ICR Podcast

Ce mai rămâne de spus? Discutăm în detaliu fiecare aspect din Star Tre. stai un pic. Nu, nu, nu. Probabil că nu o să discutăm chiar de Star Trek toată ziua, că mai erau niște întrebări, și nu ne-am lămurit de ce ar trebui totuși să ne aplecăm și să auzim corul nemultumiților.

De data asta ne-am făcut treaba, la cererea insistentă publicului (ne-am rugat de cineva să ne roage să mai facem un episod), am revenit să salvăm podcastul românesc. Venim, desigur, să discutăm despre cele mai importante și presante probleme ale țării. Și ar fi un pic păcat să le divulg din titlu, nu? Sau din textul episodului de podcast. Sau din

Ca de obicei, revenim fix când nu vă așteptați, să vorbim despre ce nu și-a dorit nimeni să audă. Despre Quidditch, cu o mică întrerupere pe care o veți simți ceva mai tare mai încolo în episod.

De fiecare dată când Fundația avea o problemă, Hari Seldon apărea de nicăieri, să le explice oamenilor că ceea ce au făcut ei e bine, că ceea ce s-a întâmplat era oricum inevitabil, și să le zică cam de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat și cum. Șpilul a mers doar de vreo câteva ori.

În mod normal, aici ar urma un rezumat a ceea ce am discutat în acest episod. Dar e un episod atât de lung încât am uitat complet despre ce am vorbit. Probabil ceva cu pandemia, țin minte că vorbiserăm de Glykon-ul la care se închină Alan Moore, și dăm o groază de sfaturi utile care, în principiu sunt, celebrul deja, nu mai citi știrile, și rezolvă-ți lucrurile din imediata apropiere.

Când editam înregistrarea, cineva mi-a făcut observația că eu (Dorin) mă aud din butoi, iar Ovidiu de sub plapumă. Aș vrea să dezmint această informație, dar ea e cât se poate de reală. Foarte probabil Ovidiu a vorbit de sub plapumă, iar eu am vorbit dintr-un butoi. Avem ca dovadă înregistrarea.

Acest episod începe cu o jignire inutilă și de-acolo scade și mai tare în calitate. Vorbim despre podcasturi, despre de ce nu cred oamenii în COVID, despre importanța în societate a Sportivilor și alte lucruri de genul ăsta. Finalul, apoteotic, va fi despre o boală mintală. Din păcate, acest episod chiar nu are nimic util.

Ne reunim pentru a da voce celor mai importante minute din cariera noastră de podcasteri. Sfaturi concrete, cât se poate de utile, despre cum să joci Civ VI mai bine. Mai vorbim și despre alte chestii, poate mai plictisitoare, da asta e cireașa de pe tort.

Pentru că de treaba care se întâmplă în jurul nostru știm cu toții, am decis că e momentul să discutăm și despre altceva. Și am discutat despre altceva: despre noua carte a lui Ovidiu, Minunatul Nea Silvică, despre rețele de podcasturi și despre publicitate, și despre Marvel și Picard în cele din urmă. Pentru că e un moment în care putem să vorbim și despre altceva decât ce vorbește toată lumea.

Ne-am surprins pe noi înșine cu cât de repede ne-am strâns pentru un nou episod. Ediția de mărțișor, sau ediția de primăvară este exact ceea ce îi zice numele. Vorbim despre câteva subiecte la modă zilele astea precum virusul gripal COVID19, reacția noastră (mai mult sau mai puțin naturală) la apropierea epidemiei, dar vorbim tangențial și de alte subiecte precum Nicușor Dan sau alte chestiuni marginale. Per total ceva simpluț.

Nu e o revenire, ci doar un episod. Am zis să vedem cum merg lucrurile, dacă mai știm să facem asta într-un univers plin de podcasturi. Nu știm dacă va exista un al doilea episod pe 2020, sau pe decada 20. Pe final o să explicăm și de ce.

Un episod special în care îl avem invitat pe Andrei Odoamne Pascu, jucător profesionist de League of Legends cel mai titrat e-atlet din România. L-am adus la podcast și am discutat cu el despre situația socială a țăranului român așa cum e ea zugrăvită în romanul interbelic. Și pentru că nu am avut prea multe de spus pe subiectul ăsta, am discutat despre ce înseamnă viața de profesionist în e-sports, despre League of Legends, despre cariera lui și despre ce ar putea să facă mai bine jucătorii amatori din România pentru a crește în sportul ăsta.