RFI 360

Trecut prin focuri și cutremure, molime și dictaturi, naționalizări și reimproprietariri, Bucureştiul este un oraș format din colaje și straturi, oamenii redefinind acest spațiu. Vă provoc să exploram orașul, stârniți de apariția unui ghid la Editura ACS, "Cum să (nu) te pierzi în București", o discuție despre patrimoniu, despre importanța apei în viața orașului, cu arhitecta peisagistă Catinca Dobrescu și Ramona Ungureanu, urbanist. "Cum să (nu) te pierzi în București" nu este un ghid al celor mai cunoscute atracții, ci al plimbărilor cotidiene. O invitație de a încetini ritmul, de a privi mai atent și de a descoperi orașul dincolo de traseele obișnuite. Pentru că, uneori, cel mai bun mod de a cunoaște un loc este să accepți să te pierzi puțin prin el. Fie că ești locuitor al Bucureștiului sau doar în trecere, cartea aceasta îți propune, pentru câteva ore, să iei orașul la pas: să mergi fără grabă, să observi, să te întrebi și să descoperi un București care își dezvăluie farmecul doar celor dispuși să îl privească cu răbdare. Catinca Dobrescu este arhitectă peisagistă. Născută în București, a explorat străzile orașului încă din tinerețe. A urmat cursurile Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu precum și ale Harvard Graduate School of Design. În prezent lucrează în Berlin, unde proiectează spații publice și private, abordând teme privind infrastructura verde, participarea publică și gestiunea apelor pluviale. Plimbările prin București i-au trezit curiozitatea pentru procesele și conflictele care modelează dezvoltarea orașelor.

Un cartier prin care treci zilnic poate rămâne doar un decor până când afli ce s-a scris despre el. Când descoperi că strada ta apare într-un roman sau că piața din cartier a fost descrisă într-o carte de memorii, locul poate fi descoperit prin alți ochi. De aici pornește proiectul „Ești vecin cu literatura în Sectorul 1”, proiect dezvoltat de Asociația Tech and Tonic, ONG, inițiat Harta Literara, invitații emisiunii RFI360 sunt Cristina Foarfă, Sorin Despot și Dragoș Costache. Grivița, Gara de Nord, Matache, Bucureștii Noi, Domenii: cartiere prin care unii dintre noi trecem în fiecare zi, în drum spre serviciu, școală, piață sau casă. Dar dacă, dincolo de felul în care le știm noi, cartierele astea ascund și poveștile lăsate de scriitori în urma lor? Dacă gardul pe lângă care trecem în fiecare dimineață a fost cândva decor pentru o poveste, dacă o piață pe care o știm dintotdeauna a fost descrisă într-un roman sau dacă un cartier pe care îl considerăm pur și simplu „al nostru” are, de fapt, o istorie literară pe care încă nu o știm? De aici pornește „Ești vecin cu literatura în Sectorul 1”, finanțat de Primăria Sectorului 1, un nou proiect dezvoltat de Asociația Tech and Tonic, ONG ce a inițiat Harta Literară, prima hartă interactivă a locurilor literare din România. Timp de câteva săptămâni, literatura iese din librăriile și festivalurile din centrul orașului și se mută mai aproape de oamenii care locuiesc în cartierele Sectorului 1: pe străzi, în școli, în biblioteci și în spații culturale de proximitate - pentru că, uneori, ca să descoperi literatura, nu trebuie să pleci nicăieri. Trebuie doar să afli ce s-a întâmplat pe strada ta. În cadrul proiectului vor avea loc șase tururi literare ghidate, prin cartierele Grivița, Bucureștii Noi, Calea Victoriei și zona Gării de Nord, o seară de spoken word cu poeți și muzicieni, o discuție despre importanța culturală a zonei Matache-Buzești, întâlniri cu scriitori în școli, o întâlnire cu un scriitor într-o bibliotecă, un eveniment dedicat bibliotecilor publice ca hub-uri comunitare și un schimb de cărți pentru copii și adolescenți în Piața Matache. Toate cele 13 evenimente se desfășoară în Sectorul 1, în spații publice și în spații culturale de proximitate, în perioada 3 - 24 octombrie. Tururile literare îi vor avea ca ghizi pe Ioana Pârvulescu, Florin Iaru, Alex Tocilescu, Simona Goșu, Dragoș Costache și Casiana Fusu iar fiecare va porni la drum printr-o altă zonă a Sectorului 1, urmărind urmele lăsate de literatură în oraș și invitând participanții să privească altfel locurile pe care poate că le cunosc deja foarte bine. Participarea la tururi este gratuită dar locurile sunt limitate și rezervările se fac pe site: https://www.hartaliterara.ro/sector-1. În același timp, proiectul aduce literatura și mai aproape de copii și adolescenți. Scriitoarele Adina Rosetti și Ana Maria Sandu vor participa la întâlniri organizate în școli din Sectorul 1, în afara cadrului obișnuit al orei de literatură și al evaluării școlare. Un alt eveniment va transforma esplanada din Piața Matache într-un loc de schimb de cărți pentru copii și adolescenți, însoțit de o colectă de cărți care vor fi distribuite de Educab în bibliotecile publice. Matache-Buzești va fi, la rândul său, subiect de conversație. Ioana Tătărușanu, critic literar, Gruia Bădescu, antropolog urban, și Ana Toma, antreprenor cultural, vor discuta despre rolul cultural al zonei, despre istoria ei și despre felul în care un loc se schimbă atunci când îl privim nu doar ca pe un punct de pe hartă, ci ca pe un spațiu cu memorie și povești. Proiectul va aduce în prim-plan și 50 de noi locuri literare din Sectorul 1, documentate și adăugate pe platforma Harta Literară, unde vor avea pagini publice permanente. Acestea se vor alătura celor peste 200 de locuri din Sectorul 1 deja existente pe platformă, construind treptat un patrimoniu literar digital al cartierelor bucureștene. Harta Literară a pornit de la București și s-a extins, în 2026, către Brașov, Iași, Timișoara, Chișinău iar platforma a documentat până în prezent peste 2.000 de asocieri între locuri și cărți iar experiența proiectului a arătat că atunci când literatura vorbește despre propriul cartier, apar și oameni care nu merg în mod obișnuit la evenimente culturale, tocmai pentru că subiectul îi privește direct. „Ești vecin cu literatura în Sectorul 1” pornește de la o idee simplă: un cartier prin care treci zilnic poate rămâne doar un decor până când afli ce s-a scris despre el. Din momentul în care descoperi că strada ta apare într-un roman sau că piața din cartier a fost descrisă într-o carte de memorii, locul începe să aibă o altă adâncime. Nu mai este doar un spațiu pe care îl traversezi. Devine unul pe care îl poți citi. Programul complet este: 4 octombrie | 11:00 Întâlnire cu scriitorul Alex Moldovan la Biblioteca pentru Copii și Tineret Ion Creangă 4 octombrie | 11:00 - Bucureștiul Belle Époque. Caragiale boemul, Caragiale burghezul. De la teatru la restaurant - tur literar cu Ioana Pârvulescu. 4 octombrie | 15:00 - Schimb de cărți pentru copii și adolescenți și întâlnire cu scriitori - Piața Matache, esplanadă. Invitați: Ana Maria Sandu și Alex Moldovan. 6 octombrie | 16:45 - Rolul bibliotecii de cartier în comunitate - Biblioteca Metropolitană, Filiala Marin Preda. Invitați: Daniela Nicolescu și Elena Loredana Micu; moderator: Stelian Grigore. 9 octombrie | 19:00 - Seară de Spoken Word - Centrul de Resurse în Fotografie. Poeți: Ligia Keșișian, Claudiu Komartin, Cosmin Perța, Mihai Bădică, Mugur Grosu & Lumi Mihai, Radu Nițescu și Răzvan Țupa; moderator: Sorin Despot. Muzicieni: Mircea Laslo și Sara Nezamoleslami. 10 octombrie | 11:00 - Cărțile ne deschid mintea - eveniment pentru elevi la Liceul Avenor, cu scriitorii Adina Rosetti, Ana Maria Sandu și Dana Papadima și psihologul Andrei Cris Mogoș. 10 octombrie | 15:00 - Prin Bucureștii cu Popeștii - tur literar cu Dragoș Costache. 11 octombrie | 11:00 - Cărțile ne deschid mintea - eveniment pentru elevi la Liceul Teoretic Național, cu scriitorii Adina Rosetti, Ana Maria Sandu și psihologul Andrei Cris Mogoș. 11 octombrie | 15:00 - Peretele pe care am scris Hagi - tur literar cu Alex Tocilescu. 17 octombrie | 15:00 -  Taclale la Matache - discuție despre zona Matache - Buzești - J’ai Bistro. Invitați: Gruia Bădescu și Ana Toma; moderator: Ioana Tătărușanu. 18 octombrie | 14:00 - Pe urmele Stelei - tur literar cu Simona Goșu. 24 octombrie | 15:00 - Cu Chibritul prin Clăbucet - tur literar cu Florin Iaru. 31 octombrie | 11:00 - Aici a fost o mahala! O plimbare prin Bucureștiul din Groapa lui Eugen Barbu - tur literar cu Casiana Fusu. Mai multe detalii despre evenimente se regăsesc pe site: https://www.hartaliterara.ro/sector-1.

După un turneu prin Canada și Marea Britanie, Amphitrio revine acasă pentru a promova noul material numit "Traces". Un EP cu muzică compusă de Andrei Petrache și inspirată de creația lui George Enescu. Materialul a fost înregistrat în Chicago, în timpul primului turneu al formației în Statele Unite, la Channel Recording Company. Experiența a reprezentat și prima sesiune de înregistrări realizată de Amphitrio în afara României. În ultimii ani, Amphitrio a concertat pe scene și în festivaluri din Europa, Asia și America de Nord și ajuns pe scenă la evenimente precum jazzahead! Bremen, Baku Jazz Festival, JazzFest Budapest, Jazz in the Park, Gărâna Jazz Festival și Jazzaldia. Albumul „Timelines” a primit premiul Albumul anului la Gala Premiilor Radio România Cultural, iar Amphitrio a fost desemnat Cel mai bun ansamblu de jazz în cadrul Galei Premiilor Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România. Muzica Amphitrio combină improvizația cu structuri compoziționale elaborate, influențe din jazzul european, muzica clasică și tradițiile est-europene, alături de elemente electronice și groove-uri contemporane. Din următoarele apariții Amphitrio, pe 9 octombrie, vor cânta în Club Control din București, pe 15 octombrie ajung în Atelier Cafe din Cluj-Napoca, iar pe 22 octombrie vor cânta la Timișoara. 

Ce se întâmplă cu un sat atunci când în el ajung oameni care au venit din oraș în căutarea unui alt fel de viață? Intrebare de la care pornește „Sat. Migrație. Intervenție. Film”, proiect inițiat de PATRUPETREI, care documentează transformările prin care trec satele din Transilvania odată cu migrația dinspre oraș spre mediul rural. Un nou capitol al acestui demers poate fi văzut la București, odată cu proiecția documentarului „În primul rând, să nu faci rău”. Filmul, realizat de Andrei Dudea, urmărește întâlnirea dintre localnicii rămași în satele săsești și oamenii care au ales să se mute în Alma Vii, Richiș sau Biertan. Poveștile lor vorbesc despre natură, patrimoniu, rădăcini și un ritm de viață diferit, dar și despre schimbări mai puțin vizibile: dispariția unor forme de întrajutorare, diferențele economice și distanța care poate apărea între oamenii care împart același loc. Filmul este parte dintr-un proces de cercetare mai amplu, care a început în 2024 cu „În căutarea paradisului pierdut”, proiect PATRUPETREI dedicat migrației de la oraș la sat. Dacă prima etapă a adunat povești personale despre mutarea în mediul rural și a construit o arhivă de mărturii, „Sat. Migrație. Intervenție. Film” duce cercetarea mai departe, către relațiile care se construiesc între vechii și noii locuitori și către felul în care aceste întâlniri modifică, treptat, comunitatea. În luna iunie a acestui an, în Alma Vii, proiectul a adus împreună antropologi, studenți, membri ai echipei și locuitori ai satului, într-o Școală de Vară dedicată documentării migrației către mediul rural. Au urmat întâlniri cu oamenii din comunitate, documentare vizuală, un atelier participativ și o masă comunitară care au creat un spațiu informal de conversație între locuitorii vechi și cei nou-veniți. Aceste demersuri au reprezentat primele etape ale unei cercetări care continuă în Alma Vii, Richiș și Biertan și care va fi transformată în filme, texte antropologice, expoziții și evenimente publice. Pe 10 octombrie, povestea proiectului se mută și într-un alt format: la Random House, București, va avea loc vernisajul expoziției „Sat. Migrație. Intervenție. Film”, care aduce împreună materialele rezultate din cercetarea de teren și urmărește, prin imagini și povești, transformările pe care le traversează aceste comunități. Expoziția continuă astfel întrebările deschise de film și le pune într-un spațiu în care publicul poate privi mai îndeaproape nu doar locurile, ci și oamenii, relațiile și experiențele din spatele lor. Pentru că, până la urmă, când vorbim despre migrația de la oraș la sat, nu vorbim doar despre case cumpărate, grădini, internet bun și ferestre restaurate. Vorbim despre oameni care ajung să împartă aceeași uliță, aceeași piață, același magazin și, uneori, aceleași întrebări despre cum ar trebui să arate locul în care trăiesc. „Sat. Migrație. Intervenție. Film” încearcă să surprindă tocmai acest proces aflat încă în desfășurare: cum se schimbă satul atunci când se schimbă oamenii lui și dacă, dincolo de diferențele dintre istorii și motivele pentru care au ajuns acolo, poate apărea o formă nouă de comunitate. În cadrul proiectului este în continuare deschis și un apel pentru poveștile persoanelor care s-au mutat din mediul urban în mediul rural, ale căror experiențe vor completa arhiva începută în 2024 și vor contribui la cercetarea și materialele artistice și expoziționale ale proiectului. „Sat. Migrație. Intervenție. Film” este un proiect derulat de PATRUPETREI și cofinanțat de AFCN, realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Mihai Eminescu Trust, Primăria Biertan, Masterul de Antropologie și Masterul de Studii Vizuale și Societate ale SNSPA și Random Space. Facebook: https://www.facebook.com/sat.migratie  Instagram: https://www.instagram.com/sat.migratie.film/  PATRUPETREI este o companie cu o abordare multidisciplinară, care produce filme documentare, realizează cercetări culturale și dezvoltă programe educaționale. Printre proiectele derulate se numără: co-producție pentru documentarul „Vis.Viață/Imaginary Youth” (2018-2024), regizat de Ruxandra Gubernat; programe de formare și educație artistică prin cultura cinematografică pentru tineri din comunități vulnerabile (2019-2024) - „Focus”, o platformă de ateliere teoretice (de gândire critică) și ateliere practice de realizare a unui film documentar, de unde au rezultat mini-documentare antropologice despre viața din localitate, văzută prin ochii copiilor şi proiecte de cercetare și conștientizare a publicului larg (2024), unul pe tema migrației de la oraș la țară („În căutarea paradisului pierdut”) și altul pe tema infertilității și pierderii de sarcină la femei („Una din trei”)

După o ediție-pilot organizată în 2024 la Iași, Suceava și Vatra Dornei, cu 5 concerte, 25 de masterclass-uri și peste 2.000 de spectatori, Classix Lab devine în 2026 un program național de educație, producție artistică și dezvoltare profesională. Vorbim pe acest subiect cu Patricia Brohanschi de la Asociația Industrii Creative, organizator al Classix.   Classix Lab este programul național de educație, producție artistică și dezvoltare profesională prin care Classix conectează artiști emergenți cu artiști consacrați, mentori, profesioniști din industriile culturale și creative și instituții din România și din străinătate. Dezvoltat în continuarea ediției-pilot din 2024, Classix Lab se extinde în 2026 la nivel național și ajunge, în perioada octombrie–noiembrie, în București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Arad. Programul valorifică experiența artistică, componenta educațională și rețeaua internațională dezvoltate de Classix și le transformă într-un cadru în care formarea se întâlnește direct cu practica profesională. Ediția din 2024 a combinat deja masterclassuri, workshopuri, concerte și activități de dialog în Iași, Suceava și Vatra Dornei, reunind artiști internaționali și tineri participanți.  Ediția din 2026 cuprinde 5 concerte, 20 de masterclassuri, 4 workshopuri de videomapping și new media, 8 sesiuni de management cultural și 5 paneluri, cu participarea a peste 50 de artiști, mentori și experți din România și din străinătate. Muzica clasică, artele vizuale, noile tehnologii și managementul cultural se întâlnesc într-un program construit în jurul colaborării, experimentului și dezvoltării profesionale. Concertele Classix Lab vor avea loc în venues culturale emblematice din cele cinci orașe și vor aduce în fața publicului artiști și ansambluri internaționale, alături de producții interdisciplinare dezvoltate în cadrul programului. Componenta artistică este completată de activități educaționale și profesionale care oferă participanților posibilitatea de a lucra direct cu artiști și specialiști activi pe scena culturală națională și internațională. O componentă distinctă a programului este dedicată artiștilor emergenți. Patru muzicieni și patru artiști vizuali vor fi implicați direct în procese de mentorat, creație și producție, lucrând alături de profesioniști consacrați și dezvoltându-și experiența, portofoliul și rețeaua profesională. În paralel, masterclassurile, workshopurile și sesiunile de management cultural creează contexte de formare și schimb de experiență pentru tineri artiști și profesioniști culturali. Prin această structură, Classix Lab creează o legătură directă între educația artistică, producția culturală și piața profesională, dezvoltând contexte concrete de învățare, colaborare și integrare profesională și conectând scena culturală din România cu artiști, instituții și profesioniști internaționali.