Humanitas Podcast

„Teze și antiteze la Paris”, emisiune inedită cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca realizată în decembrie 1989 selecție

Tatiana Niculescu în dialog cu Cristian Preda și Cătălin Striblea despre volumul „Singur. Viața lui Mihail Sebastian“ Născut într-o familie de evrei cu veche tradiție în Țările Române, Mihail Sebastian a trăit însă în cea mai zbuciumată epocă din istoria modernă a Europei. S-a născut la Brăila, înaintea Primului Război Mondial, a citit, a scris, a iubit și a călătorit înaintea celui de-al Doilea, a cunoscut teroarea antisemită părăsit de prieteni și a murit pe neașteptate în zorii așezării lumii în matca totalitarismului sovietic. Reconstituirea acestei vieți împletește cu măiestrie contextul istoric și intelectual al vremii cu scrierile gazetărești, cu lecturile, romanele, piesele de teatru și Jurnalul lui, într-un portret mai actual ca oricând pentru Europa zilelor noastre. Cartea este disponibilă în librării și online. Pe site-ul Lib Humanitas este disponibilă cu autograful Tatianei Niculescu: https://www.libhumanitas.ro/singur-viata-lui-mihail-sebastian-tatiana-niculescu-hu003239-1.html

Volum recent apărut în traducerea Mihaelei Dumitrescu în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction. Noul roman al sciitoarei britanice Anna Hope – cunoscută publicului român datorită bestsellerului „Sala de bal“(Raftul Denisei, 2018) – abordează o tematică actuală de prietenia dintre tinere, condiția femeii moderne, anxietățile și frustrările ei față de maternitate, de întemeierea și păstrarea unei familii, de carieră, de așteptările proprii, mai mult sau mai puțin realiste, și de cele ale societății. Participă: Tania Radu, scriitoare, critic literar și Nicoleta Munteanu, filolog, co-fondatoare alături de Emil Munteanu a proiectului #ALECART. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Găsiți cartea în librării, online și pe libhumanitas https://www.libhumanitas.ro/asteptari-anna-hope-fi000705-1.html

Povestea uneia dintre cele mai romantice și mai crude iubiri medievale din Portugalia, dragostea interzisă dintre viitorul rege Pedro I și Inês de Castro. „Fiecare poveste de dragoste poartă în ea pariul veşniciei. Fiecare îndrăgostit vrea ca iubirea lui să treacă dincolo de toţi şi de toate. Şi fiecare îşi preţuieşte aleasa după cum se pricepe, după cum poate şi după cum crede de cuviinţă. Unul îi ridică un palat, altul îi scrie o poezie. Unul o îngroapă în flori, altul îi dăruieşte inele. Unul îi face zece declaraţii pe zi, altul o adoră mut, cu ochii mari. Unul regândeşte lumea de dragul ei, altul ucide. Dar nici unul nu acceptă că ar putea să existe pe lume poveste mai intensă sau mai vie decât a lui.“ — RADU PARASCHIVESCU Găsiți cartea în librării, online și pe libhumanitas https://www.libhumanitas.ro/cu-inima-smulsa-din-piept-radu-paraschivescu-hu000576-3.html

Cartea este recent apărută în traducerea lui Marius Dobrescu în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction. Încercând să reconstituie, într-un amețitor joc al oglinzilor, o convorbire încețoșată de trecerea anilor și de rolul și miza fiecăruia dintre martorii direcți sau indirecți, cea mai recentă carte a lui Kadare devine o meditație asupra responsabilității și adevărului, asupra fragilității și curajului, scrisă de un maestru al nuanțelor și dilemelor etice. Participă: Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, publicist, scriitor și Marian Voicu, jurnalist TVR, scriitor. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Pe 23 iunie 1934, în atmosfera sumbră a Moscovei aflate sub teroare, Boris Pasternak primește un telefon în apartamenul său de pe strada Volhonka. Crede, mai întâi, că este o farsă cam nesărată a unui confrate. Dar se înșală. La celălalt capăt al firului este Kremlinul. Stalin cel temut ar dori să discute despre Osip Mandelștam. De răspunsul lui Pasternak pare să depindă soarta poetului aruncat în închisoare după ce a îndrăznit să-l ia în râs, în versurile sale, pe tiran. Patru ani mai târziu, Madelștam murea într-un lagăr de tranzit din Gulag. Găsiți cartea în librării, online și pe libhumanitas https://humanitas.ro/humanitas-fiction/carte/infruntare-la-nivel-inalt

Participă istoricul Stefano Bottoni, conferențiar la Universitatea din Florența, Ovidiu Nahoi, redactor-șef al Radio France Internationale România, Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București, și Marian Voicu, jurnalist și producător TVR. Volumul „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952–1960“ a apărut la Humanitas, în colecția Istorie, în traducerea lui Mugur Butuza. Regiunea Autonomă Maghiară este un subiect aproape necunoscut publicului larg. Cum a fost creat, cum a funcționat și cum a fost abandonat un experiment sovietic, gândit de liderii de la Kremlin în frunte cu însuși Stalin – o regiune cu autonomie pe criterii etnice situată în inima României, locuită în proporție covârșitoare de secui, înapoiată economic, orientată cultural și istoric înspre Ungaria și neîncrezătoare și în marele frate sovietic, și în guvernul de la București? Ce urmăreau sovieticii? Cum trebuiau definiți maghiarii din Transilvania: minoritate națională sau naționalitate conlocuitoare? Ce simțeau secuii? Care au fost relațiile locuitorilor regiunii cu Ungaria? Ce atitudine au avut autoritățile române? Cum se desfășura viața economică, politică, socială, culturală în R.A.M.? De ce și cum a fost desființată această entitate? Stefano Bottoni a realizat această primă cercetare monografică a Regiunii Autonome Maghiare prelucrând – într-un stil din care nu lipsesc ironia ori dramatismul – cele mai recente surse de arhivă românești, maghiare, sovietice și britanice (inclusiv izvoare istorice și monografice locale). Cartea este disponibilă în librării și online: https://www.libhumanitas.ro/mostenirea-lui-stalin-in-romania-regiunea-autonoma-maghiara-1952-1960-stefano-bottoni-hu003222-1.html

Volum recent apărut în traducerea lui Doru Mareș în seria de autor dedicată scriitorului de Editura Humanitas Fiction. „Străbătând secolele“, noul ciclu romanesc al lui Eric-Emmanuel Schmitt proiectat în opt volume și inaugurat de Paradisuri pierdute, se arată a fi o poveste de dragoste nemuritoare, care sfidează timpul, și totodată o amplă și amețitoare panoramă a istoriei umanității. Participă: Marius Constantinescu, jurnalist cultural, realizatorul emisiunii #Vizual (TVR3) și Cristian Pătrășconiu, jurnalist. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Găsiți cartea în librării, online și pe libhumanitas https://www.libhumanitas.ro/paradisuri-pierdute-strabatand-secolele-i-eric-emmanuel-schmitt-fi000703-1.html

Volum recent apărut în traducerea Justinei Bandol în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu. Cel de-al treilea roman al lui James Salter, „Un joc și o desfătare“, a schimbat pentru totdeauna traiectoria carierei literare a autorului său, propulsându-l în galeria scriitorilor americani de raftul întâi. Fost pilot militar, Salter se decisese încă din anii cincizeci să se dedice total scrisului și publicase două romane care prezentau cu onestitate viața în armată. Un joc și o desfătare ia în stăpânire un teritoriu cu totul nou, explorând relația intens erotică dintre un tânăr american de condiție bună și o modestă vânzătoare dintr-un oraș francez de provincie. Profund liric și senzual, romanul a generat o undă de șoc în rândul publicului cititor și i-a cucerit pe critici prin stilul său. Participă: Justina Bandol traducătoarea romanului, Gelu Diaconu, scriitor, editor coordonator #Omiedesemne și Angelo Mitchievici, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Cartea este disponibilă în librării și online: https://www.libhumanitas.ro/un-joc-si-o-desfatare-james-salter-fi000701-1.html

„Viața e simplă“ era deviza lui de tinerețe. Născut într-o familie de evrei cu veche tradiție în Țările Române, Mihail Sebastian a trăit însă în cea mai zbuciumată epocă din istoria modernă a Europei. S-a născut la Brăila, înaintea Primului Război Mondial, a citit, a scris, a iubit și a călătorit înaintea celui de al Doilea, a cunoscut teroarea antisemită părăsit de prieteni și a murit pe neașteptate în zorii așezării lumii în matca totalitarismului sovietic. Reconstituirea acestei vieți împletește cu măiestrie contextul istoric și intelectual al vremii cu scrierile gazetărești, cu lecturile, romanele, piesele de teatru și Jurnalul lui, într-un portret mai actual ca oricând pentru Europa zilelor noastre. Găsiți cartea în librării și online https://www.libhumanitas.ro/singur-viata-lui-mihail-sebastian-tatiana-niculescu-hu003239-1.html

Volum recent apărut în traducerea Corneliei Rădulescu. Violeta – 100 de ani de istorie văzuți prin ochii unei femei fascinante care sfidează provocările destinului cu o imensă forță vitală. În premieră internațională, „Violeta“, noul roman al celebrei scriitoare Isabel Allende, a apărut simultan cu edițiile în spaniolă și în engleză pe 25 ianuarie. Participă: Cristina Stănciulescu, jurnalistă deținătoarea blogului #PeoplePerson, Nona Rapotan, editor coordonator #Bookhub.ro și Sandra Ecobescu, președinte Fundația Calea Victoriei. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. Isabel Allende: 26 de cărți publicate, traduceri în peste 40 de limbi; peste 75 de milioane de exemplare vândute; 15 doctorate onorifice; peste 60 de premii în peste 15 țări; trei filme de succes și un serial realizate după romanele sale. În 2018 a primit, în cadrul National Book Awards, Medal for Distinguished Contribution to American Letters, fiind prima personalitate scriitoricească de limbă spaniolă căreia i se acordă această distincție. Din 1920, când gripa spaniolă ajunge pe continentul sud-american, până în 2020, când pandemia de Coronavirus răvășește întreaga lume, Violeta del Valle este martora unui secol de răsturnări politice, provocări economice, ideologii nefaste, luptă pentru drepturi și supraviețuire. S-a aruncat în vâltoarea destinului cu o imensă forță vitală, cu entuziasm și curaj, iar la capătul drumului, într-o lungă scrisoare adresată celui mai drag om din viața sa, rememorează tot ce a trăit. Confesiune și bilanț deopotrivă, se întoarce în ea la pasiunile care i-au schimbat traiectoria, la marile iubiri care i-au marcat existența, la perioadele de sărăcie și de prosperitate, la pierderile devastatoare și bucuriile copleșitoare.

Opt povești de iubire, opt femei surprinse în căutarea pasionată a fericirii. Povestirea „Odette Toulemonde“ din volumul de față a fost ecranizată în 2006 de către autor, avându-i în rolurile principale pe Catherine Frot, Albert Dupontel și Jacques Weber. De la vânzătoarea modestă pasionată de literatură la miliardara arogantă cu trecut misterios, de la soția dezamăgită care descoperă că soțul ei duce o viață dublă la amanta sacrificată pentru binele familiei bărbatului iubit, de la deținuta politică la prințesa nonconformistă ce străbate desculță străduțele unei cetăți medievale mediteraneene, în cele opt povestiri din acest volum chipurile dragostei se schimbă, deși nevoia de fericire rămâne întotdeauna aceeași. Balthazar Balsan pare să fi obținut totul de la viață: succesul literar, o soție frumoasă și un fiu exemplar, o existență lipsită de griji într-un apartament luxos din centrul Orașului Luminilor. Cu toate acestea, scriitorul suferă. Lui Odette Toulemonde norocul nu i-a surâs. Bărbatul vieții ei, Antoine, a murit de ani buni. Și totuși, în micuțul ei apartament din Namur, alături de fiul și fiica ei, Odette este mereu cu zâmbetul pe buze. Când întâmplarea îi va aduce față în față, Balthazar va afla care este secretul prețios al acestei femei. Găsiți audiobookul Cea mai frumoasa carte din lume online: Echo https://www.echo.ro/audiobooks/book/9960 Unul dintre cei mai populari și îndrăgiți scriitori europeni, Eric-Emmanuel Schmitt își încântă cititorii cu stilul său strălucit, plin de spirit, și cu poveștile lui de iubire care dezvăluie natura magică a întâmplărilor de fiecare zi.

Cel mai recent roman al lui Vlad Zografi se așază alături de „Efectele secundare ale vieții“ și de „Șapte Octombrie“ în ceea ce poate fi privit ca o trilogie. O desfășurare romanescă originală, într-o stilistică proaspătă, cu un joc îndrăzneț al vocilor narative. O provocare înaltă, poate că nu întotdeauna ușor de asumat de autor și de cititor deopotrivă. Dar, pentru Vlad Zografi, și a scrie, și a citi literatură ține de supraviețuire. „Sunt aproape 30 de ani de când, cu un proaspăt tiltu de doctor în fizică obținut la Paris, Vlad Zografi mă uluia solicitând un post de corector la Humanitas, decis fiind să facă virajul înspre viața literară. Debutează prodigios, în anii ’93-’94, ca prozator (povestiri, roman), iar în ’96 e premiat ca dramaturg. După câțiva ani, în 2012, scrie unul dintre cele mai importante eseuri filozofice postbelice, Infinitul dinlăuntru, iar din 2016 pare că se mută definitiv în spațiul prozei. Trei romane au curs de atunci unul după altul, aducând un aer nou în proza românească. Sunt scrise, toate, cu nebunie, cu o tehnică a dialogului îndelung exersată în perioada dramaturgică și cu un rafinament al limbii care-l așază în fruntea literaturii de azi. Pentru mine, prin cultura lui și prin felul unic de a trăi angoasele contemporane, Vlad Zografi e o mare bucurie în zbuciumata noastră lume.“ — GABRIEL LIICEANU Găsiți „Supraviețuire“ în librării și online: https://www.libhumanitas.ro/.../supravietuire-hu003226-1... https://carturesti.ro/carte/supravietuire-1391590021?p=1 https://www.dol.ro/.../beletr.../fictiune/supravietuire.html

Vă invităm să urmăriți un dialog dintre Gabriel Liiceanu și Ștefan Liiceanu despre fascinanta antologie de povești, plide și vorbe de duh din China, Japonia și Coreea, „Arcașul fără arc“. Cum se face că cineva care, la 19 ani, pleacă în Japonia să studieze științe economice, ajunge să-și ia deopotrivă un masterat în budism Zen și, după 17 ani, când se întoarce în România, unde își continuă activitatea de analist al piețelor financiare, alcătuiește și publică la editura Humanitas o cuceritoare carte de povestiri și anecdote, traduse din chineza veche și japoneză, sub titlul „Arcașul fără arc“? O pasionantă discuție între Ștefan Liiceanu și Gabriel Liiceanu despre spiritualitatea extrem-orientală și despre un volum prezentat ca unul dintre cele mai frumoase cadouri de Sărbători. „Nu puţine cărţi din Asia Orientală, unele vechi de peste 2500 de ani, au reușit să dăinuie până în ziua de azi. Faptul că avem încă sub ochi mărturia trecutului se datorează cărţilor clasice din care au fost selectate poveștile aflate în acest volum. Graţie lor, putem sta de vorbă cu spiritul oamenilor care au trăit în acea parte a lumii cu sute și mii de ani în urmă. Și lucrul acesta are de ce să ne umple de emoţie. Căci ei sunt, cu o vorbă faimoasă, „inimile moarte care bat pentru cei vii“. – Ștefan Liiceanu Citiți câteva pagini: https://humanitas.ro/humanitas/carte/arcasul-fara-arc Găsiți volumul în librării și online. Și pe #Libhumanitas aici: https://www.libhumanitas.ro/arcasul-fara-arc-povesti...

Cartea laureatului Premiului Nobel pentru fizică din 2004, Frank Wilczek, este încercarea unui om de știință de excepție de a explica pe înțelesul tuturor cercetările pentru care e recunoscut și domeniul în care a lucrat toată cariera. Un volum scris și cu scopul de a răspunde unor întrebări primite de-a lungul timpului de la cunoscuți care nu aveau legătură cu studiul fizicii. La nivel fundamental, lumea fizică arată altfel decât ne spun simțurile și intuițiile cu ajutorul cărora ne descurcăm în viața de zi cu zi, iar pentru a o înțelege trebuie să ne naștem a doua oară și să învățăm felul în care funcționează universul la scară microscopică și la scară cosmică așa cum bebelușii învață să meargă și să vorbească. În această aventură a dezvățării și învățării ne călăuzește laureatul Nobel Frank Wilczek, unul dintre cei mai inventivi fizicieni contemporani, cu contribuții esențiale la descifrarea comportamentului particulelor elementare. Privit de la altitudinea sa intelectuală, peisajul lumii fizice se simplifică și capătă pregnanță. Wilczek discută zece principii generale pe baza cărora explică bogăția și complexitatea cosmosului, ne prezintă câte o temă din perspective diferite (abundența spațiului și a timpului, numărul mic de particule și de legi, materia, energia, evoluția cosmosului…), mereu fidel noțiunii de complementaritate, și face predicții legate de viitoarele descoperiri – toate acestea în termeni perfect accesibili cititorului fără pregătire științifică. Nu în ultimul rând, Fundamentele lumii fizice este cartea unui umanist care pledează deopotrivă pentru modestie și respect de sine în raportarea noastră la univers. „Aceasta e o carte despre lecțiile fundamentale pe care le putem învăța studiind lumea fizică. Am întâlnit mulți oameni curioși să afle mai mult despre lumea fizică și dornici să știe ce are de spus despre ea fizica modernă. Fie că e vorba de avocați, medici, artiști, studenți, profesori, părinți sau pur și simplu oameni curioși, cu toții sunt înzestrați cu inteligență, dar le lipsesc informațiile. Am încercat în această carte să prezint principalele teorii ale fizicii moderne într-un mod cât mai simplu, dar fără să fac rabat de la rigoare. Am scris-o avându-i în minte pe prietenii mei curioși și gândindu-mă la întrebările lor.“ — FRANK WILCZEK „Wilczek scrie cu o extraordinară simplitate și claritate, iar plăcerea cu care abordează subiectul e frapantă.“ — The New York Times Book Review Găsiți cartea în librării și online: https://www.libhumanitas.ro/fundamentele-lumii-fizice.html

O carte a frazelor memorabile și surprinzătoare, o călătorie prin lumile nevăzute ale minții și spiritului, pe urmele străinului numit „eu”, „Impudoare“ este cartea anului 2021 la Humanitas. Ce-ar fi dacă, în epoca narcisismului de facebook și a preocupării obsesive pentru look, un scriitor contemporan ar propune lumii un exercițiu de dezbrăcare a sufletului? Un exercițiu dificil, adesea stânjenitor, temerar, dar răsplătit cu bucuria întâlnirii omului cu sine însuși și cu semenii săi. Impudoare invită cititorii la curajul privirii lăuntrice, la o introspecție chirurgicală deopotrivă a metehnelor și a amețitoarelor înălțimi sufletești de care e capabil omul. „Vieţile noastre, în singurătatea lor, pot fi asemănate, pentru a folosi o vorbă a lui Platon, cu o «panglică de măsurat fără semne pe ea». Am o viaţă. Iată, iau părţi din ea şi, povestindu-le, le pun în vitrină. Scoţându-le în lume, pun semne pe panglica vieţii mele. O fac cu gândul că, astfel «însemnată», viaţa mea ar putea fi folosită ca unitate de măsură. Veţi afla, astfel, doamnelor şi domnilor, dacă viaţa voastră e mai frumoasă sau mai urâtă decât a mea. Dacă are mai multe suişuri şi coborâşuri în ea. Dacă avem mai multe lucruri care ne leagă sau o grămadă care ne despart. Dacă iubim, urâm, ne indignăm, suferim, ne ascundem sau ne dăm pe faţă mai degrabă la fel sau neasemănător.“ – Gabriel Liiceanu

Dezbatere cu istoricul Alina Pavelescu și jurnaliștii Cristian Pătrășconiu și Marian Voicu despre extraordinarul jurnal a lui Etty Hillesum, „unul dintre cele mai remarcabile texte ale timpurilor noastre – o mărturie a credinței și iubirii scrisă în cele mai negre ore ale istoriei moderne“ (Jan G. Gaarlandt). În 1943 murea la Auschwitz o tânără de 29 de ani pe nume Etty Hillesum. Jurnalul ei a devenit cunoscut abia în 1981. A fost apoi tradus în peste 25 de limbi și a uimit prin pasiune intelectuală și adâncime sufletească. Este considerată o mistică modernă de o răvășitoare spiritualitate erotică și o reprezentantă a filozofiei existențiale. În 2006 Universitatea din Ghent a înființat Centrul de Studii Etty Hillesum (EHOC). „Jurnalele lui Etty au fost în cele din urmă publicate după aproape patruzeci de ani de la moartea ei. Etty știa instinctiv că nu se va întoarce din lagăr și a rugat-o pe prietena ei Maria Tuinzing ca după război să dea jurnalele sale lui Klaas Smelik și fiicei sale Johanna. Klaas Smelik a fost singurul scriitor pe care îl cunoștea și spera că ar putea găsi un editor. Voia să lase o dovadă a vieții sale și să împărtășească viitoarelor generații din cunoașterea sa. Însă, în ciuda eforturilor familiei Smelik, jurnalele au rămas nepublicate. După un număr de ani, familia Smelik a renunțat la încercări, până în 1980, când Klaas Smelik Jr. m-a rugat să arunc o privire pe câteva caiete zdrențuite. Primele propoziții, pe care le-am citit fascinat, m-au șocat, iar de atunci mi-au rămas întipărite în minte pentru totdeauna.“ – Jan G. Gaarlandt. „Puternică, entuziastă, plină de pasiune, Etty Hillesum redă perfect frământările vremurilor sale. Mărturia ei dovedește că spiritul omului poate înfrunta chiar și cele mai inimaginabile condiții.“ — New York Times „Un volum remarcabil, cu adevărat ieșit din comun.“ — The Washington Post Book World

Roman câștigător al National Book Award for fiction 2019, recent apărut în traducerea Mihaelei Buruiană în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu, „O poveste despre putere și abuzul de putere, despre consimțământ și ambiguitatea acestuia“. (The Guardian). *** Începutul anilor ’80. O suburbie americană. Un liceu de artă – CAPA – îi adună, de la toate școlile publice, pe cei mai înzestrați adolescenți. Talente deja confirmate, urmând a fi descoperite, sau care se vor pierde pe parcurs, puse laolaltă într-un mediu artistic unde manipularea – voită sau nu, insidioasă și de cursă lungă în viețile elevilor – pare să devină una dintre disciplinele obligatorii. Proaspăt admiși, David și Sarah se îndrăgostesc – o primă iubire pe care o feresc, instinctiv, de ochii celorlalți, încercând ei înșiși să o accepte și să o înțeleagă mai întâi, dar care ajunge să fie expusă aproape ca o temă de studiu a claselor de actorie. Profesorul Kingsley – printre toate exercițiile de încredere la care îi supune pe elevi – îi forțează pe cei doi să se confrunte, nu fără a fi intervenit înainte ca un maestru păpușar ce își aranjează marionetele după bunul-plac. Orgoliul rănit, impactul autorității adulților asupra tinerilor, violența, jocul imperceptibil al adevărului cu minciuna, al realității cu ficțiunea vor schimba nu numai traiectoriile lui Sarah și David, ci și pe ale tuturor celor care își văd viața pusă sub lupă. *** Participă: Alina Purcaru, scriitoare, Cristina Stănciulescu, jurnalistă și Marius Constantinescu, jurnalist. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa, director al Editurii Humanitas Fiction. Cartea este disponibilă în librării, online și pe #Libhumanitas: https://www.libhumanitas.ro/exercitiu-de-incredere.html

Întâlnire cu Sorin Ioniță și Marian Voicu despre „Deceniul furiei și indignării. Cum ne-au schimbat ultimii zece ani?“, cartea analistului politic Sorin Ioniță recent apărută în colecția Istorie a editurii. „Cum poate deveni cartea unui analist politic captivantă? Simplu: decupând «10 ani de gâlceavă» și descriindu-i ca pe un fragment din jocul cu zaruri al istoriei. Nimeni nu poate să spună ce va ieși la capătul ciocnirii recente dintre mișcările tribalistidentitare și antieuropene din Vestul Europei și modelul occidental tradițional, bazat pe politici moderate, elite și competență. Nimeni nu știe dacă schimbările survenite odată cu criza Covid-19 vor fi o provocare în spațiul găsirii de noi soluții ale conviețuirii sau, dimpotrivă, vor conduce la bulversări necunoscute. Această dublă lectură a viitorului – ne așteaptă o renaștere, ori o fundătură? – dă cheia caracterului captivant al cărții. În plus, autorul e un remarcabil stilist: nu există digresiuni, stereotipuri, plictis. Totul e limpede, alert, fluent.“ — GABRIEL LIICEANU „Sorin Ioniță e unul dintre puținii analiști veritabili de la noi. Are toate calitățile: culege informații relevante despre subiectul tratat, chibzuiește lucrurile fără a ține partea cuiva, trage concluzii originale și nu e încrâncenat. Cartea de față vorbește despre portrete de semn contrar, autorul analizându-i pe cei care s-au smintit în ultimii ani, la stânga sau la dreapta spectrului politic, pe cei care au produs extremism și derapaje de la democrația liberală, pe cei care livrează isterie și iluzii. Sorin Ioniță e o voce moderată, de la care afli mereu ceva interesant.“ — CRISTIAN PREDA „Sorin Ioniță își asumă o sarcină dificilă – investigarea prezentului și scrutarea viitorului. Ne aflăm într-un moment de cumpănă, în care, după 10 ani de frământări, începând cu criza globală din 2008–2009 şi sfârșind cu criza Covid-19 din 2020, democrația liberală pare a-și fi epuizat forța de seducție. Autorul investighează cu vervă și acribie marile teme ale ultimului deceniu și pune întrebările esențiale. Încotro ne îndreptăm, așadar?“ — MARIAN VOICU Cartea este disponibilă în librării, online și pe #Libhumanitas: https://www.libhumanitas.ro/deceniul-furiei-si-indignarii.html

Volum recent apărut în traducerea Cornelei Rădulescu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu. --- Participă: Sandra Ecobescu, președinte Fundația Calea Victoriei, Dana Pîrvan, critic literar și Cornelia Rădulescu, traducătoarea romanului. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction. În vara anului 1935, Kate Moore sosește la faimoasa Residencia de Estudiantes din Madrid, locul în care se întâlnește elita intelectuală republicană – Dalí, Salinas, García Lorca, Buñuel –, anturată de admiratori și personaje mondene. Tânăra americană, care dorește să-și continue studiile de literatură spaniolă, cunoaște aici o lume de revoluționari și visători, de artiști și întreprinzători, de idealiști și ariviști. Dar cel mai mult o va impresiona profesorul Álvaro Díaz-Ugarte, iar atracția va fi reciprocă. Într-un oraș în care totul se află, cei doi își trăiesc iubirea clandestină cu îndrăzneală și nonșalanță. Până când, într-un canal de irigații, apare cadavrul unui student, iar moartea acestuia începe să o obsedeze pe Kate. Întunecată de crimă, intrigi de stat și de alcov, sub ochiul atent al poliției politice, povestea lor de dragoste îi poate costa viața, iar pentru supraviețuire se plătește un preț imens în Spania anilor 1930. Cartea estet disponibilă în librării, online și pe #Libhumanitas https://www.libhumanitas.ro/iubirea-nu-e-un-vers-liber.html

Se spune că ne oglindim luminile și umbrele sufletului în cei pe care îi iubim. Uneori, când încercăm să le facem portretul, ne surprindem în fața unui nebănuit autoportret. Cu statornică admirație, Gabriel Liiceanu evocă personalitatea fascinantă prin contradicțiile ei fertile a lui Petru Creția. Portretul acestui erudit cu aer excentric și prieten drag face parte din volumul Declarație de iubire. Puteți asculta acum paginile dedicate lui Petru Creția în lectura autorului. Audiobookul „Luminile și umbrele sufletului“ de Petru Creția a apărut recent într-o selecție și în lectura lui Gabriel Liiceanu. Audiobookul este disponibil în librării, online și pe #Libhumanitas atât în format fizic, cât și în variantă digitală. https://www.libhumanitas.ro/search.html?query=luminile%20si%20umbrele