Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Medierea presedintelui intre liderii Coalitiei si magistrati nu a functionat. Deși politicienii ar fi de acord cu majorarea perioadei de tranziție, nu acceptă cererea magistraților de a crește valoarea pensiei față de cea din proiectul Guvernului Bolojan.  Propunerea guvernului, de 70% din ultimul salariu net, a fost respinsa de CCR.   Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, dă asigurări că prețurile carburanților la pompă nu vor exploda În Guvern s-a făcut deja un grup de lucru și se pregătește un proiect de lege pentru a limita eventuale efecte ale decizie Lukoil de a-si vinde activele străine după sancțiunile impuse de SUA. Gigantul rus are în România un lanț de 300 de benzinării și deține rafinăria Petrotel care rafinează 20% din consumul intern. Franţa comemorează cele mai sângeroase atentate din istoria ţării În seara zilei de 13 noiembrie 2015, seria de atacuri jihadiste începută la Stade de France şi terminată în baia de sânge de la sala Bataclan s-a soldat cu 132 de morţi – printre care şi doi români - şi peste 400 de răniţi. Din comandoul de 9 terorişti islamişti, doar unul a supravieţuit. Salah Abdeslam a fost judecat şi condamnat la închisoare pe viaţă fără posibilitate de eliberare condiţionată. Coalitia la guvernare din Germania a ajuns la o intelegere privind serviciul militar Toţi tinerii de 18 ani, bărbaţi şi femei, vor trebui să completeze un chestionar despre abilităţile şi disponibilitatea lor de a se înrola. De asemenea, bărbaţii cu acea vârstă vor fi convocaţi pentru un examen medical. Voluntarii vor primi o soldă lunară de 3.000 de dolari. Acordul urmează să fie supus aprobării parlamentului. 

Pe 13 noiembrie, în Control Club, ORKID marchează o dublă lansare: noul single „Urlă ca marea” și relansarea platformei independente de muzică alternativă Stray Lights 2.0, printr-un concert special alături de Rotko. Evenimentul va continua bilunar aducând pe scena Control un nou val de trupe indie și alternative din România. Vorbim cu Vlad Ilicevici, membru al trupei Orkid și inițiator al proiectului Stray Lights + Victor Dădăciu de la Cardinal, parte din proiectul Stray Lights. Stray Lights este o comunitate care reunește unele dintre cele mai relevante formații românești de muzică alternativă, printre care Cardinal, Orkid, D.E.N.I.S, Kadjavsi, Zammorian, Second Wave, Baby Elvis, Gunshee, PLANT, Valerinne, Methadone Skies, Faunlet, Getchoo, Brainwasher, Coridor Apartament, Astro Générale, Taxawall, Asincron, Mock Surprise, Midpoint, Air Lines, Black Water, Jahmolxes, Church of Cthulhu, Bluebell Creeper și Rotko. Platforma funcționează ca o rețea informală de sprijin și colaborare, care își propune să ofere vizibilitate, context și solidaritate trupelor independente, într-un peisaj muzical aflat mereu în tranziție.  „Stray Lights 2.0 este o necesitate. O formă de coagulare, colaborare și într-ajutorare între cât mai multe dintre trupele care fac muzică alternativă, neanacronică și relevantă din România. Majoritatea acestor trupe sunt ignorate și multe dispar după un an sau doi. Nu există un plan real de susținere și evoluție pentru această formă de manifestare creativă atât de necesară. Stray Lights nu e o agenție de booking, un label sau o casă de producție — e un mic grup de oameni care încearcă să se ajute între ei, fiecare cum poate. Și, dincolo de asta, e o bucurie să fim împreună, să povestim, să bem o bere și, din când în când, să mai punem o cântare.” - Vlad Ilicevici, membru Orkid și inițiator al Stray Lights. ORKID, trioul din București format din Vlad Ilicevici (chitare, synthuri, voce), Radu Pop (percuție, synthuri) și Mihnea Dumitrescu (bass), își definește stilul ca angry shoegaze/post-traumatic blues, un amestec intens de emoție și distorsiune. Cu influențe de la punk și garage la post-metal, indie și blues, Orkid a lansat până acum cinci albume de studio: Standing Still in the Dark (2016), Suruaika (2018), Deraiat (2020), In the Light We Are Safe (2022) și Noi contra Noi (2023), ultimele trei produse de Adrian Despot și Sorin „Pupe” Tănase.  Noul single, „Urlă ca marea”, marchează reluarea colaborării cu Andrei Robin Proca (Robin and the Backstabbers), producătorul primului lor album. Piesa aduce un sound nou, minimalist și contondent, care surprinde tensiunea unei emoții reprimate, izbucnind cu forța unei furtuni – brută, intensă, devastatoare, iar videoclipul are ca punct de pornire un live drawing al artistului vizual Pisica Pătrată.  Concertul de pe 13 noiembrie îl are ca invitat pe Victor Dădaciu basist și solist al trupei Cardinal. Din Cluj-Napoca vine ROTKO, un proiect de art-rock, alternativ și electronică fondat în 2025, care combină synthuri modulare, drum machine-uri și chitară cu distors pentru a crea o atmosferă melancolică și introspectivă. ROTKO aduce în scena locală o estetică modernă și un sound cinematic, aflat la granița dintre real și vis.

Jurnal de știri

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă. Temele ediției: - Republica Moldova are din aceasta luna Birou al Paralamentului European la Chisinau. La inugurare a participat si presedinte Parlamentului European Roberta Metsola. Despre mesajele transmise în cadrul vizitelor la Chișinău din ultima săptămână a Robertei Metsola și a comisarei pentru extindere Marta Kos, Larisa Bernaschi a discutat cu Tana Foarfa, director Executiv Europuls. Aceasta mai spune că Planul de creștere de 1,9 miliarde euro oferit de UE Republicii Moldova este similar cu PNNR-ul primit de România în 2020. - Un reportaj de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, despre bărbații care sparg stereotipul că în educație pot lucra doar femei. - Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, o strategie prin care UE intensifică combaterea ingerințelor străine. - România pledează pentru ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. Știrile zilei: Evenimentul zile este vizita la București a noului prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu. În cursul dimineţii, şeful Guvernului de la Chişinău a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Ulterior, el se întâlnește cu preşedinţii Senatului, Mircea Abrudean, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, la Parlament. Ceremonia oficială a primirii de către premierul Ilie Bolojan este programată la ora 11:30, la Palatul Victoria. Cei doi prim-miniştri vor avea o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă. În cursul după-amiezii, premierul moldovean va fi primit la Palatul Elisabeta de Custodele Coroanei, Margareta, şi de Principele Radu. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ilie Bolojan şi Alexandru Munteanu vor discuta pe teme şi proiecte de interes comun ale celor două ţări, în contextul geostrategic actual. *** O vizită de lucru la Chișinău au avut ieri președinții Comisiei pentru apărare și siguranță națională și Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Nicoleta Pauliuc și Titus Corlățean. Șefa grupului parlamentar majoritar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, a declarat într-o postare pe Facebook că „România promovează cauza Republicii Moldova în toate capitalele europene. Cu această susținere fermă vocea Chișinăului este auzită, iar drumul către UE este mai ușor”.  Întâlnirile de la Chișinău au vizat aprofundarea cooperării în domenii cheie pentru securitatea și stabilitatea Republicii Moldova, precum parcursul european, energia, infrastructura, securitatea cibernetică, notează un comunicat al Ministerului de Externe moldovean. *** Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, un set de măsuri concrete pentru capacitarea, protejarea și promovarea unor democrații puternice și reziliente în întreaga Uniune Europeană. Totodată, a fost lansată și Strategia UE pentru societatea civilă, care urmărește o implicare mai puternică și protecția organizațiilor societății civile. „Aceasta este puterea Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a o proteja în orice moment”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite MOLDPRES. Prin intermediul Scutului european pentru democrație, Comisia Europeană își va intensifica eforturile de combatere a manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Reprezentanțele și delegațiile UE din străinătate vor fi consolidate, iar parteneriatele vor fi mobilizate pentru a răspunde acțiunilor externe de manipulare a informațiilor și dezinformare. *** Premierul român Ilie Bolojan a declarat la o întâlnire cu ambasadorii UE că România își dorește ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. „Este nevoie de soluții astfel încât Republica Moldova, dar și Ucraina, să deschidă, cât mai curând posibil, clusterele din cadrul negocierilor de aderare la UE”, a declarat Bolojan, în contextul lansării Pachetului de Extindere 2025 de către Comisia Europeană.

Bucureștiul introduce reguli stricte și amenzi semnificative pentru reducerea traficului și a poluării, vizând atât șoferii de taxi și ride-sharing, cât și participanții la trafic în general, mai ales cei care folosesc nemotivat benzile desemnate autobuzelor.  În doar două zile, polițiștii rutieri au aplicat aproape 150 de amenzi, în valoare totală de aproximativ 53.000 de lei, demonstrând vigilența autorităților în aplicarea noilor măsuri.O modalitate practică de a contribui la reducerea traficului, pe care administrația Capitalei își propune s-o încurajeze, este carpooling-ul. Poți organiza deplasările împreună cu colegii de muncă, vecinii sau prietenii care au trasee similare.Este important să stabiliți reguli clare privind orele de plecare, punctele de întâlnire și contribuția la combustibil. Astfel, economisești bani, reduci stresul zilnic și contribui la fluidizarea traficului.   Mai multe detalii aici

Jurnal de știri

Miniștrii transporturilor din Bulgaria și Macedonia de Nord au semnat un acord important pentru construcția unui tunel feroviar între cele două țări. Este vorba despre tunelul Deve Bair - parte a Coridorului European VIII.  Lungimea tunelului va fi de 2,4 km, jumătate aflându-se în Bulgaria, jumătate în Macedonia de Nord. Pentru a lega sistemele feroviare ale celor două țări însă, în afară de tunel, mai este nevoie de construcția unei linii de 24 de kilometri pe teritoriul Macedoniei de Nord și o linie de 2,5 kilometri pe teritoriul Bulgariei. Pe întreaga lungime de 250 de kilometri între Sofia și Skopje sunt și foarte multe secțiuni care trebuie modernizate. Costul total al construcțiilor noi și a modernizării porțiunilor existente se estimează la peste 2 miliarde de euro și rămâne neclar când se va putea călători cu trenul între cele două țări.  Proiectul de a lega Sofia și Skopje pe cale ferată există de mai mult de 120 de ani, însă a fost oprit de nenumărate ori din motive politice. Acum speranța este că perspectiva aderării Macedoniei de Nord la UE va obliga Skopje să prioritizeze proiectul. Legătura feroviară este parte din Coridorul VIII care trebuie să lege Marea Neagră de Marea Adriatică. „Partea feroviară a Coridorului VIII are aproximativ 1.350 km lungime, dintre care 747 km se află pe teritoriul bulgar”, a explicat viceprim-ministrul bulgar Grozdan Karadzhov.„Coridorul feroviar nr. VIII este unul dintre cele mai importante coridoare de transport transeuropene, el are o importanță strategică, economică și geopolitică pentru întreaga regiune a Balcanilor”, a declarat ministrul transporturilor din Macedonia de Nord, Alexander Nikoloski. În Turcia insecuritatea economică și legăturile culturale cresc cererea pentru aur Fluctuațiile recente ale prețului aurului sunt monitorizate îndeaproape de cetățenii turci. Turcia este una dintre țările cu cea mai mare cerere de aur la nivel global, după India și China, relatează Deutsche Welle în limba turcă. Potrivit lui Fatih Karahan, guvernatorul Băncii Centrale a Republicii Turcia, se estimează că cetățenii turci au economii în aur de aproximativ 500 de miliarde de dolari. Potrivit experților, atât din cauza insecurității economice, cât și a valorii culturale atribuite aurului, cererea de aur va continua să crească în Turcia.Profesorul Sinan Alçın din Universității Kültür din Istanbul susține că aurul este un instrument de economisire care oferă securitate pe termen lung societății turce, mai mult decât o investiție pe termen scurt. Din cauza inflației foarte mari din Turcia în ultimii ani, oamenii consideră deținerea de aur cea mai bună garanție pentru protejarea economiilor. Mai mult, potrivit profesorului în Turcia, ca parte a Orientului, pe lângă valoarea sa materială, aurul are și o valoare culturală. Experții observă și o altă motivație pentru interesul puternic al cetățenilor turci pentru aur: deținerea de aur fizic nu este supusă nici unui control fiscal. De aceea, chiar și când prețul lui crește, oamenii continuă să-l caute. Marele interes al turcilor pentru aur are un efect negativ asupra economiei țării: el alimentează dependența economiei de valuta străină, pentru că Turcia este un importator net de aur și pe măsură ce cererea internă de aur crește, importurile de aur cresc și ele. Experții turcii observă că cererea de aur este în creștere nu numai din partea investitorilor individuali, ci și din partea băncilor centrale globale în lumea întreagă. Tarifele impuse de președintele american Trump, incertitudinile geopolitice și economice tot mai mari din China și India, cei mai mari cumpărători ai metalului prețios, și riscurile inflaționiste ascendente continuă să mențină cererea de aur. 

Guvernul ar trebui să-și asume răspunderea pentru legea pensiilor magistraților, spune la RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. El crede că propunerile magistraților sunt inechitabile și exagerate. Csoma Botond, despre pensiile magistraților: ”Din câte am înțeles, magistrații ceruseră ca pensia lor să fie de 65% din venitul brut. Ceea ce înseamnă că ar fi, după anumite calcule, 97%-98% din ultimul venit net, ceea ce considerăm că nu este echitabil. Considerăm că pensia ar trebui să fie undeva la 70%-75% din venitul net”. Deputatul UDMR crede că ”această coaliție de guvernare nu are altă soluție decât să elaboreze un nou proiect și sigur, să trimită acel proiect CSM-ului, să vedem CSM-ul în cât timp va aviza acel proiect, vor avea nevoie de 30 de zile sau vor proceda mai rapid și după aceea să-și asume răspunderea în Parlament pentru acel proiect”. Despre reforma administrației publice locale: ”Decizia este reducerea cu 10% a posturilor efectiv ocupate în administrația publică locală. Vor exista în anul 2026 două opțiuni: ori se reduce numărul de angajați de la o unitate administrativ-teritorială ori se reduce anvelopa salarială cu 10%. Aceste opțiuni vor exista numai în anul 2026. Începând din anul 2027, trebuie făcută reducerea efectivă a personalului. După calculele făcute în coaliție, aceste măsuri ar genera o economisire de 1,4 miliarde de lei la bugetul de stat”.

România va conta în meciul crucial de sâmbătă din Bosnia pe Ianis Hagi.  Căpitan și „decar” la Națională, Hagi junior traversează o perioadă excelentă la echipa sa de club Alanyaspor, într-un campionat, cel din Turcia, în care și tatăl său a excelat. Ianis Hagi își dorește enorm ca România să se califice la Campionatul Mondial de la anul. Ianis Hagi a ajuns la maturitatea fotbalistică. La 27 de ani, Ianis nu mai este băiatul lui tata, ci un jucător de bază al Naționalei lui Mircea Lucescu, care va disputa peste două zile un meci decisiv cu Bosnia în calificările Mondialului din 2026. România trebuie să obțină neapărat cele 3 puncte la Zenica pentru a păstra șanse de calificare la turneul final. Ianis Hagi își dorește enorm să ajungă cu Naționala pe tărâm american la 32 de ani, după ce tatăl său a condus România la cea mai bună prestație a sa la un Campionat Mondial. Atunci, în 1994, România cu Gică Hagi căpitan, a ajuns până în sferturile competiției impresionând toată lumea, o performanță despre care se vorbește la superlativ și astăzi, și nu numai în România. Dacă se va califica cu Naționala, Ianis va închide definitiv gurile rele ale celor care spun că fără ajutorul tatălui său și fără să aibă numele părintelui nu ar fi devenit fotbalist. Este de fapt greșeala celor care fac comparații în fotbal în perioade de timp total diferite. Ce a fost odată nu mai e valabil acum. Fotbalul a evoluat iar Hagi Jr. este un jucător modern ca profil, talentat, muncitor, înclinat spre combinații și creativitate. În plus șutul său este devastator. Dealtfel, el a înscris un eurogol în ultima etapă a campionatului Turciei : Trabzonspor - Alanyaspor 1-1. O torpilă cu stângul direct la păianjen care l-a lăsat pe goalkeperul Andre Onana un simplu spectator. Ianis recunoaște ca traversează o perioadă bună la echipa sa de club Alanya: „Mă simt bine la Alanya, sunt fericit și cred, din punctul de vedere al performanței de pe teren, că meritam să fim mai sus. Creștem împreună, încep să înțeleg cerințele din campionatul Turciei. Sperăm ca la finalul sezonului să se reflecte în clasament evoluțiile noastre din teren”, a spus Ianis Hagi Ianis , căpitan și „decar” la Națională Ianis e anunțat titular în Bosnia, ținând cont de randamentul pe care l-a oferit la ultima acțiune a echipei naționale. Cu Austria, Ianis i-a pasat decisiv fostului său coleg de la Viitorul, Virgil Ghiță, cel care a înscris golul victoriei în prelungirile partidei. Hagi Jr. recunoaște că nu i-a fost deloc ușor în această vară când nu avea echipă: ”Pentru mine, revenirea la Națională a însemnat enorm. A fost acea accidentare, apoi situația din vară și nu am putut fi convocat. Mereu am fost tipul care să joace pentru echipă și să ajute. Mereu vin deschis să ajut echipa”. Căpitan și „decar” la Națională, Ianis a vorbit și despre plăcerea de a se afla întotdeauna sub presiune. “Consider că presiunea este o binecuvântare, trebuie să o cauți pentru că ea te face mai bun. Am crescut cu această presiune, fără să vreau. Mă simt bine când este pe umerii mei. Simt că an de an devin mai matur, până la urmă sunt la al 11-lea sezon la seniori. Este un vis devenit realitate faptul că sunt căpitan, de mic copil mi-am dorit asta. Îmi trăiesc visul.” Ianis Hagi a spus că meciul de sâmbătă din Bosnia nu trebuie considerat ca o revanșă ținând cont că adversarii s-au impus la București „Trebuie să ne câștigăm meciul în Bosnia. Așa cum ei au câștigat la noi, așa vrem și noi să batem la ei. Orice șansă pe care o avem trebuie să o fructificăm. Apoi vedem unde vom termina, dar cred că ne putem califica”.

Să plătești pentru a ucide oameni din plăcere. Pare un scenariu de film. Dar o anchetă deschisă de procurorii italieni arată că astfel de lucruri s-ar fi putut petrece în realitate, în timpul războiului din Bosnia. Ceea ce trebuie să ne dea mult de gândit. Procurorii din Milano au deschis o anchetă asupra unor italieni care ar fi plătit membri ai armatei sârbe bosniace pentru călătorii la Sarajevo, astfel încât aceștia să poată ucide cetățeni în timpul asediului de patru ani al orașului, în anii 1990. Știrea este cu adevărat terifiantă, pentru că nu mai este vorba doar despre părțile aflate în conflict, fiecare cu motivațiile sale. Aici este vorba despre oameni care au plătit special ca să ucidă din plăcerea de a ucide.   După cum relatează ziarul britanic The Guardian, este vorba despre așa-numiții „turiști lunetiști”. Se presupune că au participat la masacru după ce au plătit sume mari de bani soldaților armatei lui Radovan Karadžić, fostul lider sârb bosniac, care în 2016 a fost găsit vinovat de genocid și crime împotriva umanității Acești ”turiști” ar fi fost transportați pe înălțimile din jurul orașului Sarajevo, controlate de armata sârbă, astfel încât să poată trage în populație, din plăcere. Capitala Bosniei se află într-o ”căldare” înconjurată de munți. Armata sârbă a cucerit înălțimile dar a considerat prea periculos să se aventureze în orașul cu străzi înguste și întortocheate, unde apărătorii puteau organiza ambuscade la orice colți. Sârbii au gândit că, dacă vor ține orașul sub asediu, acesta se va preda, în cele din urmă. Nu s-a întâmplat. Sarajevo a rezistat aproape patru ani, din aprilie 1992 până în februarie 1996, celui mai lung asediu din istoria modernă. În acest timp, lunetiștii aflați pe înălțimi au terorizat orașul împușcând la nimereală oameni de pe străzi, inclusiv copii, de parcă ar fi fost vorba de un joc video. Peste 10.000 de civili au fost uciși. Procurorul italian care a reușit să deschidă cazul, după 30 de ani de muncă laborioasă pentru strângerea probelor, a afirmat că mulți dintre cei implicați erau italieni, dar au fost și germani, francezi, englezi, oameni din țări occidentale. Cum de a fost posibil? Ei bine, una dintre explicații ține de conștiința impunității. Pur și simplu, acești oameni cu porniri sadice s-au dus să omoare semeni de-ai lor știind că nu vor plăti pentru asta. Iar aceasta trebuie să ne pună serios pe gânduri. Pentru că pe astfel de oameni, gata să facă răul dacă știu că nu vor fi pedepsiți, se bazează toate tiraniile și regimurile criminale ale lumii. Oamenii aceștia există peste tot. Și dacă nu acționează, este pentru că știu de existența unor garanții legale și democratice care ar putea duce la condamnarea lor, în cele din urmă. Dar dacă un tiran sau un regim criminal le vor da mână liberă, atunci ei nu se vor da înapoi de la nicio atrocitate.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Scandalul de corupție din Ucraina atrage atenția presei internaționale. Principalele agenții anticorupție din Ucraina au anunțat luni că au descoperit o schemă majoră în care furnizorii companiei de stat Energoatom erau obligați să plătească mită pentru a-și menține contractele. Unul dintre cei implicați este un apropiat al președintelui Zelenski. Ministrul Justiției a fost suspendat din funcție. Scandalul este o piatră de încercare pentru președintele Zelenski, spun comentatorii. După cum transmite NBC News, ancheta prevestește o confruntare de mare amploare pe tema corupției în Ucraina, în timp ce țara se luptă să-și mențină sprijinul occidental în lupta sa împotriva Rusiei. Războiul a afectat infrastructura energetică țării. Printre cei acuzați de implicare se numără Timur Mindich, un om de afaceri cu legături cu Zelenski, au declarat procurorii. ”Scandalul de corupție îl pune la încercare Zelenski”, apreciază Euractiv. Provocările vin într-un moment critic pentru Zelenski,  care a rămas popular și în mare parte necontestat de la invazia din 2022. Potrivit The New York Times, ”comunicatul de presă al agențiilor anticorupție și videoclipurile realizate cu măiestrie care au urmat au arătat că instituțiile continuă să investigheze schemele și după ce dl Zelenski a dat înapoi în eforturile legislative de neutralizare a agențiilor. Acesta, după ce tinerii ucraineni au ieșit în stradă, spunând că democrația țării trebuie protejată. Citeste siZelenski despre schema de corupţie la scară largă din sectorul energetic al Ucrainei: Trebuie să existe condamnări Când dl Zelenski a luat măsuri pentru a paraliza agențiile anticorupție, acestea investigau membri ai cercului său apropiat, potrivit activiștilor anticorupție. Timur Mindich, care este coproprietar al unui studio de televiziune înființat de dl Zelenski, face obiectul unei anchete la scară largă, potrivit ziarului Ukrainska Pravda. Ziarul american mai notează că un anchetator anticorupție, arestat în iulie pe baza a ceea ce susținătorii săi numesc acuzații motivate politic a fost implicat în ancheta privindu-l pe dl Mindich, a declarat Yaroslav Zhelezniak, un membru al opoziției în Parlament.   ”Dar este Zelenski implicat?” – întreabă Politico. ”Nu direct. Zelenski a salutat ancheta, spunând în discursul său obișnuit de seară către națiune că acțiunile împotriva corupției sunt binevenite”.   Și Politico amintește că în vară, biroul lui Zelenski și parlamentul de la Kiev au încercat să atace independența celor două organisme anticorupție. ”Această mișcare a coincis cu semne că organismele de supraveghere anchetau persoane din apropierea președintelui și a provocat primele proteste stradale majore antiguvernamentale de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022”. Potrivit Los Angeles Times, procurorii  suspectează că mai mulți oficiali de rang înalt și-au folosit conexiunile pentru a „menține controlul asupra deciziilor de personal, a proceselor de achiziții și a fluxului de resurse financiare” pentru a derula schema de comisioane”. În timp ce Le Figaro amintește că ”acuzațiile de luare de mită în sectorul energetic sunt deosebit de sensibile pentru publicul larg, care se confruntă cu pene de curent zilnice lungi în mare parte a țării, chiar înainte de instalarea temperaturilor de iarnă, în timp ce Ucraina face eforturi pentru a respinge atacurile masive ale Rusiei asupra infrastructurii sale”.

... sau mai exact despre reciclarea inteligentă a deșeurilor textile, discutăm astăzi cu doamna Mădălina Corciu, PR&CSR manager Humana People to People Romania

Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? (DW) - Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) - Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media) Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? Președintele Nicușor Dan a prezentat ieri Strategia de Apărare a Țării până în 2030, urmând ca documentul să fie adoptat peste două săptămâni în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și apoi votat în plenul Parlamentului. Între timp se află în dezbatere publică în așa fel încât să poată fi îmbunătățit. Rusia rămâne inamicul numărul 1 al țării din exterior, în vreme ce din interior corupția avansează până aproape de masa guvernului, după cum arată ultimele anchete ale DNA, Direcția Națională Anticorupție. În ultimii ani, însă, instituția a fost în adormire, iar recent Înalta Curte a scos nevinovați mai mulți politicieni acuzați de corupție. Nicușor Dan a subliniat că serviciile secrete vor trebui să se implice pentru combaterea fenomenului, dar că ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale: „activitatea de cercetare este desfășurată de parchet și judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”. SRI se va implica în lupta anticorupție, potrivit viitoarei Strategii de Apărare a Țării. Acest serviciu secret a mai făcut-o cu rezultate relative și efecte grele pe termen lung, reamintește jurnalista Sabina Fati. O serie de riscuri și vulnerabilități din actualul proiect al Strategiei sunt preluate din documentele anterioare, ceea ce demonstrează că unele amenințări, riscuri, vulnerabilități nu doar că nu au fost rezolvate vreodată, dar chiar s-au accentuat: degradarea educației, accesul complicat la serviciile de sănătate, felul defectuos în care funcționează Justiția, modalitatea de apărare a țării în cazul unei invazii, infrastructura virtuală și nu numai. Cele 40 de pagini ale Strategiei de Apărare sugerează o lume în pragul haosului și o Românie aflată pe marginea prăpastiei care cu greu se va putea salva. Integral pe pagina DW. ANALIZĂ Corupția, trecută pe hârtie, dar ignorată în practică. Ce lipsește din Strategia Națională de Apărare (Adevărul) Noua Strategie Națională de Apărare reprezintă un pas important înainte față de strategiile anterioare, având o structură mai clară și o abordare apropiată de standardele internaționale, însă fără modificări legislative și alocări de fonduri nu va putea fi pus în practică, atrage atenția Profesorul de științe politice Radu Carp. „Nu este o formă perfectă. Eu compar documentul cu alte strategii elaborate la nivel internațional, cum sunt cele discutate la summiturile de la Davos sau în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Totuși, este un pas foarte important înainte față de strategiile anterioare. Structura mi se pare mult mai clară, iar riscurile identificate corespund realităților actuale. În România nu există, din câte știu, sondaje care să arate cum vede populația principalele amenințări la adresa securității naționale. Ar fi fost util ca strategia să fie prefațată de un astfel de studiu, pentru a vedea în ce măsură documentul reflectă percepțiile publice. De exemplu, nu știm în ce măsură populația consideră ineficiența administrației sau problemele din educație drept riscuri reale, deși acestea sunt menționate ca atare în document. Strategia identifică foarte bine problemele, dar dacă domenii precum educația sau sănătatea continuă să fie subfinanțate, atunci se poate spune că statul își diminuează propriul nivel de securitate. Într-un asemenea context, orice tăiere bugetară în aceste sectoare devine, practic, o vulnerabilitate națională”, a declarat Radu Carp pentru „Adevărul”. Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) Președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit miercuri seară cu reprezentanți ai magistraților, pentru discuții despre legea care le va crește vârsta de pensionare și le va diminua valoarea pensiei, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat, conform surselor HotNews din rândul participanților. Procurorii și judecătorii cer ca perioada de tranziție să crească de la 10 la 20 de ani și să fie majorat și cuantumul pensiei față de varianta din proiectul Guvernului Bolojan, respinsă de CCR. La discuții au participat reprezentanți ai CSM, ICCJ și ai Ministerului Justiției. Nicușor Dan i-a chemat și pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Varujan Pambuccian, liderii coaliției. Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media) În ziua întâlnirii de la Cotroceni cu președintele și cu reprezentanții coaliției, Înalta Curte a cerut public mai mulți bani pentru magistrați. Ați citit bine. După tot scandalul cu pensiile speciale, cu sporurile, cu restanțele, magistrații au mai identificat niște bani numai buni de înhățat. Prin urmare, îi cer fără niciun pic de jenă, comentează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. În așa-numitul „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, cere în final alte două privilegii suplimentare: „Recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă. Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.” Magistrații n-au decât să rezolve cum doresc această situație: printr-o mai justă distribuire a posturilor în sistem, prin informatizare și introducerea noilor tehnologii în redactarea sentințelor (AI) sau cum doresc ei.  În treacăt fie spus, așa-numitul acord pentru justiție propus de Înalta Curte este plin de lozinci, fraze sforăitoare și principii. Interesant este însă ce lipsește din text. Orice referire la respectarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dacă tot se dau europeni. Asta spune multe despre mentalitatea suveranistă de la Înalta Curte și despre antireformismul care a pus stăpânire pe ea: nimeni nu se bagă în ciorba noastră. Alte titluri din presa de azi Schimbare la Guvern, după întâlnirea dintre Ilie Bolojan și afaceristul Fănel Bogos: STS va înregistra toate întrevederile oficiale (Libertatea) Ministrul Energiei: statul trebuie să preia controlul Lukoil România. Ce soluții există și ce fac alte țări (Europa Liberă) Dacă tocmai vine gazul din Marea Neagră, de ce OMV Petrom, care va scoate jumătate din el, are planuri de restructurare şi nu de extindere în petrochimie pentru a pune valoare adăugată peste extracţie prin investiţii industriale? (ZF)

Inflația anuală este și va rămâne la cote înalte. România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și va rămâne la fel în următoarele nouă luni. Inflația rămâne în octombrie a.c. la un nivel ridicat. Este o reducere aproape invizibilă a cifrei inflației anuale în octombrie a.c. față de septembrie a.c., 9,8% față de 9,9%. Este o reducere statistică, practic, de nesesizat de către consumatori. Se pot face multe comentarii pe marginea unei inflații atât de înalte, foarte aproape de 10%. Dar, pentru că ieri a fost o coincidență, în sensul că în aceeași zi Institutul de Statistică a publicat rata inflației în octombrie a.c., iar Consiliul de administrație al BNR a avut ședința pe probleme de politică monetară, putem să privim evoluția inflației și, în general, a economiei prin prisma logicii băncii centrale. „Tradus” în limbaj comun, BNR ne spune că au crescut prețurile combustibililor, energiei și unor categorii de produse nealimentare care însă au fost contrabalansate aproape în totalitate de evoluția prețurilor produselor LFO (legume, fructe, ouă) și a celor din tutun. Observația băncii centrale se referă la ultimele trei luni, începând din august a.c., pentru că dacă ne uităm la prețurile LFO și tutun raportate la anul trecut vom constata că doar în puține cazuri putem vorbi despre prețuri constante, în cele mai multe situații fiind creșteri. Trimestrul al treilea al anului a venit cu o creștere a prețurilor, cauzele fiind evidente: liberalizarea tarifului energiei electrice la 1 iulie a.c. și creșterea TVA și a accizelor de la 1 august a.c. Banca centrală arată că majorarea cotelor de TVA s-a transferat aproape integral în prețurile de consum, dar această preluare a fost încurajată de păstrarea nivelului cererii pe anumite segmente de mărfuri și de așteptările inflaționiste pe termen scurt. Prin orice metodă sau indicator s-ar calcula inflația, vom vedea o creștere. De exemplu, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un indicator utilizat la nivelul Uniunii Europene, a urcat de la 5,8%, în iunie a.c., la 8,4%, în octombrie a.c., ceea ce face ca România să fie pe primul loc la nivel european, o poziție pe care bineînțeles că niciun stat membru nu și-o dorește. BNR face și o serie de observații referitoare la evoluția economiei care sunt luate în calcul de membrii Consiliului de administrație al băncii centrale atunci când iau deciziile de politică monetară. Concret, în trimestrul al doilea creșterea economică a revenit modest, plus 1,3%, după stagnarea din primele trei luni ale anului. De asemenea, datele înregistrează și o încetinire a creșterii cererii interne, pe fondul scăderii ușoare a investițiilor față de anul trecut. Vânzările cu amănuntul, consumul, au înregistrat în trimestrul al treilea un mic declin față de anul trecut, iar producția industrială a scăzut ușor. În schimb, sectorul construcțiilor a avut un salt important în lunile iulie și august a.c, perioadă în care în mod tradițional se lucrează mai mult în domeniu, dar care arată și o dinamică a investițiilor, în special în sectorul rezidențial. Pe piața muncii, numărul de salariați a scăzut ușor, dar s-ar putea explica și prin caracterul sezonier al angajărilor. Creditul acordat sectorului privat și-a încetinit creșterea, 7,5%, în septembrie a.c., față de 8%, în august a.c., în condițiile în care creditele în lei pentru locuințe și-au stopat ascensiunea, iar creditele de consum au cunoscut o reducere a nivelului de două cifre. BNR face și câteva observații despre evoluțiile viitoare, care arată că rata inflației va avea doar scăderi modeste în următoarele trei trimestre la care se adaugă incertitudinile interne și externe. Cele interne provin de la efectele viitoarelor măsuri de ajustare bugetară, iar cele externe de la tensiunile comerciale, războiul din Ucraina sau planurile de creștere a cheltuielilor de apărare și infrastructură. În concluzie, inflația va rămâne la o cotă înaltă, ceea ce va însemna o perioadă complicată atât pentru companii, cât și pentru consumatori.

Noua strategie de apărare a tarii va include implicarea serviciilor de informații în combaterea corupției, care este o vulnerabilitate a statului, a anuntat presedintele Nicudor Dan. Șeful statului a precizat in mod distinct că serviciile nu vor fi implicate „ în etapa de cercetare penală și procesul de justitiție”, ci doar vor culege date cu privire la acest fenomen.   Cu ce propunere merg magistrații la întâlnirea de la Cotroceni La aceasta ora, este in desfasurare o noua intalnire a presedintelui cu liderii Coaliţiei şi cu reprezentanţi ai magistraţilor, pe tema pensiilor din justitie. Acestia din urma susțin că un procent rezonabil al pensiei ar fi de 65% din salariul brut, ceea ce înseamnă venituri mai mari față de varianta adoptată de Guvern. În plus, și-ar dori și o perioadă de tranziție mai lungă. INS: Inflația scade ușor Rata anuală a inflaţiei a coborât uşor în octombrie, la 9,8%, faţă de vârful de 9,9% din august şi septembrie, în condiţiile în care serviciile şi mărfurile nealimentare s-au scumpit față de anul trecut cu aproape 11%, iar alimentele cu 7,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu peste 72%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor in sector.  

Jurnal de știri

Locuirea în București nu trebuie să fie un lux, declară într-un interviu la RFI Ana Ciceală, candidată la Primăria Capitalei susținută de formațiunile SENS și Uniunea pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale. Ea își prezintă prioritățile și vorbește de asemenea despre un sondaj potrivit căruia cei mai mulți tineri ar vota cu AUR la alegerile parlamentare. Ana Ciceală, despre miza alegerilor pentru Primăria Capitalei: ”Bucureștiul și bucureștenii. Pentru mine, asta a contat în ultimii zece ani, asta e munca mea de zi cu zi, fiecare secundă a muncii mele în ultimii zece ani s-a dus pentru București și orașul nostru. Am fost consilier general opt ani la Primăria Capitalei. Miza este dezvoltarea orașului nostru, sănătos, pe termen lung. Miza este viața oamenilor, costul vieții în București, care înseamnă și locuire, înseamnă și sănătate și educație și transport public, înseamnă investiții pentru București și alegerea unui om căruia într-adevăr îi pasă de București și care vrea să dezvolte orașul, având o viziune pe termen lung”. Despre banii de campanie: ”Avem voluntari care vorbesc cu bucureștenii despre problemele lor, în stradă și partidele cu subvenție, care sparg banii noștri în pre-campanie pe acele panotaje imense, să avem șapte etaje cu fața unui candidat, că probabil nu știe lumea cine sunt primarii de Sector până acum”. Despre tinerii care ar vota cu AUR la alegerile parlamentare: ”Arată multă frustrare din partea unei generații noi, care pare că nu este înțeleasă, cu care nimeni nu vorbește, dar noi vorbim, iată, facem o treabă bună să vorbim cu această nouă generație de tineri, să-i ascultăm, să le înțelegem problemele și să vedem cum le putem rezolva”.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, declară la Chișinău că obiectivul Republicii Moldova de a încheia negocierile până în 2028 este unul extrem de ambițios, dar realist, numind Republica Moldova o campioană a aderării la UE. Moldova este pregătită, din punct de vedere tehnic, de deschiderea negocierilor de aderare. Ce-i mai lipsește ca să treacă la o nouă etapă? Liliana Barbăroșie a discutat cu expertul de la Chișinău Iulian Groza, directorul Institutului de Politici și Reforme Europene, invitatul de astăzi la Moldova Zoom. Temele ediției: - La Chișinău s-a declanșat un război al declarațiilor între cele două Mitropolii Ortodoxe. Mitropolia Moldovei care ține de Patriarhia Rusă este supărată că i-au plecat preoți la Mitropolia Basarabiei, care ține de Patriarhia Română. Așa că a transmis un comunicat în care anunță că i-a caterisit pe prelați. Mitropolia Basarabiei a răspuns că Mitropolia Moldovei este o structură bisericească a Patriarhiei Moscovei. Mai multe ne spune jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”. - De la ștampile la amprente digitale și recunoaștere facială. Așa arată acum trecerea frontierei moldo-române pentru cetățenii care nu fac parte din blocul comunitar. Noul sistem european de control la frontieră, EES, reduce timpul de trecere la doar 30 de secunde. Cum funcționează și ce spun primii moldoveni care l-au testat, aflăm din reportajul semnat de corespondentul nostru din nordul Republicii Moldova, Denis Chirtoca. - Guvernul de la Chișinău denunță șase acorduri cu Comunitatea Statelor Independente, o structură dominată de Rusia. - Uniunea Europeană a transmis Armatei Naționale un lot de unități de transport logistic modern. - Republica Moldova a ratat o tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional. - Comisia Europeană a semnat o serie de acorduri de grant pentru proiecte de infrastructură de transport în Polonia, Slovacia, România, Ucraina și Moldova. Știrile zilei: Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a transmis mesaje puternice de susținere pentru Chișinău privind lansarea negocierilor până la sfârșitul acestui an și a îndemnat opoziția să sprijine vectorul european al țării, pentru că, citez „aceasta a fost opțiunea majoritară a societății exprimată prin alegeri”. În cadrul vizitei de marți, oficiala a participat la mai multe evenimente publice, dar și la ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană. Președinta Maia Sandu a declarat că în acest moment Republica Moldova are o fereastră unică de oportunitate pe care nu trebuie să o rateze și că societatea așteaptă schimbări reale în justiție și în lupta împotriva corupției. Maia Sandu a chemat și ea opoziția să susțină procesul de aderare la Uniunea Europeană. *** Guvernul moldovean denunță în ședința care tocmai a început la Chișinău șase acorduri cu Comunitatea Statelor Independente, o structură dominată de Rusia. Gestul a fost criticat de opoziția pro-rusă, care a speculat că denunțarea unuia dintre acorduri, cel privind călătoriile fără vize, ar bloca circulația cetățenilor moldoveni în Rusia. Ministerul de Externe a precizat însă că vor fi afectate doar călătoriile către Tadjikistan și Kârgâzstan, care nu sunt printre destinațiile prioritare pentru cetățenii moldoveni, iar cu Rusia Republica Moldova are acord bilateral separat de călătorie fără vize, care rămâne în vigoare. Pe lângă acordul privind călătoria fără vize, Chișinăul denunță alte 5 tratate cu CSI, inclusiv în domeniul transporturilor militare și privind colaborarea în utilizarea gazelor naturale comprimate. *** Uniunea Europeană a transmis Armatei Naționale un lot de unități de transport logistic modern prin intermediul platformei „Instrumentul European pentru Pace”. Este vorba despre autobuze, camioane, microbuze, precum și autoturisme de tip SUV și automobile de teren pickup. *** Republica Moldova a ratat o tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional. Suma trebuia să ajungă până la sfârșitul lunii octombrie, însă ar fi fost blocată, scrie TV8. Deocamdată, motivele pentru care FMI a sistat tranșa nu sunt clare. Potrivit unor surse, decizia ar fi fost luată după ce Guvernul nu ar fi respectat anumite angajamente financiare asumate anterior. Fondurile urmau să fie folosite ca suport bugetar pentru acest an și erau deja incluse în buget, ceea ce lasă autoritățile cu o gaură considerabilă de acoperit. Președintele Comisiei parlamentare pentru buget și finanțe, Radu Marian, a confirmat informația, dar a precizat că Republica Moldova ar fi identificat deja surse alternative de finanțare, astfel că nu există riscuri imediate pentru buget. *** Comisia Europeană a semnat o serie de acorduri de grant pentru proiecte de infrastructură de transport în Polonia, Slovacia, România, Ucraina și Moldova. Finanțarea provine din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) și sprijină proiecte transfrontaliere menite să întărească așa-numitele „coridoare de solidaritate” dintre Uniunea Europeană și Ucraina, scrie portalul 2eu.brussels. În România, Ucraina și Moldova, trei proiecte majore de cale ferată vor primi finanțare europeană: 73,5 milioane euro pentru o linie de ecartament european între Polonia și Lviv, 45 milioane euro pentru modernizarea unui ax feroviar care leagă portul Constanța și Bucureștiul de Ucraina și Moldova, și 33 milioane euro pentru reabilitarea secțiunii Iași–Ungheni, care va deveni prima porțiune de cale ferată electrificată din Republica Moldova.