, combaterea dezinformării și asigurarea corectitudinii desfășurării alegerilor prezidențiale și a referendumului privind integrarea europeană.„În pofida condițiilor dificile, pe fundalul agresiunii ruse din Ucraina, Republica Moldova reușește să facă pași fermi pentru a accede în marea familie europeană și vă vom oferi sprijin necondiționat în acest deziderat”, a subliniat după întrevedere șefa diplomației germane, Annalena Baerbock.

Republica Srpka, entitate administrativ teritorială majoritar sârbă, componentă a Bosniei Herțegovina, dorește independența și va organiza un referendum în acest sens, a declarat liderul său, Milorad Dodik, în timpul unei vizite pe care a efectuat-o recent în Rusia, transmite publicația Klix. Deși decizia este, în principiu luată, data exactă a referendumului nu a fost stabilită, a adăugat Dodik, care a participat la Forumul economic internațional de la Sankt Petersburg.”Este nevoie de o analiză atentă, sunt multe aspecte de luat în vedere. Noi am dori să o facem imediat, dar mai sunt două partide implicate în această chestiune, așa că vor fi negocieri, avem nevoie de timp”, a declarat el.Potrivit liderului separatist, rămânerea în Bosnia Herțegovina ar reprezenta pentru Republica Srpska ”o pierdere de timp și de oportunități”.”De aceea este nevoie să o facem cât mai curând posibil, fără a irosi resurse în speranța că Bosnia Herțegovina va face ceva pentru noi. Nu dorim să creăm instabilitate pe teritoriul țării noastre, de aceea am propus Bosniei ruperea Acordului de la Dayton. De fapt spre asta ne îndreptăm”, a mai spus Milorad Dodik. Serbia: Dovezi privind fraudarea alegerilor la Novi SadFormațiunea de opoziție ”Uniți pentru un Novi Sad Liber” (NADA) a anunțat că în ziua alegerilor locale (2 iunie a.c.) a fost găsit un rucsac plin cu liste de alegători din care reiese că aceștia ar fi primit ”compensații” pentru votul lor, transmite publicația Danas.”Listele cuprind numele exacte, adresele, numerele de telefon ale alegătorilor respectivi, dar și câte o notă care precizează că aceștia ar fi primit compensații sau cadouri”, a transmis NADA.La interpelările jurnaliștilor pe acest subiect, președinta Parlamentului Serbiei, Ana Brnabić, a declarat că respectivele liste au fost folosite în timpul campaniei electorale ”din ușă în ușă”, dar nu a răspuns întrebărilor legate de notele privind acordarea de compensații și cadouri, ceea ce reprezintă o infracțiune pedepsită prin Codul Penal.”În zilele următoare vom depune o plângere penală împotriva posesorului acestui rucsac, deoarece considerăm că infracțiunea sa se încadrează în articolele din Codul Penal care prevăd amendă și chiar închisoare pentru darea și luarea de mită în scop electoral”, se mai arată în comunicatul formațiunii de opoziție din Novi Sad. Muntenegru: O stațiune de schi în pragul falimentuluiÎn sezonul care s-a încheiat, în stațiunea de ski Kolašin, din Nordul Muntenegrului, nu s-a vândut nici măcar un singur bilet de teleski (ski-pass), din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei zăpezii de pe piste, un lucru de neimaginat în urmă cu 30 de ani, scrie publicația Vijesti.« Kolašin 1600 » este o stațiune foarte tânără, a fost inaugurată la 16 februarie 2019 și dispune de cele mai moderne instalații, pentru care s-au investit zeci de milioane de euro. Din nefericire lucrurile nu au mers de loc bine încă de la început, dar în sezonul care tocmai s-a încheiat a fost atins un record negativ: nu s-a putut schia nici măcar o singură zi, din cauza temperaturilor ridicate.Autoritățile au acum o dilemă: să abandoneze stațiunea, acceptând pur și simplu să piardă zeci de milioane de euro, sau să investească și mai mult în instalațiile de producere de zăpadă artificială, o soluție care nu garantează însă succesul. Previziunile experților nu sunt deloc optimiste: temperaturile vor continua să crească în anii următori iar instalațiile pentru zăpadă artificială vor face față cu greu solicitării tot mai intense. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Ilvana Halilović  - Bosnia-Herțegovina;                                        Mia Kruẑić - Muntenegru;                                               Daria Marković - Serbia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei