Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un nou interviu cu Nicoleta Fotiade, președinta Mediawise Society, asociație specializată în educația media. O viziune realistă și pragmatică pentru o relație sănătoasă cu universul digital și nu numai.

Cine ne amenință? Cum răspundem? Ce înseamnă retragerea americană? Unde sunt punctele vulnerabile în societatea românească? ... Și multe alte întrebări în dialogul cu istoricul și diplomatul Mihai-Răzvan Ungureanu.

  Asociația „Corupția ucide” a făcut in aceasta dimineață un flashmob în fața sediului Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie din Capitală inaintea  protestului programat să înceapă la ora 18.30 prin care mai multe organizații cer revocarea de la vârful instituției a judecătoarei Lia Sovonea. Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat că atacurile publice tot mai frecvente la adresa magistraților, venite din zona politică și a societății, au ajuns la un nivel fără precedent și riscă să afecteze grav independența sistemului judiciar.    Acuzații dure lansate de Ciprian Ciucu la adresa PSD PSD strange semnaturi si pe liste pe care apare numele candidatului Daniel Baluță  dar si pe liste in alb, acuza candidatul PNL la Primaria Capitalei, Ciprian Ciucu. Pe de alta parte, liberalul considera ca pentru un primar general e mai util sa fie sustinut de premier- cum a fost cazul lui, cand Ilie Bolojan a venit la depunerea candidaturii, decat de presedinte, ca in cazul contracandidatului Catalin Drula.   România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit Vom putea încasa încă 10,7 mld euro până la finele lui 2026, iar priorități sunt Autostrada Moldovei și reforma ANAF. De asemenea,  numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390. Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare. Faptul că am ajuns să revizuim conditiile arată că au existat unele reforme care nu s-au mai făcut explica profesorul de economie Cristian Păun.

Format ca grafician, dar activ și ca muzician, regizor de videoclipuri, designer, antreprenor cultural sau inițiator de proiecte educaționale, Cătălin Rulea aduce la RFI cel mai nou single al trupei sale, Toulouse Lautrec, „Viața la mâna a doua” . După albumele Heroes, Extraordinar, Dejun pe iarbă, X, A fost sau n-a fost și Ultratonic, procesul de creație a ajuns apocaliptic în ce-a de a șaptea fază.  „Viaţa la mâna a doua” este o piesă despre nenumăratele alegeri pe care trebuie să le facem, nevoia noastră de a schimba ceva, de a o lua de la capăt, de a renunța la tot. Despărțiri, falimente, eșecuri, îndrăgostiri, pasiuni, obsesii sau pur și simplu fomo sau escapism, toate ne caracterizează ca oameni. De câte ori nu ai vrut și tu să schimbi tot, de câte ori nu ai zis că o iei de la capăt? Viaţa este precum o lungă călătorie cu trenul. Sunt multe gări dar sunt și câteva noduri feroviare. Când se schimbă locomotiva sau trebuie să schimbi vagonul, trebuie să te asiguri că ești în locul care trebuie. Ești pregătit?” (Cătălin Rulea, Toulouse Lautrec). „Viața la mâna a doua” anunță cel de-al șaptelea album Toulouse Lautrec, single-ul urmând să fie lansat pe data de 15 noiembrie printr-un concert în club Quantic, București. Biletele sunt disponibile în rețeaua iabilet: bilete.toulouselautrec.ro. Toulouse Lautrec sunt o amintire a Micului Paris în anii 2000, sunt o fotografie alb-negru a unui cadru de film „back to the future” în care actorul folosește o cheie de 16". Toulouse Lautrec au împrumutat din personalitatea pictorului şi au răspândit-o pe undele radiourilor și pe scenele țării. Într-o epocă a prefixului „post”, Toulouse Lautrec sunt post indie-rock, post-mainstream şi post-underground. Au reușit să supraviețuiască Myspace, YouTube, Facebook, Instagram, Spotify şi acum fac față inteligenței artificiale. Ei sunt şi au rămas patru băieți care cântă la chitări şi la tobe şi se reinventează deja de 14 ani. Au 6 albume, zeci de melodii în topuri, zeci de videoclipuri, nenumărate concerte în circa 7 ţări şi şapte mări.

... discutăm astăzi cu domnul Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor

Jurnal de știri

În cadrul primei sale vizite externe, noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a transmis joi la București un mesaj de recunoștință pentru sprijinul României în integrarea europeană a Republicii Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii, a acordat un interviu în studioul RFI, în care a vorbit despre proiectele în derulare sau în pregătire cu România, care vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să unească cele două maluri ale Prutului. Temele ediției: - Cum a fost văzută de la București vizita prim-ministrului moldovean, ne spune analistul Radu Magdin, într-un interviu acordat Larisei Bernaschi. - Republica Moldova și România au o relație istorică și culturală deosebit de importantă. Acest lucru este repetat insistent de politicienii de la Chișinău și de la București. Dar există riscul ca relația de frăție să fie distrusă? De ce anume? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în Cronica lui Vitalie”. - La Chișinău, Parlamentul a început denunțarea acordului cu Rusia privind funcționarea centrelor culturale rusești. Opoziția pro-rusă a criticat inițiativa guvernării. O corespondență de la Valeria Vițu. - Banca Națională a Moldovei estimează o inflație medie anuală de 7,7%, cu un procent peste intervalul țintă, dar cu prognoze de scădere la 4,3 la sută pentru anul viitor. - Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra de la Lukoil infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport. - Poliția anunță percheziții și capturi într-o schemă de contrabandă cu țigări transportate cu trenul Chișinău-București. Știrile zilei: Noul prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu a făcut joi o primă vizită externă, alegând ca destinație Bucureștiul. Săptămâna viitoare, marți, 18 noiembrie, Alexandru Munteanu merge la Bruxelles. Vizitele reflectă prioritățile pe care le are Republica Moldova – relațiile frățești cu România și integrarea în Uniunea Europeană. *** În septembrie, rata anuală a inflaţiei în Republica Moldova a coborât la 6,9%, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economie şi investiţii, potrivit șefei BNM, Anca Dragu. Potrivit datelor BNM, rata anuală a inflației a scăzut de la 8,2%, cât era în luna iunie, la 6,9%, în luna septembrie 2025. Specialiştii băncii centrale anticipează că inflația va reveni în intervalul țintă, adică sub 6,5% pe an, începând cu primul trimestru al anului 2026. Prognozele BNM estimează o inflație medie anuală de 7,7% pentru acest an și de 4,3% pentru anul viitor. Şefa BNM a atras atenția și asupra faptului că economia începe să revină pe un trend pozitiv, după câțiva ani de declin din cauza impactului războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova. Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,1% în trimestrul al doilea al acestui an. *** Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi că Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport, care aparține filialei locale a companiei ruse Lukoil. Termenul limită pentru ca Lukoil să accepte oferta statului este luni, 17 noiembrie, având în vedere că sancțiunile americane intră în vigoare pe 21 noiembrie. Republica Moldova a fost pusă în fața unor dificultăți majore odată cu anunțarea sancțiunilor americane, din cauza cotei mari de piață pe care o deține Lukoil și a faptului că multe instituții ale statului se alimentează cu combustibil de la furnizorul rus. Cea mai dificilă situație este la Aeroportul Chișinău, unde Lukoil este singurul furnizor. Autoritățile moldovene dau însă asigurări ca problema aeroportului va fi depășită odată cu preluarea de către stat a infrastructurii de aprovizionare cu kerosen a avioanelor. *** Un grup criminal organizat, din care fac parte și angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, a fost documentat de poliție pentru contrabandă cu țigarete, folosind ruta feroviară Chișinău–București, anunța un comunicat al Poliției. Au fost efectuate percheziții la domiciliile persoanelor vizate, în depoul de locomotive și vagoane din Chișinău, precum și în trenul de pe cursa Chișinău–București. „În urma acțiunilor a fost depistată o cantitate de peste 120 de mii de țigarete, ascunse și pregătite pentru a fi transportate prin contrabandă”, anunță Poliția. *** Republica Moldova va procura manuale de matematică din Estonia, care vor fi traduse și adaptate pentru elevii din clasele I–XII. Achiziția se va face cu suportul Uniunii Europene. Ministrul Educației, Dan Perciun, spune că până în 2027 va fi finalizat și noul curriculum școlar, inspirat din modelul estonian, transmite Radio Moldova. Oficialul recunoaște că sunt discipline la care Republica Moldova, citez, „nu știe încă să facă manuale”, motiv pentru care Ministerul a decis să renunțe la „experimentele locale”. Chișinăul este în proces de revizuire a curriculumului național, iar reforma are scopul „de a transforma educația într-un proces relevant pentru realitatea cotidiană, capabil să dezvolte gândirea critică și creativitatea elevilor”. Ministrul Educației a precizat că vor fi introduse mai multe discipline noi, precum educația financiară, educația pentru societate, educația media și pentru sănătate – domenii tot mai solicitate pe piața muncii și necesare pentru viața de zi cu zi, despre care, spune Dan Perciun, școala „a vorbit prea puțin până acum”. *** Republica Moldova va introduce peste un an, la început de 2027, sistemul de depozit pentru ambalaje, pentru a încuraja reciclarea. Sistemul presupune o garanție de 2 lei moldovenești, sumă echivalentă cu cei 50 de bani cât constituie garanția în România, la cumpărarea băuturilor în ambalaje de plastic, sticlă sau aluminiu, care va putea fi recuperată prin returnarea ulterioară. Autoritățile estimează că noul sistem, care funcționează deja în majoritatea statelor europene, va permite colectarea a 55% din ambalajele de sticlă și 60% din cele din plastic și metal. In doar trei ani, rata de colectare ar urma să atingă şi 80%.

Candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, propune un proiect de regenerare urbană a Bucureștiului. Liberalul declară că este un oraș care te agresează la orice pas. Ciprian Ciucu vorbește în interviu și despre relația cu Nicușor Dan și contracandidații săi din alegeri. Ciprian Ciucu, despre alegerile din București: ”Este un oraș dezordonat și dezorganizat, o problemă care pleacă din guvernanța lui, relația dintre Primăria Capitalei și sectoare și Primăria Capitalei și zona limitrofă din Ilfov, dar este multă dezordine și în Primărie, în Primăria Capitalei și în agențiile sale subordonate (...). La bază este și o problemă administrativă, care de-a lungul timpului a generat problemele structurale ale orașului nostru”. Despre Nicușor Dan: ”În această campanie, s-a pronunțat mai des numele Nicușor Dan, decât în campania pentru prezidențiale. Este o campanie în care domnul Dan este un actor foarte prezent (...). Și mai e ceva: pe mine mă susține Ilie Bolojan, premierul României, iar un primar, cum este primarul general, are nevoie mai degrabă de premier, decât de președinte, președintele având o funcție mai degrabă reprezentativă, într-o mare măsură, iar premierul mult mai executivă”. Despre PSD: ”Am informații din mai multe surse, din interiorul PSD, din mai multe organizații din București, că se strâng semnături și pe liste pe care apare numele candidatului PSD, dar și liste care nu au completat numele candidatului”.

Nu și-a cerut nimeni scuze la nivel înalt: nici premierul, nici ministrul de interne, remarcă Oana Sandu, jurnalistă care a documentat fenomenul violenței domestice. Avem 51 de cazuri de femicid anul acesta și o neputință  a forțelor de ordine de a interveni și a prinde criminalii. Femicididul este un fenomen pe care nu și-l asumă nimeni, spune jurnalista. Ce ar trebui să facă statul pentru orfanii speciali, co-victime în acest cazuri? Ce fac alte state pentru ei? Oana Sandu: "Pare că în punctul în care ne aflăm avem acest sistem de profesioniști care nu cred în acest risc, din păcate, și nu cred că violența domestică este ceva ce îi privește și pe ei. Cred că în continuare sunt părți ale societății noastre -și mai periculos este că sunt și profesioniști cu putere de decizie - care cred că violența domestică este o problemă privată și nu una publică.  E vorba de recunoaștere, de reparații și de o formă de dreptate. Până la urmă, dreptatea din partea societății, care contează mult mai mult pentru cei care au rămas și care poate să îi ajute pe toată durata vieții lor, înseamnă mai mult uneori decât anii pe care îi primește un criminal, decât o sentință grea.  Sigur că ne dorim și asta, dar nu asta ne ajută să ne trăim viețile pe mai departe, fiindcă acele persoane pe care le-am pierdut nu se vor mai întoarce niciodată înapoi.  Supraviețuitorii au nevoie de o recunoaștere din partea statului. Nimeni nu și-a cerut scuze pentru femeile care și-au pierdut viața în acest an în România. La un nivel mai mare mă refer. Deci e nevoie de o astfel de recunoaștere majoră.  Noi, ca cetățeni, putem să cerem până la urmă ca statul să facă anumite lucruri.  Dar, de exemplu, copiii despre care eu am scris nu beneficiază de niciun fel de serviciu adaptat, au primit doar acea monitorizare care se face în orice alt caz unde există o problemă socială, un telefon pe care uneori asistentul social îl dă o dată la trei luni și o întreabă pe bunica de peste 60 de ani care îngrijește doi copii de școală primară: cum o mai duce? Cam asta este tot. Nu există o consiliere terapeutică, consiliere psihologică.  Nu există o navigare socială. Mai amintesc aici de o tânără care, la vremea la care i-a fost ucisă mama de partenerul mamei avea 18 ani. Sora ei avea 13 ani. A intervenit de câteva ori în incidente violente de dinainte de crimă. A sunat la 112. Niște polițiști i-au spus ultima oară că ei nu se mai duc pentru că asta e, o să ne ducem când va fi moartă mama ta... Și această fată și sora ei au trăit trei luni, până acest criminal a fost arestat, în același oraș cu acest individ, pentru că fusese sub control judiciar, deci nu fusese reținut. Cam ăsta este nivelul de înțelegere a ce ar trebui noi să oferim supraviețuitorilor unor crime. Rep: Și dacă ar fi să tragem niște concluzii. Spuneați că nimeni nu și-a cerut scuze la nivel înalt, pornind de la ultimul caz. Într-adevăr, ce am văzut diferit a fost că s-a intrat așa, un pic în vrie și de la București s-au trimis anchetatori să se vadă ce s-a întâmplat acolo, că erau două ordine de restricție. E un prim pas?  Oana Sandu: Eu cred că e un pas foarte, foarte, foarte mic și cred că e doar un act de imagine. Nu văd o concretețe, nu văd o importanță. Un prim pas ar fi ca premierul și ministrul de Interne să facă o conferință de presă și să explice ce s-a întâmplat în aceste cazuri mai mediatizate, unde au existat și ordine de protecție, unde au existat și un mandat de căutare a acelui om care a ucis. Să ne spună unde este acel bărbat și să ne spună care este planul. Pentru că eu înțeleg din câteva comunicate răzlețe că există un plan în poliție, că ei totuși fac ceva. Dar care este acel plan? Adică dacă tu dai niște comunicate sau vorbești cu doi-trei jurnaliști, asta nu înseamnă o informare la nivel național.  Până la urmă, în vară, când am avut acea crimă din Cosmopolis, care la fel a fost în plină stradă, am crezut că lucrurile se vor schimba, dar eu nu văd o acțiune puternică din partea statului. Noi contabilizăm, noi arătăm mai mult poate decât în alți ani, iar asta înseamnă că și alți agresori care acum sunt agresori sunt încă criminali prin mai multă putere, pentru că observă că, iată, cineva nu e prins după atâtea luni. Sau dacă a a făcut-o altcineva, de ce n-aș face-o și eu pân la urmă? Și atât timp cât nu ai pe cineva puternic, un premier, un ministru de interne care să arate cu adevărat toleranță zero față de acest fenomen, nu din cuvinte, că s-au mai folosit cuvintele astea: avem toleranță zero față de violența împotriva femeilor. Nu e real, nu avem toleranță zero. Și iată, ne-a arătat incidentul la finele săptămânii trecute. Ce am mai putea face este ca atunci când se organizează proteste să mergem. E nevoie ca și noi să fim mai mult în stradă. Fiecare dintre noi și să ne gândim că chiar și cu unul în plus, am putea să ajutăm. Din păcate, având în vedere că nu există schimbări din partea statului, cumva asta ne face și pe noi mai neputincioși și cu mai puțină implicare civică.... Nu știu unde ne îndreptăm, dar lucrurile nu arată deloc bine. 

Platforma Romania Unfolds explorează soluţii energetice verzi — precum biogazul, energia geotermală şi fotovoltaică — pentru a reduce costurile, emisiile şi dependenţa de surse externe, transformând infrastructura energetică a ţării.  Dacă vrei să-ţi faci casa mai „smart” şi eficientă energetic poți începe printr-o evaluare a locuinţei: - verifică izolaţia, ferestrele, sistemele de încălzire/ventilaţie; - apoi gândeşte-te la instalarea unui sistem de monitorizare şi control al consumului (termostat inteligent, senzori). - apoi, poţi adăuga treptat surse regenerabile precum panouri solare, pompa de căldură şi sisteme de stocare, dacă bugetul îți permite...   Poți afla mai multe aici

Jurnal de știri

Camera inferioară a Parlamentului Kazahstanului a adoptat miercuri o lege care interzice „propaganda LGBT” online sau în mass-media, impunând amenzi pentru contravenienți și până la 10 zile de închisoare pentru recidiviști, relatează din Astana agenția Reuters.  Legea seamănă cu legile adoptate în țări precum Rusia, Georgia și Ungaria și urmează să fie trimisă Senatului kazah, unde este probabil să fie adoptată.Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, a cărui semnătură este necesară pentru ca proiectul să devină lege, a subliniat în repetate rânduri în ultimele luni necesitatea de a susține ceea ce el numește „valori tradiționale”.Parlamentul, care este controlat de partidele loiale lui Tokayev, a votat în unanimitate în favoarea interdicției.Votul din camera inferioară coincide cu vizita președintelui Kassym-Jomart Tokayev la Moscova unde s-a întâlnit cu președintele Putin și a semnat o declarație privind ridicarea relațiilor interstatale dintre Kazahstan și Rusia la nivelul unui parteneriat și alianță strategică cuprinzătoare.Grupurile pentru drepturile omului au criticat adoptarea proiectului de lege împotriva „propagandei LGBT”. Parteneriatul Internațional pentru Drepturile Omului, cu sediul în Belgia, a declarat că acesta ar „încălca în mod flagrant angajamentele internaționale ale Kazahstanului privind drepturile omului”.O țară majoritar musulmană, dar în mare parte seculară, Kazahstanul a legalizat homosexualitatea în anii 1990, deși atitudinile rămân profund conservatoare.Ministrul Educației din Kazahstan, Gani Beisembayev, vorbind în sprijinul proiectului de lege, le-a declarat parlamentarilor: „Copiii și adolescenții sunt expuși zilnic la informații online care le pot afecta negativ ideile despre familie, moralitate și viitor”. Festivalul de carte Francofest de la Erevan prezintă primul câștigător al selecției armene pentru Premiul Goncourt În toamna anului 2024, Armenia a devenit a 39-a țară care și-a organizat propria selecție în cadrul celui mai prestigios premiu literar din Franța, Goncourt. Principiul este același peste tot: un juriu format din studenți francofoni citește opt cărți alese de Academia Goncourt, dintre care este selectat câștigătorul. În luna martie 2025 a fost anunțat primul câștigător al Premiului Goncourt din Armenia: romanul Jacaranda de Gaël Faye, care va fi prezentat cititorilor în traducere la festivalul internațional de carte Francofest 2025. Festivalul va avea loc pe 15 noiembrie la Erevan, relatează Armenpress.  Artak Aleksanyan, director fondator al editurii Newmag, a subliniat importanța selecției armene la Premiul Goncourt din mai multe puncte de vedere : în primul rând, pentru cititori, care au ocazia să descopere opere noi, premiate și de înaltă calitate; în al doilea rând, pentru scriitorii armeni, care pot observa tendințele din lumea francofonă; și, în final, pentru industria cărții. Aleksanyan a anunțat, de asemenea, că anul acesta, scriitorul și filosoful francez Pascal Bruckner va veni în Armenia pentru a participa la prezentarea traducerii în limba armeană a cărții sale Mon petit mari (tradus în română cu titlul Iubito, eu mă micșorez). 

Stejarii dispută mâine al doilea test al toamnei, cu Statele Unite, la o săptămână distanță după victoria cu Canada. Înaintea partidei, TVR Sport va retransmite de la ora 11.00, un meci de referință din istoria rugbiului românesc : marea victorie din 1980 obținută în fața Franței, 15-0, cea mai mare diferență de scor înregistrată în favoarea noastră, în istoria întâlnirilor directe. Tudor Furdui l-a intervievat pe jurnalistul Octavian Pescaru, cel care va fi în studio alături de eroii României de atunci, Mircea Paraschiv și Sorin Fuicu, și care va comenta, de la ora 17.00, amicalul România-SUA

Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) - EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) - Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz: 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12% (CursDeGuvernare) - Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) - Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) Documentul, care poate fi consultat pe site-ul președinției, consacră termenul de independență solidară, vorbește pe larg despre războiul hibrid și subliniază încă o dată importanța apartenenței României la structurile NATO și Uniunea Europeană. Lipsește prezentarea unei viziuni despre ce se va întâmpla în situația în care țara noastră va fi victima unui atac militar.  Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-o discuție cu Spotmedia.ro, laudă inițiativa lui Nicușor Dan de a pune în dezbatere publică noua strategie națională de securitate a României. E pentru prima dată în istoria recentă când un președinte face un astfel de gest, solicitând opiniei publice reacții și puncte de vedere în raport cu un document vital pentru statul român. EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) ”Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” a fost asumat de către șefa Instanței Supreme, Lia Savonea, nu de către Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ, a confirmat chiar Lia Savonea pentru G4Media.ro. Documentul, prin care se cer mai mulți bani pentru magistrați, a fost propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și reprezentanții Executivului și ai Coaliției. Întâlnirea a fost mediată de președintele României, Nicușor Dan. Șefa ÎCCJ susține că este atributul președintelui Instanței Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelate puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condițiile în care ÎCCJ, nu CSM,  este ordonatorul principal de credite pentru instanțele de judecată. Se vede o luminiţă: economia României dă primele semne de revenire în ciuda pesimismului cvasitotal. Industria are cea mai bună creştere din ultimul an, iar exporturile cresc (Ziarul Financiar) În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%. În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere. Datele INS, citate de ZF, arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an.  Asta arată că, în ciuda pesimismului general, „Dracul nu e chiar atât de negru”, cum se spune în popor, când poporul vrea să-şi întărească inima. Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz compania Aquila: (CursDeGuvernare) 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12%. Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a companiilor cu afaceri mai mari de 50 de mil. euro, aplicat din 2024 de Guvernul României cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor”. Integral pe pagina CursDeGuvernare. Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) Vizita premierului moldovean la București a confirmat orientarea pro-europeană a Chișinăului. Liderii români au reafirmat sprijinul pentru integrarea în UE, energie și infrastructură, iar expertul Nicolae Tibrigan explică în ziarul Adevărul mizele politice, presiunile rusești și vulnerabilitățile Moldovei. Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) România este și rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al R. Moldova, a spus ieri premierul Ilie Bolojan după discuțiile pe care le-a avut cu noul șef al guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Șeful cabinetului de la Chișinău și-a început declarațiile de la Palatul Victoria spunând că „Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc” și chiar mai mult, R. Moldova „a devenit dintr-un consumator vulnerabil, un partener regional activ” și „un partener cheie” în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. În mod neașteptat, primul-ministru moldovean a declarat că țara sa vrea să ia parte la construcția unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acolo funcționează primele două reactoare, în vreme ce unitățile 3 și 4 sunt în lucru. România a mai discutat serios despre investiții străine la Cernavodă doar cu Beijingul pe vremea când era Victor Ponta Premier, iar ulterior cu Statele Unite despre contrucția unor minireactoare. O investiție a R. Moldova la Cernavodă e însă ceva nou: o formulă prin care cele două state ar putea deveni mai apropiate, prin care R.Moldova ar avea asigurată suficientă energie pentru consumul țării de la un singur reactor. Deocamdată nu e nimic sigur, dar nu există motive pentru respingerea acestei propuneri, cu toate că un risc tot există, dacă la următoarele alegeri, de pildă, ar veni formațiuni pro-ruse la conducerea țării, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW la București.

Scandalul Epstein zguduie lumea politică americană după publicarea miercuri a unor noi documente în Camera Reprezentanților. E-mailurile ridică semne de întrebare serioase despre Donald Trump și despre ce știa în legătură cu activitățile prădătorului sexual, care s-a sinucis în închisoare în 2019. Comentatorii remarcă diviziunea din rândul republicanilor, înainte ca în Camera Reprezentanților să se voteze declasificarea întregului dosar Epstein. ”Dezvăluirile reaprind semnele de întrebare despre relația trecută dintre Donald Trump și agresorul sexual”, scrie Le Monde. ”Într-unul dintre emailuri, Jeffrey Epstein laudă tăcerea actualului președinte american și susține că o victimă „a petrecut ore întregi” la el acasă, în compania lui”. „Donald Trump știa despre abuzurile sexuale asupra minorilor”, chiar dacă „nu a participat niciodată”. Practic, aceasta este ceea ce susține infractorul sexual american Jeffrey Epstein într-o serie de e-mailuri care îi sunt atribuite, relatează la rândul său The Washington Post. Ziarului britanic The Mirror relatează că dezvăluirile includ un e-mail revelator de la Epstein către Ghislaine Maxwell din aprilie 2011. Aceasta este o fostă persoană din înalta societate britanică și americană, condamnată în 2021 pentru trafic sexual de fete minore pentru Jeffrey Epstein. Anunț prin care FBI invită toate posibilele victime ale agresorului sexual Jeffrey Epstein să facă plângere împotriva acestuia, 28 august 2019; Sursa: X/FBI New York   Potrivit ziarului, acesta îl descrie pe Trump drept „câinele care nu a lătrat” și susține că a petrecut „ore întregi la mine acasă”. Fostul prinț Andrew reapare și el în e-mailuri, spunându-i lui Epstein că nu are „nimic” de-a face cu acuzațiile de abuz sexual împotriva sa și implorându-l să „spună asta”. Time amintește că dosarul s-a aflat în centrul discuției publice, ”inclusiv în rândul bazei MAGA a lui Trump”. ”Scandalul a fost alimentat și mai mult de dezvăluirea unei scrisori a lui Trump de ziua de naștere a lui lui Epstein. Trump a negat că ar fi scris-o. Time invocă și acuzațiile lansate de către ”miliardarul din domeniul tehnologiei și fostul aliat al lui Trump, Elon Musk, în timpul conflictului lor public de la începutul acestui an”. The Hill notează că ”Trump a negat că ar fi apropiat de Epstein, deși cei doi au fost fotografiați împreună de multe ori de-a lungul anilor. Trump a declarat că i-a interzis lui Epstein să intre în clubul său Mar-a-Lago după ce finanțatorul a „furat” tinere care lucrau la spa-ul clubului”. Newsweek vorbește despre o adevărată ”rebeliune republicană” după ce s-a anunțat că în Camera Reprezentanților se va vota săptămâna viitoare un proiect de lege care obligă la publicarea dosarelor complete ale Departamentului de Justiție privind cazul Epstein. Trump i-a acuzat pe democrați că „încercă să aducă în discuție farsa lui Jeffrey Epstein” și i-a avertizat pe colegii săi republicani: „Doar un republican foarte rău sau prost ar cădea în această capcană”. Și Politico este de părere că „republicanii trebuie să se aștepte la dezertări în masă”. Cinci surse anonime din cadrul partidului, care au vorbit cu agenția media americană, au declarat că „mai mulți oficiali republicani de rang înalt cred că între cincizeci și o sută dintre membrii lor ar putea vota pentru măsură”. (Sursa: Courrier International).

Se schimbă echilibrul politic în Parlamentul European? După luni agitate, care au început odată cu învestirea noii comisii Von der Leyen, tema revine puternic în actualitate. Aceasta, după ce joi, Partidul Popular European (PPE) a reușit să treacă pachetul de simplificare birocratică, propus de Comisie, cu voturile dreptei eurosceptice. Partenerii tradiționali de coaliție au fost lăsați pe dinafară. După cum constată Euractiv, rezultatul pune la îndoială majoritatea parlamentară din spatele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și marchează un pas înainte în coordonarea dintre centrul politic al UE și extrema dreaptă din Parlament. Rezultatul evidențiază disponibilitatea PPE de a-și abandona aliații tradiționali din coaliția de centru, notează și Politico. Pe scurt: votul de joi a vizat reducerea drastică a obligațiilor companiilor de raportare a amprentei carbon. De asemenea, au fost eliminate planurile obligatorii de tranziție climatică pentru companii, în conformitate cu obiectivele UE și ale Acordului de la Paris. Un număr de 382 de deputați europeni au votat pentru, 249 au fost împotrivă și 13 s-au abținut. Pachetul de simplificare a fost propus de Comisia Europeană în februarie, în cadrul eforturilor de creștere a competitivității economiei blocului.   Inițiativa a fost intens negociată în cadrul coaliției majoritare, alcătuită din PPE de centru-dreapta, social-democrații (S&D, centru-stânga), liberalii centriști din Renew și grupul Verzilor. Negocierile nu au înaintat deloc, așa că PPE a privit către dreapta și a reușit să treacă legea cu ajutorul conservatorilor dar și al grupurilor din dreapta eurosceptică - Patrioții și Europa Națiunilor. Însă și unii liberali au votat în favoarea modificărilor. O agendă ”trumpistă”? Imediat după vot, grupul PPE și-a arătat satisfacția, postând pe pagina sa că și-a respectat promisiunile. ”Astăzi este o zi bună pentru întreprinderile și competitivitatea europeană. Astăzi am dat rezultate. Am readus competitivitatea pe ordinea de zi și am demonstrat că Europa poate fi atât sustenabilă, cât și competitivă”, a declarat deputatul european Jörgen Warborn, negociator principal al Parlamentului pentru acest dosar. Cu totul altfel se văd lucrurile din zona de centru-stânga. Ana Catarina Mendes, vicepreședinta S&D, a deplâns faptul că PPE a trecut pachetul legislativ prin colaborarea cu extrema dreaptă eurosceptică. ”Făcând echipă cu extrema dreaptă, aceștia implementează o agendă trumpistă fără reguli și obligații, demontând standardele UE și modelul nostru de societate”. Ea spune că s-ar fi putut găsi un compromis bun ”între simplificare și protejarea cetățenilor”, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza popularilor europeni.   ”PPE trebuie să se întrebe dacă dorește cu adevărat să se lege de forțe de extremă dreaptă pentru câștiguri pe termen scurt”, a avertizat reprezentanta socialistă. Pachetul legislativ urmează să intre acum în procedura de mediere cu Consiliu. În timp ce consecințele politice urmează să se facă vizibile în Parlamentul European. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Companiile rusești Lukoil și Rosneft ar trebui să își vândă activele pe care le au în diverse țări. Este condiția impusă la sfârșitul lunii octombrie a.c. de SUA, intenția sancțiunii fiind ca firmele din domeniul energetic, cele mai mari din Rusia, să nu mai poată finanța efortul de război. Timpul este scurt. Într-o săptămână ar trebui găsite soluțiile, dacă termenul sancțiunii nu va fi prelungit. Unii experți interpretează ofertele de vânzare ca niște chilipiruri, dar în cazul Lukoil, companie care este prezentă și în România și deci mai interesantă și pentru piața locală, situația este complicată. Cu această ocazie, putem vedea cât de extinsă este activitatea Lukoil în lume. Compania fondată în anul 1991, al doilea producător rusesc de petrol după Rosneft, este o companie integrată, care include întregul lanț de valoare, de la explorare și exploatare, până la rafinare și distribuție. În Africa, Lukoil este foarte prezentă în domeniul petrolului și gazelor naturale. În Camerun, compania rusească deține o treime dintr-un important perimetru de gaze din zona offshore. În Egipt, Lukoil operează două câmpuri de gaze. De asemenea, compania rusească are exploatații energetice în Nigeria și Ghana, iar din Congo obține gaz natural lichefiat. Se poate spune că Lukoil a fost bine primită în statele africane bogate în resurse energetice. De fapt, este o strategie a companiei rusești care după anul 2022 și-a extins operațiunile în Africa tocmai pentru a încerca să își diversifice zonele geografice în care este prezentă și sursele de obținere a veniturilor. Calculul a fost ca afacerile în scădere din Europa să fie compensate prin creșterea pe alte piețe. Retragerea Lukoil din Africa, dacă se va întâmpla, creează o oportunitate pentru companiile europene, în special de gaze naturale. Începând cu anul viitor, statelor europene li se interzice să încheie noi contracte de aprovizionare cu gaze din Rusia, iar contractele de lungă durată se mai pot derula până la 1 ianuarie 2028. Pentru europeni, retragerea Lukoil din Africa are o miză dublă: pe de o parte, se poate asigura o zonă de asigurare alternativă, importantă în contextul în care Uniunea Europeană vrea să reducă la minimum aprovizionarea cu materii prime energetice din Rusia. Pe de altă parte, companiile europene vor avea oportunitatea să achiziționeze participații la proiectele energetice din Africa și să exploateze unele resurse alături de parteneri locali. Că firmele europene vor folosi sau nu această șansă rămâne de văzut. Deocamdată, de activele deținute de Lukoil în Africa sunt interesați mulți investitori. Să ajungem în România. Lukoil are o rafinărie cu o cotă de piață de 20%, un număr de 320 de benzinării, care dețin o cotă de piață de 10% și o participație de 87% din perimetrul offshore Trident, restul aparținând Romgaz. Într-o analiză publicată în revista NewMoney, avocata Oana Ijdelea, specializată în domeniul energetic, arată că Lukoil România este doar o verigă într-un lanț complex, cu structuri de proprietate încrucișate, vehiculate prin firme din Elveția, Cipru și Olanda. Concluzia: este greu de spus ce ar cumpăra un eventual investitor, cu atât mai mult statul român existând riscul ca operațiunile comerciale să continue nestingherite, dar sub altă formă. Fără îndoială, miza cea mai mare a activelor Lukoil în România este participația la perimetrul Trident, un zăcământ estimat la 30 miliarde de metri cubi de gaze. Marea întrebare este la ce preț s-ar putea răscumpăra investiția de până acum a Lukoil știind că plata efectuată de Romgaz către Exxon a stârnit multe controverse. Statul român ar putea să se implice în cazul Lukoil printr-o preluare a companiei, fie prin administrare temporară, fie printr-o „naționalizare tehnică”, după cum explică Oana Ijdelea. În concluzie, sunt multe variante de luat în calcul și multe neclarități.

Ovidiu Nahoi discută cu expertul în securitate națională Iulian Fota, despre vizita la București a secretarului general NATO Mark Rutte. El explică de ce perspectivele de securitate rămân îngrijorătoare, în ciuda asigurărilor date de liderii politici.

Jurnal de știri

Medierea presedintelui intre liderii Coalitiei si magistrati nu a functionat. Deși politicienii ar fi de acord cu majorarea perioadei de tranziție, nu acceptă cererea magistraților de a crește valoarea pensiei față de cea din proiectul Guvernului Bolojan.  Propunerea guvernului, de 70% din ultimul salariu net, a fost respinsa de CCR.   Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, dă asigurări că prețurile carburanților la pompă nu vor exploda În Guvern s-a făcut deja un grup de lucru și se pregătește un proiect de lege pentru a limita eventuale efecte ale decizie Lukoil de a-si vinde activele străine după sancțiunile impuse de SUA. Gigantul rus are în România un lanț de 300 de benzinării și deține rafinăria Petrotel care rafinează 20% din consumul intern. Franţa comemorează cele mai sângeroase atentate din istoria ţării În seara zilei de 13 noiembrie 2015, seria de atacuri jihadiste începută la Stade de France şi terminată în baia de sânge de la sala Bataclan s-a soldat cu 132 de morţi – printre care şi doi români - şi peste 400 de răniţi. Din comandoul de 9 terorişti islamişti, doar unul a supravieţuit. Salah Abdeslam a fost judecat şi condamnat la închisoare pe viaţă fără posibilitate de eliberare condiţionată. Coalitia la guvernare din Germania a ajuns la o intelegere privind serviciul militar Toţi tinerii de 18 ani, bărbaţi şi femei, vor trebui să completeze un chestionar despre abilităţile şi disponibilitatea lor de a se înrola. De asemenea, bărbaţii cu acea vârstă vor fi convocaţi pentru un examen medical. Voluntarii vor primi o soldă lunară de 3.000 de dolari. Acordul urmează să fie supus aprobării parlamentului.