Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Chișinăul sărbătorește astăzi Hramul – este zi liberă și centrul orașului s-a transformat în târg și platou de concerte – de la spectacole folclorice la muzică simfonică și rock. O ocazie bună de a discuta despre orașul Chișinău – despre lucrurile frumoase, dar și despre problemele cu care se confruntă locuitorii, cu invitatul de astăzi la Moldova Zoom, urbanistul Victor Chironda. Temele ediției: - Jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, vă invită într-un city break în Chișinău, al doilea cel mai mare oraș românesc.    - Prim-ministrul moldovean Dorin Recean face un anunț neașteptat – acesta nu va mai fi premier în noul Guvern care va fi instalat după validarea noului Parlament, mai mult decât atât, se va retrage din viața politică și își va depune mandatul de deputat. O corespondență semnată de Valeria Vițu. - Profesorul american James Rothman, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, a vizitat orașul Fălești, din nordul Republicii Moldova, acolo de unde, potrivit genealogiei sale, provin strămoșii familiei. Un reportaj de Cătălin Volconovici. - Oligarhul moldovean fugar la Moscova, Ilan Șor, a pus în Kârgâzstan bazele unei rețele de 37 de firme pentru a ajuta Rusia să ocolească sancțiunile internaționale. - Moscova lansează noi amenințări la adresa Republicii Moldova, după ce Chișinăul a aprobat noua strategie militară a țării. - Patru instituții de învățământ din Republica Moldova se numără printre beneficiarii programului „Dăm Click pe România”. Știrile zilei: Dorin Recean nu va mai fi premier în noul Guvern de la Chișinău. Anunțul vine cu câteva zile înainte de ședința Curții Constituționale care urmează să valideze alegerile parlamentare. Recean susține că nu va continua să se implice în viața politică și își va depune mandatul de deputat după ce va fi votat noul Executiv. *** Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, a pus în Kârgâzstan bazele unei rețele de 37 de firme pentru a face transferuri de bani prin ocolirea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. O investigație realizată de Agenția de presă IPN, bazată pe documente interne ale grupului A7, scurse pe internet după atacuri asupra infrastructurii IT a grupului lui Ilan Șor, arată că, în șase luni, prin aceste firme au trecut cel puțin 480 de miliarde de ruble (aproximativ 6 miliarde de dolari). Iar într-un an, operațiunile grupului au depășit 1.6 trilioane de ruble, echivalentul a circa 20.7 miliarde de dolari.  Firmele din Kârgâzstan funcționează ca „poduri” financiare: rublele sunt transformate în valută străină sau criptomonede, apoi se întorc în circuitul controlat de grup. Formal, totul seamănă cu un serviciu bancar obișnuit, dar în realitate este un mecanism conceput să minimizeze impactul sancțiunilor asupra plăților companiilor rusești. Întregul proces se bazează pe folosirea cambiei, un instrument financiar tradițional.  Platforma A7, creată de banca rusă Promsvyazbank (PSB), este implicată direct în schema controlată de Șor. În iulie 2025, Uniunea Europeană a inclus A7 pe lista sancțiunilor din cauza legăturilor cu oligarhul condamnat la Chișinău. *** Rusia lansează noi amenințări la adresa Republicii Moldova. Kremlinul a reluat retorica potrivit căreia Chișinăul pășește pe urmele Ucrainei atunci când duce o politică de confruntare cu Rusia pe măsura apropierii de Uniunea Europeană. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că noua strategie militară aprobată pe 8 octombrie de Guvernul de la Chișinău este „o continuare a direcției de confruntare cu Rusia, o linie neprietenoasă și o greșeală gravă a conducerii de la Chișinău". „Ei cred că direcţia de construire a relaţiilor cu Europa implică antagonizarea completă a Rusiei. Această greşeală a fost făcută deja de un stat și nu a adus nimic bun acelui stat”, a spus Dmitri Pescov. Pe 8 octombrie, Guvernul de la Chișinău a aprobat noua strategie militară a ţării pentru următorii 10 ani, care indică Rusia drept principala ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova. Documentul urmărește consolidarea capacităților de apărare a statului și adaptarea acestora la noile realități de securitate. *** Republica Moldova lansează primele comunități de energie din surse regenerabile. În satul Cociulia din raionul Cantemir va fi construită o centrală fotovoltaică. Localitatea, împreună cu comuna Logănești din raionul Hâncești și două blocuri locative din municipiul Chișinău, a fost desemnată printre primele comunități de energie din surse regenerabile din Republica Moldova. Aceste comunități vor beneficia de sprijin tehnic și financiar pentru achiziționarea echipamentului necesar, în cadrul unui proiect realizat de PNUD finanțat de Suedia și Norvegia. *** Patru instituții de învățământ din Republica Moldova se numără printre beneficiarii celei de-a doua ediții din acest an a programului „Dăm Click pe România”, derulat de Asociația Ateliere Fără Frontiere. În total, 105 școli, ONG-uri și întreprinderi sociale din România și Republica Moldova vor primi peste 1.400 de calculatoare recondiționate, pentru a susține educația digitală în comunități vulnerabile, transmite MOLDPRES. Donația este destinată elevilor și profesorilor din localități rurale pentru a facilita procesul de învățare, reducând decalajul digital față de mediul urban. *** Vreme de toamnă caldă la Chișinău astăzi, în ziua în care capitala Republicii Moldova sărbătorește Hramul orașului. După o lungă perioadă de ploi, vremea va fi senină cu temperaturi până la 16 grade. Pentru zilele următoare însă meteorologii anunță răcirea vremii și chiar înghețuri de până la -2 grade.

Congresul PSD nu are nici o legătură cu reducerile de personal din administrația locală, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele formațiunii Gabriel Zetea. Președintele CJ Maramureș precizează pe de altă parte că PSD va elimina cuvântul ”progresist” din propriul Statut. Gabriel Zetea, despre reforma administrației locale: ”Din păcate, au fost foarte multe amânări, nimănui nu-i pică bine aceste amânări, cu toții suntem destul de încurcați, în administrațiile locale, trebuie să știm cu toții pe ce ne bazăm, care e direcția pe care coaliția o stabilește, așadar, ne dorim ca aceste neînțelegeri să fie trecute cât mai repede”. Despre Congresul PSD: ”Din discuția pe care am avut-o cu domnul președinte Sorin Grindeanu, având în vedere că va fi o candidatură pe moțiune, așadar o echipă care va candida împreună, odată cu președintele Sorin Grindeanu sau oricare altul, da, o să candidez la o funcție de vicepreședinte, în zona mai mult de interes pentru mine, vicepreședinte regional pentru zona de Nord-Vest”. Despre clarificarea doctrinară la PSD: ”Am început deja cu acest lucru, modificarea Statutului. Definiția PSD, încă de la momentul în care s-a înființat el în 2003, prin fuziunea PDSR cu PSDR în acel moment și apartenența PSD la Partidul Socialiștilor Europeni, în definiția partidului apărea cuvântul progresist. Sigur că în acest moment în lume, în Europa, cuvântul progresist are o altă conotație, care se îndepărtează cumva de valorile pe care PSD le-a susținut de-a lungul timpului, cel puțin aici, pe plan local, în România”.

Un proiect legislativ propune ca prețul apei plate îmbuteliate la jumătate de litru să fieplafonat la maximum 3 lei în puncte de tranzit precum gări, aeroporturi, stații demetrou și benzinării, pentru a proteja consumatorii de costuri excesive într-un contextîn care opțiunile alternative sunt limitate. Totuși, chiar dacă plafonarea va fi adoptată sau nu, amintește-ți că ai oricând dreptullegal să soliciți apă de la robinet, gratuită, la orice terasă sau restaurant din România.Nu este nimic rușinos în asta, iar legea protejează accesul liber la apă potabilă, fărăcosturi ascunse.

Jurnal de știri

Guvernul de la Haga a preluat controlul asupra unei importante companii de tehnologie deținute de China. Mișcarea vine pe fondul tensiunilor la nivel global după ce China și-a intensificat restricțiile asupra exporturilor sale de pământuri rare.   Compania se numește Nexperia și este un producător de semiconductori deținut de o societate din China, relatează canalul de business american CNBC, preluat de Hotnews. Iar măsura a fost luată, potrivit guvernului olandez, pentru a se asigura că aprovizionarea cu cipuri rămâne suficientă în Europa. Nexperia, o subsidiară cu sediul în Țările de Jos al companiei chineze Wingtech Technology, este specializată în producția pe scară largă de cipuri utilizate în industria auto, în electronicele de larg consum și în alte sectoare, fiind esențială pentru menținerea lanțurilor de aprovizionare tehnologice ale Europei. În urma anunțului făcut la Haga, acțiunile companiei-mamă chineze au scăzut la limita maximă zilnică de 10%, pe Bursa din Shanghai. Guvernul olandez a invocat legea privind disponibilitatea bunurilor, care permite intervenția în activitatea companiilor private pentru a asigura disponibilitatea bunurilor esențiale în pregătirea unor situații de urgență. Ministerul Economiei de la Haga susține că a observat în cadrul companiei activități care prezentau o amenințare la adresa unor industrii vulnerabile, la nivelul Țărilor de Jos și al Europei. Cum era de așteptat, compania chineză care deține producătorul de cipuri a criticat măsura, denunțând o „intervenție excesivă”. Nervozitate la Washington Toate acestea se întâmplă pe fondul tensiunilor generate de o decizie a Beijingului privind restricționarea severă a exporturilor de pământuri rare, esențiale în industriile de înaltă tehnologie. Potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene, zona euro este puternic dependentă de exporturile chinezești de pământuri rare. China domină piața mondială, producând 95% din pământurile rare ale lumii și furnizând 70% din importurile de pământuri rare ale zonei euro. De exemplu, Statele Unite importă 80% din elementele sale de pământuri rare din China – astfel încât zona euro rămâne expusă  și în mod indirect lanțurilor de aprovizionare chinezești atunci când importă produse tehnologice americane. Decizia Beijingului de a restricționa exporturile a fost primită cu nervozitate și la Washington. Președintele Donald Trump a amenințat cu noi taxe vamale și a lăsat să se înțeleagă că va anula o întâlnire prevăzută cu liderul chinez Xi Jinping. După cum comentează Politico, este cel mai clar test de până acum asupra capacității lui Trump de a-și traduce abordarea tranzacțională privind comerțul într-o strategie coerentă față de Beijing. Iar analiștii exprimă îndoieli cu privire la faptul că Trump, operând cu o echipă de securitate națională slăbită și o strategie incoerentă față de China, chiar este pregătit pentru cea mai recentă mișcare de putere a Beijingului.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Bucurie nemărginită în Israel, odată cu eliberarea ultimilor ostatici de către Hamas. În Gaza, speranțe pentru sfârșitul catastrofei umanitare. Și președintele Donald Trump adresându-se parlamentului israelian. Iată imaginile-simbol ale zilei de ieri. Dar cât de aproape suntem de o pace durabilă? - se întreabă comentatorii. Pentru Los Angeles Times, momentul rămâne fragil. ”Familiile israeliene sunt încântate de eliberarea ostaticilor și palestinienii dornici de o creștere a asistenței umanitare. Trump consideră că există o fereastră îngustă pentru a remodela regiunea și a reseta relațiile tensionate de mult timp dintre Israel și vecinii săi arabi”. Le Monde atenționează însă că „în Gaza, contururile păcii trasate de Trump rămân foarte ambigue. Planul lui Trump ignoră orice referire la dreptul internațional și la Națiunile Unite (cu excepția distribuției ajutoarelor). De asemenea, respinge orice participare reală a palestinienilor la guvernare și menționează un stat palestinian doar în termeni atât de vagi încât echivalează cu îngroparea lui, așa cum își dorește prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. În cele din urmă, acest plan „uită” Cisiordania, în timp ce Washingtonul susține pe deplin colonizarea”. ”Euforie și provocări” – iată cum vede situația cotidianul israelian Jerusalem Post. ”Problema cu planul lui Donald Trump este că acesta constă, de fapt, din mai multe planuri fără un calendar detaliat. Demantelarea Hamas, demilitarizarea Gazei, retragerea forțelor armate israeliene (IDF) și intrarea forțelor arabe/internaționale reprezintă faza critică ce va testa seriozitatea tuturor actorilor în menținerea acordului. Fiecare dintre aceste probleme ar putea deveni o sursă de fricțiune sau chiar ar putea duce la eșecul planului”. Trump reformulează narațiunea războiului De partea sa, Al Jazeera consideră că ”Trump salută acordul din Gaza drept o victorie israeliană și reformulează narațiunea războiului. Trump a prezentat Israelul ca fiind învingător cu sprijin american, spunând că palestinienii trebuie acum să învețe lecția și să abandoneze ceea ce a numit „terorism”. Discursul său a redefinit Israelul nu ca un stat paria cu un lider căutat de CPI, ci ca un învingător”. ”Lumea, nu Trump, l-a învins pe Netanyahu”, titrează ziarul israelian Haaretz. „Israelul nu se poate lupta cu lumea, Bibi!”, i-a spus președintele american Donald Trump prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Ei bine, în ciuda munților de cuvinte goale rostite de Trump, într-un moment de luciditate, el a exprimat un adevăr simplu, unul care merită să fie gravat cu litere de aur. Iar ziarul libanez L'Orient-Le Jour este de părere că pentru a supraviețui planului Trump, Hamas va trebui să se transforme. ”Mișcarea islamistă și-a pierdut puterea militară, dar a câștigat legitimitate politică așezându-se la masa negocierilor cu israelienii. Dacă planul de pace va avea succes, Hamas va pierde controlul asupra Gazei și va trebui să se redefinească. Probabil se va diviza între pragmaticii care susțin participarea politică și linia dură care respinge dezarmarea completă. Mișcarea ar putea trece de la rezistența armată la cea politică, păstrând în același timp capacitățile clandestine, dacă forța internațională de stabilizare se va dovedi ineficientă”.

Congresul PSD s-a încheiat înainte să înceapă. Titus Corlățean s-a predat. Ce înseamnă pentru partid, ce înseamnă pentru coaliție? (SpotMedia) - Inflația corectează derapajul electoral 2024: a șters integral creșterile salariale pentru peste 94% din angajații din România (CursDeGuvernare) - Europa, în alertă. De ce pregătesc marile puteri populația pentru o posibilă confruntare: „Nu e alarmism, e realism strategic” (Adevărul)  EXCLUSIV. Nicușor Dan: Strategia națională de apărare a țării cuprinde ”două schimbări majore”, războiul hibrid și corupția (Știrile ProTv) Documentul referitor la strategia națională de apărare a țării este aproape finalizat, în curs de pregătire pentru a fi prezentat în CSAT, și va cuprinde ”două schimbări majore” pentru România. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu pentru www.stirileprotv.ro, realizat de jurnalistul Cristian Leonte, că în prezent există un document ”prealabil” în acest sens, care urmează să fie supus unei verificări, după care va fi trimis spre aprobare în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Șeful statului a anunțat că acest document foarte important pentru România va fi adoptat până în 26 noiembrie, când se împlinesc cele șase luni de la învestirea sa ca președinte al României. Prima schimbare se referă la războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă, respectiv atacurile cibernetice, procedurile de dezinformare și influența rușilor în rețelele sociale. A doua schimbare anunțată de președintele Nicușor Dan vizează corupția din România. Șeful statului spune că este nevoie de ”atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se ”preocupe” de acest fenomen. Dacă în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019 fenomenul corupției a avut un rol important, în 2020, în documentul trimis de preşedintele Klaus Iohannis către aprobare în Parlament, corupția a fost menționată vag, la Capitolul Riscuri. Acum, Nicușor Dan nu doar că introduce un capitol dedicat acestui fenomen, dar vrea și ca SRI să se implice, potrivit prevederilor legale care există și în prezent. Congresul PSD s-a încheiat înainte să înceapă. Titus Corlățean s-a predat. Ce înseamnă pentru partid, ce înseamnă pentru coaliție? (SpotMedia) Așteptat cu interes atât de membrii partidului cât și de liderii celorlalte formațiuni, de comentatori și de experții politici, congresul PSD a fost amânat pe termen nedefinit, până când viitorul formațiunii s-a tranșat din interior, Sorin Grindeanu reușind să obțină o susținere majoritară pentru a-și oficializa conducerea. Senatorul PSD Titus Corlățean, care și-a anunțat intenția de a candida la președinția partidului după demisia lui Marcel Ciolacu, a anunțat într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook că renunță.  “PSD a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă... Am tras o concluzie dureroasă, dar necesară: în condițiile actuale, proiectul meu nu este posibil. Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid, cu fruntea sus. Nu regret nimic. România are nevoie de o altă direcție”. Din mesajul senatorului se înțelege că demisionează din PSD, că nu e de acord cu faptul că partidul face parte dintr-o coaliție de guvernare alături de PNL, USR și UDMR, dar și că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, oricare ar fi aceea. Deși sunt încă multe necunoscute, retragerea lui Titus Corlățean e cea mai bună veste pentru guvern, existând posibilitatea ca actuala coaliție să reziste până undeva la mijlocul anului 2027 sau chiar mai târziu, când se va sparge, iar țara va fi condusă până la alegeri de un guvern minoritar sau tehnocrat, experiențe executive prin care România a mai trecut, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia. Perspectiva de mai sus reprezintă doar o posibilă proiecție care depinde mult de relansarea economică, de succesul reformării statului și de situația internațională. Un eșec al actualei coaliții de guvernare va reprezenta o alunecare rapidă spre populism, ajungerea AUR la guvernare și intrarea rapidă a României în zona de influență a Rusiei.   Rata anuală a inflației s-a menținut în septembrie sub 10%. Energia electrică e în continuare „vedeta” scumpirilor (Economedia) Rata anuală a inflaţiei în septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a fost 9,88%, situându-se la un nivel similar cu luna precedentă (9,85%), arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia. Cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la mărfurile nealimentare, cu 11,09%, iar vedeta scumpirilor din septembrie continuă să fie tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 69,16%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Inflația corectează derapajul electoral 2024: a șters integral creșterile salariale pentru peste 94% din angajații din România (CursDeGuvernare) Ajustat cu inflația, câștigul salarial mediu net a înregistrat o scădere reală de 5,5% în august. Datele defalcate pe ramuri economice și coroborate cu numărul mediu de salariați din fiecare sector în parte arată că puterea de cumpărare a peste 94% din angajații din România a scăzut în ultimul an. Doar nouă sectoare economice din 57 au avut parte de o creștere reală a câștigurilor salariale medii. Dintre acestea, doar trei au avut parte de câștiguri reale de peste 5%, respectiv: transporturi aeriene (creștere reală de +17,3%; circa 4.400 de angajați la nivelul lunii iulie 2025; salariul mediu net 12.458 de lei, de 2,3 ori peste media națională); fabricarea altor mijloace de transport (+8,6%; 30.500 de angajați; 6.316 lei, cu 17,2% peste media națională) și fabricarea produselor de cocserie (+7%; 2.800 de angajați; de 2,1 ori media națională). Salariul mediu net de la nivel național s-a ridicat la 5.387 de lei la nivelul lunii august, în creștere cu 4,4% față de august 2024, arată CursDeGuvernare. Rata anuală a inflației din august s-a ridicat la 9,9% (nivel l-a care s-a menținut și în septembrie), rezultând astfel o deteriorare a puterii reale de cumpărare a angajaților de 5,5%. Potrivit celor mai recente date INS, la nivelul lunii iulie, la nivel național activau circa 5,167 milioane de salariați.   Europa, în alertă. De ce pregătesc marile puteri populația pentru o posibilă confruntare: „Nu e alarmism, e realism strategic” (Adevărul) Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a avertizat recent că Moscova ar analiza posibile scenarii de atac asupra unor state NATO.  Pentru România, declarațiile lui Kubilius readuc în discuție rolul Armatei și al industriei naționale de apărare. Țara noastră a început mai multe programe de modernizare, însă percepția publicului este că multe dintre ele avansează lent. Experții atrag atenția că, deși suntem acoperiți militar de umbrela NATO, capacitatea de reacție rapidă și interoperabilitatea rămân aspecte esențiale care trebuie considerate cu toată atenția.   Col. (r) Avram-Florian Iancu, fost locțiitor al Secțiunii de Apărare din Delegația României la NATO și fost Șef al Secției Politici de apărare din Ministerul Apărării Naționale, și actualmente, Secretar General al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România a explicat pentru adevarul.ro că mesajul venit din zona Comisiei Europene face parte dintr-o strategie coerentă de comunicare menită să familiarizeze publicul cu necesitatea consolidării apărării.

Vizită de gradul zero în Parcul Dinamo! După ce a semnat un parteneriat de colaborare cu secţia de gimnastică a clubului, Nadia Comăneci a inspectat întreg complexul alături de David Popovici şi Ionuţ Lupescu. Inițiativa, derulată de Ministerul Afacerilor Interne prin Clubul Sportiv Dinamo, în parteneriat cu Primăria Sectorului 2, are ca scop promovarea sportului în rândul copiilor și tinerilor. Nadia Comãneci a vizitat Complexul Sportiv Dinamo, unde s-a întâlnit cu înotătorul David Popovici, în cadrul lansării programului „Fii și tu campion!”, o inițiativă a Ministerului Afacerilor Interne, prin Clubul Sportiv Dinamo București, în parteneriat cu Primăria Sectorului 2, dedicată promovării sportului în rândul copiilor și tinerilor. La eveniment au mai fost prezenți Ionuț Lupescu, președintele de onoare al celor de la CS Dinamo, Mihaela Cambei, halterofila care a cucerit argintul la Jocurile Olimpice de la Paris, dar și Mihai Covaliu, președintele COSR. Nu au lipsit primarul sectorului 2, Rareș Hopincă dar și Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, un minister care în ciuda dificultăților financiare din acest an, a reușit să continue investițiile la Dinamo și să asigure bugetele necesare pentru performanță. Nadia Comăneci și David Popovici, au vizitat sala de gimnastică, cea de jocuri, terenurile de fotbal și bazinul din Șoseaua Ștefan cel Mare. Dialogul dintre cei doi campioni a început cu o amintire de acum 10 ani și a continuat cu o discuție despre importanța sportului la nivel de copii și juniori. „Pentru mine e foarte frumos. Avem o poză din momentul în care Nadia mă premia. Eram foarte mic, 9-10 ani, dar eram pe primul loc la concursul respectiv. Și faptul că putem să ne întâlnim acum, 10-11 ani mai târziu, alături de următoarele generații, mi se pare foarte inspirațional și sper că și puștilor li se pare la fel!”- David Popovici. „Zeița de la Montreal” este profund impresionată de numărul mare de copii care au început să vină în bazine datorită performanțelor înotătorului român: „Cursele lui le trăiesc cu emoție. E meritul lui David, pentru că el a dus acești copii în bazin, așa cum a făcut și Simona cu tenisul, așa cum au făcut și gimnastele de după mine cu gimnastica. Mă bucur să văd că Dinamo are un complex cu așa multe posibilități de activități pentru copii. Avem un plan frumos și la gimnastică, până în 2028, să facem ceva mai bine decât este acum!”- Nadia Comâneci. Întrebat dacă a vizionat concursul Nadiei Comăneci din 1976 pe YouTube, în care a devenit prima gimnastă din lume cu nota 10 la Jocurile Olimpice, David Popovici a răspuns: „Da, bineînțeles! Eu sunt foarte bucuros că pot sta alături de Nadia. Mă simt recunoscător că pot să mă consider un sportiv care contribuie la istoria sportului românesc. E o inspirație pentru noi toți. Când a spus că prin sport îți creezi o identitate, m-am regăsit complet în mesajul acesta. Cred că mulți copii și oameni de toate vârstele se regăsesc”. Președintele de onoare al Clubului Sportiv ,Ionuț Lupescu a crescut practic în parcul Dinamo. Acum își dorește ca tinerii să vină în numar cât mai mare pe terenurile de sport și să vadă cât mai repede noul stadion Dinamo care nu va cuprinde doar arena de fotbal ci și săli de antrenament pentru diverse discipline sportive, centru de recuperare și spațiul expozițional.

Trei economiști au primit premiul Nobel pentru cercetările făcute în ceea ce se numește „distrugerea creativă”. De fapt, este vorba despre impulsionarea companiilor să devină mai inovative. Un domeniu în care Europa mai are multe progrese de făcut. Ieri, a fost decernat premiul Nobel pentru economie câștigat de trei economiști: un francez, Philippe Aghion, un american de origine israeliană, Joel Mokyr și un economist canadian Peter Howitt. Philippe Aghion, economist francez, în vârstă de 69 de ani a primit prestigiosul premiu pentru munca sa despre importanța facilitării inovării pentru a asigura creșterea economică, o temă pe care profesorul Aghion o cercetează de peste un deceniu. Publicația franceză „La Tribune” realizează un portret al laureatului premiului Nobel și pleacă de la o afirmație făcută de Philippe Aghion într-un interviu acordat ziarului în urmă cu patru ani. „Îmi doresc un capitalism care să fie în același timp inovator, precum în Statele Unite, și protector, precum în Europa”, spune Aghion. Este o frază care rezumă gândirea economistului francez, cel care nu și-a ascuns niciodată orientarea social-democrată. Philippe Aghion s-a născut în anul 1956 având un tată intelectual apropiat de Partidul Comunist și o mamă care a fondat casa de modă Chloe. Cei trei economiști laureați ai Premiul Nobel au creat un model matematic care descrie procesul de „distrugere creativă”, o teorie dezvoltată de Joseph Schumpeter, economist și sociolog austriac, care explică modul în care apariția pe piață a unui produs nou și de calitate elimină companiile care vând mărfuri mai vechi. Schumpeter este un clasic al literaturii economice pe care economistul francez l-a adus în actualitate analizând creșterea decalajului de avere, începând cu anii 80, între SUA și zona euro. Philippe Aghion, care se caracterizează ca un social-democrat convins, a reamintit la ceremonia de decernare a premiului, concluziile cărții sale: „Principalul motiv al declinului economic al Franței este că nu s-a reușit implementarea unor inovații tehnologice majore. Am rămas limitați la progrese tehnologice medii, ceea ce este întru totul în concordanță cu explicațiile pe care le dă Mario Draghi în raportul său de anul trecut. Lucrurile stau așa pentru că nu avem politicile și instituțiile adecvate pentru a inova în domeniul tehnologiilor înalte”, afirmă Philippe Aghion. Pare o evaluare dură, dar ea vine după câteva decenii de analiză. Philippe Aghion și Peter Howitt au dezvoltat un model de creștere economică bazat pe inovație. O teorie care i-a condus pe cei doi economiști la concluzia că ritmul de creștere al unei economii provine din capacitatea sa de a permite și încuraja companiile să inoveze. Această viziune amintește de conceptul de „națiune start-up” dezvoltat de președintele francez Emmanuel Macron în timpul primului său mandat. Un proiect care își propunea să susțină inovația și firmele disruptive recent înființate pentru a permite Franței să recupereze terenul pierdut. Laureatul premiului Nobel a făcut parte din Comisia Attali care a analizat creșterea economică a Franței, în 2012, a contribuit la programul economic al lui Francois Hollande, iar apoi l-a consiliat și pe Macron la începutul primului său mandat de președinte. Economistul francez a pledat pentru îmbunătățirea sistemului educațional și al direcționării economiilor populației sau firmelor către start-up-uri. Aghion însuși s-a implicat în organizarea unui eveniment în parteneriat cu Medef, cea mai importantă organizație de afaceri din Franța, care a reunit mai mulți economiști și lideri de afaceri care și-au propus să lucreze la mai multe proiecte economice majore. În fine, economistul francez, social-democrat cum se caracterizează, s-a opus vehement introducerii așa-numitei taxe Zucman. Cei doi, Gabriel Zucman și Philippe Aghion au stat față în față la un forum de afaceri. Zucman și-a apărat impozitul de 2% pe marile averi, în timp ce Aghion a fost vehement împotrivă spunând „dacă veți impune impozitul doar în Franța, veți transforma Franța într-o închisoare fiscală și veți reduce atractivitatea Franei în fața investitorilor”. După cum se poate observa vorbim despre un laureat al premiului Nobel care știe să își apere ideile.

Donald Trump a rostit un discurs triumfalist in Parlamentul israelian. "Acesta nu este doar sfârşitul unui război, sunt zorii istorici ai unui nou Orient Mijlociu”, a declarat liderul american în Knesset. Trump i-a sugerat inclusiv presedintelui israelian sa-l gratieze pe premierul Netanyahu, pentru acuzatiile de coruptie. Din Israel, liderul american pleaca la summitul din Egipt, consacrat Fasiei Gaza.   Premierul francez Sébastien Lecornu, abia reconfirmat în funcţie vineri seara, este deja ameninţat cu o moţiune de cenzură din partea socialiştilor Lecornu este somat să facă imediat mai multe concesii majore, printre care suspendarea reformei pensiilor. Preşedintele Emmanuel Macron a ales să-l desemneze din nou pe Lecornu, la cinci zile după demisia acestuia, în ciuda avertismentelor din propria tabără şi a ostilităţii declarate a opoziţiei. Moldova cere apărarea reală la graniță, nu abandonarea unei părți din teritoriu! Pornind de la declarațiile făcute de seful armatei potrivit cărora Poarta Focșanilor este „o vulnerabilitate”, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a trimis o scrisoare președintelui, premierului si generalului Gheorghita Vlad in care semnaleaza ca acest coridor nu ar trebui sa fie prima linie de aparare, ci defensiva la frontiera, pe linia Prutului. Strategia armatei nu este de abandonare a vreunei părți din teritoriu, explica analistul militar Claudiu Degeratu. El recunoaste insa că dezvoltarea infrastructurii din Moldova lasă de dorit.  Premierul moldovean Dorin Recean nu va conduce viitorul Guvern și nici nu va rămâne deputat în noul Parlament Anunțul survine în timp ce partidul său se pregătește de formarea guvernului după recentele alegeri parlamentare. Recean a precizat ca se retrage din viata politică „din motive personale”.  

Invitatul emisiunii este scriitorul Dorin Popescu

Discutăm astăzi cu Andreiana Mihail, regizoarea filmului ”Boxing with myself”, 2023.

Invitata emisiunii este doamna Sabina Fati, jurnalist și analist politic, autoarea volumului ”Cine râvnește la gurile Dunării?”, Editura Humanitas, 2024.

Autoritățile pun presiune pentru finalizarea investițiilor în hidrocentralele începute acum 30-40 de ani. Politicieni importanți, precum premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei, Bogdan Ivan și liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, insistă că aceste proiecte sunt vitale pentru independența energetică a țării. ONG-urile atrag însă atenția asupra costurilor de mediu. Invitată la Planeta Verde este Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziție energetică de la Bankwatch România. Premierul Ilie Bolojan spune că ”avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările lâncezesc”. În replică, Laura Nazare afirmă că ”trebuie să ne asigurăm că această finalizare a unor proiecte începute în era comunismului nu e folosită ca pretext pentru ocolirea unor standarde și proceduri de mediu. Este o falsă urgență, de altfel, pentru că și dacă aceste proiecte ar fi aprobate, să spunem, ipotetic vorbind, acestea nu ar fi gata azi sau mâine, ar mai dura ani buni până la aprobare, până la finalizarea tuturor studiilor necesare. Deci chiar dacă s-ar relua imediat, nu s-ar rezolva nici o criză actuală”. Replică pentru ministrul Energiei: ”Transformă ignoranța în virtute” Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declară la Digi24 că ”e total ilogic cum investiţii începute acum 30 de ani, acum 10 ani, făcute în proporţie de peste 80%, care deja au avut impact asupra mediului, să fie blocate, din cauza existenţei unor moluşte, peşti sau greieri”. Reprezentanta Bankwatch România îi răspunde: ”Este total trist să vedem astfel de mesaje care vin de la persoane care au putere de decizie și acest mod de a ironiza natura arată cât de puțin înțelegem la vârf legătura dintre un mediu sănătos și economie. Popândăii, moluștele, libelulele, acestea sunt specii care în definitiv contribuie la stabilitatea ecosistemelor. Nu există o opoziție între mediu și dezvoltare, din contră, protejarea mediului este o situație fundamentală pentru o economie sănătoasă. Mi se pare că este un discurs foarte periculos, pentru că transformă ignoranța în virtute. A lua în derâdere natura arată cât de superficial tratăm acest subiect vital. Ecosistemele, speciile protejate nu sunt un moft (...). Autoritățile tratează natura ca pe o piedică”. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a făcut și el o afirmație ironică la RFI: ”E aberant ca o instanță să suspende un acord de mediu, din cauza unor popândăi”, spune parlamentarul. El o acuză pe Diana Buzoianu de la Mediu că întârzie emiterea avizelor pentru trei hidrocentrale. Senatorul PSD cere finalizarea investițiilor în unități începute acum 30-40 de ani, oprite de instanțe, la sesizarea unor ONG-uri: ”Eu am înțeles că trebuie să avem grijă și de niște peștișori și de niște păsărele cărora le tulburăm cuibul, dar România trebuie să se dezvolte și dezvoltarea unei țări înseamnă până la urmă să afectezi mediul”. Justiția și hidrocentralele Unele proiecte hidro au fost oprite în Justiție, la sesizarea unor ONG-uri. Vor ține cont autoritățile de aceste verdicte? Tribunalul Cluj a aprobat cererea Bankwatch și Declic pentru oprirea temporară a lucrărilor la hidrocentrala Răstolița. Aceasta este a treia victorie în instanță din acest an. Ce ar trebui să se întâmple mai departe în cazul Răstolița? Care e de fapt problema cu aceste hidrocentrale? Ce ar trebui să se întâmple cu acele hidrocentrale unde lucrările sunt la 70%-80%? Dacă ar fi demolate, nu ar exista un impact asupra mediului? Cum împaci obiectivul de a atinge independența energetică a României cu obligația de a proteja mediul? România nu va putea închide centralele pe cărbune, înainte de a avea alternative viabile de producție a energiei, spune pe de altă parte Bogdan Ivan. El crede că aceste unități trebuie să funcționeze atât timp cât țara are nevoie de ele și precizează că se poartă negocieri cu Comisia Europeană pentru menținerea acestora în funcțiune. Premierul Bolojan a vorbit și el despre producția de cărbune. ”Nu avem decât două direcții strategice: ori încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, în așa fel încât să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenții ori dacă aceste lucruri nu vor fi făcute, din cauza costurilor foarte mari, a doua ipoteză este să renunțăm la producția pe cărbune”, spune șeful Executivului, care precizează că susține prima variantă.

Astăzi vorbim despre expoziția „Size and Scale” a artistului Adrian Preda, curatoriată de Ioana Marinescu și Weronika Kobylińska. O puteți vizita la Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida din București, Str. General Candiano Popescu nr. 2

Jurnal de știri

Despre parcursul lor si programul la Animest ne-au vorbit regizorul Bastien Dubois si producatorul Valentin Maupin, membru in juriul Animest.

Forumul medierii culturale, eveniment al Centrului Cultural Clujean (9-11 octombrie) pune anul acesta sub reflectoare literatura și rolul ei transformator în viața oamenilor și a comunității. Ne-au vorbit Corina Bucea, Claudia Serbanuta si Iulia Iordan.