Aspiratorul imaginar, o poveste scrisă de Adriana Ștefan Povestea își propune să atragă atenția asupra arsurilor la copii, într-un limbaj simplu și ușor de înțeles pentru cei mici, dar și prin intermediul personajelor pe care le vor îndrăgi imediat. „Stop Arsuri” este o campanie de responsabilizare privind arsurile la copii, dezvoltată de către Clinica de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu. Campania își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la incidența și pericolul arsurilor la copii și să educe părinții și îngrijtorii cu privire la ce pot face pentru a preveni arsurile și cum să reacționeze în caz că cel mic suferă un astfel de accident nefericit. Alătură-te comunității de părinți informați! Un adult informat = un copil mai protejat! https://stop-arsuri.ro/ Ascultă povestea!
Aniversare cu Scântei, o poveste scrisă de Adriana Ștefan Povestea își propune să atragă atenția asupra arsurilor la copii, într-un limbaj simplu și ușor de înțeles pentru cei mici, dar și prin intermediul personajelor pe care le vor îndrăgi imediat. „Stop Arsuri” este o campanie de responsabilizare privind arsurile la copii, dezvoltată de către Clinica de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu. Campania își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la incidența și pericolul arsurilor la copii și să educe părinții și îngrijtorii cu privire la ce pot face pentru a preveni arsurile și cum să reacționeze în caz că cel mic suferă un astfel de accident nefericit. Alătură-te comunității de părinți informați! Un adult informat = un copil mai protejat! https://stop-arsuri.ro/ Ascultă povestea!
Balaurii din Bucătărie, o poveste scrisă de Adriana Ștefan Povestea își propune să atragă atenția asupra arsurilor la copii, într-un limbaj simplu și ușor de înțeles pentru cei mici, dar și prin intermediul personajelor pe care le vor îndrăgi imediat. „Stop Arsuri” este o campanie de responsabilizare privind arsurile la copii, dezvoltată de către Clinica de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu. Campania își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la incidența și pericolul arsurilor la copii și să educe părinții și îngrijtorii cu privire la ce pot face pentru a preveni arsurile și cum să reacționeze în caz că cel mic suferă un astfel de accident nefericit. Alătură-te comunității de părinți informați! Un adult informat = un copil mai protejat! https://stop-arsuri.ro/ Ascultă povestea!
Sarea în bucate, de Petre Ispirescu A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete. Rămânând văduv, toată dragostea lui el şi-o aruncase asupra fetelor. Ele mărindu-se şi văzând sârguinţa ce punea părintele lor ca să le crească pre ele, să le înveţe şi să le păzească de orice răutăţi şi bântuieli, se sileau şi ele din toată puterea lor ca să-l facă să uite mâhnirea ce-l cuprinsese pentru moartea mumei lor. Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata cea mai mare: – Fata mea, cum mă iubeşti tu pe mine? – Cum să te iubesc, tată? Iaca eu te iubesc ca mierea, răspunse ea, după ce se gândi că ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o tăie capul pe dânsa, atâta şi vorbi. - Să-mi trăieşti, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine. Şi întrebând şi pe fata cea mijlocie: – Dar tu, cum mă iubeşti pe mine, fata mea? – Ca zahărul, tată. Atâta o tăie şi pe dânsa capul şi atâta răspunse. – Să-ţi dea Dumnezeu bine, fata mea. Să mă bucur de tine. Pasămite, fetele acestea erau linguşitoare şi ştiau să-şi arate iubirea către părintele lor mai mult decât o aveau. ... Ascultă povestea!
Gâsca de aur, O poveste de Frații Grimm. A fost odată un om și omul acela avea trei feciori. Pe cel mai mic dintre ei îl porecliseră Prostilă și-l luau în râs și-l umpleau de ocări ori de câte ori aveau prilejul. Într-o buna zi, cel mai mare dintre frați vru să se ducă în pădure să taie lemne și, ... Ascultă povestea!
Împăratul Cioc de Sturz, de Frații Grimm A fost odată ca niciodată un împărat care avea o fată nespus de frumoasă, dar atât de trufaşă, de nu putea să-i găsească nici un peţitor pe gustul ei. Pe cei care veniseră-n peţit până atunci, fata reuşise să-i facă să-şi ia tălpăşiţa. Ba îi mai şi batjocorise pe deasupra! Dar iată că într-o bună zi... Ascultă povestea!
Prințul fermecat, de Frații Grimm A fost odată ca niciodată, a fost un împărat care avea mai multe fete şi toate erau frumoase ca nişte zâne. Dar cea mai mică era atât de frumoasă, că până şi soarele, care văzuse atâtea, se oprea în loc, uitându-se la dânsa şi minunându-se de atâta frumuseţe. La o mică depărtare de palatul împărătesc se întindea o pădure adâncă şi întunecoasă, iar în pădure, la umbra unui tei bătrân, se putea vedea o fântână. În zilele cu prea mare zăduf, cea mai mică dintre fetele împăratului se ducea în pădure şi se aşeza pe ghizdurile fântânii răcoroase. Stătea aşa fără să facă nimic şi când o prindea urâtul scotea dintr-un buzunar o minge de aur; o arunca în sus, o prindea din zbor în căuşul palmelor şi-apoi o arunca iar. Ăsta era jocul ... Ascultă povestea!
Amintiri din copilărie 1, de Ion Creangă Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe când începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşti, din târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin tot de una: Vatra satului, Delenii şi Bejenii. Ş-apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi fete mândre, care ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de vatale în toate părţile; cu biserică frumoasă şi nişte preoţi şi dascăli şi poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Şi părintele Ioan de sub deal, … Ascultă povestea!
Povestea iepurașului îndrăgostit, o poveste scrisă de Lucia Conțan Nu stiu de ce toți bunicii din lume vor să stea la casă cu gradină atunci când devin bunici. Asta vrea și bunicul din povestea următoare. Ascultă povestea!
Ascultă și tu povestea Andrei.
În pădure toate-s bune, numai croitorii sunt proști, după Octav Pancu Iași Eu, copii, locuiesc vara în pădure. Mă simt tare bine. Aș rămâne aici și iarna, dar sunt cam friguros. În pădure nu-s sobe, nici calorifere, deci nici nu poate fi vorba. În pădure, dragii mei, toate-s bune, numai croitorii sunt proști. Foarte proști. Nu vi-i recomand, copii! Ce-am pățit eu cu ei o să povestesc și nepoților. Ascultați! Se apropia ziua băiatului meu, Alexandru. Împlinea 5 ani. Încă din primăvară i-am promis o haină nouă. Acum aveam prilejul să-mi țin cuvântul. Cineva m-a îndreptat spre croitoria ”Cei cinci mari meșteri croitori” Bună ziua! Asculă povestea!
Salut, Dupa o pauza binemeritata am revenit la treaba. Cea mai nouă poveste audio este spusă de doi copii. Și nu orice copii. Ai mei. Andra si Ema s-au pus pe treaba. Cred ca pentru mine fac mai nou povestile. Imi place sa-mi ascult fetitele fetitele inainte de culcare :) Asculta si tu povestea!
A fost odată un cireş, după Octav Pancu Iași A fost odată un cireş care s-a săturat să mai facă cireşe. Lângă el, în livadă, prunul făcea prune, mărul făcea mere, ba până şi zarzărul care era abia un pui, nici măcar nu mergea la grădiniţă, credea că avioanele sunt nişte ciori mai mari şi muştele nişte avioane mai mici, da, până şi el, zarzărul, făcea câteva zărzărele. Doar cireşul se săturase să mai facă cireşe. Vestea, bineînţeles, se răspândi foarte repede, şi îngrijoraţi alergară la cireş mai mulţi oameni importanţi. Alergă la cireş însuşi bătrânul academician-doctor- profesor-docent, şeful catedrei de clătite cu dulceaţă de cireşe şi autorul de faimă mondială al studiului intitulat: „De ce se fac cercei din cireşe şi nu se fac cireşe din ... Asculă povestea!
Avem mare încredere în Andra și o îmbrăţişam cu drag. Ascultă și tu povestea Andrei.
Mica Sirenă, de Hans Christian Anderson Departe-n largul mării apa e albastră ca albăstrelele şi limpede cum e cristalul, dar e şi foarte adâncă, atât de adâncă încât nici o ancoră nu poate ajunge până la fund; ar trebui să pui o mulţime de turnuri de biserică, unele peste altele, ca să ajungi de la fund până la luciul apei. Să nu credeţi însă că acolo nu-i decât nisip şi mâl; nu, acolo cresc copaci ciudaţi şi ierburi ciudate, şi tulpinile şi frunzele lor sunt aşa de mlădioase încât se clatină la cea mai mică mişcare a apei, parcă ar fi vii. Toţi peştii, mici şi mari, se strecoară printre ramuri cum se strecoară păsările prin văzduh. În locul unde-i cea mai mare adâncime e palatul împăratului mării; zidurile sunt de mărgean şi ferestrele înalte şi arcuite sunt de chihlimbar străveziu; acoperişul e făcut din scoici care se deschid şi se închid după cum se mişcă apa. Şi în fiecare scoică e un mărgăritar de preţ; numai unul şi ar fi destul să împodobească măreţ coroana unui rege. Ascultă povestea!
Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte de Petre Ispirescu A fost odată un împărat mare şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, şi, voind să aibă copii, a făcut de mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta; a îmblat pe la vraci şi filosofi, ca să caute la stele şi să le ghicească dacă or să facă copii; dar în zadar. În sfârşit, auzind împăratul că este la un sat, aproape, un unchiaş dibaci, a trimis să-l cheme; dar el răspunse trimişilor că: cine are trebuinţă, să vie la dânsul. S-au sculat deci împăratul şi împărăteasa şi, luând cu dânşii vro câţiva boieri mari, ostaşi şi slujitori, s-au dus la unchiaş acasă. Unchiaşul, cum i-a văzut de departe, a ieşit să-i întâmpine şi totodată le-a zis: – Bine aţi venit sănătoşi; dar ce îmbli, împărate, să afli? Dorinţa ce ai o să-ţi aducă întristare. – Eu nu am venit să te întreb asta, zise împăratul, ci, dacă ai ceva leacuri care să ne facă să avem copii, să-mi dai. – Am, răspunse unchiaşul; dar numai un copil o să faceţi. El o să fie Făt-Frumos şi drăgăstos, şi parte n-o să aveţi de el. Luând împăratul şi împărăteasa leacurile, s-au întors veseli la palat şi peste câteva zile împărăteasa s-a simţit însărcinată. Toată împărăţia şi toată curtea şi toţi slujitorii s-au veselit de această întâmplare. Ascultă povestea!
ȚaraUndeVineriEraJoi, după Octav Pancu Iași In Taraundevinerierajoi, povestile si povestirile au darul de a fi leacuri bune pentru orice si de a se gasi la indemana oricui, baietei sau fetite, zmeie sau crocodili, sabii sau sabioare, ciori sau castane, elefanti sau meduze, ghete sau palarii, degete mari sau degete mici, cizmulite sau stele. "Fantastice" sau numai "de necrezut", "fara mister" sau doar "caraghioase", nemaipomenita lor putere sporeste mereu, din si mai marea noastra putere de a crede in ele, dupa cum insusi povestitorul ne indeamna sa luam aminte, fie cand ne cheama in sprijin, fie cand ne sare in ajutor, fireste, tot cu o poveste.
“Traia odata o familie de crocodili: Croco-tatal, Crocodila-mama si Crocodel-baiatul. Intr-o zi, tatal spuse: – Parerea mea este ca toti crocodilii mici, verzi, cafenii, cu coada mica sau mare, baietei sau fetite trebuie sa se culce la ora opt. Crocodel dadea din cap si scotea pe nas niste sunete incuviintand: – Sigur, de acord, da! – Multumesc! Ma bucur sa aud asta! Doar ca, a doua zi, Crocodila il apuca de coada ca sa-l scoale. Intr-o dimineata, l-a intrebat: – Ai putea sa-mi spui cand vei binevoi sa te culci la ora opt? – Cand o sa am ceas! Nu stiu cat e ceasul, de aceea ma culc tarziu.” Asculă povestea! “PAREREA MEA SI A CROCODILULUI-TATA” dupa Octav Pancu Iasi
Nu numai la grădiniţă, de Octav Pancu - Iaşi. Povestea asta este despre un băieţel care l-a uitat pe „bună ziua”. Cum adică „l-a uitat”? o să întrebaţi voi, că doar „bună ziua” nu-i o umbrelă s-o uiţi la un vecin şi nu-i o pălărie s-o uiţi în tren. „Bună ziua” – ştie oricine- e „bună ziua” şi nu poate fi uitat, ... Ascultă povestea!