Revista presei internaționale

Spre un război total între Israel și Hezbollah? Israelul a respins o solicitare a aliaților săi privind un armistițiu de 21 de zile, în vederea dezescaladării. Presa internațională privește cu atenție situația din Orientul Mijlociu și analizează consecințele. Principalul risc ar fi implicarea directă a Iranului. Potrivit The Independent, ”o invazie terestră a Libanului ar marca o escaladare majoră a conflictului, probabil cu repercusiuni internaționale grave. Statele Unite au anunțat deja că vor desfășura trupe suplimentare în zonă, cu 40.000 de militari deja în regiune.Deși nu și-a dezvăluit niciodată statutul de țară nucleară, se crede că Israelul deține un arsenal de 90 de focoase nucleare. Se crede că Iranul nu este dotat cu astfel de arme, dar și-a reluat programul nuclear după ce fostul președinte american Donald Trump a ieșit din acordul internațional, în 2018”.”Slăbit, Hezbollah își freacă mâinile, așa cum a afirmat joi liderul său, Nasrallah, urându-le „bun venit” soldaților israelieni”, notează Le Figaro.Ziarul francez amintește că, ”în mai 2000, Ehud Barak, prim-ministrul de atunci, a ordonat retragerea unilaterală a soldaților săi din Libanul de Sud, lăsând Hezbollah să preia imediat controlul, după ce a condus acolo un intens război de gherilă împotriva forțelor armate israeliene.Reocupând chiar și o parte din Liban sau desfășurând operațiuni acolo, Israelul ar reda Hezbollahului legitimitatea rezistenței pe care a pierdut-o în 2000”.De partea sa, The Economist consideră că Hezbollah și liderul său își pierd sprijinul.„În ultimele două săptămâni, Israelul a dat Hezbollah cea mai dură lovitură din istoria de patru decenii a grupului. Domnul Nasrallah pare să nu știe cum să procedeze și nu a fost niciodată atât de izolat. A pierdut mulți locotenenți de încredere. (...) Cei care au rămas sunt probabil suspecți: Israelul nu ar fi putut efectua acte de sabotaj și asasinate ample fără ajutor din interior. În populația mai largă, mulți sunt furioși pe domnul Nasrallah pentru că a târât țara într-o luptă pe care nu o poate câștiga.”(Sursa. Eurotopics) Iar pentru ziarul libanez L'Orient-Le Jour, „ slăbiciunea Libanului oficial înseamnă că țara este un fruct prea copt care așteaptă să fie cules, iar comunitatea internațională, care abia a reacționat când Azerbaidjanul a invadat Armenia, nu va împiedica Israelul să facă acest lucru.Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că Hezbollah s-a dezvoltat pe baza incertitudinilor identitare și a conflictelor sectare într-o țară prea slabă pentru a se impune militar și prea fragmentată pentru a-și face vocea auzită în concertul națiunilor.” (Sursa: Eurotopics)Prin detonarea a mii de dispozitive de comunicare ale Hezbollah-ului libanez, Israelul a deschis o nouă pagină în istoria războiului cibernetic, analizează cotidianul german Süddeutsche Zeitung: ”Este încă prea devreme pentru a ști care vor fi repercusiunile pe termen lung. Strategia digitală și strategia hardware diferă din punct de vedere operațional. Este ușor să programezi și să diseminezi un virus. Dar o campanie de propagandă sau declanșarea de explozii într-o rețea, pregătirea și instalarea încărcăturilor sunt o chestiune ce stă la îndemâna unui serviciu secret.Cu cât combinăm mai mult aceste două strategii, cu atât este mai mare pericolul pe care spațiul cibernetic îl reprezintă în conflictele geopolitice. Pentru că chiar dacă țările, companiile sau oamenii se pregătesc pentru acest tip de atac, de multe ori le lipsește timpul pentru a le contracara. Țintele nu știu când vor fi atacate sau ce formă va lua atacul” .(Sursa: Courrier International)

Președintele american Joe Biden a rostit în fața Adunării Generale a ONU un discurs pe care analiștii îl consideră unul de adio. Liderul de la Casa Albă a adus un puternic elogiu democrației, dar a oferit puține ieșiri pentru marile conflicte existente.  În această situație, mulți comentatori pun întrebări referitoare chiar la viitorul ONU, cu un Consiliu de securitate blocat de veto-urile Rusiei și Statelor Unite. ”Președintele Joe Biden a folosit marți ultimul său discurs în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite pentru a apăra virtuțile democrației”, transmite CNN. ”În același timp, el nu a oferit o sugestie substanțială despre cum să fie abordată escaladarea crizei din Orientul Mijlociu pe măsură ce Hezbollah și Israelul se lovesc reciproc.Făcând referire la decizia sa de la începutul acestei veri de a renunța la candidatura democrată - un moment rar în care unul dintre cei mai influenți oameni din lume a renunțat voluntar la putere - Biden a spus adunării celor peste 100 de lideri mondiali că „unele lucruri sunt mai importante decât rămânerea la putere.”A fost un epilog „oarecum timid” pentru un lider care a fost plin de curaj în timpul campaniei electorale de acum patru ani”, consideră The Washington Post.„Biden a promis că va „restaura” pe deplin conducerea SUA în lume după rupturi și îngrijorări legate de ultranaționalismul fostului președinte Donald Trump”. Dar – constată ziarul din capitala americană - „optimismul caracteristic” de atunci al președintelui „a contrastat cu frustrările și tristețea care au predominat la ONU”.Pentru ziarul elvețian Le Temps, discursul lui Joe Biden simbolizează mai presus de toate „impotența americană în Orientul Mijlociu”. Cu siguranță, „în ciuda chinurilor lumii, el rămâne acest etern optimist care a intrat în politică în timpul războiului din Vietnam, într-o perioadă în care țara sa era și mai divizată decât astăzi”.„Dar la aproape un an de la începutul războiului din Gaza, administrația democrată își vede împlinit cel mai rău coșmar: extinderea acestui conflict pe care diplomația americană încearcă să-l limiteze la subțirica enclavă palestiniană, bombardată neobosit de Israel de la masacrul comis de Hamas în 7 octombrie.” (Sursa: Courrier International)În aceste condiții, mulți comentatori ridică întrebări chiar cu privire la viitorul organizației mondiale.După cum remarcă Le Monde, ”două conflicte majore în desfășurare - agresiunea rusă în Ucraina și distrugerea Fâșiei Gaza ca răzbunare pentru masacrul fără precedent al civililor israelieni de către miliția Hamas - au scos la iveală paralizia tragică a Consiliului de Securitate, blocat de vetourile ruse și americane. Paradoxul este că această evoluție negativă coincide cu un număr tot mai mare de crize: implozia statelor (de la Sudan la Myanmar până în Haiti), pandemii, valuri de migrație și criza climatică. Și toate aceste crize necesită răspunsuri multilaterale.” (Sursa. Eurotopics)El Pais consideră că rezultatul alegerilor din SUA este crucial:„Atât prezentul, cât și viitorul – al lumii și al organizației – par să depindă mai puțin de un nou consens multilateral, cât de alegerea viitorului președinte al SUA. (...) Cum putem lupta împotriva crizei climatice fără cooperarea celui de-al doilea cel mai mare poluator din lume? (...) Cum putem elimina foamea fără angajamentul celui mai mare donator la Programul Alimentar Mondial? O victorie a Kamalei Harris nu va aduce soluții magice. Dar odată cu revenirea „focului și furiei” lui Trump, multe obstacole ar deveni de netrecut.”

Israelul a început să lovească puternic zonele controlate de Hezbollah în Liban, după misterioasa serie de explozii ale dispozitivelor electronice. Este acesta semnul războiului total? Jurnaliștii atrag atenția asupra riscurilor: Editorialistul postului France Inter remarcă faptul că „Niciunul dintre actorii din această confruntare periculoasă nu are o strategie reală. Hezbollah își joacă rolul de vârf de lance al Iranului în Orientul Mijlociu – ceea ce necesită o poziție militară mai degrabă decât diplomație. Dar o postură nu este o strategie.La rândul său, guvernul israelian nu vrea să cedeze presiunii americane pentru o încetare a focului în Gaza.( ... ) Israelul a captat atenția întregii lumi cu operațiunea sa „pagere explozive”, asemănătoare unui film de aventură. Dar are probleme în a demonstra că securitatea sa va fi cumva consolidată de un alt război cu Hezbollah în Liban. Deci, este un impas total.” (Sursa: Eurotopics)Der Standard pune la îndoială rațiunea din spatele atacurilor militare ale Israelului împotriva Hezbollah:„Dilema cu care se confruntă fiecare guvern israelian este că, chiar și după o ofensivă terestră – și au fost multe – Hezbollah nu va fi niciodată atât de slab încât să nu mai poată să reapară ca o amenințare. Contraexemple există: invazia Israelului din 1982 în Liban a deschis calea ascensiunii Hezbollah. Și de această dată, acțiunile Israelului pot fi legitime, dar nu sunt neapărat înțelepte.” (Sursa: Eurotopics)Citeste siSituaţia din Orientul Apropiat, cap de listă pe agenda Adunării generale ONUBBC comentează că, ”până de curând, abordarea inteligentă  au fost, atât pentru Israel cât și pentru Hezbollah, să evite escaladarea completă. Dar situația pare diferită astăzi.Asta ne aduce la întrebarea dacă forța Hezbollah a fost atât de degradată în ultimele săptămâni și încrederea în sine i-a fost atât de subminată încât, de fapt, nu mai este în măsură să ducă un război total.Miile de rachete Hezbollah care vizează Tel Aviv și Haifa și alte orașe israeliene reprezintă un motiv major pentru care Israelul ar putea să nu vrea să se angajeze în așa ceva”.Un război asimetricIar Le Point atenționează că gruparea susținută de Iran dispune de circa 150.000 până la  200.000 de rachete.Pe lângă cei aproximativ 60.000 de luptători antrenați, Hezbollah își folosește puterea de a provoca rău prin arsenalul său considerabil.Institutul pentru Studii de Securitate Națională (INSS) de la Universitatea din Tel Aviv estimează că din 7 octombrie, în sprijinul Hamas, Hezbollah a tras aproximativ 8.500 de rachete, în principal în nordul Israelului, ucigând 24 de soldați și 26 de civili.Și experții citați de Firstpost spun că ”Hezbollah dispune de o gamă largă de rachete de artilerie grea nedirijate, rachete balistice, precum și rachete antiaeriene, antitanc și antinavă.Hezbollah are și alte cărți de jucat.În primul rând, face parte din ceea ce este cunoscut în Israel ca „Inelul de foc” – care cuprinde un număr de grupuri militante conduse de Iran”.În timp ce CNN subliniază că Israelul este înconjurat de Gaza, Yemen, Siria și Irak – toate acestea fiindu-i ostile. Ele au lucrat împreună pentru a izola Israelul după atacul din 7 octombrie.De asemenea, e de remarcat modul în care Hezbollah a fost, de ani de zile, atent să se angajeze într-un război asimetric împotriva unui inamic mai puternic și a încercat să compromită sistemul Iron Dome al Israelului, trăgând un baraj de rachete asupra acestuia”.

Presa internațională urmărește evoluțiile de pe frontul ruso-ucrainean, în timp ce președintele Zelenski a mers în Statele Unite pentru a-și prezenta propriul plan de pace. Posibilitatea ca Ucraina să poată lovi cu arme occidentale în interiorul Rusiei rămâne în discuție. Între timp, Kievul pare să-și fi dezvoltat un nou tip de armă cu care bombardează ținte militare în interiorul statului rus. ”Nu mai vorbiți despre „linii roșii” și lăsați Ucraina să lovească Rusia!” Iată mesajul șefei guvernului danez, Mette Frederiksen, preluat de Politico.„Cea mai importantă linie roșie a fost deja depășită, atunci când au intrat rușii în Ucraina.  Nu voi permite niciodată nimănui din Rusia să decidă ce este corect de făcut în NATO, în Europa sau în Ucraina”, a mai spus premiera de la Copenhaga, conform Politico.Între timp, Ucraina a reușit noi lovituri asupra unor instalații militare cheie aflate pe teritoriul rus.Potrivit The New York Times, ”mai multe lovituri ucrainene au lovit depozitele de muniții  și instalațiile aflate la mai mult de 200 de mile (circa 300 de kilometri) de teritoriul controlat de partea ucraineană. Una dintre ținte a fost identificată ca fiind o unitate majoră de depozitare pentru munițiile pe care Rusia le-a achiziționat din Coreea de Nord”.Ucraina a declarat că forțele sale armate au lovit depozitul de lângă Toropeț cu drone, dar nu a specificat tipurile de arme folosite în celălalt atac, de la Tihorețsk, ridicând posibilitatea ca de data aceasta să fi fost folosit un nou tip de armă”.Forbes amintește că ”timp de multe luni, oficialii de la Kiev au cerut omologilor lor europeni și americani permisiunea de a folosi munițiile livrate de aliați împotriva țintelor din adâncul Rusiei, inclusiv asupra stocurilor de muniții.Dar europenii și americanii au refuzat în mod constant. În mod evident, fără a mai avea răbdare, ucrainenii și-au dublat producția de arme de la nivel local fără a mai cere permisiunea cuiva.Atacuri tot mai puterniceAtacurile recente semnalează, de asemenea, o creștere a amplorii loviturilor ucrainene.Raidurile anterioare, care au lovit ținte situate la până la 110 mile (170 de kilometri) în interiorul Rusiei, au fost impresionante din punct de vedere logistic, dar de dimensiuni reduse - implicând adesea doar câteva drone lente, propulsate de elice.În schimb, raidurile recente au fost mult mai distructive, aparent indicând un tip de dronă care ar putea să nu zboare atât de departe, dar este mai distructivă – și disponibilă în număr mare”.Le Figaro vorbește despre eșecul rachetei ruse Sarmat, care a explodat chiar pe platforma de lansare.”Ce s-ar fi putut întâmpla mai exact? Având în vedere craterul format la locul de lansare, ar putea fi o explozie a rachetei chiar înainte de a fi trasă, posibil în timpul umplerii cu combustibil”, a comentat un expert pentru ziarul francez.”Eșecul aruncă o umbră asupra programelor de „super-arme” dezvăluite cu mare furie de președintele rus în 2018, și care vizează în mare măsură opiniile publice occidentale. Racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik a suferit un incident în timpul unui test din 2019, iar racheta hipersonică Kinjal a fost interceptată de mai multe ori în Ucraina”.În sfârșit, Le Monde notează că Rusia a fost exclusă de la ceremoniile care marchează 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz.Conducerea muzeului a considerat că „o astfel de prezență ar fi una cinică” din cauza războiului din Ucraina.Până la invadarea Ucrainei, Rusia a participat întotdeauna la ceremoniile care se țineau în fiecare an pe 27 ianuarie, ziua în care soldații sovietici au ajuns la porțile lagărului nazist unde au găsit aproximativ 7.000 de supraviețuitori.

Presa din afara Franței analizează șansele noului guvern de la Paris, condus de Michel Barnier. Un guvern deplasat puternic spre dreapta și dependent de calculele Reuniunii Naționale, partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen. Franța are „în sfârșit” un nou guvern, notează El Mundo. Aceasta, la mai bine de două luni de la alegerile legislative care au lăsat Adunarea Națională fragmentată și au cufundat țara în haos politic”.Echipa este „deplasată la dreapta, mai mult decât cea anterioară”, condusă de Gabriel Attal. ”Singura figură care vine din stânga: Didier Migaud la Justiție. Și asta în ciuda primului loc al blocului de stânga după alegerile legislative din iunie. Dar reprezentanții săi nu și-au dorit să facă parte din echipa lui Michel Barnier”, amintește ziarul.The Washington Post amintește de cele ”două săptămâni de discuții cu diferitele blocuri care au (...) la formarea unui guvern predominant de centru-dreapta: șapte miniștri din cabinet sunt din mișcarea centristă a lui Macron, care a terminat pe locul al doilea în alegeri, și trei sunt din partea republicanilor de dreapta ai lui Barnier, care au terminat pe locul patru.Niciunul dintre miniștri nu reprezintă partidul de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen, Reuniunea Națională, care s-a clasat pe locul al treilea. Dar sunt excluși și reprezentanții alianței de stânga Noul Front Popular, care s-a clasat pe primul loc”, observă ziarul american.Citeste siFranţa: Tabăra macronistă, bine reprezentată în noul Guvern BarnierGuvernul Barnier „riscă să întâmpine multe dificultăți”, avertizează Süddeutsche Zeitung. „Barnier și miniștrii săi vor trebui acum să caute o majoritate pentru fiecare proiect de lege. Aceasta nu va fi o sarcină ușoară. Chiar și Gabriel Attal, predecesorul lui Barnier în calitate de prim-ministru și președinte al grupului macronist, a declarat că nu va sprijini automat noul guvern”.”Armata necunoscută a lui Barnier”Politico amintește de experiența europeană a lui Barnier, fost negociator pentru Brexit.”Având în vedere experiența sa de la Bruxelles și îngrijorarea față de deficitul bugetar în creștere al Franței, se așteaptă ca Barnier să joace un rol mai important în negocierile cu Comisia Europeană privind așa-numita procedură de deficit excesiv la care a fost supus Parisul pentru încălcarea normelor Uniunii Europene referitoare la cheltuielile publice”.”Armata necunoscută a lui Barnier”, titrează Der Spiegel, care prezintă lista noilor miniștri:”Guvernul este mai de dreapta și mai conservator ca niciodată sub Macron. Majoritatea miniștrilor sunt în mare parte necunoscuți. Cât va supraviețui echipa lui Barnier?” - se întreabă revista germanăZiarul belgian Le Soir analizează la rândul său șansele de supraviețuire ale noului guvern francez. Acesta „va depinde de strategia Marinei Le Pen” (...) pentru că „mai devreme sau mai târziu, RN, în logica sa, va trebui să-și arate puterea și să-l răstoarne”.Și BBC atenționează că ”alianța dintre partidele centriste și conservatoare din cabinet nu este suficientă pentru a adopta legislația. Va depinde de alții, cum ar fi Reuniunea Națională de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen”.

Un atac ucrainean cu drone produs miercuri asupra unui important depozit de arme din regiunea rusă Tver, ar putea fi cea mai mare lovitură a armatei ucrainene împotriva arsenalul Moscovei de la începutul anului 2022. Suflul a fost atât de puternic încât stațiile de monitorizare a cutremurelor l-au resimțit, în timp ce NASA a raportat o serie de surse de căldură reperate de echipamentele sale din spațiu.Dar care sunt consecințele politice ale loviturii? - se întreabă comentatorii.Potrivit Euronews, cea mai mare parte a muniției era probabil depozitată în subteran, așa că întrebarea este dacă Ucraina a folosit drone care ar fi putut pătrunde în interiorul buncărelor.O evaluare completă a daunelor a fost greu de făcut din cauza fumului gros de deasupra amplasamentului. Cu toate acestea, posibila distrugere a buncărelor ar fi putut fi și rezultatul faptului că Moscova nu și-a respectat propriile reglementări prin plasarea buncărelor prea aproape unele de altele, de exemplu.În timp ce a cerut în mod repetat Occidentului să ridice restricțiile privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune în adâncimea pe teritoriul Rusiei, Ucraina și-a folosit dronele produse de ea pentru a lovi până la 1.800 de kilometri în Rusia, așa cum a fost cazul în orașul Orsk.CNN citează o sursă de securitate ucraineană potrivit căreia atacurile de această natură sunt folosite „metodic” pentru a reduce potențialul de rachete al Rusiei, adăugând că planurile pentru alte atacuri asupra instalațiilor militare ruse „similare” sunt „în curs”.”Localitatea Toropets, unde s-a produs lovitura, este situată la aproape 500 de kilometri de granița cu Ucraina și la aproximativ 400 de kilometri vest de Moscova.Ucraina și-a presat aliații cheie, inclusiv Statele Unite, să permită lovituri cu rachete asupra țintelor aflate mai adânc pe teritoriul Rusiei. Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a avertizat membrii NATO că ridicarea restricțiilor ar însemna intrarea în război cu Rusia însăși”.O problemă tot mai presantăPotrivit unei analize Le Monde, președintele ucrainean, care ar dori să grăbească încheierea războiului, speră să-l convingă pe președintele Statelor Unite să facă un gest decisiv pentru a permite Kievului să abordeze negocierile dintr-o poziție de forță.Pentru ucraineni, aceasta este o dificultate suplimentară într-un peisaj politic american incert și totuși crucială pentru rezultatul unui război care îi costă un mare număr de vieți.Această problemă devine din ce în ce mai presantă. „Încheierea acestui război este o necesitate pentru noi”, a remarcat președintele Volodimir Zelenski pe 13 septembrie la Kiev. ”Și nu Vladimir Putin trebuie să-i pună capăt”, a mai spus elIar Politico se întreabă dacă America vrea într-adevăr ca Ucraina să învingă Rusia. Și se pare că nu:”Dar moștenirea de politică externă a președintelui Biden va fi modelată de o decizie care se profilează în Ucraina.Ucrainenii îi cer președintelui american să extindă lista țintelor dincolo de zona de frontieră imediată cu Rusia. Este o întrebare corectă. Rușii duc război împotriva Ucrainei de pe teritoriul ei, trimițând bombardiere și rachete, iar Kievul vrea să folosească armele pe care le are pentru a se apăra.Este o escaladare? Nu mai mult decât atunci când Ucraina a cerut tancuri americane Abrams, F-16 sau sistemele de rachete tactice a armatei sol-sol din SUA.De fiecare dată, Vladimir Putin a făcut zgomote amenințătoare, avertizând săptămâna trecută că loviturile ucrainene asupra Rusiei „vor însemna că țările NATO — Statele Unite și țările europene — sunt în război cu Rusia. ” De fiecare dată, însă, nimic nu s-a schimbat atunci când Biden, aproape întotdeauna după o analiză îndelungată, a semnat un aviz sau altul presupuse a escalada...”.

Presa internațională a reacționat imediat după ce mii de pagere au explodat simultan în Liban, cei vizați fiind membrii grupării Hezbollah. Miercuri, un număr mare de stații de emisie-recepție au explodat, de asemenea, în Liban. Loviturile au fost spectaculoase iar modul în care a acționat partea israeliană rămâne încă neclar, în multe aspecte. Dar ce vor schimba cu adevărat aceste lovituri? - se întreabă comentatorii. ”Dacă rămân multe necunoscute despre explozie, iese la iveală un consens printre experți: nu a fost un simplu atac cibernetic vizând supraîncălzirea bateriilor acestor dispozitive rudimentare, ci, cu siguranță, o operațiune cunoscută sub numele de atac asupra lanțului de aprovizionare”. Iată ce observă ziarul Le Monde. ”A fost posibilă introducerea câtorva grame de explozibil puternic în pagerele destinate Hezbollah, transformând dispozitivele în bombe”.Un expert citat de Wired spune că dacă atacul s-a bazat pe lanțul de aprovizionare, atunci ar fi trebuit să fie nevoie de ani pentru a pregăti și implica infiltrarea unui agent și introducerea de explozibili în pagere. ”Acest lucru ar însemna că Israelul a reușit să se infiltreze între furnizorii Hezbollah până la punctul de a livra sute (dacă nu mii) de dispozitive utilizate pentru comunicații securizate”, spune expertul.După cum comentează revista The Atlantic, ”Israelul folosește de mult timp tehnologii digitale pentru a-i viza pe membrii Hezbollah. Dar acest atac nu a fost ca oricare altul văzut până acum și pare să fi dat un nou tip de lovitură. A mutilat mii de luptători și, probabil, a paralizat capacitatea grupului de a răspunde în cazul în care un conflict mai larg izbucnește în curând. De asemenea, a dezvăluit identitatea victimelor, spulberând eforturile atente ale Hezbollah de a păstra anonimatul membrilor săi”.Sky News amintește că ”Hezbollah a fost foarte precaut în comunicațiile sale, conștient că discuțiile de pe telefonul mobil pot fi ușor piratate și urmărite - pagerele fiind considerate mai greu de infiltrat.În mod repetat, serviciile de informații israeliene au demonstrat că se pot infiltra în Hezbollah, în special odată cu asasinarea comandantului superior Fuad Shukr la sfârșitul lunii iulie.Acest ultim atac va provoca o îngrijorare internă profundă în Hezbollah, posibil chiar și un haos în rândurile sale, siguranța lor fiind acum compromisă într-un mod cât se poate de dramatic”.Un succes tactic care nu schimbă multe...Frankfurter Allgemeine Zeitung vede ”un succes tactic care schimbă puține”:Potrivit ziarului german, ”Israelul a obținut un succes tactic cu explozia controlată a mii de receptoare radio. Cu toate acestea, nimic nu se schimbă în potențialul distructiv infernal al rachetelor Hezbollah”.În timp ce comentatorul BBC transmite că ”Israelienii au folosit o armă importantă, îndrăzneață, care este în mod clar foarte eficientă în termenii lor.Dar acest atac nu duce regiunea cu un centimetru mai departe de tot războiul, ci o împinge mai aproape.Hezbollah va fi afectat de atac. Dar se va recompune rapid ca organizație și va găsi o altă modalitate de a comunica. Libanul este o țară mică și mesajele pot fi purtate cu ușurință, chiar și de mână.Fără îndoială, Hezbollah și aliatul său iranian, al cărui ambasador a fost și el rănit, își ling rănile acum.Dar încă o dată, regiunea a fost împinsă chiar în pragul unui război total. Mai devreme sau mai târziu, vor cădea peste stâncă dacă acest lucru continuă”.

Presa europeană a reacționat imediat după prezentarea de către Ursula von der Leyen a echipei care se va prezenta la audierile din Parlamentul European. Jurnaliștii vorbesc despre prioritățile invocate de șefa Comisiei, dar criticile nu lipsesc. ”Un avertisment pentru Vladimir Putin. Mai multe locuri de muncă pentru femei. A răspuns la rugămințile țărilor din sudul Europei, nu tocmai frugale, care vor avea un cuvânt mai greu de spus asupra politicii economice a blocului decât au avut înainte”. Iată cum rezumă Politico prezentarea Ursulei von der Leyen.Publicația europeană continuă: ”doi nominalizați din țările baltice obțin portofolii cheie în gestionarea relației cu Rusia.Pe lângă faptul că estoniana Kaja Kallas este șefa politicii externe a UE, lituanianul Andrius Kubilius va fi responsabil cu portofoliul de apărare nou creat.Kubilius va raporta comisarului finlandez, vicepreședinte executiv pentru tehnologie, suveranitate, securitate și democrație Henna Virkkunen. Helsinki este unul dintre cei mai duri critici ai Rusiei din Europa”.Potrivit bilanţului El País, „noul executiv comunitar va avea 15 membri din PPE (centru dreapta), inclusiv von der Leyen, cinci liberali, patru socialişti, doi comisari din partidele de extremă dreapta şi unul independent. Va fi cea mai de dreapta din ultimele decenii”.„Ursula bis vrea să aibă frâu liber”, subliniază La Repubblica. Potrivit ziarului italian, preluat de Courrier International, Ursula von der Leyen profită de slăbiciunile aproape tuturor marilor țări europene, și își impune dorințele. A format o Comisie slabă, fără personalități capabile să-i reziste, ca să fie singură la conducere”,Și Le Figaro deplânge situația, de data aceasta din perspectivă franceză: Înlocuind marginile ascuțite ale fostului șef de industrie, Thierry Breton, cu marginile lustruite ale unui ministru de externe, Stéphane Séjourné, președintele Macron se înclină mai ales în fața autoritarismului lui von der Leyen și a alergiei ei declarate față de Breton. (...)După ce a acceptat să o ajute pe Ursula von der Leyen să rămână în post, Emmanuel Macron primește acum ordine de la ea, încurajându-i dirijismul. A spune că episodul a pătat prestigiul Franței ar fi o subestimare. La Bruxelles, campioana „autonomiei strategice” a continentului este acum tratată deschis ca o țară mică. Iar Le Monde notează că ”Uniunea Europeană trebuie să-și etaleze prioritățile într-o perioadă geopolitică crucială, cu războiul din Ucraina, campania prezidențială americană și competiția economică din China. Doamna von der Leyen a insistat asupra unei economii „competitive, circulare și fără carbon”, în urma raportului recent al lui Mario Draghi privind dificultățile economice ale Uniunii”.Citeste siRomânia obține ”o poziție politică influentă și un portofoliu de comisar de importanță medie”

După inundațiile care au lovit puternic mai multe țări din Europa Centrală și de Est, comentatorii se întreabă ce trebuie făcut acum, ce ar trebui amânat și ce s-a învățat din precedentele dezastre. Și mai ales, cum putem fi avertizați mai din timp? ”Oamenii de știință au susținut rolul schimbărilor climatice în această catastrofă”, notează Libération. ”Chiar, dacă nu este responsabil pentru formarea depresiei în sine, fenomenul joacă un rol în amploarea și intensitatea ploilor. Agricultura din țările afectate ar putea pierde foarte mult, în timp ce multe câmpuri nu au fost încă culese. Acest lucru ar putea avea impact asupra altor țări europene, deoarece Polonia, de exemplu, este al treilea producător de cereale din Uniunea Europeană”.Iar Le Parisien explică fenomenul:”Europa Centrală s-a confruntat deja cu inundații monstruoase, de exemplu în 1997. Această zonă a lumii este mai expusă decât altele la ploi torenţiale. Există aer polar care intră pe o parte, aer umed din Marea Mediterană și cel al Mării Negre care urcă pe de altă parte și e blocat între munți” , explică un expert pentru ziarul francez.”Ceea ce cercetătorii au prezis foarte exact se întâmplă acum”, scrie și ziarul austriac Kleine Zeitung, preluat de Eurotopics:”Evenimentele extreme devin din ce în ce mai frecvente și mai grave. Ceea ce se întâmpla o dată la 100 de ani se întâmplă acum aproape o dată pe deceniu. Iar încălzirea globală a ajuns doar la aproximativ 1,4 grade. Decizia este încă a noastră: putem schimba cursul sau putem continua să ținem seama de povestitorii care neagă schimbările climatice și cauzele acesteia.”Citeste siCel puțin 10 oameni au murit în Europa Centrală și de Est în urma inundațiilor aduse de ciclonul BorisȘi Der Standard scrie că, „la două săptămâni înainte de alegeri, Partidul Libertății, FPÖ – care neagă schimbările climatice provocate de om, care avertizează în manifestul său electoral asupra „isteriei climatice” și dorește să anuleze cele mai recente realizări ale politicii de mediu – este în fruntea sondajelor. Lupta împotriva a tot ceea ce se presupune că este străin - de la imigrație la persoanele transgender - pare să fie mai profitabilă în alegeri decât lupta împotriva încălzirii globale. Majoritatea populației pare să fie imună din punct de vedere politic la criza climatică”. (Sursa: Eurotopics)„Este clar că politicienii polonezi nu sunt suficient de maturi pentru a-și opri discursurile de partid în fața dezastrelor, a vorbi mai puțin sau chiar a rămâne tăcuți”, scrie și Gazeta Wyborcza:”Jaroslaw Kaczyński [PiS] se pare că a decis că alegătorii săi au nevoie de o doză constantă de ură și le-o servește, indiferent de circumstanțe. De asemenea, arată rău că politicienii Coaliției Civice încearcă să se depășească între ei, postând niveluri ale apei care se presupune că dovedesc că în timpul guvernării, PiS a neglijat construcția de apărări împotriva inundațiilor. Prioritatea acum este evacuarea eficientă a locuitorilor. ... Evaluările vor trebui să aștepte până când apa se va potoli.” (Sursa: Eurotopics).

Presa europeană relatează pe larg despre efectele catastrofale ale ciclonului Boris, care a lovit teritorii vaste din Europa Centrală. Comentatorii caută și explicații pentru amploarea fenomenului. Unii atrag atenția că fenomenele de acest tip se pot repeta la intervale destul de scurte, pe fondul încălzirii climei. Le Monde informează că sute de oameni au fost salvați în 19 regiuni ale României, după cum au anunțat serviciile de urgență, difuzând un videoclip cu case inundate într-un sat de lângă Dunăre.„Este o catastrofă de proporții epice”, a spus Emil Dragomir, primarul din Slobozia Conachi, un sat din județul Galați, unde 700 de case au fost inundate.Citeste si28 de localităţi din 7 judeţe, afectate de inundaţii. Două persoane sunt date dispărutePărți din nord-estul Austriei au fost și ele declarate zonă de dezastru natural. Unele zone ale Tirolului au fost acoperite de până la un metru de zăpadă – o situație excepțională pentru mijlocul lunii septembrie, după ce s-au înregistrat săptămâna trecută temperaturi de până la 30 de grade Celsius.Și revista germană Der Spiegel notează că ”Austria înregistrează o situație excepțională fără precedent, iar un baraj s-a rupt în Polonia. România își plânge morții. Dresda declară nivelul doi de alertă, nivelul râului Elba este de cinci metri”.Le Point privește către problemele din Germania, unde hidrocentralele și-au mobilizat angajații pentru a deschide porțile barajelor de pe căile navigabile ale țării. Germania este pregătită să facă față consecințelor inundațiilor devastatoare. De o zi, vremea rea s-a instalat deja acolo și este probabil ca furtuna Boris să accentueze efectul inundațiilor.”Ploile abundente s-au mutat peste Europa Centrală din Italia într-un fenomen cunoscut sub numele de ”depresiunea Genova - o zonă de joasă presiune care se formează de obicei în apropierea orașului din nordul Italiei”, scrie Politico.”O ignoranță pe care nu ne-o putem permite””Știința este marele invizibil în campania electorală. O ignoranță pe care nu ne-o putem permite având în vedere crizele vremii”, este concluzia trasă de ziarul austriac Die Presse.”Ploi abundente, furtuni și inundații – chiar și cele mai proaste prognoze s-au adeverit în weekend. Întreaga Austrie a suferit de vreme extremă de proporții uneori fără precedent.Cercetătorii au avertizat de zeci de ani despre posibilele consecințe ale schimbărilor climatice pentru oameni și mediu. Faptul că nu au reușit să-și facă vocea auzită mai mult este amar. Problemele au fost negate și negate. Regretele nu ajută acum. Și mai mult, problema este mult mai largă. Știința este în general un subiect marginal în Austria.Mesajele partidelor de campanie electorală ignoră complet știința; niciun poster nu arată nimic relevant. Dar cum îi poți face pe tineri entuziasmați de studiile de pionierat și cum poți justifica investițiile în cercetare și dezvoltare când știința nu joacă nici măcar un rol minor în campania electorală?” - întreabă Die Presse.Potrivit explicațiilor furnizate de BBC, furtuna a fost atât de devastatoare din două motive:”În primul rând, poziționarea furtunii a atras aer mai rece din nord pentru a se amesteca cu umiditatea extrasă din apele neobișnuit de calde ale Mării Mediterane și ale Mării Negre.În al doilea rând - presiunea scăzută s-a deplasat foarte lent în aceleași zone. A fost un „model meteorologic blocat”, ceea ce înseamnă că furtuna este prinsă între presiunea ridicată dinspre vest și est.Furtuna Boris este descrisă de Ministerul Mediului al Republicii Cehe ca un eveniment care se produce odată la 50 de ani. Cu toate acestea, frecvența acestui tip de inundații este probabil să crească, atâta vreme cât în Europa clima se încălzește rapid”.

Presa europeană analizează efectele deciziei guvernului de la Berlin de a reintroduce temporar controale la toate frontierele terestre. Comentatorii pun aceasta pe seama avansului extremei drepte și atrag atenția asupra riscului ca și alte țări să urmeze exemplul Germaniei. Germania riscă o reacție în lanț , avertizează Deutsche Welle.”Teoretic, frontierele interne fără opriri și călătoriile nestingherite sunt ceea ce înseamnă spațiul Schengen al Uniunii Europene. Da, cu excepția cazului în care ești guvernul de coaliție al Germaniei, zdruncinat de două rezultate istorice ale alegerilor de land pentru extrema dreaptă și de un terorist solicitant de azil, suspectat că a înjunghiat oameni. Țări precum Franța sau Țările de Jos, unde partenerii de coaliție au fost aleși pe platforme anti-imigrație pot urma exemplul.Acest lucru va crea probabil un precedent și pentru alte state membre ale UE care nu susțin prea mult migrația, cum ar fi Polonia, Ungaria și Republica Cehă. Și ele ar putea invoca un fel de amenințare la Securitate”.Mulți observatori s-au grăbit să sublinieze că acesta este un semn despre cât de mult s-a schimbat atitudinea Germaniei față de imigrație de la criza migranților din 2015. Pe atunci, sub guvernul de centru-dreapta al cancelarului Angela Merkel, țara și-a deschis în mare parte granițele pentru sute de mii de refugiați sosiți din Siria și din alte părți”. Și ziarul online german Taz se teme de efectul de contagiune.„Anul trecut, Austria a acceptat peste 12.000 de refugiați respinși din Germania, mai mult sau mai puțin fără să se plângă. Acum, în perioada premergătoare alegerilor legislative din Austria, în urma zgomotului de la Berlin, acest lucru ar trebui să se încheie. Și atunci? Este posibil ca alte țări să urmeze exemplul. Rezultatul ar putea fi o cascadă de închideri de frontiere și intrări interzise, ​​până la frontierele externe ale UE, unde va apărea cu siguranță haos și resentimente față de partenerii UE. Acest lucru va slăbi, fără îndoială, și mai mult UE. Momentul nu putea fi mai rău.”Business Standard notează că ”extinderea controalelor la frontieră de către Germania testează unitatea Uniunii Europene. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania este un partener comercial cheie pentru vecini. Anunțul Ministerului de Interne a stârnit îngrijorări economice pentru principalul grup de lobby al transporturilor olandeze. Acesta a spus că decizia subminează principiul Schengen al comerțului liber și se teme de pagube economice majore”.„Cu astfel de guverne, nu este nevoie ca extrema dreaptă să fie la putere”, conchide ziarul Belgian Le Soir.”Liderii AfD s-au grăbit să-și bată joc de democrații care pun în sfârșit în aplicare politicile pe care ei spun că le-au cerut în ultimul deceniu. Cât despre Pactul UE privind migrația și azilul, acesta este departe de a fi perfect, dar reglementează totuși redistribuirea echitabilă a refugiaților între țările gazdă. Însă acesta a fost demolat imediat ce a fost convenit. Presiunea alegerilor și frica de extreme îi fac pe cei de la putere să alerge ca niște găini fără cap.” (Sursa: Eurotopics)În timp ce ziarul austriac Die Presse amintește că  „Germania a jucat de-a lungul anilor ca un stat european model. Dar acum și-a atins limita. Atacul terorist de la Solingen marchează un punct de cotitură profund. Dacă Germania ar ignora viclean legea UE, prețul ar fi mare: atunci fiecare ar face ce vrea. Dar nici a aștepta până când extrema dreaptă va guverna întreaga Europă nu este o opțiune. Trebuie făcut ceva. Migrația neregulată copleșește societățile europene.” (Sursa: Eurotopics) 

Presa din întreaga lume a analizat dezbaterea dintre candidații la președinția Statelor Unite, Donald Trump și Kamala Harris. Comentatorii sunt în general de acord că vicepreședinta democrată a câștigat dezbaterea. Ceea ce este încă departe de câștigarea alegerilor.  ”Trump îi lasă centrul lui Harris”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung.”În prima lor întâlnire față în față, fostul președinte republican și vicepreședintele democrat s-au ciocnit dur pe tema economiei, avortului, imigrației și armelor. Kamala Harris a apărut ca un democrat moderat, Donald Trump ca un profet al pieirii. Contrastele sunt clare după duelul TV, dar rezultatul alegerilor, nu”.Le Monde o vede câștigătoare pe Kamala Harris.”Deodată, Donald Trump a părut mai în vârstă decât vârsta lui. Se strâmba. Era din ce în ce mai mic. Gesticula, rămânând fără sarcasm și oxigen. A tot revenit la obsesia lui, care îi servește drept program: imigrația ilegală. Dar rivalul său democrat l-a destabilizat pe miliardar, așa cum a făcut-o rar de când a intrat în politică în 2015”. ”Donald Trump, cu siguranță, nu are limite”, constată în urma dezbaterii cotidianul belgian Le Soir.”O dezbatere electorală are întotdeauna partea ei de afirmații mai mult sau mai puțin exacte. Donald Trump a îndrăznit totul, chiar și cele mai abjecte minciuni. În special când vine vorba de imigrație sau avort, două teme foarte discutate marți seara în timpul dezbaterii ABC News”. Și The Wall Street Journal crede că „Trump a lăsat-o pe Kamala Harris să scape” și „în mod clar, ea a câștigat dezbaterea, pentru că (...) a știut să-l prindă în capcană pe Trump. Ea și-a împins rivalul într-un colț, astfel încât el a petrecut cea mai mare parte a dezbaterii vorbind despre trecut, despre Joe Biden, dar nu despre cum va îmbunătăți viața americanilor în următorii patru ani”. În timp ce Los Angeles Times, preluat de Courrier International, notează că, dacă sondajele au dat în mare parte victoria Kamalei Harris, Trump a fost considerat perdant după fiecare dintre dezbaterile sale televizate din ultimele două alegeri prezidențiale. Ceea ce nu l-a împiedicat să câștige în 2016 și fiind foarte aproape de a câștiga în 2020.Potrivit ziarului, întrebarea fundamentală „este dacă americanii o vor pedepsi pe Kamala Harris pentru problematica administrației Biden. Și această întrebare rămâne”.Mai ales că vicepreședintele a făcut prea puțin pentru a se distanța de Joe Biden, observă The New York Times. Ea „a fost evazivă, oferind o serie de non-răspunsuri la întrebări (...) iar acest lucru, dacă va continua, va otrăvi restul campaniei sale”.Migranții „mănâncă pisici și câini”: de unde vine această teorie transmisă de Donald Trump?Le Figaro oferă câteva explicații.Acest zvon se bazează pe o postare pe Facebook din 6 septembrie, potrivit sitului american de verificare a faptelor Politifact. Este vorba despre orașul Springfield, din statul Ohio. De la pandemia de coronavirus, aproape 15.000 de persoane de origine haitiană s-au stabilit în acest oraș de aproximativ 58.000 de locuitori.Postarea a fost vizualizată de peste 11 milioane de ori pe Twitter. Miliardarul Elon Musk, care îl susține pe Donald Trump în cursa sa pentru Casa Albă, a postat și el informația.Autoritățile locale au negat însă ferm către CBS News existența oricăror plângeri legate de acest tip de eveniment, spunând că nu dispun de nicio „afirmație specifică” potrivit căreia migranții haitieni ar fi rănit animale.

Presa internațională comentează raportul prezentat luni de fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Pentru ca economia UE să aibă vreo șansă de a concura cu SUA și China, are nevoie de investiții publice și private masive și de mai puțină birocrație, concluzionează raportul. Comentatorii se arată neîncrezători că recomandările vor fi puse în aplicare de membrii UE. Comentând propunerile lui Draghi, The Economist amintește că ”în Europa, creșterea a încetinit de zeci de ani și s-a creat un decalaj mare în PIB între Uniunea Europeană și America. Gospodăriile europene au plătit prețul pentru standardele de trai pierdute. Pe persoană, venitul real disponibil a crescut aproape de două ori mai mult în America decât în ​​UE, din 2000”.La Stampa consideră că „singura modalitate de a recâștiga controlul este să nu ne închidem în granițele naționale devenind sclavii deciziilor luate în altă parte, de la Washington la Beijing. Trebuie să construim autonomia Europei pe baza anumitor axe strategice. Factorii care au favorizat creșterea europeană, de la extinderea comerțului internațional până la stabilitatea geopolitică garantată de Pax Americana, au fost măturați. Jocul creșterii se desfășoară în altă parte.” (Sursa: Eurotopics).Le Monde vorbește despre ”Strigătul de alarmă al lui Mario Draghi cu privire la economia europeamnă”, condamnată la „agonie lentă” dacă nu se va schimba.Cu câteva zile mai devreme, pe 4 septembrie, în fața președinților grupurilor politice ale Parlamentului European, fostul premier italian recunoscuse chiar că are „coșmaruri” când își imaginează ce îi așteaptă pe Cei 27 dacă nu se face nimic.Pentru Politico, ”Raportul Draghi este plin de bune intenții de a repara un continent care se pierde. Dar, în timp ce viziunea este îndrăzneață, politica este practic imposibilă.Procesul legislativ al UE este greoi, lent și blocat de o minoritate disidentă la fiecare pas.Nicăieri problema nu este mai acută decât atunci când vine vorba de bani.Draghi vrea mai multe împrumuturi comune. Fiind văzute întotdeauna ca un tabu, UE le-a introdus într-un mod limitat în timpul pandemiei de Covid, pentru a ajuta la finanțarea redresării economice.Dar o repetare pare să fie blocată de un grup de țări precum Germania și Țările de Jos”.”Draghi diagnostichează bolile economice, dar UE îi va accepta medicamentele?” – întreabă The Irish Times.”Raportul aterizează într-un moment în care cei doi mari ai uniunii, Franța și Germania, șchiopătează. Necazurile politice interne înseamnă că atât Emmanuel Macron, cât și Olaf Scholz nu sunt în măsură să preia ștafeta și să-și asume conducerea. Alți lideri, precum Viktor Orban, sunt hotărâți să submineze Uniunea din interior.Raportul lui Draghi a diagnosticat boala, dar se pare că pentru moment UE nu va putea cădea de acord asupra modului exact în care ar trebui să-și ia medicamentul”. Ce urmează?Recomandările lui Draghi au „căpătat o atenție semnificativă”,  transmite Euronews, și ar trebui să ofere un cadru valoros pentru nou-realeasa președint[ a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar impactul lor pe termen lung este neclar”.După cum observă The Week, finanțarea cheltuielilor tot mai mari ale UE, consolidarea piețelor de capital și eliminarea vetourilor naționale – sunt cereri de lungă durată de la Bruxelles, cărora membrii UE li s-au opus în mod repetat. 

Drone rusești deasupra a doi membri NATO, Letonia și România. Atacuri cibernetice rusești în Europa și Statele Unite. Dar și o propunere de începere a discuțiilor de pace venită de la Berlin – iată principalele teme legate de războiul dintre Rusia și Ucraina. Comentatorii remarcă însă și presiunea la care este supus cancelarul Scholz, pe fondul ascensiunii extremismului. Letonia și România – ambele state membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) – au raportat în weekend că dronele rusești le-au invadat spațiul aerian, notează Newsweek.De când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, au existat temeri că războiul s-ar putea extinde.Cu toate acestea, Putin a precizat că nu intenționează să atace aceste regiuni.The Independent informează că  România a ridicat avioane de luptă F-16 pentru a monitoriza dronele, în timp ce Letonia a distribuit fotografii cu o dronă prăbușită în regiunea sa de est.Aceasta vine în momentul în care Moscova s-a apropiat de Pokrovsk, un oraș strategic cheie din estul Ucrainei, care a cunoscut lupte intense în ultimele săptămâni. În acest timp, Germania acuză Rusia de inițierea unui amplu atac cibernetic în țările NATO.După cum notează Le Figaro, într-un mesaj publicat luni pe contul său X, serviciul german de informații acuză un grup rusesc că „ar fi atacat rețele din țările membre NATO din Europa și America de Nord, precum și din țările din America Latină și Asia Centrală. De la începutul anului 2022, „intenția principală pare să fie aceea de a spiona și a perturba ajutorul Ucraina”, a continuat declarația. Alerta a fost dată împreună cu mai multe autorități americane precum NASA și FBI, precum și alte agenții din țările NATO. The Moskow Times amintește că săptămâna trecută, Statele Unite au acuzat cinci membri ai unei unități din serviciul rusesc de spionaj GRU și un civil pentru acțiunea cibernetică împotriva Ucrainei cunoscută sub numele de WhisperGate, care a vizat zeci de sisteme informatice guvernamentale ucrainene.FBI-ul a spus că malware-ul WhisperGate are scopul de a paraliza guvernul Ucrainei și infrastructura critică prin țintirea sistemelor financiare, agricole, a serviciilor de urgență, asistenței medicale și școlilor. Un alt subiect comentat în presa internațională, cu privire la războiul este comentariul cancelarului german Olaf Scholz potrivit căruia „acum este timpul” pentru discuții între Ucraina și Rusia.Olaf Scholz a făcut aceste declarații la postul ZDF spunând că a venit momentul potrivit „să discutăm despre cum putem ieși din această situație de război și să mergem spre pace”După cum remarcă US News &World Report,  Scholz este sub presiune la el acasă, după ce toate cele trei partide din coaliția sa de centru-stânga au suferit pierderi dureroase în două alegeri de land, în timp ce grupurile care doresc relații mai bune cu Moscova au câștigat mai multe voturi. Zelenski a declarat în iulie că își propune să aibă un plan pregătit în noiembrie pentru a permite Kievului să organizeze un al doilea summit internațional de pace, la care ar trebui să participe reprezentanți ai Rusiei. Și The Telegraph observă că Scholz a făcut aceste comentarii  după ce un nou sondaj realizat de ARD DeutschlandTrend l-a clasat drept cel mai nepopular cancelar timp de aproape 30 de ani.Printre motivele pentru care alegătorii l-au părăsit pe dScholz pentru extrema dreaptă se numără percepția că el este slab în ceea ce privește migrația și susține prea mult Ucraina.Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutoare al Ucrainei după Statele Unite.Scholz a spus că Rusia ar trebui să participe la următorul summit internațional de pace privind încheierea războiului, după ce Moscova a fost exclusă din primul. 

Presa internațională a relatat pe larg despre articolul comun și conferința șefilor MI6 și CIA, Sir Richard Moore și William Burns. Cei doi au publicat un editorial în cotidianul Financial Times, apoi au apărut sâmbătă la o dezbatere organizată de același ziar. Ordinea mondială internațională este „sub amenințare într-un mod pe care nu l-am văzut de la Războiul Rece”, au avertizat cei doi șefi de servicii secrete.După cum notează Financial Times, ”a fost pentru prima dată din istoria parteneriatului de 77 de ani al agențiilor când cei doi șefi au apărut împreună la un eveniment public. De asemenea, reprezintă cea mai recentă mișcare a agențiilor de spionaj americane și britanice de a ieși din umbră pentru a avertiza țările pe care le servesc despre pericolele tot mai mari cu care se confruntă lumea.Șefii agențiilor de spionaj au vorbit despre ceea ce au numit o gamă fără precedent de amenințări la adresa ordinii internaționale, de la războiul lui Putin din Ucraina și campania Rusiei de operațiuni de sabotaj în Europa până la ascensiunea Chinei și schimbările tehnologice rapide”. Politico relatează că șefii agențiilor de spionaj au mai spus că au văzut războiul din Ucraina venind „și au putut să avertizeze comunitatea internațională”, parțial prin desecretizarea unor documente, pentru a ajuta Kievul.„Menținerea cursului [în Ucraina] este mai vitală ca niciodată”, au spus aceștia, adăugând că agențiile lor vor continua să ajute serviciile de informații ucrainene.„Nimeni dintre noi nu ar trebui să ia cu ușurință riscurile escaladării”, - iată remarca lui William Burns, preluată de BBC.El a descris un moment de la sfârșitul anului 2022 în care a existat, a spus el, un „risc real” al potențialei utilizări a armelor nucleare tactice de către Rusia, ca răspuns la eșecurile de pe câmpul de luptă.Domnul Burns a transmis oficialilor ruși mesaje în care avertiza asupra consecințelor folosirii lor.„Totuși, nu m-am gândit niciodată – și aceasta este opinia agenției mele – că ar trebui să fim intimidați în mod inutil de asta”, a continuat directorul CIA.„Putin este un bătăuș. Va continua să se zburlească din când în când.”Întrebat despre o aparentă disponibilitate sporită a serviciilor de informații ruse de a efectua operațiuni ascunse, cum ar fi acte de sabotaj și incendie în Europa, Sir Richard Moore a spus că folosirea criminalilor pentru a comite atacuri sugerează un anumit grad de disperare. CNN transmite că atât Burns, cât și Moore au subliniat importanța parteneriatului dintre SUA și Marea Britanie, în special în fața agresiunii ruse. Burns a citat perioada premergătoare războiului din Ucraina, lansat de președintele rus Vladimir Putin în februarie 2022, drept unul dintre cele mai bune exemple. Potrivit L'Express, o altă sursă de îngrijorare legată de acest conflict este posibilitatea ca Iranul să furnizeze Rusiei rachete balistice, deși CIA nu a confirmat acest scenariu.Aceasta ar fi o „escaladare dramatică” a relațiilor dintre cele două țări, potrivit lui Burns, Teheranul furnizând până acum doar drone cu performanțe slabe pentru a fi folosite în Ucraina. Despre războiul din Gaza, directorul CIA a spus că Statele Unite lucrează foarte mult la noi propuneri de încetare a focului. Un nou plan, întocmit cu ajutorul mediatorilor din Qatar și Egipt, ar urma să vadă lumina zilei, speră el, „în zilele următoare”.Cu toate acestea, nu este sigur, adaugă Burns, că Benjamin Netanyahu, premierul israelian și liderul Hamas, Yahya Sinwar, sunt gata să încheie un acord. 

După cum știm, FBI și Departamentul de Stat au acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale din SUA din 2024 prin intermediul mass-mediei controlate de Kremlin și al platformelor online de propagandă. Există însă și o dimensiune europeană a subiectului. Documentele dovedesc existența unei ample operațiuni de manipulare și război psihologic la adresa Europei. ”Circa 2800 de politicieni, oameni de afaceri, jurnaliști și influenceri din 81 de țări, inclusiv Italia: iată în ce constă operațiunea Rusiei de a manipula Europa”, scrie La Stampa. Există, de asemenea, o listă cu 1900 de „anti-influenceri” cu care Moscova se luptă, continuă ziarul italian, care a citit toate documentele din ancheta FBI și rechizitoriul Departamentului de Justiție.”Totul se învârte - așa cum se știe deja parțial, dar nu cu această bogăție de detalii - în jurul „Agenției de Design Social”, un proiect de inginerie pro-Rusia, anti-Ucraina, anti-occidentală, care acționează sub ordinele directe ale șefului adjunct al personalului președintelui rus Vladimir Putin, Serghei Kiriyenko.Potrivit FBI, campania se referă la crearea de site-uri web false care imită instituţiile media legitime. Numită Doppelganger, aceasta plasează conținut care promovează narațiuni specifice pentru a promova obiectivele guvernului rus.Doppelganger a creat domenii sofisticate care imită site-urile web ale instituțiilor media legitime precum Fox News, The Washington Post și, de asemenea, publicațiile italiene La Stampa și La Repubblica”.Politico observă că dosarul FBI dezvăluie războiul psihologic secret al lui Putin în Europa:”Războinicii informaționali ruși au identificat Germania ca fiind o țintă deosebit de ușoară.Scopul campaniei Kremlinului în Europa a fost să semene diviziune, să discrediteze America și să submineze sprijinul pentru Ucraina, potrivit unei serii de documente rusești, memorii și procese-verbale de la întâlnirile cabinetului de război psihologic.Documentele arată că scopul campaniei este „să evoce în audiență reacții raționale (cum ar fi: „de ce trebuie NOI să ajutăm Ucraina?”) dar și emoționale (cum  că „americanii sunt atât de ticăloși!”).”Citeste siProcurorul general al SUA anunță sancțiuni concrete pentru propagandiștii KremlinuluiPotrivit publicației grecești Protothema, ”un alt document al Agenției de Design Social descrie o operațiune numită „Activarea conflictelor internaționale” care vizează în mod specific Franța și Germania.Scopul operațiunii este de a „escalada tensiunile interne pentru a promova interesele Federației Ruse”, precum și de a „influența conflictele din viața reală și de a crea în mod artificial situații de conflict” prin articole false, operațiuni de influențare, postări și comentarii direcționate pe rețelele sociale”.Daily Express vorbește despre ”cum incearcă spionii lui Vladimir Putin sa-i manipuleze pe britanici impotriva Ucrainei.Kremlinul vizează politicieni, lideri de afaceri, jurnaliști și influenceri ai rețelelor sociale pentru a-i păcăli astfel încât să pună la îndoială sprijinul pentru Kiev.Esențială pentru a face acest lucru, cred anchetatorii, este discreditarea Marii Britanii din cauza sprijinului militar, economic și politic al Londrei pentru Ucraina și a poziției sale diplomatice. SUA sunt, de asemenea, o țintă cheie.FBI a citat o notă internă a Rusiei care spunea: „În primul rând, trebuie să discredităm SUA, Marea Britanie și NATO și, în al doilea rând, să-i convingem pe germani să se opună politicii ineficiente a sancțiunilor”.

După alegerile din Turingia, partidul de centru-dreapta CDU a deschis calea pentru discuții de coaliție cu alianța populistă de stânga condusă de Sahra Wagenknecht și cu social-democrații. O alianță cu formațiunea populistă de stânga se arată dificilă, dar creștin-democrații vor să mențină cordonul sanitar în jurul formațiunii populiste de dreapta, AfD, observă comentatorii. Euractiv notează că ”această combinație neobișnuită este un rezultat al cordonului sanitar, care a lăsat partidelor de centru puține opțiuni de a forma un guvern. Aceasta, odată ce liberalii din FDP au fost scoși din adunarea regională, iar SPD și Verzii au avut performanțe slabe. Și iată cum Sahra Wagenknecht, BSW, s-a văzut catapultată într-un rol de regizor.Cu toate acestea, o coaliție formată din CDU, SPD și BSW ar mai avea nevoie de încă un loc pentru majoritate. CDU are însă puține alte opțiuni, deoarece continuă să respingă discuțiile cu AfD și stânga radicală, Die Linke”.”Parteneriatul cu partidul de extrema stânga pro-Putin din Germania ar putea ține AfD afară”, titrează The Thelegraph.”Creștin-democrații exclud coaliția cu partidul de extremă dreaptă, dar acum au nevoie de partidul populist BSW pentru a construi o majoritate”.Ziarul francez Libération notează că ”fosta stalinistă” este ultima soluție a conservatorilor CDU pentru a forma un guvern fără AfD:”Ea va juca un rol major în săptămânile următoare. Sahra Wagenknecht, fosta stalinistă a Partidului unic est-german, va fi regizorul în Turingia și Saxonia, două regiuni în care extrema dreaptă a depășit 30%, dar cu care nimeni nu vrea să se alieze.Un produs media purNoua muză a extremei stângi germane, care a creat la începutul anului partidul ce îi poartă numele, nu are încă structuri reale de partid. Succesul său a fost construit în principal pe notorietatea sa: „Este un produs media pur”, rezumă Hans Vorländer, politolog la Universitatea din Dresda”.Agenția germană DPA comentează că ”o posibilă coaliție a CDU cu parvenitul populist BSW pare necesară, dar ar fi și dificilă.Fondatorul și omonimul BSW, Sahra Wagenknecht, a cerut semne clare de opoziție față de ajutorul militar al Germaniei pentru Ucraina și opoziție față de staționarea rachetelor americane în Germania ca o condiție pentru discuțiile de coaliție.Răspunsul a fost că politica mondială nu se decide în Turingia”.Citeste siPerspectivele sumbre pentru alianțe guvernamentale în Turingia și SaxoniaÎn orice caz, includerea AfD într-un guvern de land ar fi o greșeală periculoasă, avertizează și cotidianul austriac Kurier:„O interdicție a partidelor extremiste? Atâta timp cât respectă constituția, acest lucru este la fel de imposibil ca și interzicerea sentimentelor sau temerilor alegătorilor lor. Dar a le permite să co-guverneze ar fi o greșeală fatală: revendicările lor absurde, extreme, xenofobe ar deveni parte a programului guvernamental. Iar guvernul din micul stat Turingia nu ar trebui să înceapă încă un capitol din istoria întunecată a Germaniei.” (Sursa: Eurotopics)Iar pentru El País „ rezultatele acestor alegeri reprezintă un avertisment serios pentru coaliția guvernamentală centrală a social-democraților, verzilor și liberalilor, care pierde teren în ambele state. Acest lucru plasează CDU în cea mai bună poziție de plecare pentru alegerile federale peste un an, care vor constitui un test fără precedent - atât în ​​Germania, cât și în Europa.” (Sursa. Eurotopics)

Ce se poate întâmpla în războiul dintre Israel și Hamas? Presa internațională analizează situația după ce, luni seara, premierul Benjamin Netanyahu a pus noi condiții pentru un eventual armistițiu însoțit de eliberarea ostaticilor capturați la 7 octombrie. Găsirea celor șase ostatici morți, în tunelurile din Gaza, în cursul zilei de duminică, a generat proteste ample în Israel, dar guvernul se menține intransigent. The New York Times rezumă astfel situația:”Netanyahu este ferm în privința condițiilor de încetare a focului pe fondul indignării tot mai mari în Israel.În prima sa conferință de presă de când au fost recuperate cadavrele a șase ostatici uciși, prim-ministrul a refuzat să dea înapoi de la condițiile sale pentru orice armistițiu în Gaza. El a respins astfel cererile aliaților și ale protestatarilor israelieni pentru o încetare imediată a focului în Gaza în schimbul eliberării ostaticilorNetanyahu le-a spus reporterilor luni seară că, pentru a-și asigura securitatea, Israelul trebuie să își afirme controlul asupra părții din Gaza a graniței cu Egiptul, cunoscută sub numele de Coridorul Philadelphi, numind-o linia de salvare a Hamas”.Un înalt oficial al administrației, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat pentru The Washington Post, preluat de Courrier International, că președintele SUA Joe Biden și vicepreședinta Kamala Harris s-au întâlnit, imediat după conferința de presă, cu negociatorii americani care lucrează la eliberarea captivilor pentru o „discuție de ultimă instanță legată de propunerea pe care Statele Unite, Qatar și Egipt intenționează să o prezinte Israelului și Hamas, poate chiar săptămâna aceasta”.Le Monde notează în editorialul său că ”poziția intransigentă a lui Benyamin Netanyahu în strategia sa împotriva Hamas, face ca negocierile pentru încheierea luptei să fie iluzorii în viitorul imediat. Închiderea ușii negocierilor înseamnă totuși expunerea ostaticilor israelieni la cele mai mari pericole.La aproape unsprezece luni de la masacrele civililor israelieni săvârșite de către Hamas, eradicarea mișcării teroriste rămâne prioritatea. Nu eliberarea a zeci de ostatici capturați pe 7 octombrie 2023 și încă deținuți în Fâșia Gaza”.Citeste siNici o bombă nucleară peste ostatici nu-l va clinti pe Netanyahu din scaun (Analist)Vorbind despre manifestațiile de protest din Israel, ziarul german Die Welt constată că „Netanyahu refuză să prezinte un scenariu de ieșire pentru război - de teamă să nu-și piardă partenerii radicali de coaliție. Israelienii au o gamă largă de opinii cu privire la viitorul Gaza. Dar tot mai mulți dintre ei resping un război permanent fără scop. De aceea, potrivit sondajelor, Netanyahu și-ar pierde în mod clar majoritatea dacă ar avea loc alegeri astăzi. (...) Dar populația israeliană întărită de lupte știe deja: un război fără un scop realist nu poate fi câștigat.” (Sursa: Eurotopics)Iar ziarul spaniol El Mundo vede cum „demonstrațiile în masă, urmate de o grevă generală, au scos la iveală rupturi profunde în societatea israeliană, împărțită între cei care cer negocieri cu Hamas și cei care doresc să îngenuncheze gruparea teroristă. (...) Printre cei mai duri se numără partenerii radicali de coaliție ai lui Netanyahu, care îi acuză pe manifestanți că „îi îndeplinesc visul liderului Hamas, Yahya Sinwar”. (...) Timpul pentru a salva ostaticii din Fâșia Gaza se scurge.Trebuie depășite certurile politice, căutată reconcilierea internă și găsită o cale diplomatică de ieșire”, mai scrie ziarul spaniol.

Cum se poate interpreta votul masiv obținut de formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, în alegerile de duminică din landurile Turingia și Saxonia? Economia și demografia nu pot explica pe de-a întregul această tendință, spun comentatorii. ”Cutremurul politic era așteptat de luni de zile – și chiar s-a întâmplat!” – rezumă ziarul belgian Le Soir. ”Victoria copleșitoare a partidului pro-Putin și anti-migranți de la alegerile regionale din Turingia și Saxonia este o sancțiune împotriva celor trei partide ale coaliției federale, care nu mai au nicio greutate politică în Regiunile de Est”.La Repubblica  vede un un cutremur care va schimba istoria.”Pentru prima dată de la sfârșitul războiului, un partid de extremă dreaptă a câștigat alegerile de land în Germania. La 90 de ani de la preluarea puterii de către Hitler. Și anume în Turingia, un land renumit pentru că a ales naziștii în parlament, pentru prima dată, în 1924. Exact cu un secol în urmă.” (Sursa: Eurotopics)Și totuși, succesul AfD nu trebuie exagerat, crede The Times:„Da, Turingia a fost locul unde naziștii au primit prima validare electorală la nivel regional. Da, dacă AfD câștigă o minoritate de blocaj de o treime din locurile din parlamentul statului, va fi în măsură să provoace necazuri. Cu toate acestea, va rămâne blocat în afara guvernului (...). Provocarea pentru partidele principale este să nu se mai sprijine pe analogiile naziste obosite și să trateze acest avertisment cu seriozitatea pe care o merită.” (Sursa: Eurotopics)Potrivit publicației poloneze Rzeczpospolita, „Germania de Est își arată nemulțumirea față de politicile federale referitoare la războiul din Ucraina și la imigrație. Pentru că nu problemele regionale, ci politica internațională au fost principalul obiectiv al campaniei din Turingia și Saxonia. ... Așa că, deși cordonul sanitar din jurul AfD va rezista probabil de această dată, deja slăbește periculos. Estul nemulțumit nu și-a spus încă ultimul cuvânt.” (Sursa. Eurotopics)Citeste siOriginea victoriei AfD în Germania de est: nazism, comunism, tăcere, minciună, urăIar The Guardian este de părere că succesul extremei drepte arată că estul și vestul Germaniei se depărtează tot mai mult. Și nu este vorba despre economie:”Ascensiunea AfD ar putea fi explicată ca un vot de protest împotriva disparităților continue în ceea ce privește veniturile, ocuparea forței de muncă și standardele de viață.Dar economia și demografia nu pot explica pe de-a întregul rezultatul voturilor de duminică. Populația din est este mai bătrână decât cea din vest, dar nu mai „sângerează” din punct de vedere demografic, așa cum a fost în ultimii ani ai Republicii Democrate Germane și în cele două decenii care au urmat. De fapt, în fiecare an din 2017, mai mulți oameni au migrat din vest spre est.În ultimii doi ani, economiile statelor din est au crescut mai rapid decât cele din vest, întrucât jucători globali precum Tesla și Intel au înființat fabrici în ținuturile estice. Nivelurile de imigrație din statele din est care au mers la vot duminică seara sunt printre cele mai scăzute din întreaga Germanie.Sociologul Steffen Mau, născut în est, a inventat termenul de osificare pentru această tendință. Germania de Est votează diferit de Vest tocmai pentru că l-a ajuns din urmă și își revendică acum dreptul de a-și afirma propria identitate distinctă”.

Presa internațională comentează situația din Israel după ce forțele sale armate au recuperat cadavrele a șase ostatici deținute de Hamas în Fâșia Gaza. Acestea au fost localizate sâmbătă într-un tunel subteran din zona Rafah din sudul Gazei. Le Monde informează că ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant a spus că ostaticii au fost „uciși cu sânge rece de Hamas” chiar înainte ca militarii să ajungă la ei.Puțin mai târziu, Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că autopsia efectuată duminică dimineață asupra cadavrelor ostaticilor găsiți în Gaza a scos la iveală faptul că ei au fost uciși „prin mai multe împușcături directe (...) între zilele de joi și vineri.„Cei care ucid ostatici nu vor un acord”, a spus Benjamin Netanyahu, într-un mesaj înregistrat difuzat duminică, citat de cotidianul israelian Haaretz.Time notează că ”Hamas s-a oferit să elibereze ostaticii în schimbul încheierii războiului, retragerii forțelor israeliene și eliberării unui număr mare de prizonieri palestinieni, inclusiv militanți de rang înalt.Netanyahu a promis că va continua războiul până când Hamas va fi distrus și spune că este nevoie de presiune militară pentru a aduce acasă ostaticii.Criticii l-au acuzat pe Netanyahu că a întrerupt discuțiile de încetare a focului și că își pune interesele personale mai presus de cele ale ostaticilor. Sfârșitul războiului va duce probabil la o investigație a eșecurilor guvernului său în atacurile din 7 octombrie, prăbușirea guvernului său și alegeri anticipate”.Potrivit Politico, un grup care reprezintă familiile celor ținuți ostatici în Gaza, Forumul Familiilor de Ostatici, a cerut ca Netanyahu „să se adreseze națiunii și să-și asume responsabilitatea pentru abandonarea ostaticilor”. Grupul a spus că toți cei șase captivi au fost „uciși în ultimele zile, după ce au supraviețuit aproape 11 luni în condiții de abuz, tortură și foamete în captivitatea Hamas”.Citeste siTrupurile a şase ostatici israelieni, găsite într-un tunel din Fâşia GazaÎntre timp, o campanie de vaccinare a copiilor din Gaza împotriva poliomielitei și de prevenire a răspândirii virusului a început pe fondul unor pauze limitate în lupte convenite de Israel și Organizația Mondială a Sănătății.Și CNN observă că evoluțiile au stârnit proteste în Israel, cu mânia publică îndreptată către premierul israelian Benjamin Netanyahu și cabinetul său pentru că nu au reușit să obțină un acord privitor la ostatici. Cel mai mare sindicat din Israel a cerut, de asemenea, o grevă la nivel național începând de luni.Trei dintre cei șase ale căror cadavre au fost recuperate erau de așteptat să fie eliberați în prima fază a unui eventual acord de încetare a focului, au declarat doi oficiali israelieni pentru CNN.Hersh Goldberg-Polin, Eden Yerushalmi și Carmel Gat erau programați să fie eliberați ca parte a unei „categorii umanitare”, pe baza unui cadru convenit de Israel și Hamas la începutul lunii iulie, au spus oficialii.„Este mult prea târziu pentru cei șase care au fost uciși, dar este timpul să ajungem la un acord”, a spus unul dintre oficiali.Iar BBC transmite că ”unul dintre cei mai proeminenți politicieni ai opoziției din Israel, Yair Lapid, s-a alăturat apelurilor la o grevă generală pentru a exercita o presiune reînnoită asupra guvernului pentru a ajunge la un acord.El a acuzat guvernul Natanyahu, pe care l-a numit „cabinetul morții”, că a decis să nu salveze ostaticii pentru a evita conflictul cu aliații săi de extremă dreapta din guvern”.