Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Miniștrii transporturilor din Bulgaria și Macedonia de Nord au semnat un acord important pentru construcția unui tunel feroviar între cele două țări. Este vorba despre tunelul Deve Bair - parte a Coridorului European VIII.  Lungimea tunelului va fi de 2,4 km, jumătate aflându-se în Bulgaria, jumătate în Macedonia de Nord. Pentru a lega sistemele feroviare ale celor două țări însă, în afară de tunel, mai este nevoie de construcția unei linii de 24 de kilometri pe teritoriul Macedoniei de Nord și o linie de 2,5 kilometri pe teritoriul Bulgariei. Pe întreaga lungime de 250 de kilometri între Sofia și Skopje sunt și foarte multe secțiuni care trebuie modernizate. Costul total al construcțiilor noi și a modernizării porțiunilor existente se estimează la peste 2 miliarde de euro și rămâne neclar când se va putea călători cu trenul între cele două țări.  Proiectul de a lega Sofia și Skopje pe cale ferată există de mai mult de 120 de ani, însă a fost oprit de nenumărate ori din motive politice. Acum speranța este că perspectiva aderării Macedoniei de Nord la UE va obliga Skopje să prioritizeze proiectul. Legătura feroviară este parte din Coridorul VIII care trebuie să lege Marea Neagră de Marea Adriatică. „Partea feroviară a Coridorului VIII are aproximativ 1.350 km lungime, dintre care 747 km se află pe teritoriul bulgar”, a explicat viceprim-ministrul bulgar Grozdan Karadzhov.„Coridorul feroviar nr. VIII este unul dintre cele mai importante coridoare de transport transeuropene, el are o importanță strategică, economică și geopolitică pentru întreaga regiune a Balcanilor”, a declarat ministrul transporturilor din Macedonia de Nord, Alexander Nikoloski. În Turcia insecuritatea economică și legăturile culturale cresc cererea pentru aur Fluctuațiile recente ale prețului aurului sunt monitorizate îndeaproape de cetățenii turci. Turcia este una dintre țările cu cea mai mare cerere de aur la nivel global, după India și China, relatează Deutsche Welle în limba turcă. Potrivit lui Fatih Karahan, guvernatorul Băncii Centrale a Republicii Turcia, se estimează că cetățenii turci au economii în aur de aproximativ 500 de miliarde de dolari. Potrivit experților, atât din cauza insecurității economice, cât și a valorii culturale atribuite aurului, cererea de aur va continua să crească în Turcia.Profesorul Sinan Alçın din Universității Kültür din Istanbul susține că aurul este un instrument de economisire care oferă securitate pe termen lung societății turce, mai mult decât o investiție pe termen scurt. Din cauza inflației foarte mari din Turcia în ultimii ani, oamenii consideră deținerea de aur cea mai bună garanție pentru protejarea economiilor. Mai mult, potrivit profesorului în Turcia, ca parte a Orientului, pe lângă valoarea sa materială, aurul are și o valoare culturală. Experții observă și o altă motivație pentru interesul puternic al cetățenilor turci pentru aur: deținerea de aur fizic nu este supusă nici unui control fiscal. De aceea, chiar și când prețul lui crește, oamenii continuă să-l caute. Marele interes al turcilor pentru aur are un efect negativ asupra economiei țării: el alimentează dependența economiei de valuta străină, pentru că Turcia este un importator net de aur și pe măsură ce cererea internă de aur crește, importurile de aur cresc și ele. Experții turcii observă că cererea de aur este în creștere nu numai din partea investitorilor individuali, ci și din partea băncilor centrale globale în lumea întreagă. Tarifele impuse de președintele american Trump, incertitudinile geopolitice și economice tot mai mari din China și India, cei mai mari cumpărători ai metalului prețios, și riscurile inflaționiste ascendente continuă să mențină cererea de aur. 

Guvernul ar trebui să-și asume răspunderea pentru legea pensiilor magistraților, spune la RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. El crede că propunerile magistraților sunt inechitabile și exagerate. Csoma Botond, despre pensiile magistraților: ”Din câte am înțeles, magistrații ceruseră ca pensia lor să fie de 65% din venitul brut. Ceea ce înseamnă că ar fi, după anumite calcule, 97%-98% din ultimul venit net, ceea ce considerăm că nu este echitabil. Considerăm că pensia ar trebui să fie undeva la 70%-75% din venitul net”. Deputatul UDMR crede că ”această coaliție de guvernare nu are altă soluție decât să elaboreze un nou proiect și sigur, să trimită acel proiect CSM-ului, să vedem CSM-ul în cât timp va aviza acel proiect, vor avea nevoie de 30 de zile sau vor proceda mai rapid și după aceea să-și asume răspunderea în Parlament pentru acel proiect”. Despre reforma administrației publice locale: ”Decizia este reducerea cu 10% a posturilor efectiv ocupate în administrația publică locală. Vor exista în anul 2026 două opțiuni: ori se reduce numărul de angajați de la o unitate administrativ-teritorială ori se reduce anvelopa salarială cu 10%. Aceste opțiuni vor exista numai în anul 2026. Începând din anul 2027, trebuie făcută reducerea efectivă a personalului. După calculele făcute în coaliție, aceste măsuri ar genera o economisire de 1,4 miliarde de lei la bugetul de stat”.

România va conta în meciul crucial de sâmbătă din Bosnia pe Ianis Hagi.  Căpitan și „decar” la Națională, Hagi junior traversează o perioadă excelentă la echipa sa de club Alanyaspor, într-un campionat, cel din Turcia, în care și tatăl său a excelat. Ianis Hagi își dorește enorm ca România să se califice la Campionatul Mondial de la anul. Ianis Hagi a ajuns la maturitatea fotbalistică. La 27 de ani, Ianis nu mai este băiatul lui tata, ci un jucător de bază al Naționalei lui Mircea Lucescu, care va disputa peste două zile un meci decisiv cu Bosnia în calificările Mondialului din 2026. România trebuie să obțină neapărat cele 3 puncte la Zenica pentru a păstra șanse de calificare la turneul final. Ianis Hagi își dorește enorm să ajungă cu Naționala pe tărâm american la 32 de ani, după ce tatăl său a condus România la cea mai bună prestație a sa la un Campionat Mondial. Atunci, în 1994, România cu Gică Hagi căpitan, a ajuns până în sferturile competiției impresionând toată lumea, o performanță despre care se vorbește la superlativ și astăzi, și nu numai în România. Dacă se va califica cu Naționala, Ianis va închide definitiv gurile rele ale celor care spun că fără ajutorul tatălui său și fără să aibă numele părintelui nu ar fi devenit fotbalist. Este de fapt greșeala celor care fac comparații în fotbal în perioade de timp total diferite. Ce a fost odată nu mai e valabil acum. Fotbalul a evoluat iar Hagi Jr. este un jucător modern ca profil, talentat, muncitor, înclinat spre combinații și creativitate. În plus șutul său este devastator. Dealtfel, el a înscris un eurogol în ultima etapă a campionatului Turciei : Trabzonspor - Alanyaspor 1-1. O torpilă cu stângul direct la păianjen care l-a lăsat pe goalkeperul Andre Onana un simplu spectator. Ianis recunoaște ca traversează o perioadă bună la echipa sa de club Alanya: „Mă simt bine la Alanya, sunt fericit și cred, din punctul de vedere al performanței de pe teren, că meritam să fim mai sus. Creștem împreună, încep să înțeleg cerințele din campionatul Turciei. Sperăm ca la finalul sezonului să se reflecte în clasament evoluțiile noastre din teren”, a spus Ianis Hagi Ianis , căpitan și „decar” la Națională Ianis e anunțat titular în Bosnia, ținând cont de randamentul pe care l-a oferit la ultima acțiune a echipei naționale. Cu Austria, Ianis i-a pasat decisiv fostului său coleg de la Viitorul, Virgil Ghiță, cel care a înscris golul victoriei în prelungirile partidei. Hagi Jr. recunoaște că nu i-a fost deloc ușor în această vară când nu avea echipă: ”Pentru mine, revenirea la Națională a însemnat enorm. A fost acea accidentare, apoi situația din vară și nu am putut fi convocat. Mereu am fost tipul care să joace pentru echipă și să ajute. Mereu vin deschis să ajut echipa”. Căpitan și „decar” la Națională, Ianis a vorbit și despre plăcerea de a se afla întotdeauna sub presiune. “Consider că presiunea este o binecuvântare, trebuie să o cauți pentru că ea te face mai bun. Am crescut cu această presiune, fără să vreau. Mă simt bine când este pe umerii mei. Simt că an de an devin mai matur, până la urmă sunt la al 11-lea sezon la seniori. Este un vis devenit realitate faptul că sunt căpitan, de mic copil mi-am dorit asta. Îmi trăiesc visul.” Ianis Hagi a spus că meciul de sâmbătă din Bosnia nu trebuie considerat ca o revanșă ținând cont că adversarii s-au impus la București „Trebuie să ne câștigăm meciul în Bosnia. Așa cum ei au câștigat la noi, așa vrem și noi să batem la ei. Orice șansă pe care o avem trebuie să o fructificăm. Apoi vedem unde vom termina, dar cred că ne putem califica”.

Să plătești pentru a ucide oameni din plăcere. Pare un scenariu de film. Dar o anchetă deschisă de procurorii italieni arată că astfel de lucruri s-ar fi putut petrece în realitate, în timpul războiului din Bosnia. Ceea ce trebuie să ne dea mult de gândit. Procurorii din Milano au deschis o anchetă asupra unor italieni care ar fi plătit membri ai armatei sârbe bosniace pentru călătorii la Sarajevo, astfel încât aceștia să poată ucide cetățeni în timpul asediului de patru ani al orașului, în anii 1990. Știrea este cu adevărat terifiantă, pentru că nu mai este vorba doar despre părțile aflate în conflict, fiecare cu motivațiile sale. Aici este vorba despre oameni care au plătit special ca să ucidă din plăcerea de a ucide.   După cum relatează ziarul britanic The Guardian, este vorba despre așa-numiții „turiști lunetiști”. Se presupune că au participat la masacru după ce au plătit sume mari de bani soldaților armatei lui Radovan Karadžić, fostul lider sârb bosniac, care în 2016 a fost găsit vinovat de genocid și crime împotriva umanității Acești ”turiști” ar fi fost transportați pe înălțimile din jurul orașului Sarajevo, controlate de armata sârbă, astfel încât să poată trage în populație, din plăcere. Capitala Bosniei se află într-o ”căldare” înconjurată de munți. Armata sârbă a cucerit înălțimile dar a considerat prea periculos să se aventureze în orașul cu străzi înguste și întortocheate, unde apărătorii puteau organiza ambuscade la orice colți. Sârbii au gândit că, dacă vor ține orașul sub asediu, acesta se va preda, în cele din urmă. Nu s-a întâmplat. Sarajevo a rezistat aproape patru ani, din aprilie 1992 până în februarie 1996, celui mai lung asediu din istoria modernă. În acest timp, lunetiștii aflați pe înălțimi au terorizat orașul împușcând la nimereală oameni de pe străzi, inclusiv copii, de parcă ar fi fost vorba de un joc video. Peste 10.000 de civili au fost uciși. Procurorul italian care a reușit să deschidă cazul, după 30 de ani de muncă laborioasă pentru strângerea probelor, a afirmat că mulți dintre cei implicați erau italieni, dar au fost și germani, francezi, englezi, oameni din țări occidentale. Cum de a fost posibil? Ei bine, una dintre explicații ține de conștiința impunității. Pur și simplu, acești oameni cu porniri sadice s-au dus să omoare semeni de-ai lor știind că nu vor plăti pentru asta. Iar aceasta trebuie să ne pună serios pe gânduri. Pentru că pe astfel de oameni, gata să facă răul dacă știu că nu vor fi pedepsiți, se bazează toate tiraniile și regimurile criminale ale lumii. Oamenii aceștia există peste tot. Și dacă nu acționează, este pentru că știu de existența unor garanții legale și democratice care ar putea duce la condamnarea lor, în cele din urmă. Dar dacă un tiran sau un regim criminal le vor da mână liberă, atunci ei nu se vor da înapoi de la nicio atrocitate.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Scandalul de corupție din Ucraina atrage atenția presei internaționale. Principalele agenții anticorupție din Ucraina au anunțat luni că au descoperit o schemă majoră în care furnizorii companiei de stat Energoatom erau obligați să plătească mită pentru a-și menține contractele. Unul dintre cei implicați este un apropiat al președintelui Zelenski. Ministrul Justiției a fost suspendat din funcție. Scandalul este o piatră de încercare pentru președintele Zelenski, spun comentatorii. După cum transmite NBC News, ancheta prevestește o confruntare de mare amploare pe tema corupției în Ucraina, în timp ce țara se luptă să-și mențină sprijinul occidental în lupta sa împotriva Rusiei. Războiul a afectat infrastructura energetică țării. Printre cei acuzați de implicare se numără Timur Mindich, un om de afaceri cu legături cu Zelenski, au declarat procurorii. ”Scandalul de corupție îl pune la încercare Zelenski”, apreciază Euractiv. Provocările vin într-un moment critic pentru Zelenski,  care a rămas popular și în mare parte necontestat de la invazia din 2022. Potrivit The New York Times, ”comunicatul de presă al agențiilor anticorupție și videoclipurile realizate cu măiestrie care au urmat au arătat că instituțiile continuă să investigheze schemele și după ce dl Zelenski a dat înapoi în eforturile legislative de neutralizare a agențiilor. Acesta, după ce tinerii ucraineni au ieșit în stradă, spunând că democrația țării trebuie protejată. Citeste siZelenski despre schema de corupţie la scară largă din sectorul energetic al Ucrainei: Trebuie să existe condamnări Când dl Zelenski a luat măsuri pentru a paraliza agențiile anticorupție, acestea investigau membri ai cercului său apropiat, potrivit activiștilor anticorupție. Timur Mindich, care este coproprietar al unui studio de televiziune înființat de dl Zelenski, face obiectul unei anchete la scară largă, potrivit ziarului Ukrainska Pravda. Ziarul american mai notează că un anchetator anticorupție, arestat în iulie pe baza a ceea ce susținătorii săi numesc acuzații motivate politic a fost implicat în ancheta privindu-l pe dl Mindich, a declarat Yaroslav Zhelezniak, un membru al opoziției în Parlament.   ”Dar este Zelenski implicat?” – întreabă Politico. ”Nu direct. Zelenski a salutat ancheta, spunând în discursul său obișnuit de seară către națiune că acțiunile împotriva corupției sunt binevenite”.   Și Politico amintește că în vară, biroul lui Zelenski și parlamentul de la Kiev au încercat să atace independența celor două organisme anticorupție. ”Această mișcare a coincis cu semne că organismele de supraveghere anchetau persoane din apropierea președintelui și a provocat primele proteste stradale majore antiguvernamentale de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022”. Potrivit Los Angeles Times, procurorii  suspectează că mai mulți oficiali de rang înalt și-au folosit conexiunile pentru a „menține controlul asupra deciziilor de personal, a proceselor de achiziții și a fluxului de resurse financiare” pentru a derula schema de comisioane”. În timp ce Le Figaro amintește că ”acuzațiile de luare de mită în sectorul energetic sunt deosebit de sensibile pentru publicul larg, care se confruntă cu pene de curent zilnice lungi în mare parte a țării, chiar înainte de instalarea temperaturilor de iarnă, în timp ce Ucraina face eforturi pentru a respinge atacurile masive ale Rusiei asupra infrastructurii sale”.

... sau mai exact despre reciclarea inteligentă a deșeurilor textile, discutăm astăzi cu doamna Mădălina Corciu, PR&CSR manager Humana People to People Romania

Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? (DW) - Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) - Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media) Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? Președintele Nicușor Dan a prezentat ieri Strategia de Apărare a Țării până în 2030, urmând ca documentul să fie adoptat peste două săptămâni în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și apoi votat în plenul Parlamentului. Între timp se află în dezbatere publică în așa fel încât să poată fi îmbunătățit. Rusia rămâne inamicul numărul 1 al țării din exterior, în vreme ce din interior corupția avansează până aproape de masa guvernului, după cum arată ultimele anchete ale DNA, Direcția Națională Anticorupție. În ultimii ani, însă, instituția a fost în adormire, iar recent Înalta Curte a scos nevinovați mai mulți politicieni acuzați de corupție. Nicușor Dan a subliniat că serviciile secrete vor trebui să se implice pentru combaterea fenomenului, dar că ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale: „activitatea de cercetare este desfășurată de parchet și judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”. SRI se va implica în lupta anticorupție, potrivit viitoarei Strategii de Apărare a Țării. Acest serviciu secret a mai făcut-o cu rezultate relative și efecte grele pe termen lung, reamintește jurnalista Sabina Fati. O serie de riscuri și vulnerabilități din actualul proiect al Strategiei sunt preluate din documentele anterioare, ceea ce demonstrează că unele amenințări, riscuri, vulnerabilități nu doar că nu au fost rezolvate vreodată, dar chiar s-au accentuat: degradarea educației, accesul complicat la serviciile de sănătate, felul defectuos în care funcționează Justiția, modalitatea de apărare a țării în cazul unei invazii, infrastructura virtuală și nu numai. Cele 40 de pagini ale Strategiei de Apărare sugerează o lume în pragul haosului și o Românie aflată pe marginea prăpastiei care cu greu se va putea salva. Integral pe pagina DW. ANALIZĂ Corupția, trecută pe hârtie, dar ignorată în practică. Ce lipsește din Strategia Națională de Apărare (Adevărul) Noua Strategie Națională de Apărare reprezintă un pas important înainte față de strategiile anterioare, având o structură mai clară și o abordare apropiată de standardele internaționale, însă fără modificări legislative și alocări de fonduri nu va putea fi pus în practică, atrage atenția Profesorul de științe politice Radu Carp. „Nu este o formă perfectă. Eu compar documentul cu alte strategii elaborate la nivel internațional, cum sunt cele discutate la summiturile de la Davos sau în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Totuși, este un pas foarte important înainte față de strategiile anterioare. Structura mi se pare mult mai clară, iar riscurile identificate corespund realităților actuale. În România nu există, din câte știu, sondaje care să arate cum vede populația principalele amenințări la adresa securității naționale. Ar fi fost util ca strategia să fie prefațată de un astfel de studiu, pentru a vedea în ce măsură documentul reflectă percepțiile publice. De exemplu, nu știm în ce măsură populația consideră ineficiența administrației sau problemele din educație drept riscuri reale, deși acestea sunt menționate ca atare în document. Strategia identifică foarte bine problemele, dar dacă domenii precum educația sau sănătatea continuă să fie subfinanțate, atunci se poate spune că statul își diminuează propriul nivel de securitate. Într-un asemenea context, orice tăiere bugetară în aceste sectoare devine, practic, o vulnerabilitate națională”, a declarat Radu Carp pentru „Adevărul”. Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) Președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit miercuri seară cu reprezentanți ai magistraților, pentru discuții despre legea care le va crește vârsta de pensionare și le va diminua valoarea pensiei, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat, conform surselor HotNews din rândul participanților. Procurorii și judecătorii cer ca perioada de tranziție să crească de la 10 la 20 de ani și să fie majorat și cuantumul pensiei față de varianta din proiectul Guvernului Bolojan, respinsă de CCR. La discuții au participat reprezentanți ai CSM, ICCJ și ai Ministerului Justiției. Nicușor Dan i-a chemat și pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Varujan Pambuccian, liderii coaliției. Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media) În ziua întâlnirii de la Cotroceni cu președintele și cu reprezentanții coaliției, Înalta Curte a cerut public mai mulți bani pentru magistrați. Ați citit bine. După tot scandalul cu pensiile speciale, cu sporurile, cu restanțele, magistrații au mai identificat niște bani numai buni de înhățat. Prin urmare, îi cer fără niciun pic de jenă, comentează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. În așa-numitul „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, cere în final alte două privilegii suplimentare: „Recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă. Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.” Magistrații n-au decât să rezolve cum doresc această situație: printr-o mai justă distribuire a posturilor în sistem, prin informatizare și introducerea noilor tehnologii în redactarea sentințelor (AI) sau cum doresc ei.  În treacăt fie spus, așa-numitul acord pentru justiție propus de Înalta Curte este plin de lozinci, fraze sforăitoare și principii. Interesant este însă ce lipsește din text. Orice referire la respectarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dacă tot se dau europeni. Asta spune multe despre mentalitatea suveranistă de la Înalta Curte și despre antireformismul care a pus stăpânire pe ea: nimeni nu se bagă în ciorba noastră. Alte titluri din presa de azi Schimbare la Guvern, după întâlnirea dintre Ilie Bolojan și afaceristul Fănel Bogos: STS va înregistra toate întrevederile oficiale (Libertatea) Ministrul Energiei: statul trebuie să preia controlul Lukoil România. Ce soluții există și ce fac alte țări (Europa Liberă) Dacă tocmai vine gazul din Marea Neagră, de ce OMV Petrom, care va scoate jumătate din el, are planuri de restructurare şi nu de extindere în petrochimie pentru a pune valoare adăugată peste extracţie prin investiţii industriale? (ZF)

Inflația anuală este și va rămâne la cote înalte. România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și va rămâne la fel în următoarele nouă luni. Inflația rămâne în octombrie a.c. la un nivel ridicat. Este o reducere aproape invizibilă a cifrei inflației anuale în octombrie a.c. față de septembrie a.c., 9,8% față de 9,9%. Este o reducere statistică, practic, de nesesizat de către consumatori. Se pot face multe comentarii pe marginea unei inflații atât de înalte, foarte aproape de 10%. Dar, pentru că ieri a fost o coincidență, în sensul că în aceeași zi Institutul de Statistică a publicat rata inflației în octombrie a.c., iar Consiliul de administrație al BNR a avut ședința pe probleme de politică monetară, putem să privim evoluția inflației și, în general, a economiei prin prisma logicii băncii centrale. „Tradus” în limbaj comun, BNR ne spune că au crescut prețurile combustibililor, energiei și unor categorii de produse nealimentare care însă au fost contrabalansate aproape în totalitate de evoluția prețurilor produselor LFO (legume, fructe, ouă) și a celor din tutun. Observația băncii centrale se referă la ultimele trei luni, începând din august a.c., pentru că dacă ne uităm la prețurile LFO și tutun raportate la anul trecut vom constata că doar în puține cazuri putem vorbi despre prețuri constante, în cele mai multe situații fiind creșteri. Trimestrul al treilea al anului a venit cu o creștere a prețurilor, cauzele fiind evidente: liberalizarea tarifului energiei electrice la 1 iulie a.c. și creșterea TVA și a accizelor de la 1 august a.c. Banca centrală arată că majorarea cotelor de TVA s-a transferat aproape integral în prețurile de consum, dar această preluare a fost încurajată de păstrarea nivelului cererii pe anumite segmente de mărfuri și de așteptările inflaționiste pe termen scurt. Prin orice metodă sau indicator s-ar calcula inflația, vom vedea o creștere. De exemplu, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un indicator utilizat la nivelul Uniunii Europene, a urcat de la 5,8%, în iunie a.c., la 8,4%, în octombrie a.c., ceea ce face ca România să fie pe primul loc la nivel european, o poziție pe care bineînțeles că niciun stat membru nu și-o dorește. BNR face și o serie de observații referitoare la evoluția economiei care sunt luate în calcul de membrii Consiliului de administrație al băncii centrale atunci când iau deciziile de politică monetară. Concret, în trimestrul al doilea creșterea economică a revenit modest, plus 1,3%, după stagnarea din primele trei luni ale anului. De asemenea, datele înregistrează și o încetinire a creșterii cererii interne, pe fondul scăderii ușoare a investițiilor față de anul trecut. Vânzările cu amănuntul, consumul, au înregistrat în trimestrul al treilea un mic declin față de anul trecut, iar producția industrială a scăzut ușor. În schimb, sectorul construcțiilor a avut un salt important în lunile iulie și august a.c, perioadă în care în mod tradițional se lucrează mai mult în domeniu, dar care arată și o dinamică a investițiilor, în special în sectorul rezidențial. Pe piața muncii, numărul de salariați a scăzut ușor, dar s-ar putea explica și prin caracterul sezonier al angajărilor. Creditul acordat sectorului privat și-a încetinit creșterea, 7,5%, în septembrie a.c., față de 8%, în august a.c., în condițiile în care creditele în lei pentru locuințe și-au stopat ascensiunea, iar creditele de consum au cunoscut o reducere a nivelului de două cifre. BNR face și câteva observații despre evoluțiile viitoare, care arată că rata inflației va avea doar scăderi modeste în următoarele trei trimestre la care se adaugă incertitudinile interne și externe. Cele interne provin de la efectele viitoarelor măsuri de ajustare bugetară, iar cele externe de la tensiunile comerciale, războiul din Ucraina sau planurile de creștere a cheltuielilor de apărare și infrastructură. În concluzie, inflația va rămâne la o cotă înaltă, ceea ce va însemna o perioadă complicată atât pentru companii, cât și pentru consumatori.

Noua strategie de apărare a tarii va include implicarea serviciilor de informații în combaterea corupției, care este o vulnerabilitate a statului, a anuntat presedintele Nicudor Dan. Șeful statului a precizat in mod distinct că serviciile nu vor fi implicate „ în etapa de cercetare penală și procesul de justitiție”, ci doar vor culege date cu privire la acest fenomen.   Cu ce propunere merg magistrații la întâlnirea de la Cotroceni La aceasta ora, este in desfasurare o noua intalnire a presedintelui cu liderii Coaliţiei şi cu reprezentanţi ai magistraţilor, pe tema pensiilor din justitie. Acestia din urma susțin că un procent rezonabil al pensiei ar fi de 65% din salariul brut, ceea ce înseamnă venituri mai mari față de varianta adoptată de Guvern. În plus, și-ar dori și o perioadă de tranziție mai lungă. INS: Inflația scade ușor Rata anuală a inflaţiei a coborât uşor în octombrie, la 9,8%, faţă de vârful de 9,9% din august şi septembrie, în condiţiile în care serviciile şi mărfurile nealimentare s-au scumpit față de anul trecut cu aproape 11%, iar alimentele cu 7,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu peste 72%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor in sector.  

Jurnal de știri

Locuirea în București nu trebuie să fie un lux, declară într-un interviu la RFI Ana Ciceală, candidată la Primăria Capitalei susținută de formațiunile SENS și Uniunea pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale. Ea își prezintă prioritățile și vorbește de asemenea despre un sondaj potrivit căruia cei mai mulți tineri ar vota cu AUR la alegerile parlamentare. Ana Ciceală, despre miza alegerilor pentru Primăria Capitalei: ”Bucureștiul și bucureștenii. Pentru mine, asta a contat în ultimii zece ani, asta e munca mea de zi cu zi, fiecare secundă a muncii mele în ultimii zece ani s-a dus pentru București și orașul nostru. Am fost consilier general opt ani la Primăria Capitalei. Miza este dezvoltarea orașului nostru, sănătos, pe termen lung. Miza este viața oamenilor, costul vieții în București, care înseamnă și locuire, înseamnă și sănătate și educație și transport public, înseamnă investiții pentru București și alegerea unui om căruia într-adevăr îi pasă de București și care vrea să dezvolte orașul, având o viziune pe termen lung”. Despre banii de campanie: ”Avem voluntari care vorbesc cu bucureștenii despre problemele lor, în stradă și partidele cu subvenție, care sparg banii noștri în pre-campanie pe acele panotaje imense, să avem șapte etaje cu fața unui candidat, că probabil nu știe lumea cine sunt primarii de Sector până acum”. Despre tinerii care ar vota cu AUR la alegerile parlamentare: ”Arată multă frustrare din partea unei generații noi, care pare că nu este înțeleasă, cu care nimeni nu vorbește, dar noi vorbim, iată, facem o treabă bună să vorbim cu această nouă generație de tineri, să-i ascultăm, să le înțelegem problemele și să vedem cum le putem rezolva”.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, declară la Chișinău că obiectivul Republicii Moldova de a încheia negocierile până în 2028 este unul extrem de ambițios, dar realist, numind Republica Moldova o campioană a aderării la UE. Moldova este pregătită, din punct de vedere tehnic, de deschiderea negocierilor de aderare. Ce-i mai lipsește ca să treacă la o nouă etapă? Liliana Barbăroșie a discutat cu expertul de la Chișinău Iulian Groza, directorul Institutului de Politici și Reforme Europene, invitatul de astăzi la Moldova Zoom. Temele ediției: - La Chișinău s-a declanșat un război al declarațiilor între cele două Mitropolii Ortodoxe. Mitropolia Moldovei care ține de Patriarhia Rusă este supărată că i-au plecat preoți la Mitropolia Basarabiei, care ține de Patriarhia Română. Așa că a transmis un comunicat în care anunță că i-a caterisit pe prelați. Mitropolia Basarabiei a răspuns că Mitropolia Moldovei este o structură bisericească a Patriarhiei Moscovei. Mai multe ne spune jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”. - De la ștampile la amprente digitale și recunoaștere facială. Așa arată acum trecerea frontierei moldo-române pentru cetățenii care nu fac parte din blocul comunitar. Noul sistem european de control la frontieră, EES, reduce timpul de trecere la doar 30 de secunde. Cum funcționează și ce spun primii moldoveni care l-au testat, aflăm din reportajul semnat de corespondentul nostru din nordul Republicii Moldova, Denis Chirtoca. - Guvernul de la Chișinău denunță șase acorduri cu Comunitatea Statelor Independente, o structură dominată de Rusia. - Uniunea Europeană a transmis Armatei Naționale un lot de unități de transport logistic modern. - Republica Moldova a ratat o tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional. - Comisia Europeană a semnat o serie de acorduri de grant pentru proiecte de infrastructură de transport în Polonia, Slovacia, România, Ucraina și Moldova. Știrile zilei: Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a transmis mesaje puternice de susținere pentru Chișinău privind lansarea negocierilor până la sfârșitul acestui an și a îndemnat opoziția să sprijine vectorul european al țării, pentru că, citez „aceasta a fost opțiunea majoritară a societății exprimată prin alegeri”. În cadrul vizitei de marți, oficiala a participat la mai multe evenimente publice, dar și la ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană. Președinta Maia Sandu a declarat că în acest moment Republica Moldova are o fereastră unică de oportunitate pe care nu trebuie să o rateze și că societatea așteaptă schimbări reale în justiție și în lupta împotriva corupției. Maia Sandu a chemat și ea opoziția să susțină procesul de aderare la Uniunea Europeană. *** Guvernul moldovean denunță în ședința care tocmai a început la Chișinău șase acorduri cu Comunitatea Statelor Independente, o structură dominată de Rusia. Gestul a fost criticat de opoziția pro-rusă, care a speculat că denunțarea unuia dintre acorduri, cel privind călătoriile fără vize, ar bloca circulația cetățenilor moldoveni în Rusia. Ministerul de Externe a precizat însă că vor fi afectate doar călătoriile către Tadjikistan și Kârgâzstan, care nu sunt printre destinațiile prioritare pentru cetățenii moldoveni, iar cu Rusia Republica Moldova are acord bilateral separat de călătorie fără vize, care rămâne în vigoare. Pe lângă acordul privind călătoria fără vize, Chișinăul denunță alte 5 tratate cu CSI, inclusiv în domeniul transporturilor militare și privind colaborarea în utilizarea gazelor naturale comprimate. *** Uniunea Europeană a transmis Armatei Naționale un lot de unități de transport logistic modern prin intermediul platformei „Instrumentul European pentru Pace”. Este vorba despre autobuze, camioane, microbuze, precum și autoturisme de tip SUV și automobile de teren pickup. *** Republica Moldova a ratat o tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional. Suma trebuia să ajungă până la sfârșitul lunii octombrie, însă ar fi fost blocată, scrie TV8. Deocamdată, motivele pentru care FMI a sistat tranșa nu sunt clare. Potrivit unor surse, decizia ar fi fost luată după ce Guvernul nu ar fi respectat anumite angajamente financiare asumate anterior. Fondurile urmau să fie folosite ca suport bugetar pentru acest an și erau deja incluse în buget, ceea ce lasă autoritățile cu o gaură considerabilă de acoperit. Președintele Comisiei parlamentare pentru buget și finanțe, Radu Marian, a confirmat informația, dar a precizat că Republica Moldova ar fi identificat deja surse alternative de finanțare, astfel că nu există riscuri imediate pentru buget. *** Comisia Europeană a semnat o serie de acorduri de grant pentru proiecte de infrastructură de transport în Polonia, Slovacia, România, Ucraina și Moldova. Finanțarea provine din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) și sprijină proiecte transfrontaliere menite să întărească așa-numitele „coridoare de solidaritate” dintre Uniunea Europeană și Ucraina, scrie portalul 2eu.brussels. În România, Ucraina și Moldova, trei proiecte majore de cale ferată vor primi finanțare europeană: 73,5 milioane euro pentru o linie de ecartament european între Polonia și Lviv, 45 milioane euro pentru modernizarea unui ax feroviar care leagă portul Constanța și Bucureștiul de Ucraina și Moldova, și 33 milioane euro pentru reabilitarea secțiunii Iași–Ungheni, care va deveni prima porțiune de cale ferată electrificată din Republica Moldova.

RetuRO a implementat o soluție inovatoare pentru colectarea ambalajelor de la micii comercianți din mediul rural, facilitând astfel integrarea acestora în Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) și contribuind la un mediu mai curat în zonele rurale.  Inițiativa urmărește extinderea rețelei de colectare și simplificarea procesului pentru comercianți și consumatori.Pentru a colecta corect ambalajele SGR, nu uita că le poți returna în punctele de colectare desemnate, ca să primești garanția înapoi. Nu turti sticlele și clătește-le de orice rest de lichid, pentru a evita scurgerile și a păstra deșeurile cât mai curate.

Jurnal de știri

David Popovici  a participat la Gala Burselor DAR, și le-a oferit celor 26 de tineri prezenți la evenimentul de la Banca Națională a României burse, dar și medalii de aur cucerite de el în cadrul Campionatelor Naționale. Bursele sunt mai mult decât un sprijin financiar. Sunt o investiție în visurile tinerilor. Mulți dintre ei vor să devină campion olimpici, la fel ca David Popovici. „Visuri” a fost cuvântul cel mai rostit în cadrul Galei Burselor DAR, susținute de Fundația Hope and Homes for Children, și desfășurate în incinta Băncii Naționale a României. 26 de copii din cei 35 care au primit câte 2.000 de euro pentru a continua să viseze au fost aplaudați și încurajați de înotătorul David Popovici și de canotorii Maria Lehaci, Florin Lehaci Magdalena Rusu, Amalia Bereș, Marian Enache și Mihai Chiruță. Bursele DAR sunt mai mult decât un sprijin financiar – sunt o investiție în visurile acestor tineri. Fiecare copil merită șansa de a-și valorifica potențialul, indiferent de condițiile în care trăiește. Visurile copiilor sunt diferite. Daria, de exemplu, își dorește să devină medic pentru că și-a pierdut tatăl și acum vrea să salveze vieți. Rareș vrea să construiască o bază sportivă pentru copii talentați, dar care nu au resurse. Darius visează la proiecte prin care să-i ajute pe alți oameni. Sara vrea să devină o mare campioană la tenis dar are nevoie de bani pentru a participa la cât mai multe turnee. Cele 26 de visuri sunt mari, dar fără susținere ele au șanse mici de a se îndeplini. David Popovici este alături de acești tineri. Prima oară a luat contact cu acest program în urmă cu doi ani David Popovici, ambasador al Hope and Homes for Children România, a luat contact cu acest program în urmă cu doi ani.  „Mi-aduc aminte că am fost să mă întâlnesc cu ei, iar când mi s-a oferit șansa să contribui, nu știu, pentru a face un bine, m-am alăturat, am sărit cu ochii închiși și nu plec nicăieri”, a spus cvadruplul campion mondial în probele de 100 și 200 m liber, înainte de evenimentul desfășurat joi seara în incinta Băncii Naționale a României. La gala Burselor DAR, David Popovici le-a oferit tinerilor medalii de aur pe care le-a cucerit  în cadrul Campionatelor Naționale și a spus ce l-a împins să-i ajute pe cei care vor să-și îndeplinească visurile:   „Pentru mine astfel de evenimente înseamnă mult mai mult. Munca pe care o facem aici și cum reușim să-i ajutăm pe ei înseamnă mult mai mult decât titlurile mele și tot ce vine la pachet cu ele. Mă simt privilegiat să fiu în postura asta. Mi se pare ceva complet normal și natural să ajutăm atunci când putem. Eu am o platformă mai mare poate decât cei mai mulți oameni și încerc să mă folosesc cât mai bine de ea. Și, din fericire, reușesc să strâng bani pentru cei care poate nu au avut același suport pe care l-am avut eu. Mă consider foarte norocos. Este nevoie de foarte multă muncă, ambiție, însă nu este vorba despre asta. Mă consider norocos pentru că am avut șansa să mă nasc într-un mediu în care am avut toate condițiile și am avut toate șansele. Tocmai pentru că nu trăim într-o lume corectă, consider că este de datoria noastră, a tuturor, să facem și noi puțin parte din povestea voastră, cu micul sprijin pe care putem să-l oferim. Voi sunteți adevărații eroi”, a spus Popovici din mijlocul tinerilor care cercetau cu atenție medaliile de aur.   Campionul olimpic la 200 m la Jocurile de la Paris a dezvăluit și că le-a urmărit parcursul celor pe care i-a cunoscut. “Mi-ar plăcea să-mi urmeze exemplul în natație, dar în primul rând mi-ar plăcea ca ei să-și urmeze visurile, oricare ar fi ele: șah, IT, dans, orice. Sunt unul dintre mulții susținători ai celor de la Hope and Homes for Children și, cumva, adevărații eroi din toată povestea asta sunt miile și miile de români și companii care donează impresionant de mult pentru ei. Munca pe care o facem aici și cum reușim să-i ajutăm pe ei înseamnă mult mai mult decât titlurile mele”, a adăugat Popovici care s-a așezat apoi pe un fotoliu roșu și, timp de o oră și jumătate, a ascultat despre visurile tinerilor care au urcat pe scenă.

Conform unei investigații jurnalistice sârbe realizate de BIRN, Glas Šumadije, Ozon Press, portalul 021 și Južne vesti, supravegherea biometrică devine un fenomen de masă în țară, în universități,  spitale, mijloace de transport în comun și chiar închisori. Spitalul General Leskovac, Compania de Transport Public Novi Sad (JGSP), Secretariatul pentru Asistență Socială din Belgrad, Centrul Studențesc Kragujevac, Centrul Cultural Niš, Compania Electrică EPS și aproape toate închisorile mari din Serbia sunt doar câteva dintre instituțiile care, în ultimii trei ani, au achiziționat sisteme de supraveghere video intruzive cu capacități de recunoaștere facială.  Data viitoare când vă urcați într-unul dintre cele 200 de autobuze ale Companiei de Transport Public Novi Sad, amintiți-vă: camerele de deasupra capului dumneavoastră nu sunt doar camere de supraveghere obișnuite. Imaginile pe care le înregistrează sunt trimise automat către un software central capabil să recunoască fețele și să stocheze până la un milion de profiluri.Acest tip de supraveghere biometrică nu este permis de legislația sârbă actuală. Totuși, astfel de sisteme sunt achiziționate pentru zeci de școli, grădinițe, cămine studențești, piețe și întreprinderi publice din întreaga Serbie, inclusiv instituții precum Biblioteca Națională a Serbiei, Centrul Gerontologic din Belgrad dar și numeroase companii municipale, spitale, închisori și instituții culturale. Experții avertizează că se construiește o infrastructură care ar putea evolua într-o rețea de supraveghere în masă. Jurnaliștii sârbi ridică semne de întrebare serioase cu privire la scopul și securitatea datelor colectate. Muntenegru: creștere traficul de persoane, în special copii Muntenegru este o țară de origine, destinație și tranzit pentru victimele traficului de persoane, conform unui raport al Grupului de experți privind lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei, citat de postul de radio Slobodna Evropa.Între 2021 și 2024, au fost identificate un total de 67 de victime, dintre care 79% erau copii. Numărul a crescut de-a lungul anilor: de la cinci în 2021 până la 28 în 2024, se arată în raport. Principala formă de exploatare a fost cerșetoria forțată, urmată de căsătoria forțată și exploatarea sexuală.În ultimul an acoperit de raport, copiii au reprezentat majoritatea victimelor identificate ale cerșetoriei forțate. Raportul subliniază faptul că membrii comunității rome, în special femeile și copiii, persoanele apatride, lucrătorii migranți și solicitanții de azil, sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane în Muntenegru.GRETA atrage atenția asupra riscului exploatării sexuale a femeilor și fetelor în ceea ce este cunoscut sub numele de „prostituție de elită”, în special în hotelurile de lux și pe iahturi. Fetele sunt adesea ademenite cu promisiuni de angajare în sectorul turismului.GRETA a cerut autorităților muntenegrene să elaboreze măsuri pentru a preveni traficul de persoane, inclusiv alocarea mai multor resurse pentru investigații. Organizația face și alte recomandări, printre care utilizarea sporită a instrumentelor digitale pentru desfășurarea investigațiilor și online și asigurarea accesului efectiv la despăgubiri pentru victimele traficului. Canalele Telegram pro-ruse ca „arme informaționale” împotriva Kosovo Ivana Stradner, reprezentanta Fundației pentru Apărarea Democrațiilor din Washington, a declarat pentru Radio Europa Liberă în limbă albaneză că Moscova folosește canalele Telegram ca „armă informațională”. Multe canale Telegram, care se prezintă drept „vocea Rusiei în Serbia” sau folosesc simboluri rusești precum steagul, se concentrează în principal pe Kosovo. Acestea difuzează mesaje care vizează delegitimarea instituțiilor din Kosovo, negarea independenței sale și incită adesea la retorică radicală, inclusiv apeluri la intervenție militară.Majoritatea acestor canale au fost create după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 și au acum între 10.000 și peste 80.000 de abonați, care primesc și distribuie conținut zilnic. Postările sunt în mod clar pro-ruse, susțin invazia Ucrainei, se opun aderării Serbiei la Uniunea Europeană și critică cooperarea cu țările occidentale.În ultimii ani, în special în mediul rusesc, Telegram a devenit nu doar o aplicație de mesagerie, ci și o rețea de diseminare a conținutului politic și a propagandei, datorită criptării și anonimatului utilizatorilor.Ivana Stradner explică faptul că scopul acestor canale Telegram este de a „stârni” emoții în oameni – prin furie, frică sau apatie – astfel încât aceștia să rămână „paralizați” și incapabili să tragă propriile concluzii.Stradner afirmă că consecințele narațiunii radicale pro-ruse de pe canalele Telegram sunt deja vizibile în Balcanii de Vest, unde propaganda anti-occidentală este răspândită de ani de zile, polarizând societățile. Ca exemplu, ea citează faptul că un număr din ce în ce mai mare de cetățeni sârbi se opun UE, chiar dacă aceasta oferă un ajutor considerabil țării lor.Potrivit ei, UE ar trebui să trimită echipe pentru a combate războiul hibrid în țările balcanice, astfel încât societățile să poată învăța să se protejeze împotriva operațiunilor informaționale. 

Presa internațională reacționează după ce Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a anunțat marți că a dejucat un presupus complot anglo-ucrainean care viza deturnarea unui avion militar rusesc și aducerea acestuia în România. De asemenea, jurnaliștii își îndreaptă atenția către războiul energetic purtat acum între Ucraina și Rusia. Cele două părți își bombardează intens facilitățile și rețelele. Potrivit The Moscow Times, presa de stat rusă a publicat o înregistrare video FSB care arată un soldat rus, a cărui față era ascunsă, spunând că a primit un e-mail de la un agent de informații ucrainean care încerca să-l recruteze pentru complot. În august 2023, un pilot de elicopter militar rus a dezertat în Ucraina după ce a zburat cu aeronava sa în țară într-o operațiune organizată de serviciile de securitate ale Kievului. Membrii echipajului său nu știau de intențiile sale și au fost uciși în timp ce încercau să scape, au declarat la acea vreme atât Kievul, cât și Moscova. Pilotul elicopterului, Maxim Kuzminov, a fost găsit mort în Spania în februarie 2024”. Citeste siRomânia și Ucraina dezmint acuzațiile Moscovei privind un complot ucraineano-britanic pentru deturnarea unui avion rus Le Figaro comentează că anunțul FSB privind presupusa deturnare a avionului ”vine în contextul în care Rusia, cu forțele sale mai bine echipate și mai numeroase, își continuă avansul în estul Ucrainei, în special în regiunea Donețk. Eforturile diplomatice întreprinse de președintele SUA, Donald Trump, pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace au stagnat”. Reuters transmite că nu a putut verifica independent relatarea. Dar amintește că ”Rusia a considerat de mult timp Marea Britanie drept principalul său dușman. Moscova acuză Londra că alimentează războiul din Ucraina. Londra a avertizat în repetate rânduri că serviciile secrete ruse încearcă să semene haos în Marea Britanie și Europa pentru a submina democrația”. ”Ucraina poate câștiga războiul energetic” Vorbind despre războiul energetic purtat acum de Rusia și Ucraina, Le Monde relatează că ”drone kamikaze au atacat rafinăria de petrol Orsknefteorgsintez din Orsk, la 1.400 de kilometri de granița cu Ucraina. Înființată în 1935, este una dintre cele mai mari din Rusia. Luni noapte, a fost atacată și rafinăria Rosnef din regiunea Saratov”. Deutsche Welle notează că ”infrastructura energetică a fost o țintă cheie atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în februarie 2022. În timp ce Rusia a încercat să paralizeze rețeaua electrică ucraineană, Ucraina a vizat rafinăriile rusești și alte instalații”. În acest context, comentatorii revistei Time cred că Ucraina poate câștiga războiul energetic. ”În primele luni ale anului 2025, cel puțin 13 rafinării rusești au fost lovite. Ritmul atacurilor cu drone a crescut de atunci, ajungând la cel puțin 21 la începutul lunii octombrie și 38% din capacitatea principală de rafinare a petrolului a Rusiei a fost redusă. Însă, în timp ce Ucraina este un partener comercial pentru vecinii săi, Rusia este un stat petrolier supus unor sancțiuni energetice ample din partea Occidentului. Însăși puterea sa - combustibilii fosili - este, prin urmare, și cea mai mare vulnerabilitate. Așadar, dacă Ucraina își poate susține atacurile ar putea fi capabilă să blocheze Kremlinul - sau cel puțin suficient de mult pentru a-l forța pe Putin să intre în negocieri de pace reale”.

Răspunzând unei întrebări din partea realizatorilor emisiunii Moldova Zoom de la RFI, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită la Chișinău, a vorbit despre pregătirile europene de contracarare a războiului hibrid al Rusiei. Comisara Kos a afirmat că miercuri, Comisia Europeană urmează să facă un anunț privind pachetul de măsuri menit a proteja democrația. Proiectul Comisiei, numit „Scutul Democrației Europene”,  își propune să protejeze alegerile de interferențele străine și să îmbunătățească finanțarea presei libere, în contextul atacurilor hibride ale Rusiei împotriva Europei. Într-un proiect de document, consultat de AFP, executivul UE acuză Moscova că încearcă „să erodeze încrederea în sistemele democratice”, prin dezinformare și „falsificarea faptelor istorice”. Printre riscuri, Comisia Europeană indică alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, anulate după acuzații de interferență rusă și promovare masivă pe rețelele sociale a candidatului de extremă dreapta. Noile măsuri includ creșterea finanțării către mass-media - deși proiectul nu oferă cifre specifice. De asemenea, este vizată monitorizarea atentă a fuziunilor grupurilor de știri, pentru a promova mai bine pluralismul. UE își propune, de asemenea, lansarea unui Centru European pentru Reziliență Democratică pentru a coordona lupta împotriva interferențelor străine. Pe lângă dezinformare, Bruxelles-ul identifică alte două amenințări majore la adresa blocului comunitar: atacurile cibernetice și dezvoltarea amețitoare a inteligenței artificiale. ”Demonetizarea dezinformării” Atfel, Comisia își propune să coopereze mai strâns cu giganții tehnologici, îndeosebi pentru a „demonetiza dezinformarea” – mai precis, pentru a-i priva pe agenții dezinformării de resursele lor financiare. Preocupările europene cu privire la războiul hibrid al Rusiei se reflectă și în decizia de înființare a unei unități proprii de spionaj. Unitatea ar urma să funcționeze sub președinția președintelui Comisiei, în încercarea de a îmbunătăți utilizarea informațiilor colectate de agențiile naționale, transmit Financial Times și Reuters, preluate de Caleaeuropeana.ro. Deşi planul nu a fost comunicat oficial, un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat pentru Financial Times că instituţia vizează „o potenţială celulă dedicată în cadrul secretariatului general”. Ideea a fost formulată în raportul fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei Comisiei Europene și prezentat în luna octombrie a anului trecut la Bruxelles.  Raportul afirma că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent. Desigur, cele două inițiative nu vor fi lipsite de controverse. Statele europene sunt, în general, destul de reticente în a-și împărtăși informații sensibile, chiar în cadrul alianței. În plus, un serviciu controlat de  președintele Comisiei ar putea oferi acestei poziții o putere prea mare, în viziunea guvernelor statelor membre. Sau, cel puțin, a unora dintre ele. În sfârșit, Comisia ar trebui să convingă statele și cetățenii că noul Centru pentru Reziliență Democratică nu va deveni un ”minister al Adevărului” și va coopera cu autoritățile statelor membre. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În urmă cu 8 ani, cetățenii apărau în stradă Justiția de PSD. Azi, PSD apără Justiția de cetățeni (Republica) - Analist: BNR va menține dobânzile, în așteptarea semnalelor privind evoluția inflației. Scenariile care ar putea grăbi scăderea costurilor de finanțare (CursDeGuvernare) - Statul a avut anul trecut 45 de milioane euro de la firme pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc, bani din care a cheltuit 1.600 de euro pe un workshop cu câțiva invitați (HotNews) - John Malkovich, interviu pentru Libertatea: „Cravata galbenă” prezintă o fațetă diferită a României, cu o cultură bogată, educație și talent De ce e atâta agitație în jurul Oanei Gheorghiu? (SpotMedia) De mult n-am mai asistat la o asemenea tulburare în societate ca după sosirea Oanei Gheorghiu, o figură emblematică a societății civile din România, la Palatul Victoria. Discuțiile și tensiunile din jurul Oanei Gheorghiu ascund o confruntare dură, tenebroasă și secretă care se duce în aceste zile în societatea românească între cercurile de putere pentru resurse și privilegii, scrie jurnalistul Emilian Isăilă. În opinia sa, Oana Gheorghiu a căzut la mijloc, fiind folosită de unii ca pretext pentru a-l slăbi pe Ilie Bolojan, de alții  care reacționează din frica față de ce reprezintă ea, o altfel de Românie, una ținută departe de puterea politică până acum, iar o altă tabără o atacă pentru că e în plină luptă pentru a-și păstra privilegiile. Jurnalistul SpotMedia mai scrie că nu știu dacă Ilie Bolojan a numit-o pe Oana Gheorghiu în Guvern, conștient fiind de reacțiile pe care le va provoca, dar a reușit să arate că e un jucător mai puternic și mai abil decât au crezut PSD, CSM și chiar președintele Nicușor Dan. Și-a creat astfel un aliat greu de învins - nemulțumirea opiniei publice care transcende poziționările politice. În urmă cu 8 ani, cetățenii apărau în stradă Justiția de PSD. Azi, PSD apără Justiția de cetățeni (Republica) Dl. Sorin Grindeanu o acuză pe doamna Oana Gheorghiu de „populism grețos” după ce a vorbit de pensiile speciale ale magistraților. Jurnalistul Florin Negruțiu, fondator Republica, îi întreabă pe magistrații profesioniști și onești: vă place că sunteți „apărați” de cumetrele Savonea și Costache și de verișorul Sorin Grindeanu, cel cu ordonanța 13? Nu conștientizează nimeni cât rău fac acestei profesii astfel de purtători de cuvânt? În urmă cu 8 ani, cetățenii apărau în stradă Justiția de PSD. Azi, PSD apără Justiția de cetățeni. Analiză: Juristocrația un risc pentru România? (DW) Președintele s-a întâlnit ieri cu liderii coaliției pentru a găsi un numitor comun în privința pensiilor magistraților, într-o ecuație în care se pare că magistrații pun condițiile și politicienii sunt pe cale să le accepte. Azi,  președintele ar urma să aibă o întrevedere cu șefii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Nu se vorbește despre o negociere, dar acesta pare să fie sensul întâlnirii. Surse din zona juridică susțin că Politicul ar fi de acord să le crească pensiile de la 70 la 75% din veniturile nete la momentul pensionării și să mărească perioada de tranziție de la 10 la 15 ani. Fosta ministră a Justiției, Monica Macovei, îi îndeamnă pe liderii coaliției de guvernământ și pe șeful statului să taie în carne vie, fiindcă într-un stat de drept nimeni nu e mai presus de lege, iar Constituția precizează că „Cetățenii sunt egali in fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”(art. 16). Deci, nici magistrații. Faptul că președintele, pentru a nu incita spiritele, nu a spus nimic despre pericolul Juristocrației sau puterea magistraților, despre acest precedent în care magistrații cercetează penal un membru al guvernului pentru delict de opinie, sugerează că țara e pe cale să cadă sub autoritarismul magistraților, notează jurnalista Sabina Fati. În fond, magistrații sunt cei care găsesc căile prin care îi eliberează pe corupții politici, care-i lasă liberi pe soții și partenerii femeilor care devin victimele acestora și care își fac propria lor lege și își acordă sporuri unii altora prin hotărâri judecătorești, ca și cum Executivul și Legislativul nici nu mai există.  Integral pe pagina DW. Analist: BNR va menține dobânzile, în așteptarea semnalelor privind evoluția inflației. Scenariile care ar putea grăbi scăderea costurilor de finanțare (CursDeGuvernare) Economiștii se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină neschimbate ratele dobânzilor la ședința de politică monetară de miercuri. Dobânda-cheie este la 6,50% de mai bine de 1 an de zile și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a indicat încă din august către ținerea pe loc a dobânzilor prin puseul inflaționist actual, provocat de majorarea de la 1 august a TVA și a accizelor și a taxării capitalului, care se va face efectiv de la 1 ianuarie 2026.   Vlad Ioniță, economist la Erste și BCR, spune că BNR va revizui din nou în creștere perspectivele privind inflația, după ce rata anuală de creștere a prețurilor de consum a ajuns la 9,9% în august și septembrie, peste estimările BNR din cel mai recent raport trimestrial asupra inflației. Pe larg pe pagina CursDeGuvernare. Statul a avut anul trecut 45 de milioane euro de la firme pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc, bani din care a cheltuit 1.600 de euro pe un workshop cu câțiva invitați (HotNews) În condițiile în care dependența de gambling are cea mai mare rată de sinucidere dintre toate dependențele, numărul tinerilor români tentați de pariuri devine și el tot mai mare, iar sute și sute de siteuri ilegale pot fi accesate online din România, statul nu face aproape nimic pentru prevenirea sau ameliorarea dependenței de jocuri de noroc, dezvăluie GOLAZO.ro, siteul de sport al HotNews.  În tot mai multe țări ale lumii, dependența îngrijorează guvernele și societățile, care acționează. La noi, s-a ajuns ca cele mai multe tranzacții online cu cardurile să fie plăți la jocurile de noroc, conform BNR. Acestea sunt condițiile concrete în care statul român strânge zeci de milioane de euro pe un program contra dependenței, intitulat „Joc responsabil”, și nu face nimic pentru oamenii cu adicție. Un workshop organizat pe 2 august 2024 alături de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog și dedicat asistenților sociali, a fost singura investiție a ONJN pe anul trecut, finanțată din fondurile alocate pentru „Joc responsabil”. Workshopul, care a costat 8.064 de lei, echivalentul a 1.600 de euro, a avut scopul de a-i educa pe asistenții sociali pentru recunoașterea, prevenirea și gestionarea dependenței de jocuri de noroc. John Malkovich, interviu pentru Libertatea: „Cravata galbenă” prezintă o fațetă diferită a României, cu o cultură bogată, educație și talent Istoricul Stejărel Olaru a realizat o serie de interviuri în exclusivitate pentru Libertatea cu actorii de calibru internațional din distribuția filmului „Cravata galbenă", povestea extraordinară a legendarului dirijor român Sergiu Celibidache. John Malkovich, Ben Schnetzer, Sean Bean și Kate Phillips dezvăluie, pe lângă admirația profundă pentru geniul muzical al lui Celibidache, experiența inedită a filmărilor în România. Actorii, unii dintre ei nominalizați la Oscar și laureați cu premii BAFTA, mărturisesc cât de important a fost ca producția să se realizeze „pe pământ românesc” și cum filmul promite să arate lumii o „Românie profundă, cu o cultură bogată”, diferită de clișeele cinematografice.