Podcastul de Istorie
Subscribed: 4,446Played: 46,346
Subscribe
© Dorin Lazăr și Sergiu Motreanu 2017-2021. Toate drepturile sunt rezervate.
Description
Primul podcast de istorie a românilor care încearcă să acopere povestea României din preistorie până în epoca modernă.
150 Episodes
Reverse
Acesta este un episod introductiv pentru Podcastul de Istorie. În el încercăm să răspundem unor întrebări pe care ar putea să le aibă cineva la o primă audiție.
1Salut, și bine v-am găsit la primul podcast de istorie din România – cel puțin după știința noastră. Suntem Dorin și Sergiu, doi amatori de istorie care ne-am apucat să și vorbim despre asta. Și vrem să trecem prin toată istoria României – după puterile noastre.
Și pentru că am zis să explicăm încă de la început de ce sunt importante oalele și pietrele pe care le vedem expuse la toate muzeele din România, am zis să începem cu câteva note legate de preistorie.
Continuăm incursiunea în vechime cu o discuție despre marea migrație a Homo Sapiens din Africa în care aflăm și care e capitala Ugandei, cam cum arată dieta paleo pe bune și încercăm să acoperim cam tot ce am înțeles noi din Paleolitic.
Probabil o să identificați câteva prostioare pe care le zicem și vă rugăm să ni le ziceți fie pe pagina de Facebook, fie prin e-mail (vezi mai jos).
Săptămâna aceasta vorbim despre mezolitic, ca perioadă de tranziție, și despre una din primele culturi europene, cultura mezolitică Schela Cladovei.
© Don Hitchcock donsmaps.com Schela Cladovei
Mai încercăm să (ne) explicăm cum se identifică ce fel de moarte au avut oamenii găsiți în diversele situri arheologice, cum apar zombies și câte ceva despre Semiluna fertilă leagănul civilizației curente.
Semiluna fertilă, sau cornul abundenței imagine via Wikipedia.
În episodul acesta, alături de Darth Vader, vorbim despre revoluția neolitică și agriculturală. Lucruri de bază ce înseamnă această revoluție neolitică, de ce apare ca fenomen, unde apare și cum se întinde asta ca să punem bazele pentru ceea ce va urma, când ne vom concentra din ce în ce mai mult pe Europa de Est și, implicit, ce se întâmplă pe teritoriul României.
Cât de curând vom renunța și la colaborarea cu Darth Vader, care nu a contribuit cu foarte mult, doar în pauze urla că nu agricultura, ci forța e cu noi!
Ultimul episod cu Darth Vader ne implică într-o discuție mai amplă despre cum evoluează în paralel populațiile neolitice cu cele mezolitice și ce impact are asupra lor agricultura. Un episod de trecere, necesar, credem noi, pentru că în mare parte acesta e profilul populației de pe teritoriul României pentru multe sute de ani.
Pictură din mormântul lui Sennedjem artizan egiptean (sursa)
Săptămâna asta vorbim despre clima Europei în perioada neoliticului și despre culturile neolitice la modul general cam ce am înțeles noi că ar trebui să fie aceste culturi neolitice. Pregătim practic terenul pentru discuția mai largă ce va urma legată de culturile neolitice de pe teritoriul țării noastre.
O imagine cu lacul (da, lacul) Euxin, cunoscut mai nou sub numele de Marea Neagră
Săptămâna asta vorbim despre cultura Vinča-Turdaș, și despre tăblițele de la Tărtăria unde expunem, spre dezamăgirea unora, și despre controversele din jurul ei, și de ce foarte multă lume pune sub semnul întrebării faptul că la Tărtăria a apărut prima oară scrisul.
Într-o discuție un pic mai lungă vorbim și despre politizarea descoperirilor arheologice, regretabilă dar cumva greu de evitat când vorbim de naționalism. Recomandarea de lectură.
Săptămâna asta subiectul central este cultura de Hamangia o cultură importată din Anatolia, cu o ceramică foarte asemănătoare cu cea de la Hacilar, din Anatolia, din care cele mai importante artefacte sunt Gânditorul și Femeia șezând.
Pe lângă perioada de consolidare neolitică, pe care am prezentat-o, am discutat săptămâna asta și despre alte lucruri care sunt cumva conexe. Informația despre cultura de Hamangia e relativ săracă, cel puțin în România, iar golul informațional e umplut de o teză prezentate de Vasile Dolj în 1986.
Săptămâna asta am vorbit despre complexul cultural Boian-Gumelnița, care s-a dezvoltat aproape exclusiv pe teritoriul României. Unul din exponenții cei mai importanți este tell-ul de la Hârșova care are și un site destul de simpatic făcut într-o coproducție româno-franceză.
Vas tipic din cultura Boian
Săptămâna asta vorbim despre cultura de Cucuteni, una din cele mai importante culturi neolitice din Europa. Datorită informației abundente vom reveni cu mai multe informații în următorul episod.
Cultura Cucuteni se întinde peste teritoriul Moldovei și o bucată serioasă din Ucraina.
sursa
E o cultură bogată în artefacte, găsite pe teritoriul a cca 3000 de așezări, unele dintre ele ajungând la câteva zeci de mii de locuitori.
Reconstrucție Maydanets sursa
Săptămâna asta încheiem discuția despre cultura de Cucuteni, și discutăm despre tezele referitoare la finalul celor 1500-2500 de ani de progres în neolitic.
Reconstrucție: Talianki
Primul episod despre meșteșugurile omului neolitic. Un tutorial de folosit un fus, aici.
Troiță - pictură de la câmp Ludovic Bassarab
Încheiem trecerea prin neoliticul din zona României cu o discuție despre meșteșugurile din Neolitic. Despre olărit și metalurgia (primitivă) care se practică în perioada aceasta.
Urmează o discuție de ce se întâmplă în jurul anului 4000 îen în jurul nostru, și o să încercăm să ridicăm ritmul ca să ne apropiem de finalul preistoriei.
Facem o scurtă călătorie prin ce se întâmplă în restul lumii în perioada pe care o discutăm. Ajungem, cât de curând, la finalul preistoriei deja avem din ce în ce mai puține date despre ce se întâmplă, și în zone precum Sumer sau Egipt se întâmplă lucruri interesante.
Vorbim despre primele orașe, despre Ur și Ierihon, despre sumerieni, egipteni și hitiți. Totul foarte pe scurt, pentru că pe fiecare din subiectele astea ar merita o serie de podcasturi în parte.
Pentru că nu am discutat formal despre eneolitic, intrăm acum și explicăm ce s-a mai întâmplat ca să ne facem o idee mai clară. Vorbim și despre invaziile care ne anunță o nouă epocă, mai dinamică, mai agresivă, a bronzului.
Săptămânile viitoare vom face câțiva pași mari spre finalul preistoriei, discutând despre epoca de bronz și, în sfârșit, ceva mult mai familiar. Dar, vorba poetului, să nu anticipăm.
Săptămâna asta vorbim despre epoca de bronz, despre cum se prelucrează, facem câteva corecții necesare (deoarece e posibil ca în discuțiile noastre anterioare să fi confundat un pic cositorul cu aluminiul) și explorăm un pic ce impact a avut faptul că bronzul e un metal obținut prin aliaj asupra societății. E momentul marilor transformări, în care societatea începe să se stratifice și comerțul devine o parte mult mai importantă pentru societatea umană.
Continuăm discuția despre epoca bronzului în zona României, urmărim un pic o periodizare a epocii bronzului și continuăm să discutăm despre impactul bronzului în societate.
Săptămâna asta publicăm primul episod din seria marilor civilizații din epoca bronzului. Sunt lucruri importante care se întâmplă acum scrisul, primul cod de legi, primele războaie la scară largă, primele imperii.
În prima săptămână vorbim despre orașele stat și primele imperii din zona Mesopotamiei. Știm ca pare un pic prea mare tangenta, dar promitem că lucrurile se vor lega în cele din urmă 🙂
Săptămâna asta publicăm al doilea episod din seria marilor civilizații din epoca bronzului. Elementul cel mai important pe care îl discutăm săptămâna asta este sclavia, și felul în care a influențat evoluția marilor imperii.
Un episod cu mai puțină informație, și mai multă discuție. Un subiect vast, pe care poate că nu îl acoperim în cea mai eficientă manieră; săptămâna viitoare vom reveni cu informații despre cei care ne interesează cu adevărat din acest mozaic cultural, și anume înaintașii grecilor.
Download from Google Play
Download from App Store
United States
salutări. uimitoroare cunoștințe la care nici nu te-ai gândi chiar de ai citi un manual de istorie, deosebită abordarea... mă mir pur și simplu. mulțumesc. faină și rară prietenia deasemenea.
Bun. Info si ras
Mulțumesc pentru lecția de istorie.
Este gresit sa vorbesti de datare cu carbon 14 pentru vestigii mai vechi de 40000-50000 de ani.
Slăbuț. Paleolitic e piatra cioplita nu șlefuită, aia e în neolitic.