Planeta Verde

Noua lege privind urșii este un atac fără precedent la adresa biodiversității din România, spune la RFI președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu. Documentul dă undă verde împușcării unui număr total de aproape o mie de exemplare, împărțite în două categorii. Dan Trifu anunță la emisiunea Planeta Verde că ONG-urile au sesizat deja Comisia Europeană. Dan Trifu critică legea privind urșii, intrată recent în vigoare: ”Probabil este cea mai nocivă lege dată împotriva biodiversității României după Revoluția din 1989, pentru că nicăieri în Europa și în lume nu există o lege să omori un număr de animale sălbatice și protejate”. Președintele Eco-Civica spune că ”este o specie protejată la nivel european. Exemplarele care ar trebui extrase sunt cele care creează probleme și care sunt bolnave, care sunt în declin biologic și alte categorii. Deci sub nici o formă o lege nu poate stabili și nu poate înlocui o analiză științifică a numărului de urși ce trebuie extrași sau a numărului de urși ce trebuie să existe în habitatele țării noastre”. Dan Trifu declară că legea privind urșii ”este o încălcare gravă a Constituției, până la urmă, este un atac fără precedent la patrimoniul natural, la biodiversitatea României, o dictatură. Încalcă grav Directiva europeană. Noi deja, ONG-urile de specialitate, am trimis scrisoare Comisiei Europene, având în vedere aceste încălcări grave. Vom merge probabil la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”. Șeful Comisiei pentru Mediu din Senat, Glad Varga, a scris pe Facebook că în 2016 au fost 172 de apeluri la 112, iar anul trecut au ajuns la peste patru mii. Cel puțin 26 de oameni au fost uciși de urși în două decenii, mai atrage atenția senatorul PNL.

O organizație neguvernamentală și-a propus să revitalizeze grădinile unor palate celebre din București. Club Clorofila lucrează în această perioadă alături de mai mulți voluntari la reabilitarea grădinii casei Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, după acțiuni similare la Palatul Suțu și Muzeul Hărților. Este vorba de un model ce poate fi replicat cu succes și în alte zone ale orașului și chiar ale țării, spune la emisiunea Planeta Verde fondatoarea asociației, Cătălina Bolozan. Club Clorofila vrea să revitalizeze grădina casei Filipescu-Cesianu din București, unde funcționează Muzeul vârstelor. Peisagiștii au făcut o evaluare a spațiului verde, după care au început acțiunile de întreținere și regenerare ecologică, alături de voluntari. În paralel, are loc un cerc de anxietate climatică, unde participanții sunt îndrumați de o psihoterapeută. Cătălina Bolozan explică: ”Noi ne aflăm acolo pentru o perioadă de câteva luni, am început să cercetăm grădina prin luna martie și petrecem timp în ea până la finalul anului și sperăm și pe urmă. Proiectul are două dimensiuni, una de revitalizare ecologică a spațiului, care am aflat că a fost mereu o mică pădure urbană, este o grădină foarte mare, are peste 2.000 de metri pătrați, este puțin ascunsă de acel gard, doar că atunci când intri în ea, îți dai seama cât este de mare. Am trecut printr-o serie de laboratoare, cercetări, discuții cu comunitatea locală, iar acum am început activitățile practice”. Fondatoarea Club Clorofila precizează că ”ne uităm și la dimensiunea emoțională a schimbărilor climatice și la efectul pe care îl au asupra stării noastre de bine, asupra percepției despre viitor și facem asta în cadrul unor cercuri pentru anxietate climatică. Aceste întâlniri au loc o dată pe lună, sunt ghidate de o psihoterapeută și până acum feed-back-ul a fost foarte-foarte bun”. Detalii despre proiectele Club Clorofila, aici.

Bucureștiul ar trebui să aibă zone cu nivel scăzut de emisii, cum se întâmplă deja de ani buni în alte mari orașe ale Europei, cer organizațiile neguvernamentale. O petiție lansată de Asociația Bucureșteană pentru Mobilitate Sustenabilă cere autorităților Capitalei să ia măsuri în acest sens. Avocata Anamaria Gram, reprezentantă a organizației amintite, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Ce sunt zonele cu nivel scăzut de emisii? Anamaria Gram: ”Este vorba de o măsură foarte des întâlnită în peste 300 de orașe europene, o măsură menită să reducă poluarea aerului în orașe, poluarea cauzată de trafic”. Cine ia decizia privind zonele cu nivel scăzut de emisii? ”Se adoptă la nivelul Primăriei orașului un calendar pe mai mulți ani, pe 10, 15, 20 de ani, prin care se stabilesc datele de la care vehiculele extrem de poluante nu mai au voie să circule în oraș. Deci este o eliminare treptată din parcul auto a vehiculelor poluante”, precizează reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă. Cum elimini mașinile poluante din trafic? Ce înseamnă vehicul poluant? Anamaria Gram: ”Vehicul poluant merge până la Euro 6 diesel. Este o diferență foarte mare între motoarele care consumă motorină și cele care consumă benzină, GPL. Noi am prevăzut distict etapele. Dieselul fiind mult mai poluant, va fi scos puțin mai repede, de exemplu, Euro 3 diesel va fi scos mai repede decât Euro 3 pe benzină”. De ce e nevoie de zone cu nivel scăzut de emisii? ”Din multe surse și surse independente care ne informează cu privire la gradul de poluare, vedem că sunt depășiri la anumiți poluanți în municipiul București, am și fost condamnați de CJUE în 2020 cu privire la depășirea de PM10”, explică reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă. Ea precizează că ”este o decizie care se ia foarte greu, în toate orașele s-a luat foarte greu (...), este o măsură nepopulară. Am depus un proiect de hotărâre la Primăria Generală și toți bucureștenii care sunt conștienți că le este afectată sănătatea pot să semneze pentru acest proiect de hotărâre și uite așa, în doi, trei ani o să ne îmbunătățim calitatea aerului”. Anamaria Gram spune că ”la Paris, a funcționat fără camere video și fără amenzi, a fost mai mult o măsură de educare, ei au niște stickere pe care le pun, cu diferite culori (...). În Londra, în câteva luni s-au văzut rezultatele, pentru că au făcut cu camere de citire automată a numărului de înmatriculare”. Ce riscă șoferii? ”În primele luni este doar un avertisment, am prevăzut în proiectul de hotărâre să fie doar avertizați și ulterior, amendă”, precizează Anamaria Gram. Petiția privind zonele cu nivel scăzut de emisii poate fi semnată aici.

Asociația Viitor Plus continuă campania de împăduriri din programul ”Adoptă un copac”. Președinta și fondatoarea ONG-ului, Teia Ciulacu, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Programul ”Adoptă un copac” propune noi plantări de păduri în sudul României. Cum sunt alese zonele unde se fac împăduriri? Ce se întâmplă cu pădurile, după ce sunt plantate? Cum se asigură ecologiștii că pădurile plantate nu sunt tăiate? Cum se stabilește ce specii de arbori sunt plantați? Ce fel de acțiuni post-plantare sunt făcute de obicei? Cine sunt cei care fac plantările propriu-zise? Dacă vrea cineva să participe la o campanie de împăduriri, ce trebuie să facă? Cum sunt finanțate campaniile de împăduriri? Detalii, aici. Viitor Plus a plantat până acum peste două milioane și jumătate de puieți pe circa trei sute de hectare de teren. Pe de altă parte, asociația a deschis la Vurpăr, în județul Sibiu, un centru educațional în natură, construit în jurul unei șuri săsești din 1891, care a fost restaurată și transformată într-un spațiu viu de educație pentru dezvoltare durabilă. Detalii despre ”Roua din Vurpăr”, aici.

Pădurile României vor fi monitorizate cu imagini din satelit. Un nou sistem implementat de Ministerul Mediului supraveghează video de asemenea transporturile de material lemnos cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Noile măsuri sunt binevenite, însă autoritățile trebuie să fie transparente. Iată ce spune la emisiunea Planeta Verde managerul național al departamentului de păduri de la organizația WWF-România, Radu Vlad. Potrivit unui comunicat WWF, Ministerul Mediului a recepționat și lansat noul sistem de monitorizare a pădurilor. Dar poate acesta să țintească cel mai frecvent mod de operare, supraîncărcarea, să distingă alertele relevante de cele false și să ajute autoritățile să prioritizeze controalele în zonele de risc, pe baze obiective și transparente? WWF-România invită autoritățile la o dezbatere în care să prezinte rapoartele și să identifice cele mai bune soluții pentru utilizarea eficientă a noilor instrumente. Modul în care acestea vor fi folosite va determina dacă putem închide breșele actuale ale SUMAL și muta controlul de la constatarea ilegalităților la prevenirea lor, potrivit comunicatului. De ce era nevoie de noi instrumente de monitorizare a pădurilor? Cum arată noul sistem?