Pătratul Roșu - Podcast pe educație sexuală

Pe 16 martie 2024, de la ora 14 la Victoriei, lupta contra endometriozei ajunge în stradă. Este atât un semnal de alarmă despre o boală tratată cu prea multă indiferență, cât și un reminder pentru miile de femei care suferă de ea că nu sunt singure. La marșul organizat sâmbătă sunt invitate toate persoanele interesate să susțină demersul, de la prieteni și parteneri la membri ai familiei. În pregătirea acestui moment, am vorbit cu Raluca Șușanu. Prima dată când a venit la Pătratul Roșu ne-a povestit cum a luptat peste 10 ani cu endometrioza. Acum, la trei ani distanță, este navigator de paciente și o sursă de informații pe care ar trebui să le afle femeile mai ales de la ginecologi. Dar pentru că acestea întârzie, deși e o problemă care nu poate și nu ar trebui ignorată am invitat-o să ne ajute cu răspunsuri la dileme. Mai ales că endometrioza este boala durerilor extreme, greu de diagnosticat, dificil de tratat, deosebit de frecventă, dar în mare parte necunoscută sau ignorată. Odată cu primul marș pentru lupta cu endometrioza, există și o serie de cereri pentru medici. Să diagnosticheze mai eficient, să creadă femeile când acuză dureri atroce, să le îndrume către experți care le pot ajuta, să existe protocoale pentru un management mai bun al bolii, dar și să fie redus numărul de operații inutile. Începe cu acest episod, informează-te și spune-le și altora despre endometrioză. Se poate mai bine.

Odată cu acest episod adăugăm un nou capitol informațiilor despre HPV și de ce e un virus care trebuie luat în serios, atât prin teste, cât și prin vaccinare. Deocamdată, doar vaccinul protejează împotriva cancerelor cauzate de HPV și poate fi făcut încă de la vârsta de 11 ani de toată lumea. Astfel am ajuns la discuția de acum cu Diana Mihai, medic primar Obstetrică Ginecologie. Am vorbit cu ea despre HPV și impactul acestui virus asupra sănătății organismului. Diana Mihai este și președinta și membru fondator al Societății Române de Estetică Ginecologică, asociație care are la bază restituirea funcționalității intime feminine prin diverse metode, cum ar fi laser vaginal, PRP sau stimulare electromagnetică. Multe dintre pacientele care au reușit să învingă cancerul de col rămân cu dureri și leziuni pe termen lung după operații sau radioterapie. Astfel de metode le ajută să-și recapete femininatea și sănătatea intimă. Pe parcursul conversației vei găsi răspunsuri la dileme precum de ce bărbații nu vor să se testeze de HPV, cât durează până se dezvoltă cancerul de la HPV, dar și cum poți contracta acest virus dincolo de scenariile la care poate te-ai gândit deja. Căile de transmitere sunt contactul sexual direct, cât și indirect prin mediile comune.

Este un moment la fel de bun ca oricare altul să te preocupi de sănătate. Și de data asta e vorba mai ales de prevenție. Pentru acest episod am vorbit cu Daciana Toma, medic primar de medicină de familie în București și vicepreședintă a Societății Naționale de Medicina Familiei. Împreună cu ea am căutat răspunsuri la dileme general valabile despre vaccinarea anti-HPV. Cel mai des auzi, probabil, despre acest subiect când vine vorba de adolescente, eventual înaintea începerii vieții sexuale. Dar vaccinul anti-HPV este recomandat și femeilor din alte categorii de vârstă, dar și băieților și bărbaților. Discuția noastră cu Daciana Toma a venit la aproape 15 ani de când a fost demarată prima campanie de vaccinare anti-HPV. La acel moment a fost un eșec. Din 110.000 de eleve cu vârsta între 9 şi 11 ani, adică grupul-țintă pentru vaccinare, doar 2%, adică 2.600 de fete s-au vaccinat. Se poate însă mai bine. Și pentru asta știm că e nevoie de răspunsuri. Așa că am mers cu întrebările noastre, și întrebările ascultătorilor Pătratului Roșu, ca să le primim.

Tinder, Bumble, Hinge, OKCupid, speed dating sau matrimoniale — nu contează cum spui fenomenului, știi despre ce e vorba: cuplat. Cauți pe cineva care să fie acolo în momentele bune și proaste și să vezi cum se trăiește viața în doi (sau mai mulți, if that’s your thing). În ideea asta, și fără să fim experți, am adunat la un loc idei: de cum să fie mai bine, de unde zici stop și unde continui, dar și ce greșeli să nu faci pe aplicațiile de dating, că nu e doar despre tine. Aplicațiile de dating au făcut toată treaba asta mult mai dificilă. Te uiți și vezi zeci, sute, poate chiar mii de persoane. Profiluri mai mult sau mai puțin aranjate. Oameni care mint mai mult sau mai puțin. Conversații mai mult sau mai puțin inspirate. E greu, dacă nu îți setezi ce vrei, ce accepți și unde tragi linie. Nu accepta orice de la oricine și, în afară de asta, înarmează-te cu răbdare. Spune-ne pe Instagram sau Facebook părerile tale despre dating, poate chiar experiențe bune și proaste și ce ar putea învăța alții din ele. Nu are nimeni rețeta, nu e nimeni specialist, că fiecare trăiește altfel fiecare moment. Dar asupra unor lucruri convenim cu toții. Despre ele vrem să auzim de la tine. Și dacă tot suntem aici, dă episodul și altora să știe și ei.

Tu ce relație ai cu mâncarea? Și aici nu e vorba dacă ești tipul de om care preferă salata de boeuf cu sau fără mazăre. Merge un pic mai departe întrebarea și capătă chiar forma: ai simțit vreodată că ești aproape de-a dezvolta o tulburare de alimentație sau chiar ai una? De la această problemă am pornit episodul de acum și am căutat răspunsuri. Ni le-a oferit Raluca Chișcu, psihologă și psihoterapeută specializată în tratamentul tulburărilor de alimentație. Alături de ea am încercat să aflăm cât de mult influențează viața unui individ apariția unei tulburări de alimentație și ce poți face ca să o tratezi. Și, da, există șanse de recuperare de 100%. În tot universul deciziilor mai dificile sau mai ușoare, suntem încrezători că am venit cu câteva răspunsuri acum. Poate nu pentru tine, dar uită-te la cei din jur și vezi că poate îi poți ajuta. Dă-le mai departe episodul și urmărește-ne pe Facebook și Instagram ca să ne zici direct ce ai vrea să afli de la următorii invitați.

Kitty Rea a revenit la Pătratul Roșu. Ea este sexolog și sex coach, dar și co-gazda podcastului Eropedia, unde explorează formele pe care le pot lua dorința și iubirea. În episodul de acum am intrat alături de ea în universul plăcerilor ca să afli mai multe despre kink și cum să descoperi ce ți se potrivește. Inclusiv cum ai putea începe să pui în practică. Desigur, la început, poate fi dificil să îți dai seama care sunt regulile lumii kinky, mai ales dacă cele mai multe lucruri și detalii le-ai văzut în filme porno sau pe internet. În lumea reală rămâne regula bunului simț și a consimțământului care să completeze dorința și curiozitatea. Cu Kitty am vorbit atât despre kink, fetisuri și felurile în care ajungem să ne manifestăm în universul dorințelor, cât și despre consimțământ și unde e trasă linia. Așa că bucură-te de acest moment și învață ceva nou despre tine sau lumea în care trăim.

Cuvintele sunt mai mult decât par la prima vedere. De la ele pornim în acest episod și de ce ar trebui să dispară din discuțiile cu copiii eufemisme ca păsărică, cocoșel sau savarină. Oricât de nevinovate și gingașe pot părea, ele expun copiii și adulții care vor deveni unei lumi a abuzurilor și dublului mesaj. Ca să vedem cât de nocive pot fi cuvintele care par curate, politicoase, am vorbit cu Cristina Dinu-Popa. Ea e psihoterapeut cu experiență de 13 ani. Este, totodată, creatoarea programului „Cum le vorbim copiilor despre corp, sexualitate și relații?” și sunt multe lucruri care pot fi vorbite. Deschis, transparent, explicativ și util. Discuția cu Cristina vine și în contextul unei piese de teatru pe care o recomandăm atât adulților și adolescenților, cât și părinților. E vorba de „De unde vin adulții?”, o comedie creată în zece repetiții, în baza participării echipei artistice la programul de ghidaj creat de Cristina. Scenele din spectacol sunt concepute de actori, inspirate din imaginația și experiențele lor personale. Cu: Cătălin Coșarcă, Doina Antohi, Dan Murzea, Andreea Mateiu Regia: Mihaela Sîrbu Produs de: Monica Anastase Piesa are reprezentații pe 23, 25, 30 și 31 octombrie la unteatru, București. În ceea ce o privește pe Cristina, următoarea grupă de program va începe pe 9 noiembrie. Găsești mai multe detalii pe: cristinadinupopa.ro Pe noi ne găsești pe orice platformă de podcasting preferi, iar pe Instagram și Facebook ne poți spune ce teme ai vrea să abordăm.

Incluziune, non-binaritate, pronume preferate. Iată trei teme care au devenit mai prezente în discursul public în ultimii zece ani, iar în spatele lor e aceeași dorință: ca oamenii să fie mai liberi în cum sunt cu adevărat. De la ideea asta am pornit cu acest episod în care ne-a fost alături Raj. E o prezență des întâlnită la Pride, la evenimente ale comunității — de regulă pe scenă, cu un microfon în mână, MC. Raj a revenit la Pătratul Roșu, după primul episod tras în 2019. Am vorbit despre non-binaritate și fluiditate de gen. Discuția a atins însă și alte puncte importante din societatea de azi. Raj se caracterizează drept o persoană fluidă în gen, timp și spațiu, un amalgam de sentimente organizate, așa că sigur vei rămâne cu ceva idei după acest episod. Odată cu el, pornim al zecelea sezon Pătratul Roșu. Ascultă și dă mai departe. Stai alături de noi pe orice platformă de podcasting preferi, dar și pe Instagram sau Facebook. Mai avem subiecte de explorat și curiozitățile tale ne ajută enorm.

Când vine vorba de sănătatea ta, cel mai bine e să testezi. Da, sună a ceva truism, dar oricum ar sună e și adevărat. Ia de exemplu subiectul de acum: infecțiile cu transmitere sexuală. Dacă aștepți ca organismul tău sau organele tale genitale să-ți transmită un avertisment, e posibil să fie prea târziu. E adevărat, infecțiile pot fi tratate, dar până îți zice corpul că ceva nu e în regulă, tu deja e posibil să fi dat și altora. Riscurile sunt cât se poate de reale, de-aia am mers direct la sursă ca să știi de ce ar trebui să te testezi, dar și care-i diferența dintre boli și infecții. În episodul de acum ni s-a alăturat Mihai Lixandru, manager de proiect în cadrul ARAS, Asociația Română Anti-SIDA. El este și omul care coordonează testarea pentru infecții cu transmitere sexuală în cele patru centre de testare din țară ale asociației. Așa că pleacă urechea și află ceva nou care ți-ar putea ajuta enorm sănătatea.

Traficul de persoane încă este o problemă majoră a României, indiferent de ce vezi sau auzi în jurul tău. Traficanții exploatează victimele preponderent în străinătate, iar România rămâne, în principal, o țară sursă pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale (77% din victime) și a exploatării prin muncă forțată în Europa, după cum o arată un raport publicat de Ambasada SUA în august 2022. Mai mult, minorii reprezintă mai mult de o treime din numărul total de victime. În același raport se arăta că Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Dincolo de investigarea, pedepsirea și prevenirea unor astfel de fapte, rămân victimele și traumele cu care acestea se luptă o viață întreagă. Despre ele și pentru a înțelege mai bine urmările traficului de persoane am făcut acest episod. Am avut-o alături pe Simona Ilioni-Loga, psihoterapeută care lucrează încă din 2013 cu persoane care au trecut prin așa ceva. Împreună cu ea am discutat ce se întâmplă cu cineva care ajunge în mâinile traficanților, dar și cum arată procesul de recuperare pentru aceste persoane odată ce intră în cabinet. Suntem încrezători că afli ceva nou despre lumea de lângă tine odată cu acest episod. Spune-le și altora despre el. Și urmărește-ne pe Facebook și Instagram ca să știi ce episoade noi vin, dar și ca să ne spui ce curiozități ai tu.

Ai auzit destul de des în ultimii ani aceste două cuvinte: masculinitate toxică. Așa că i-am dedicat și noi un episod. Am pornit de la o idee simplă: cu ce exagerează bărbații și când simt că trebuie să-și demonstreze masculinitatea. Firesc, am ajuns și la deja celebrele tabere de bărbați adevărați, personaje ca Andrew Tate sau Jordan Peterson sau diversele moduri în care bărbații au o imagine deformată asupra a ceea ce sunt societatea și relațiile cu femeile în prezent. Am avut-o invitată și pe Ariana, o tânără din Gen Z, ca să aflăm cum este și pentru cei din generația ei. Din păcate, nu mai bine. Dar poate fi. În ideea asta, dă play și spune-ne: ca femeie sau bărbat, când și cum te lovești tu de masculinitate toxică?

Sunt multe discuții despre traume în ultimii ani și e bine că se întâmplă asta. Sunt încă multe aspecte pe care ar trebui să le înțelegem despre lucrurile care ne fac ce suntem și ne influențează deciziile. În această ordine de idei, acum e despre viață sexuală și traume. Uneori putem fi conștienți de ele și de impactul lor, alteori nu, dar nu pot fi negate urmările. Ca să facem lumină în cele mai multe dileme pe care le-ai avea pe subiect, am invitat-o pe Cristina Petrescu Ghenea să ne ajute cu răspunsuri. Ea este psihiatru, psihoterapeută relațional și cogazdă a podcastului Reconectat. Împreună cu ea am analizat modurile prin care traumele noastre pot influența viața sexuală, dar și cum poți gestiona experiențele traumatizante când apar. Vei găsi cu siguranță răspunsuri la numeroase întrebări în acest episod. Și credem că le este util și celor din cercul tău de apropiați, așa că dă mai departe și ajută-i să fie un pic mai informați. Pătratul Roșu este pe Facebook și Instagram, dar și pe toate platformele de podcasting, inclusiv YouTube.

În funcție de ce-ai mai auzit pe subiectul poliamoriei, în cazul în care n-ai intrat în lumea asta, este posibil să o vezi fie ca o corvoadă, fie ca un wild card de făcut sex cu oameni random. Oricare dintre cele două instanțe este însă superficială. Tocmai ca să facem un pic de lumină asupra subiectului am discutat cu Mama la Poliamorie. Nu, serios, chiar ea e. Este vorba de Monica Barbovschi, sociolog și organizatoare de evenimente pentru comunitatea nonmonogamă informată de principii feministe din România. În acest episod ne-a ajutat să înțelegem ce înseamnă de fapt poliamoria și ce se întâmplă când decizi să-ți deschizi relația. E importantă și o mențiune aici sau poate chiar e loc de mai multe: poliamoria nu e pentru toți (și e ok) și în niciun caz nu e o lume a haosului în care totul e permis. Așa cum orice fel de relație se bazează pe un set de reguli și respect reciproc, asta e baza și pentru relațiile deschise — indiferent de numărul partenerilor. Pentru mai multe info, dă play și dă-le și altora. Sigur știi pe cineva care ar avea nevoie.

Când ți-ai acceptat prima dată corpul, așa cum e? E la fel de probabil să nu fi ajuns până acum în punctul ăsta. În orice caz te-ai regăsi, episodul de acum e pentru tine și e despre corp, acceptare și cum ne raportăm la prejudecăți și diverse lecții dăunătoare. De data asta ni s-a alăturat Larisa Fica Dragomir, artist. Ea își dedică o parte din timp drepturilor omului și să-i ajute pe alții să înțeleagă mai bine cum își pot face un loc bun de viață în societatea actuală și în cea de mâine. Le vorbește oamenilor în special despre fatphobia, mai ales pentru că a trecut prin așa ceva. Ea ne-a povestit despre parcursul ei ca să-și accepte propriul corp și să înțeleagă că nu e nimic în neregulă cu el. Bucură-te de ce afli și dă mai departe și altora să vadă și ei vremurile actuale cu alți ochi. Pe noi ne găsești pe Facebook și Instagram și toate platformele de podcasting.

Pătratul Roșu împlinește 4 ani. Am început de 8 martie, așa că azi sărbătorim. Și o facem cu un subiect puternic. E vorba de Evie și povestea ei extraordinară din ultimii doi ani. A descoperit că este trans la 36 de ani. Și-a explorat noua identitate întâi în siguranța casei, apoi s-a prezentat lumii și familiei. În parcursul ei de la început a susținut-o soția de la acea vreme. Și dintre toți oamenii cel mai ușor i-a fost să înțeleagă fetei sale în vârstă de doar câțiva ani. A înțeles că persoana pe care o iubea e aceeași, doar cu alt nume și alt aspect exterior. În 2022, Evie s-a căsătorit din nou cu o femeie pe care a întâlnit-o online. Împreună au realizat o premieră în România: căsătoria a două femei. Nu a fost însă un demers lipsit de bătăi de cap. Ne-a povestit despre toate astea. În prezent, este activistă trans non-binară. Are o poveste care merge dincolo de comunitatea queer, dincolo de ce înseamnă să fii trans și este mai ales vorba despre cum e să te descoperi așa cum ești cu adevărat. Îți mulțumim că ne ești alături. Sunt 4 ani cu zeci de povești, sfaturi, lecții și exemple din imediata realitate. Lumea e mai mult decât pare la prima vedere și ce ne ajută să o înțelegem e explorarea.

E un moment la fel de bun ca oricare altul pentru discuția despre orgasm. Și nu e una care se termină aici, pentru că nu este un subiect care să poată fi epuizat. Mereu e ceva de aflat, cum ar fi, de exemplu, că te poți bucura de sex și fără orgasm, dar și că dacă vrei să-l atingi și nu ai trecut prin asta deja sunt pași pe care să-i urmezi. Uite o primă idee: emoția și satisfacția sexuală nu se întâmplă în vid, ci într-un context. Și e adevărat că bărbații pot ajunge mai ușor la orgasm, dar asta nu înseamnă că sexul nu poate fi mai bun prin explorare și experimentare. Există un îndemn de care să ții cont. Poate că, prin repetare, pare deja depășit, deși nu e, ci este mai actual ca niciodată: totul începe de la explorare și de la a te cunoaște. Astfel, știi ce-ți place și când vine vorba de masturbare, dar și când ajungi la sex. Iar până la orgasm ține cont și că sexul bun nu se face din datorie sau teama de a nu pierde cealaltă persoană. Îl faci pentru că-ți place și vrei să oferi și să primești plăcere. Cu ocazia acestui episod, cu care încheiem acest sezon, am trecut prin curiozități diverse și am colectat răspunsuri de la câțiva dintre invitații noștri. Afli ceva nou, cu siguranță, și nu mai rămâne de spus decât atât: bucură-te de intimitate așa cum îți place, cum te simți în siguranță și fără să te țină pe loc prejudecățile.

Uite că aproape se face deceniul de când în societate se vorbește despre inceli. Mai exact involuntary celibate, cuvântul vine din engleză, iar preponderent în State și-a găsit o mulțime de adepți. Unii dintre ei au fost și autori de mass shootings sau alte feluri de a ucide random. Comunitatea, deși amorfă, este una globală cu câteva trăsături general valabile și cel mai des e vorba de bărbați care urăsc femei și își alimentează ura prin insuccesul sentimental sau chiar sexual. Totodată, retorica celor care aderă la această comunitate e cel mai des marcată de misoginism, resemnare, mizantropie, narcisism, rasism sau o puternică aversiune față de cei care au relații de tipul celor pe care ei și le doresc. Mai mult, promovează ideea că accesul la sex este un drept care trebuie să fie asigurat și impus. Pentru extrema dreaptă, această subcultură s-a dovedit până acum un mediu extraordinar de propice. Ca să înțelegem mai bine fenomenul, am vorbit cu Matei Bălan, cercetător în extremism de dreapta și rolul culturii în procesul de radicalizare și în activism. În prezent, el este asistent de cercetare în dezinformare și fact-checking la Kristiania University College, în Oslo. Legat de subiectul nostru, el a scris o teză de master la Universitatea din Oslo intitulată The New Right 2.0: Participatory culture and the politics of the extreme right. În ea a arătat care sunt funcțiile artefactelor culturale circulate în sfera online a extremei drepte. În timpul procesului de cercetare pentru master a analizat și comunitatea bărbaților care se identifică drept celibatari involuntari și a căutat să înțeleagă mai bine cum se raportează la lumea din jurul lor. Sperăm că informațiile din acest episod îți sunt utile. Dă vestea mai departe, poate așa reușim să trăim într-o societate în care înțelegem mai bine fenomenele pe care le trăim și cum le putem preveni atunci când tind să devină distructive.

Fiecare început de an școlar are un pachet enorm de emoții. Cel din 2023 va fi și mai și datorită unei adăugiri necesare: educație pentru viață, care va conține un modul dedicat celei sexuale. În pregătirea acestui moment, pentru elevi, părinți și toți ceilalți români, am adus la microfon două persoane care au lucrat enorm pe subiectul educației sexuale cu cei mai tineri din societate. Irina Mateescu este moașă licențiată și vicepreședintă a Asociației Moașelor Independente. Alături de ea a fost Gabriel Brumariu, coordonator de proiecte pentru educație pentru sănătate în cadrul Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală. Împreună cu ei am vorbit despre cum poate fi făcută educația sexuală și ce impact pozitiv are, în ciuda credințelor strâmbe din societate. Totodată, am extins dezbaterea către ce se va alege de versiunea programei care va intra în vigoare din septembrie 2023 pentru clasele de-a opta. Suntem încrezători că ai găsit aici răspunsuri care te ajută să iei decizii mai bune pentru tine și ceilalți. Spune-le și altora ce ai aflat și că ne găsesc pe orice platformă de podcasting, inclusiv YouTube. Totodată, ne găsești oricând pe Instagram și Facebook pentru curiozități și mențiuni.

Gabriela Madaras este a doua oară invitată la Pătratul Roșu, iar de data asta am abordat un subiect care se duce dincolo de sexualitate și relațiile de cuplu. Ea este medic primar endocrinolog și sexolog, iar în acest nou episod ne-a ajutat să-nțelegem care mai e rolul bărbatului în cuplul contemporan și ce probleme îl împing să-și facă curaj să treacă pragul cabinetului ei. O idee general valabilă pe care o vei reține din acest episod e că înainte de a vorbi despre sex și viața de cuplu e important să ajungi la un echilibru cu tine. Rolurile din societate sau cuplu au evoluat în timp și vor continua s-o facă. Important e să ai mintea deschisă către nou, către provocări și către a găsi soluții. Bucură-te de lecțiile de acum, și în special sfaturi, și vezi cum îți faci tu un loc al tău. Și rămâi alături de noi pe Facebook, Instagram și YouTube. Scrie-ne ce curiozități ai și ce ai vrea să aflăm și să te ajute.

Despre menstruație se discută sub multe forme, dar de regulă voalat cu tot felul de termeni care maschează situația. Ceea ce pentru adolescentele care se regăsesc la prima menstruație poate fi dificil de înțeles. Pentru ele, dar și pentru toți ceilalți, indiferent de vârstă, am pornit acest episod. E despre menstruație, despre acea perioadă a lunii, fără jenă și cu un plus considerabil de informații esențiale. Ne-a ajutat cu răspunsuri Elena Ucenic, medic primar obstetrică ginecologie, consilier metabolic balance și de dezvoltare personală. Împreună cu ea am încercat și reușit să înțelegem prin ce schimbări trece corpul la menstruație și de ce încă există atât de multe mituri în rândul tinerelor despre cum o poți controla și ce rol joacă ea în viață. Am vorbit și despre durere, dar și de cum a evoluat în timp. Este fără îndoială un episod din care vei învăța ceva nou. Pentru și mai multe informații, ascultă-ne pe orice platformă de podcasting preferi, inclusiv YouTube, și spune-ne curiozitățile tale pe Instagram și Facebook.