Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

 Fostul inalt responsabil  se află în custodia poliției belgiene. Este vorba despre o presupusă fraudă legată de pregătirea, finanţată din fonduri europene, a diplomaţilor juniori. Imediat lamuririle aduse de corespondentul nostru la Bruxelles, Mihaela Gherghisan.     Guvernul Bolojan si-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe proiectul privind pensiile magistraţilor, după ce a respins toate amendamentele Documentul poate fi atacat din nou la CCR. Va reamintesc, in aceasta varianta, cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate iar perioada de tranzitie pana la varsta de pensionare creste la 15 ani. Anterior, in legislativ, au fost festivitati dedicate Zilei nationale de 1 decembrie.   Vlad Gheorghe si-a anunţat retragerea din cursa pentru Primăria Capitalei, în favoarea lui Ciprian Ciucu Fostul europarlamentar a facut un apel către Catalin Drulă să îl susţină pe Ciucu, dacă nu vrea ca Bucureştiul să aibă un primar extremist. Candidatul independent, Ana Ciceala, a anuntat ca nu se retrage din competitie. O veti asculta intr-un interviu mai tarziu.  France Médias Monde și Deutsche Welle își consolidează la București proiectul european „Scutul informațional” Intr-un context internațional în care democrațiile sunt puse la încercare iar razboiul hibrid si maipularea sunt arme sofisticate, cele doua institutii colaboreaza pentru a garanta accesul la informatie independenta și echilibrata.

Jurnal de știri

Invitata emisiunii este profesoara Violina Dănilă, asistentă universitară la Catedra de Limba Română a Universității „Alecu Russo” din Bălți. Aceasta ne vorbește despre ce îi motivează pe vorbitorii de rusă de la Bălți să învețe limba română. Un interviu realizat de Dumitru Pelin. Temele ediției: -        Unirea sărbătorită în Republica Moldova, inclusiv în orașul din care a pornit – la Bălți. Reportaj de atmosferă de la Cătălin Volconovici și Dumitru Pelin. -        În fiecare an, 1 decembrie aduce la Alba Iulia un val de energie tânără, venită din orașele universitare ale României: studenții basarabeni merg la evenimentele dedicate Unirii. Despre semnificația pe care o are această zi pentru tinerii basarabeni, în reportajul realizat de Ecaterina Tanasiiciuc. -        În timp ce România își sărbătorea Ziua Națională, la Tiraspol se anunțau rezultatele unor așa-zise alegeri în Sovietul Suprem. Alegerile nu sunt recunoscute de nimeni, iar organizarea campaniei este complet ilegală. Mai multe ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. -        Dronele rusești care violează spațiul aerian devin o problemă de securitate din ce în ce mai mare pentru Republica Moldova. Iar Moscova și opoziția pro-rusă de la Chișinău instrumentează și partea informațională: lansează către populație mesaje care ridiculizează pericolul. Un reportaj de Liliana Barbăroșie, realizat în parteneriat cu DW. -        Oligarhul fugar la Moscova, Ilan Șor, condamnat de justiția moldoveană la 15 ani de închisoare, anunță că își închide ceea ce numește „proiecte sociale” în Republica Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali pe care i-a promovat. Acesta invocă blocarea finanțărilor de către guvernare. Experții atrag atenția că ceea ce Șor numește „proiecte sociale” sunt de fapt scheme de corupere a alegătorilor și că Rusia nu renunța la Republica Moldova, ci doar își schimbă tacticile. -        Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, începe o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, unde va avea întrevederi la Congres, la Casa Albă și la Departamentul de Stat. -        Republica Moldova nu poate deveni o victimă a războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, declară Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri europene și politica de securitate, Kaia Kalas. Știrile zilei: Armata Națională a Republicii Moldova a detașat în acest an la parada militară de 1 decembrie de la București un pluton de militari ai Batalionului de Menținere a Păcii „Căști Albastre” și ai Gărzii de Onoare. Aceștia au defilat alături de militari din alte state, printre care Franța, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Spania și SUA. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatii, alături de oficiali români, a depus, la București, o coroană de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, iar ulterior a asistat la Parada militară din Piața Arcul de Triumf. Iar comandantul Armatei moldovene, Vitalie Micov, a urmărit parada militară de la Alba Iulia. La București, Anatolie Nosatîi a avut și o întrevedere cu ministrul interimar al apărării, Radu Miruță, cu care a discutat provocările actuale de securitate și consolidarea capacităților de apărare a Republicii Moldova, cu sprijinul partenerilor, în special al României, anunță comunicate ale ministerelor Apărării de la Chișinău și București. *** De Ziua Națională a României, președinta R.Moldova, Maia Sandu, i-a felicitat pe toți românii declarând că ”datoria noastră este să onorăm prin fapte eforturile și sacrificiile celor care au făcut posibilă decizia istorică de la Alba Iulia”. Au venit cu mesaje de felicitare și premierul Alexandru Munteanu, dar și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Valeria Vițu are detalii: *** Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, începe o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, unde va avea întrevederi la Congres, la Casa Albă, Consiliul Național de Securitate și Departamentul de Stat. Discuțiile vor viza, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, aprofundarea Dialogului Strategic cu SUA, atragerea investițiilor americane și consolidarea colaborării în domeniile securității, energiei și dezvoltării durabile. Mihai Popșoi va participa și la conferința „Drumul euroatlantic al Moldovei: securitate regională, oportunități energetice și reziliență democratică”, organizat de Institutul Hudson, și va avea întrevederi cu formatori de opinie și reprezentanți ai unor centre analitice din Washington. Ministrul de Externe va merge și în Carolina de Nord, cu care Republica Moldova are un parteneriat de peste 25 de ani. *** Republica Moldova nu poate deveni o victimă a războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, iar încălcările spațiului aerian al țării de către drone rusești sunt inacceptabile și pun în pericol traficul aerian civil, a transmis înaltul reprezentant al UE pentru afaceri europene și politica de securitate, Kaia Kalas. *** Doar unul din patru locuitori ai regiunii transnistrene cu drept de vot s-au prezentat duminică la urne pentru așa-numitele alegeri parlamentare din Transnistria, transmite TV8. Anterior, din cauza prezenței slabe, administrația separatistă a eliminat pragul electoral pentru validarea scrutinelor din regiune. Chișinăul nu recunoaște exercițiile electorale din regiunea pro-rusă, unde nu există libertate de expresie, drept la proteste și opoziție de orice fel. Majoritatea covârșitoare a celor 45 de candidați care au concurat pentru cele 33 de locuri din Sovietul Suprem, legislativul local de la Tiraspol, sunt membri ai partidului „Obnovlenie”, sigurul partid din regiune.

Dacă n-ai apucat încă să umpli desaga lui Moș Nicolae, mai sunt câteva zile și te poți uita și la afacerile sociale care sunt tot mai creative în fabricarea unor sacoșe textile, ornamente și decorațiuni lucrate manual în ateliere locale, de multe ori din materiale naturale sau reciclate.  Astfel de variante poți găsi la Asociația Viitor Plus sau Atelierul de Pânză.Și pe Moș Crăciun îl putem ajuta să aleagă pentru cei dragi lumânări din ceară naturală sau din materiale recuperate, cosmetice artizanale cu ingrediente curate sau mici kituri zero-waste pentru copii și adulți. Astfel de cadouri nu doar reduc amprenta ecologică, ci și susțin comunități vulnerabile, meșteșugari locali și proiecte cu impact social. 

Candidata la Primăria Capitalei Ana Ciceală anunță la RFI că dacă ajunge primar, va construi mii de locuințe sociale. Ea vrea de asemenea să planteze două milioane de copaci în București. Candidata mai spune că nu intenționează să se retragă din cursa electorală. Ana Ciceală este susținută de formațiunile SENS și Uniunea pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale. Ana Ciceală, despre alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Noi am stat foarte mult în stradă, i-am ascultat pe bucureșteni, le-am spus cine sunt, le-am spus ce vreau să fac, alături de sutele de voluntari pe care contez și am mizat și până acum și sunt și acum în stradă, așa cum i-am obișnuit pe bucureșteni, vorbesc cu ei, împart flyere și le spun că putem avea un viitor mai bun în București, un oraș cu zece clase peste cel de până acum”. Despre sondajele electorale: ”Din păcate, în ultima vreme, în loc să avem studii sociologice reale, au ajuns să fie folosite ca instrumente de manipulare. Oamenii din stradă nu mai cred în ele, văd cumva că e o realitate paralelă”. Ana Ciceală, întrebată dacă se va retrage din alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Dar de ce m-aș retrage? (...) E o falsă problemă asta cu retragerea, sincer (...). Cred că e bine să aleagă bucureștenii cine e omul cel mai bun, cu competență, cu idei, cu proiecte, pe care îl vor acolo, în fruntea Capitalei”.

Ambasadorul Germaniei la Tbilisi, Peter Fischer, a declarat că, după toate probabilitățile, la Consiliul European din decembrie liderii UE vor confirma că dosarul privind aderarea Georgiei la Uniune va fi închis iar procesul înghețat, relatează Radio Liberty. Potrivit acestuia, raportul Comisiei Europene privind extinderea, publicat pe 4 noiembrie, dovedește că, pe parcursul actual al Georgiei, „nu există o cale viabilă către aderare”, așa cum a declarat și vicepreședintele Comisiei Europene, Kaia Kalas. Comisarul pentru extindere, Marta Cosma, a declarat că raportul din noiembrie este cel mai prost raport privind extinderea pe care l-a avut vreodată o țară. „Germania a depus eforturi mari pentru a asigura Georgiei statutul de candidat la UE. Timp de peste treizeci de ani, am avut un parteneriat privilegiat cu Georgia, bazat pe dezvoltarea democrației, dezvoltarea unei economii de piață și sprijinirea dorinței Georgiei de integrare euro-atlantică. Punctul culminant a fost obținerea statutului de candidat, iar după acceptarea acestuia situația s-a deteriorat”, a precizat diplomatul german. Ambasadorul german a amintit unele dintre acțiunilor autorităților de la Tbilisi care au determinat oprirea procesului de aderare: ONG-urile în țara au fost distruse, drepturile demonstranților sunt încălcate permanent, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire nu sunt respectate, partidele politice de opoziție sunt distruse, mulți oameni din societatea civilă sunt închiși, etc. Ambasasorul german a precizat că Georgia, la fel ca Turcia, își păstrează statutul de țară candidată, iar Uniunea Europeană nu își pierde speranța că țara va face pașii necesari pentru aderare în viitor. Pe 31 decembrie 2024 și 24 martie 2025, Germania, la fel ca alte țări occidentale, a impus restricții privind vizele pentru oficialii din cadrul partidului de guvernare „Visul Georgian”. Cea mai adâncă scufundare în apnee din lume: ucraineanca Kateryna Sadurska își doboară propriul record Ucraineanca Kateryna Sadurska a câștigat prestigioasa competiție Blue Element 2025 din Dominica și a stabilit un nou record mondial, relatează RBC-Ucraina. În disciplina de scufundări în apnee cu greutate constantă, fără labe de înot, ea a coborât la 86 de metri, cea mai adâncă scufundare în apnee din lume la această categorie. Acest nou rezultat îi permite Katerynei Sadurska să își îmbunătățească propria performanță din 2024 cu doi metri. Anul trecut, ucraineanca a doborât recordul de trei ori la rând - 80, 82 și 84 de metri. Citeste siDouăzeci și nouă de minute fără respirație! Ce știm de fapt despre limitele corpului omenesc? Acest record a devenit al optulea record din cariera Katerynei Sadurska la această disciplină și al treilea record consecutiv obținut la turneele din Dominica. Începând cu 2023, Sadurska a cucerit progresiv adâncimi din ce în ce mai mari, câștigând 12 metri, de la 74 m acum doi ani la 86 m astăzi. Kateryna Sadurska este din Mykolaiv și are 33 de ani. A practicat înotul artistic, disciplină la care a participat la Jocurile Olimpice din 2016, a fost dublă campioană europeană și a câștigat numeroase medalii la Campionatele Mondiale și Continentale.

Rapid, FC Botoșani, Dinamo este podiumul Superligii după etapa a 18-a. FCSB s-a apropiat la 2 puncte de play-off, iar CFR pare că nu mai are nicio șansă să se claseze printre primele șase echipe la sfârșitul sezonului regulat.

Jurnal de știri

Recenta vizită a premierului ungar Viktor Orban la Kremlin are urmări – și urmări nedorite de liderul de la Budapesta. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anulat o întâlnire cu prim-ministrul Ungariei, anunță agenția EFE, citată de Agerpres și Caleaeuropeană.ro. Conform unui mesaj publicat pe rețeaua de socializare X de către responsabilul pentru politică internațională în cadrul președinției poloneze, „președintele Nawrocki a decis să limiteze programul vizitei sale în Ungaria exclusiv la summitul președinților Grupului de la Vișegrad”. Liderii țărilor care fac parte din Grupul de la Vișegrad – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – se reunesc miercuri în orașul ungar Esztergom. În cadrul vizitei sale în Ungaria pentru această întâlnire, președintele Nawrocki și soția sa urmau să se întâlnească joi, la Budapesta, cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok și cu șeful guvernului, Viktor Orban, potrivit cotidianului polonez „Gazeta Wyborcza”. Și alte critici s-au făcut auzite. În marja summitului germano-sloven  de vineri, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că premierul ungar nu a avut „mandat european”. Premierul sloven Robert Golob a fost de acord cu Merz, afirmând că nu se așteaptă la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite. Vizita lui Orbán la Moscova ar putea fi considerată un act ostil împotriva UE, potrivit lui Jacob Kirkegaard, expert în cadrul think-tank-ului Bruegel, care susține că Ungaria sabotează eforturile UE de a obține un acord de pace echitabil pentru Ucraina. Acționând singură, Budapesta subminează, de asemenea, unitatea UE în deciziile cheie privind diversificarea surselor de aprovizionare și renunțarea la combustibilii fosili rusești. De asemenea, Ungaria afectează menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și integrarea economiei Ucrainei în blocul comunitar. Tomasz Słomka, profesor de științe politice la Universitatea din Varșovia, a declarat pentru postul polonez TV24 că decizia de a anula întâlnirea cu premierul ungar demonstrează că Nawrocki își consolidează independența politică. Atitudinea președintelui polonez este în conformitate cu poziția guvernului, care limitează relațiile sale cu Viktor Orbán. În același timp, este în concordanță cu ceea ce a susținut președintele polonez cu privire la relația sa cu Rusia, a spus expertul, adăugând că Nawrocki se află pe lista persoanelor care sunt deosebit de antipatizate de Moscova. Să nu uităm că alegerea lui Nawrocki ca președinte al Poloniei, la 1 iunie anul acesta, a fost salutată de Viktor Orbán, ca și de către extrema dreaptă din România. Dar atitudinea fermă a președintelui polonez în privința Rusiei îi lasă în afara jocului atât pe liderul de la Budapesta cât și pe admiratorii săi declarați de la extrema dreaptă din România.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională comentează discuțiile din Florida dintre delegațiile Statelor Unite și Ucrainei. Comentatorii remarcă tonul optimist abordat de partea americană dar atrag atenția că mai sunt necesare multe eforturi pentru a se ajunge la un acord. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff este așteptat marți la Moscova. Potrivit NBC News, Ucraina a insistat ca orice acord de încheiere a războiului să includă garanții de securitate viitoare, în timp ce Moscova a insistat ca teritoriul ucrainean să fie cedat Rusiei și a cerut ca Ucraina să nu fie lăsată să adere la NATO. După „progrese” în discuțiile din cadrul clubului privat exclusivist Shell Bay al Witkoff din sudul Floridei, diplomația americană se confruntă cu un test la Kremlin, transmite CNN. ”Unul dintre cele mai „problematice aspecte” ale propunerii inițiale de pace a SUA, în 28 de puncte, a fost ideea ca Ucraina să renunțe oficial la aspirația sa, consacrată în Constituție, de a adera la NATO – o cerere cheie a Rusiei și ceea ce oficialii ucraineni continuă să respingă. Dar se sugerează că, pe măsură ce avansează și în timp ce Steve Witkoff călătorește la Moscova, se explorează soluții creative pentru a ocoli cu grijă liniile roșii stabilite de Kiev”. Le Monde vorbește încă despre ”schița incertă a unui „plan de pace” care pune Ucraina în fața unei ecuații complicate. Secretarul de Stat american Marco Rubio a raportat „progrese” în urma întâlnirii din Florida. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, criticat pentru legăturile sale strânse cu rușii, a plecat către Vladimir Putin cu un text modificat. Referindu-se la imaginile întâlnirii americano-ucrainene, ziarul francez observă că, ”chiar și în tăcere, Steve Witkoff vorbește. Corpul său, gesturile sale, privirea sa evazivă, toate transmiteau un sentiment de disconfort”. Dar de ce există atât de mulți negociatori americani? – iată întrebarea pusă de colegii noștri de la canalul TV France24. ”Steve Witkoff, Marco Rubio, Jared Kushner, Daniel Driscoll: aceștia sunt doar câțiva dintre oficialii americani însărcinați de Donald Trump să determine Kievul și Moscova să accepte un plan de pace. Dar toți par să-și urmărească propriile agende, confruntându-se cu o Rusie care prezintă un front diplomatic unit. Și nu toți sunt pe picior de egalitate. „Marco Rubio, în fruntea diplomației americane, ar trebui să fie în mod firesc cel care coordonează eforturile, ca un dirijor. Totuși, nu este cazul și se pare că a fost luat prin surprindere de inițiativele lui Steve Witkoff și Daniel Driscoll”, subliniază Scott Lucas, specialist în relații internaționale și politică externă americană la Universitatea din Birmingham. ”Nu-l puteți ierta pe Putin pentru crimele de război din Ucraina” - este declarația comisarului UE pentru justiție. Michael McGrath. O astfel de mișcare ar fi „o greșeală istorică de proporții uriașe”, spune comisarul, într-un interviu acordat publicației Politico. ”Comentariile sale reflectă îngrijorările răspândite pe scară largă în capitalele europene, conform cărora planul american inițial pentru un acord includea promisiunea unei „amnistii complete pentru acțiunile comise în timpul războiului”, alături de planuri de reintegrare a Rusiei în economia mondială”.

ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) - Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  - Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Dragoş Damian, Terapia: Nicuşor Dan, discurs de mare CEO, de mare corporaţie, de 1 Decembrie 2025. Aveam nevoie de asta (Ziarul Financiar) Nu este un comentariu de tip odă conducătorului suprem însă, trebuie să recunoaştem, este prima dată când un Preşedinte al României ne vorbeşte, cu candoare, dacă putem spune aşa, despre adevăratele probleme din societate, citim în ZF. ”Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Şi trăim mai bine decât mulţi din oamenii din ţări vecine nouă”. De fapt trăim mai bine chiar decât anul trecut, au crescut salarii şi pensii. “România este o ţară coruptă (…) .Totuşi, suntem mai puţin corupţi decât acum 20 de ani”. Nu trebuie să fim supăraţi pe cei care primesc şpagă ci pe noi, cei care o dăm. Daca mediul de afaceri va înceta să dea şpagă atunci mâine România va fi mai puţin coruptă decât este astăzi. “Avem multe zone de excelenţă în educaţie, dar, în ansamblu, sistemul de învăţământ este slab spre foarte slab. Şi asta o să ne provoace mari probleme în viitor. Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toţi banii pe care noi toţi i-am dus încolo. Dar vedem totuşi primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanţare din PNRR” Discurs de mare CEO al unei mari corporaţii. Dacă recunoşti care sunt problemele reale din organizaţie vei ştii care sunt măsurile de remediere de care organizaţia are nevoie. Şi o vei salva, conchide Dragoș Damian, directorul general al Terapia Cluj. ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) George Simion a fost prezent luni, la Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naționale. Îmbrăcat într-un cojoc tradițional, liderul AUR a participat în orașul Marii Uniri la un miting, alături de câteva sute de membri și simpatizanți ai partidului, care au fluturat steaguri tricolore și au scandat pentru „suveranitate” națională. Este o imagine pe care AUR o pune în scenă cu regularitate, în încercarea de a capitaliza politic curentul patriotic ignorat de partidele politice mainstream. Cu alte cuvinte, „cine nu-i cu noi este împotriva României”, un refren des utilizat în ultimii ani. Faptul că George Simion și ceilalți lideri AUR își autoproclamă regulat patriotismul nu îi face însă cu nimic mai iubitori de țară, remarcă profesorul Adrian Papahagi, care subliniază, într-o analiză pentru „Adevărul”, că patriotismul adevărat se măsoară prin faptele unui om. Radu Carp: Observ un fenomen îngrijorător, normalizarea în societate a discursului de tip AUR - Interviu video (SpotMedia) România se confruntă cu o serie de provocări, de la consolidarea extremei drepte până la o criză internă de reprezentare, dar și una legată de capacitatea de guvernare.  Profesorul Radu Carp a analizat modul în care România a gestionat anul 2025 și de ce formațiunile populiste precum AUR și-au atins maximul de potențial, situat undeva la 40%.  Această ascensiune a extremelor politice face parte dintr-un fenomen european, alimentat de o uriașă criză a reprezentării, generată de rețelele sociale. Cunoscutul analist politic consideră că țara noastră nu are o alternativă la extremism în afara actualei coaliții de guvernare. Mai multe în interviul video de pe pagina SpotMedia. Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  În pandemie, 24.527 de pacienți s-au infectat cu COVID în spitalele din România, potrivit datelor oficiale. Erau oameni internați pentru alte probleme medicale, numite „comorbidități” de cei din Grupul de Comunicare Strategică. Erau părinții sau copiii cuiva, veniți la spital ca să se vindece. Mulți dintre ei au plecat de aici în saci de nailon. După ani buni, instanțele recunosc că ceea ce s-a întâmplat atunci în spitale a încălcat legea. În câteva cazuri, rudele celor decedați au dat în judecată spitalele şi au cerut daune. Pe portalul hotărârilor judecătoreşti din România există patru dosare de acest fel. Unul singur a ajuns, între timp, la finalul procesului. Libertatea vă dezvăluie toate aceste patru poveşti cutremurătoare, dar şi deciziile judecătorilor, în fiecare dintre ele.    Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Ministerul Finanțelor va derula, în perioada 5-12 decembrie, ultima ediție Fidelis a acestui an, potrivit unui anunț al ministerului.  Ediția din decembrie vine cu dobânzi de până la 7,55% la emisiunile în lei și de până la 6,20% la cele în euro. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro prin intermediul băncilor partenere. Per total,cumulat, în cele 10 ediții lunare din acest an ale Fidelis, Guvernul a împrumutat de la populație 19,6 miliarde de lei, conform calculelor CursDeGuvernare.ro, ceva mai mult peste ce lua în 2024, când o ediție Fidelis avea loc la 2 luni și Finanțele atrăgeau pe emisiune între 3 și 3,5 miliarde de lei de la populație, pentru finanțarea deficitului bugetar. De notat că titlurile de stat beneficiază de un regim fiscal special, fiind neimpozabile.

După exact un an, am dorit să o intervievăm din nou pe psihologul Hourya Lekehal despre practica profesiei sale și despre impresiile sale cu privire la un context internațional care ne afectează din ce în ce mai mult psihicul.

Consiliul Fiscal arată într-o notă publicată recent necesitatea reducerii deficitului bugetar și soluțiile limitate aflate la îndemâna guvernului. De asemenea, instituția reamintește că procesul de ajustare a deficitului va continua și în următorii ani. La sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul Fiscal a publicat opinia referitoare la a doua rectificare bugetară a anului. Analiza legată de rectificare este concisă, în sensul că instituția consideră că sunt realizabile datele și țintele bugetare asumate de guvern, respectiv un deficit bugetar de 8,4% din PIB și pe cash și pe ESA. Demne de atenție sunt, însă, observațiile legate de contextul economic românesc. Astfel, Consiliul Fiscal pleacă de la o afirmație tranșantă și anume aceea că în ultimii șase ani economia locală s-a dezvoltat, dar nesustenabil. Iar demonstrația este făcută prin deficitele bugetare mari înregistrate, dar și prin creșterea îngrijorătoare a datoriei publice, de la 35% din PIB, în anul 2019, la 59% din PIB, în iulie 2025. Analiza Consiliului Fiscal răspunde la câteva întrebări. Prima: se putea și fără corecția bugetară pe care am traversat-o anul acesta? Răspunsul este nu și sunt aduse câteva argumente. Dacă nu ar fi fost luate măsuri de reducere a deficitului bugetar s-ar fi ajuns anul acesta la 9% din PIB. Consiliul Fiscal arată că România nu poate rămâne la un nivel al deficitului de 9% din PIB, pentru că s-ar ajunge la o criză a datoriei publice. Totodată, reducerea deficitului bugetar este considerată ca fiind un moment important pentru recâștigarea încrederii în finanțele publice românești. O a doua întrebare la care răspunde analiza Consiliului Fiscal este: în ce măsură scăderea deficitului bugetar se putea face și altfel? Răspunsul de principiu este că o corecție bugetară de amploare nu se poate face fără a fi afectate negativ veniturile cetățenilor și încasările firmelor. De asemenea, măsurile guvernului de ajustare bugetară sunt obligate să păstreze o prociclicitate care a început după pandemie. Cu alte cuvinte, chiar dacă toate manualele de economie nu recomandă în această situație măsuri prociclice, realitatea este că guvernul nu poate face altceva, pentru că este constrâns de astfel de decizii chiar de starea bugetului. În fine, mai există o controversă legată de pachetele de măsuri și anume: pe ce să se bazeze reducerea deficitului, pe scăderi de cheltuieli bugetare sau pe creșteri de taxe și impozite? Consiliul Fiscal merge în continuare pe ideea că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli. De altfel, este chiar opinia insistent susținută de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. O opinie demnă de o cauză mai bună în condițiile în care Executivul a promis la preluarea mandatului o abordare echilibrată a reducerii deficitului între creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli și prioritizarea investițiilor. Deocamdată, este vizibil că în materie de reducere a cheltuielilor realizările concrete sunt înghețarea salariilor bugetare și a pensiilor, care va fi păstrată și anul viitor, și scăderea unor sporuri realizată în vara acestui an. În schimb, creșterea de taxe și impozite s-a realizat anul acesta și va mai exista o tranșă începând cu anul viitor. Investițiile publice, din fonduri naționale și europene, rămân anul acesta la un nivel ridicat și anume 7,8% din PIB. Guvernul a reușit să găsească soluțiile pentru a păstra chiar și la rectificare o alocare substanțială pentru investiții, în ideea că de multe ori, la a doua rectificare bugetară, se luau decizii de tăiere a sumelor de investiții pentru a se reuși încadrarea într-un deficit redus. Este posibil ca Executivul să se fi gândit că 2026 este ultimul an al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce înseamnă că unele obiective de investiții începute vor trebui finalizate pentru ca România să nu fie penalizată financiar. În fine, Consiliul Fiscal precizează că măsurile de sprijin pentru economie, așa-numitul program de relansare, se pot baza doar pe fonduri europene și credite fiscale, nu pe bani de la buget. În pofida ideilor de susținere a economiei, foarte diverse și generoase, reducerea deficitului bugetar va continua și anul viitor.

Ionuț Moșteanu a demisionat din fruntea Ministerului Apărării, după scandalul diplomei sale de licență, investigat de o anchetă Libertatea. Este propus interimar ministrul Economiei, Radu Miruță.       Marți Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor Guvernul a adoptat proiectul de lege privind pensiile magistraţilor, după ce a fost primit avizul CSM, negativ, dar este doar un aviz consultativ. Acum, executivul va transmite proiectul Parlamentului, declanşându-se, astfel, procedura de angajare a răspunderii. Viktor Orban este din nou la Moscova Iar premierul ungar Viktor Orbán este la Moscova unde discuta cu președintele Vladimir Putin despre aprovizionarea Ungariei cu țiței și gaze naturale, precum și despre eforturile de pace în Ucraina.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Ovidiu Nahoi în dialog cu istoricul Ottmar Trașcă și redactorul-șef al revistei Historia, Ion M. Ioniță. Istoria nu se repetă, dar lecțiile ei sunt mereu actuale. Ce se întâmplă când două puteri, aflate până atunci într-un puternic conflict ideologic, își dau mâna cu gândul că vor împărți lumea? O discuție pornind de la cartea Operațiunea Barbarossa. Frontul de Est, 1941. Războiul total, de Jean Lopez și Lasha Otkhmezuri, apărută la Editura Corint.

Valentina Vesler, director PR și Comunicare la Valvis Holding este invitata emisiunii de astăzi

Jurnal de știri