DiscoverMemoria Pământului Românesc .... continuă.
Memoria Pământului Românesc .... continuă.
Claim Ownership

Memoria Pământului Românesc .... continuă.

Author: Madalina Corina Diaconu

Subscribed: 0Played: 0
Share

Description

Jurnalista Mădălina Corina Diaconu în colaborare cu Fundația Culturală Memoria, invită publicul larg la o regăsire și redescoperire a ideilor și valorilor românești prin intermediul interviurilor si reportajelor audio, continuând și înnobilând cu metode moderne moștenirea întâlnirilor pe unde radio aduse, cu mulți ani în urmă, de istoricul și omul de radio Ioan Ion Diaconu. Memoria Pământului Românesc .... continuă.
51 Episodes
Reverse
Măria sa, Lemnul!

Măria sa, Lemnul!

2023-08-0908:26

Lemnul a fost un material de construcție important de când oamenii au început să construiască adăposturi, case, căruțe, bărci, unelte, arme și tot ce a ținut de gospodărie și nu numai. Dragostea pentru lemn se simte și azi, mai ales în zonele montane. Datoria noastră este să știm să prețuim acest dar de la Dumnezeu și să-l cinstim cum se cuvine. Interviu realizat în Lupșa, jud. Alba, de Mădălina Corina Diaconu 
HODODÂRLA, un joc fecioresc specific zonei Mușca - Lupșa, prezentat în premieră la Zilele comunei Lupșa, 30 iulie 2023. Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu. VIDEO https://www.facebook.com/100008754436625/videos/1020626442261900
Ediția din acest an a Zilelor comunei Lupșa a adus în premieră și un concurs gastronomic. Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.
"Contribuția lui Take Ionescu la realizarea unității naționale" prelegere susținută de lector univ. dr. Tiberiu Tănase în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia). Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea. Înregistrare din timpul conferinței.
"Retrocedări frauduloase de proprietăți în Transilvania. Lipsa de reacție a autorităților" prelegere susținută de prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia). Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea. Înregistrare din timpul conferinței.
IULIU MANIU – reper și model pentru eternitate, eveniment organizat la casa Memorială Iuliu Maniu de la Badacin, sâmbătă 4 februarie    La Dealul Ţarinei din Bădăcin ... (casa Memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin)   O scară internă, îngustă urca spre cămăruţa de sus. Pe un perete al scării erau două portrete pictate de Ionel Pop pe când era student. Era un portret a lui Simion Bărnuţiu şi altul al lui Cassiu Maniu. Sus era dormitorul lui Iuliu Maniu: patul simplu de aramă, un dulap, o noptieră, măsuţă şi câteva scaune.   Dealungul pereţilor erau etajere cu rafturi de cărţi vechi, importante, cărţi de istorie care povesteau despre trecutul glorios al neamului nostru. Pe un alt perete erau cărţi de literatură. Fiecare ungher al bibliotecii bătrânului conac de la Dealul Ţarinii revărsa în tainice şoapte fluxul povestitor de fapte eroice, de luptă şi de izbândă.   Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu preot Cristian Borz, paroh - Parohia Greco-Catolică Bădăcin.
Anul Iuliu Maniu

Anul Iuliu Maniu

2023-02-0302:55

Dr. Cosmin Budeancă -  expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc,  redactor șef "Memoria – revista gândirii arestate" Contribuția lui Maniu la evoluția țării noastre în prima jumătate a secolului XX a fost esențială, iar el rămâne un model pentru cei de azi și de mâine.
"De peste un an încercăm să convingem autoritățile, prin adrese, documente, mărturii, că închisoarea Piteşti trebuie protejată prin clasarea în întregime ca monument istoric. Momentan, doar partea care ne aparține şi care este muzeu memorial este clasată şi protejată. Ar fi o crimă să distrugem una din ultimele închisori din perioada comunistă încă existente. Avem nevoie să cunoaştem teroarea dictaturii comuniste şi să înțelegem violența cu care România a fost sugrumată timp de decenii. Ministerul Culturii nu ne aude. Avem nevoie de ajutorul vostru, al tuturor, ca sa fim auziți şi ca ministerul să pună sub protecție definitiv acest sit de importanță mondială." Echipa Memorialul Închisoarea Pitești. Interviu de Mădădlina Corina Diaconu.
Interviu cu Ioan Marchiș despre cel mai nou volum publicat: "Simbolica vaselor funerare din Cultura Suciu de Sus și Lăpuș". Doctor in filozofie si artist plastic, Ioan Marchis prezintă cartea sa dedicată Simbolisticii vaselor funerare din Cultura Suciu de Sus și Lăpuș prin care aduce dovezile concrete ale continuității neîntrerupte a populației autohtone din Transilvania și Maramureș.
"Românii din Harghita si Covasna, trecut și prezent", prelegere susținută de dr. Ioan Lăcătușu în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia). Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea. Înregistrare din timpul conferinței.
Intervenția profesoarei Tatiana Scurtu Munteanu în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia). Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea. Înregistrare din timpul conferinței. **** O nouă lucrare de referință privind istoria românilor din fostele scaune secuiești (azi, jud. Covasna, Harghita și Mureș). La editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în anul 2021, în cadrul proiectului „Promovarea identității naționale românești prin lucrări reprezentative” cofinanțat de Secretariatul General al Guvernului a văzut lumina tiparului lucrarea Românii din fostele scaune secuieşti (secolele XVI-XXI). Atestări documentare, conscripţii, statistici, recensăminte, de Ioan RANCA, Vasile LECHINȚAN și Ioan LĂCĂTUȘU. Primele două volume referitoare la românii din scaunele Mureș și Giurgeu au apărut sub semnătura eruditului arhivist și istoric Ioan Ranca din Tg. Mureș iar documentarea pentru volumele referitoare la scaunele Odorhei și Treiscaune a fost continuată de Ioan Ranca împreună cu regretatul istoric clujean Vasile Lechințan și arhivistul Ioan Lăcătușu din Sf. Gheorghe. Volumul de față cuprinde informații din conscripții (din perioada 1614-1820) și recensămintele de stat (din perioada 1850-2011) pentru scaunele Odorhei și Treiscaune și informații din conscripția din anul 1820 și din recensămintele de stat (din perioada 1850-2011) pentru scaunele Mureș, Ciuc, Giurgeu și Cașin. În acest fel, lucrarea oferă o viziune generală asupra evoluției (involuției) demografice a populației românești din arealul studiat, în ultimele 4 secole, punând în evidență, pe baza unor surse documentare riguroase, marile pierderi etnice suferite de românii din această parte de țară. (afnews.ro)
Deschidem Muzeul Comunismului pentru Copii! Pe 23 august 2022, între orele 10:00-19:00, marcăm Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului prin deschiderea unui muzeu nou, dedicat copiilor și tinerilor. Muzeul Comunismului pentru Copii este singurul muzeu de acest fel din lume, un muzeu în care istoria comunismului este prezentată pe înțelesul celor mai tineri vizitatori. Muzeul este situat într-o aripă a Memorialului Închisoarea Pitești, din Str. Negru Vodă, nr. 30, Pitești. Intrarea este gratuită, iar copiii pot veni însoțiți de familie. Pe tot parcursul zilei de 23 august, îi invităm în mod special pe vizitatorii cei mai tineri să exploreze primele două camere din cele 6 planificate ale muzeului și să participe la atelierele programate și la dezbateri. În cadrul muzeului va fi disponibil și volumul „Jurnalul meu de istoria comunismului în România”, un caiet de lucru cu informații, jocuri și desene pe care cei mici îl pot completa și lua acasă. „Un muzeu care încearcă să prezinte regimul comunist din România și ororile aferente acestuia pe înțelesul copiilor are nevoie de oameni cu răbdare. Vizita nu poate fi una de tipul «am fost în excursie, ce tare!», ci trebuie să aibă un impact real asupra celor mici care chiar ar putea înțelege niște lucruri importante." (V., clasa a 9-a, Colegiul Național „Spiru Haret”, București)   Interviu de Mădălina Corina Diaconu
Sîmbătă, 30 iulie 2022, a avut loc slujba de pomenire a eroilor neamului căzuți în confruntare din iulie 1849 de la „Poduri”, la care au participat căpitani ai marelui Avram Iancu: Ciobu din Hădărău şi Băbuţu din Mărgaia, susţinuţi de Pătru lui Măghiran din Muşca şi Ioan din Valea Lupşii. Locul este numit azi ”La Morminte”, situat pe Muntele Mare (Muntii Apuseni, Lupșa)   Despre: Bătălia de lângă Muntele Mare
LA MORMINTE

LA MORMINTE

2022-07-3016:59

       În fiecare an, în ultimul weekend al lunii iulie, pe culmile Muntelui Mare, în locul numit generic  ''La Morminte'' are loc activitatea de evocare a confruntării din iulie 1849 de la ''Poduri'', unde se găseşte ridicată o cruce de cinstire a eroilor.  În acest loc, lupșenii aduc prinos de recunoștiință înaintașilor, care au propășit prin viața și faptele lor, libertatea și demnitatea neamului românesc, în frunte cu cei doi căpitani ai Iancului, Ciobu din Hădărău și Băbuțiu de după Mărgaia susținuți de Pătru lui Maghiran din Mușca şi Ioan din Valea Lupşii.       Festivităţile cuprind o slujbă de parastas ţinută de un sobor de preoţi în memoria eroilor, depuneri de coroane de flori din partea oficialităţilor, alocuţiuni şi prezentări ale semnificaţiei istorice ale confruntării eroice de la  „Poduri”, momente folclorice şi alte activităţi, încheiate cu o masă festivă oferită de organizatori. (Primăria Lupșa) Reportaj de Mădălina Corina Diaconu
Fundatia Culturala Memoria a comemorat 70 de ani de la deportările din fostul județ Vlașca, care au avut loc în iunie 1952.   Întâlnirea a avut loc la Ateneul „Nicolae Bălănescu” din Giurgiu. Programul a cuprins vernisarea Expoziţiei „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”, realizată de Fundația Academia Civică și organizarea unei mese rotunde la care au participat supraviețuitori ai deportărilor, istorici și publicul local, în cadrul căreia s-a prezentat și un montaj video realizat de Muzeul Județean „Teohari Antonescu", cu fragmente din mărturiile celor care au cunoscut în mod direct această experiență traumatică.   Inițiativa îi aparține doamnei prof. Lăcrămioara Stoenescu, supraviețuitoare a deportărilor din fostul județ Vlașca, iar organizatori au fost Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Muzeul Județean „Teohari Antonescu", Primăria Giurgiu, Fundația Academia Civică, Fundația Culturală Memoria și Direcția Județeană Giurgiu a Arhivelor Naționale.   Înregistrare de la eveniment.
Final de turneu dedicat Centenarului Toma Arnăuțoiu (1921-1959), 9-16 mai 2022 la Pitesti, Drobeta Turnu Severin, Timișoara, Cluj, Oradea, Făgăraș, Brașov și București.   Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România și-au propus să îl readucă în atenția publicului pe Toma Arnăuțoiu, liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), cu ocazia centenarului nașterii sale. Evenimentul a cuprins: - un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică - Cântecul Memoriei (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu - vioară și Cristina Chirvasie - recitator) -  - filmul Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă (r. Cristina Chirvasie, 2021) - 35 min. - discuții. Proiectul (demarat în 2021) are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă/istoria comunismului în România, indiferent de vârstă.   Înregistrare din sală / Ateneul Român.
Lansarea volumului Omul Aripă. Colecția Revoluția modelelor. Vol. 2. Muzeul Național al Literaturii Române, mai 2022. Au participat Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Nicolae Mărgineanu, Costion Nicolescu. Coordonatoarea colecției Cristina Chirvasie, editor Cosmin Budeancă.   Înregistrare din curtea Muzeului Național al Literaturii Române.
Lansarea volumului Omul Aripă. Colecția Revoluția modelelor. Vol. 2. Muzeul Național al Literaturii Române, mai 2022. Au participat Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Nicolae Mărgineanu, Costion Nicolescu. Coordonatoarea colecției Cristina Chirvasie, editor Cosmin Budeancă.   Înregistrare din curtea Muzeului Național al Literaturii Române.
Lucrare prezentată de cercetător dr. CNSAS, Liviu Țăranu , director ICR Beijing, la cea de-a 2-a ediție a Conferinței Naționale ”Iorga, după Iorga”, ediția a doua, cu tema ”România, doar atât. Între patriotism și naționalism”, mai 2022, Vălenii de munte.
Vă anunțăm cu bucurie evenimentul itinerant dedicat Centenarului Toma Arnăuțoiu (1921-1959) ce va avea loc în perioada 9-16 mai 2022 la Pitesti, Drobeta Turnu Severin, Timisoara, Cluj, Oradea, Fagaras, Brasov si Bucuresti.   Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România își propun să îl readucă în atenția publicului pe Toma Arnăuțoiu, liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), cu ocazia centenarului nașterii sale. Evenimentul cuprinde: - un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică - Cântecul Memoriei (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu - vioară și Cristina Chirvasie - recitator) - 30 min - filmul Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă (r. Cristina Chirvasie, 2021) - 35 min. - discuții. Proiectul (demarat în 2021) are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă/istoria comunismului în România, indiferent de vârstă. Intrare liberă.   Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. habil. Cosmin Budeancă.
loading
Comments