Revista presei românești

Șeful NATO vine în România. Vizita, la o săptămână după ce SUA au retras o parte din militarii de la Kogălniceanu (Europa Liberă) - INTERVIU INTEGRAL Daniel Băluță: Nu sunt un politician de Cotroceni, sunt un gospodar / În campania asta contează omul, nu partidul / 99% este despre mine, 1% despre PSD / Ce soluții propune pentru trafic / Ce spune despre politica lui Nicușor Dan de a limita avizele de construcții (G4Media) - Vin Sărbătorile, trece austeritatea! De ce cheltuiește PMB de 2 ori mai mult pe târgul de Crăciun față de anul trecut (SpotMedia) Șeful NATO vine în România. Vizita, la o săptămână după ce SUA au retras o parte din militarii de la Kogălniceanu (Europa Liberă) Secretarul general al NATO, Mark Rutte, vine miercuri în prima sa vizită în România de la preluarea funcției de conducere a Alianței. Va avea o întâlnire la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și va participa joi la Forumul NATO pentru Industria de Apărare.  „NATO–Industry Forum 2025” începe miercuri la București și are peste 800 de participanți din 26 de state și 300 de companii din industria de apărare, scrie Europa Liberă. Forumul urmărește identificarea unor soluții concrete pentru creșterea capacității de apărare a Alianței, prin extinderea producției de apărare, valorificarea inovației tehnologice și analizarea conceptelor care pot transforma modul în care NATO acționează în viitor. Vizita lui Rutte în România are loc în contextul îngrijorărilor privind securitatea pe flancul estic al Alianței după anunțul SUA de reducere a numărului de militari amercani dislocați în zonă. Retragerea militarilor americani din România, dar nu și din Polonia, explicată de un analist polonez: „E vorba de bani” (Adevărul) Roman Imielski – redactor-șef adjunct al celui mai mare ziar din Polonia - Gazeta Wyborcza și respectat analist de politică externă, care a fost de mai multe ori pe frontul din Ucraina, explică într-un interviu pentru „Adevărul” de ce SUA nu retrag niciun militar din Polonia, în schimb după retragerea din România, sunt anunțate retrageri din Ungaria, Bulgaria și Slovacia. Roman Imielski a explicat că „Societatea poloneză este absolut pro-americană. Acest lucru are la bază un argument istoric încă din anii '80, din timpul mișcării Solidaritatea.” „În al doilea rând, investim sume uriașe de bani și eforturi considerabile în baza americană de la aeroportul din Jasionka care este foarte aproape de granița cu Ucrainei. Guvernul american a desfășurat în Polonia aici o unitate specială, o unitate de parașutiști din 2022”, a explicat analistul. „Motivul principal al faptului că SUA nu retrage trupe din Polonia este, ca să fiu sincer, faptul că țara mea achiziționează o cantitate enormă de arme americane. Vorbim despre sume uriașe de bani, de contracte de miliarde de dolari”, a explicat analistul. INTERVIU INTEGRAL Daniel Băluță: Nu sunt un politician de Cotroceni, sunt un gospodar / În campania asta contează omul, nu partidul / 99% este despre mine, 1% despre PSD / Ce soluții propune pentru trafic / Ce spune despre politica lui Nicușor Dan de a limita avizele de construcții (G4Media) Daniel Băluță, primar în funcție al Sectorului 4 și candidadtul PSD la Primăria Capitalei, susține că Bucureștiul are nevoie de o administrație care unește, nu care dezbină. Într-un interviu acordat lui Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă pentru G4Media.ro, Băluță vorbește despre motivele candidaturii sale, relația cu președintele Nicușor Dan și cu liderul interimar al PSD Sorin Grindeanu, despre bugetul de campanie, acuzațiile legate de clanurile interlope și o eventuală înțelegere cu AUR dar și despre viziunea sa pentru București și posibile soluții la traficul din Capitală. Vin Sărbătorile, trece austeritatea! De ce cheltuiește PMB de 2 ori mai mult pe târgul de Crăciun față de anul trecut (SpotMedia) Târgul de Crăciun organizat de Primăria București, prin CREART, va costa iarna aceasta de două ori mai mult decât cel de anul trecut, scrie SpotMedia. Potrivit explicațiilor oficiale, ediția care va începe la finele acestei luni va fi mai mare, se va desfășura în mai multe locuri din oraș și va dura 2 zile în plus. CREART a anunțat că ediția 2025–2026 va fi cea mai amplă din ultimii ani. Se va desfășura între 29 noiembrie și 28 decembrie 2025, în trei locații din București, organizate în paralel. Piața Constituției – va rămâne locația principală, cu scena centrală pentru concerte, o scenă secundară, DJ set-uri, Casa lui Moș Crăciun, roată panoramică, carusel supraetajat și un roller coaster. Piața Universității – va fi amenajată o zonă cu food trucks, brad de Crăciun și decoruri tematice. Esplanada Operei Naționale – va găzdui un târg organizat în parteneriat cu Opera, cu scenă pentru concerte și căsuțe decorate festiv, unde se vor comercializa produse alimentare și non-alimentare. Deși bugetul crește semnificativ, numărul expozanților ar urma să fie ușor mai mic.

Mișcarea „suveranistă”, care leagă naționalismul, populismul și conspiraționismul, este principala forță din spatele dezinformării din România – concluzie a unui studiu european (G4Media) - De ce investește Germania în industria de Apărare românească (DW)  CALCULE De unde adună voturi Anca Alexandrescu în cursa pentru Primăria Capitalei. Ce rezultate a avut în București mișcarea pe care o reprezintă (HotNews) Partidul AUR a anunțat, luni seară, că o va susține pe Anca Alexandrescu în alegerile pentru Primăria București din 7 decembrie. Ea se alătură unui număr în creștere de candidați care intră în cursa pentru fotoliul de primar general, cei mai bine cotați în sondaje fiind Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD) și Cătălin Drulă (USR). Anca Alexandrescu, fostă prezentatoare la Realitatea TV, care l-a susținut pe Călin Georgescu, candidează independent pentru funcția de primar al Capitalei, post rămas vacant după alegerea lui Nicușor Dan la Președinție.  Dar din ce bazine electorale poate lua voturi candidata independentă Anca Alexandrescu?  HotNews a analizat voturile obținute în București de George Simion, candidatul AUR în alegerile prezidențiale din 2024 și 2025, dar și cele adunate de Călin Georgescu, pe care Anca Alexandrescu l-a sprijinit public în alegerile din 2024 și l-a avut des invitat în emisiunea moderată de ea la Realitatea Plus.  Călin Georgescu și George Simion au adunat împreună în București, pe 24 noiembrie, 223.671 de voturi, echivalentul a 24,51% din voturile valabil exprimate. Cifrele din 2024 sunt similare cu cele obținute de George Simion singur în turul 1 al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025. Mișcarea „suveranistă”, care leagă naționalismul, populismul și conspiraționismul, este principala forță din spatele dezinformării din România – concluzie a unui studiu european (G4Media) Ecosistemul media românesc a dezvoltat propriile rețele și canale alternative de știri care răspândesc narațiuni anti-UE, combinate cu știri apocaliptice, conspirații, narațiuni pro-Kremlin, conținut neofascist și mitologie dacică, se arată în cel mai nou studiu despre fenomenul dezinformării din România elaborat de disinfo.eu. Deși România nu are o relație culturală, istorică sau economică puternică cu Rusia, românii nu vorbesc limba rusă și nu există posturi de radio sau televiziune rusești, dezinformarea rusă este eficientă, fiind camuflată de intermediari și mobilizând vechile legături comuniste. În plus, aceasta este răspândită de partide și mișcări politice, ONG-uri, grupuri de reflecție, personalități religioase, foști și actuali jurnaliști, influenceri și personalități din domeniul cultural sau academic, potrivit aceluiași studiu citat de G4Media. Autoritățile române nu au reușit până în prezent să combată în mod eficient dezinformarea. Există unele planuri pe hârtie, de exemplu, Strategia națională pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării, dar punerea în aplicare a măsurilor este insuficientă. În ultimul an, unii politicieni, precum și ANCOM (autoritatea responsabilă pentru România) și CNA (agenția responsabilă pentru monitorizarea conținutului media audiovizual) au jucat un rol mai activ, dar unele inițiative au fost criticate pentru că erau confuze și exagerate, concluzionează raportul. De ce investește Germania în industria de Apărare românească (DW) Analiză: Cu 400 de milioane de euro de la Rheinmetall și 120 de milioane de euro contribuție autohtonă se va construi de la zero în orașul Victoria o fabrică de pulberi pentru muniție. Ce înseamnă pentru România? Investitorii se așteaptă ca Rheinmetall-Victoria SA să devină „cea mai modernă companie din lume în domeniul producerii de pulberi”, în vreme ce oficialii autohtoni sunt și mai optimiști și cred că țara „se va profila ca un jucător cu potențial” în industria apărării, potrivit premierului Ilie Bolojan. În plus, această investiție militară de jumătate de miliard de euro, în care e implicată Rheinmetall, cea mai mare companie militară germană și a cincea ca importanță din Europa, înseamnă, după definiția ministrului român al Economiei, Radu Miruță, „o etapă majoră” în punerea în aplicare a Planului de Acțiune România-Germania. Acest Plan care propune o cooperare bilaterală consolidată, semnat la Berlin de cele două părți în iulie 2025 presupune un dialog politico-diplomatic mai activ, susținerea reciprocă la nivelul UE, coordonarea dosarelor prioritare privind afacerile strategice, securitare și multilaterale. Planul de Acțiune România-Germania e o formulă de aprofundare a relațiilor bilaterale, fără ca acestea să fie transformate, însă, într-un parteneriat strategic. Chiar și așa investițiile germane în industria autohtonă sunt importante: Rheinmetall a preluat anul trecut 72% din acțiunile  companiei de vehicule militare Automecanica Mediaș, unde va produce și transportoare blindate Lynx. Cea mai mare și mai bogată țară din Europa Centrală, Germania, încearcă să investească în toată zona în industria de Apărare, cu gândul că Rusia nu va mai putea ajunge în această regiune integrată deja de un sfert de secol în structurile militare occidentale. Apărarea României și a statelor din jur ar putea avea nevoie de Germania și de Franța, în cazul în care Washingtonul continuă să-și retragă trupele de la Marea Neagră, scrie jurnalista Sabina Fati, corespodentă DW la București.

Un cunoscut istoric condamnă apariția versurilor legionare în Catedrala Neamului: „Nu este o scăpare”. Reacția Patriarhiei (Adevărul) - Cătălin Drulă și-a lansat candidatura la Primăria Capitalei alături de Nicușor Dan, primul președinte care merge la un astfel de eveniment (Libertatea) - Pro-rusul Călin Georgescu, apel la boicotarea alegerilor pentru Primăria Capitalei: „Electoratul ar trebui să se gândească de două ori înainte de a valida o farsă organizată sub aparența binelui” / „Nu mă pot implica în niciun fel” / În august spunea că o susține pe Anca Alexandrescu (G4Media) - Paradox în Neamț după inundații: Numărul caselor asigurate a scăzut. „E o situație inexplicabilă rațional” / Ce spun primarii comunelor afectate  (HotNews) Un cunoscut istoric condamnă apariția versurilor legionare în Catedrala Neamului: „Nu este o scăpare”. Reacția Patriarhiei (Adevărul) Dorin Dobrincu, istoric specializat în rezistența anticomunistă din România, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cine e principalul responsabil și care sunt urmările după ce corul de copii al Patriarhiei a interpretat o melodie cu semantică legionară, în Catedrala Națională. Ziua Clerului Militar a fost sărbătorită, joi, 30 noiembrie, la Catedrala Națională, printr-un Te Deum. Eevenimentul a fost întinat de o eroare uriașă. Corul de copii al Patriarhiei a interpretat un imn legionar, iar clipul a fost postat de agenția de știri a Patriarhiei. La acest eveniment au fost prezenți, potrivit agenției Basilica, Ministrul Apărării, membri ai Familiei Regale, șeful Statului Major, numeroși preoți militari, dar și alți numeroși invitați. „Adevărul” a discutat pe această temă cu istoricul Dorin Dobrincu, specialist în rezistența anticomunistă din România. Expertul consideră că este vorba de un gest scandalos, ofensator pentru victimele fascismului, dar dăunează grav și democrației. În opinia sa, greșeala cade pe umerii dirijorului și a supervizorului. „Ceea ce s-a întâmplat în Catedrala din București este un gest scandalos, neîndoielnic. Și nu este în niciun caz o întâmplare, o scăpare. Alegerea aparține dirijorului și persoanelor care supervizează repertoriul. Pe diverse website-uri, dar și pe YouTube pot fi găsite și alte imnuri care utilizează versuri ale lui Radu Gyr sau atribuite lui (cum pare să fie cazul și aici), cu accente religioase, dar cu conotații ideologice. În gestionarea acestui curent de revalorizare a producțiilor extremiste cred că este nevoie, în primul rând, de discernământ”, spune istoricul Dorin Dobrincu, specialist în rezistența anticomunistă din România. „Facem precizarea că textul poeziei care a stat la baza interpretării amintite nu promovează în niciun fel elemente ale vreunei doctrine politice totalitare. Prin urmare, contextul redării cântecului exclude orice interpretare tendențioasă. Încercarea de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu ideologiile extremiste este una total lipsită de temei, mai ales că Patriarhia Română a exprimat, în repetate rânduri, delimitarea fermă de orice fel de mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul, care sunt contrare învățăturii și credinței creștine”, a reacționat Patriarhia Română. Lecții de legionari pentru copii. BOR face damage control (Republica) În comunicatul său de ieri, BOR face damage control. Nu stă în firea unei asemenea puteri să admită că greșește. Și nu poate să admită, pentru că BOR nu greșește niciodată: nici când ține în robie pentru sute de ani o întreagă etnie, nici când se asociază cu puterile cele mai sinistre ale secolului al XX-lea (legionari, fasciști, comuniști), cu Dragnea sau cu Simion mai recent. BOR face damage control și contraatacă virulent cu găselnița că versurile nu-i aparțin lui Radu Gyr și că noi am fi în eroare, deși toate referințele publice la poezia „Avem o țară” ca fiind scrisă de Radu Gyr vin de pe site-uri ortodoxe. Până la urmă, e chiar irelevant dacă această poezie îi aparține lui Radu Gyr, un poet siropos, repetitiv și pătruns de misiunea lui legionară.  Ceea ce e relevant este de ce corul oficial al BOR, versiunea de juniori, dirijat de un personaj cu vădite simpatii legionare, ajunge să interpreteze astfel de versuri. De ce niște copii talentați cântă azi, în Catedrala Mântuirii Neamului, despre Ardealul sfârtecat în anii 1940-1944 „de cel viclean”, de ce trebuie să-i învățăm despre „sânge”, „sfinți în temniți dați la moarte”, despre cei „aruncați în groapă”, despre „moaște sfinte-n zeghe grea de deținuți”? Ce valori transmitem copiilor cu asemenea versuri atât de familiare discursului legionar, scrise cică recent de niște măicuțe foarte talentate?, se întreabă Ciprian Mihali, contributor Republica. Iar părinții copiilor spun că „Al meu copil nu știe cine este Radu Gyr, în afară de faptul că este un poet, nu a deschis nimeni acest subiect până ieri, când a aflat de pe social media! Si daca nu era netul asta, bată-l vina, nu iî spunea nimeni nimic, nici cu osanale despre el, nici cu o tonă de hate!”. Trăiască sfânta ignoranță și a părinților, dar și a copiilor care sunt crescuți cu multă grijă în aceeași ignoranță! O ignoranță pe care BOR o cultivă inclusiv în comunicatul său, în care inventează din nou dușmani interni, în loc să arate smerenie și să întindă punți între oameni. Cătălin Drulă și-a lansat candidatura la Primăria Capitalei alături de Nicușor Dan, primul președinte care merge la un astfel de eveniment (Libertatea) Cătălin Drulă și-a lansat candidatura pentru alegerile de la Primăria Capitalei duminică, 2 noiembrie, după ce a fost confirmat oficial în forurile statutare ale USR. Dar aceasta a fost doar o formalitate, pentru că era singurul candidat. La eveniment a participat și preşedintele Nicuşor Dan. A fost prima dată în istoria României când un șef al statului merge la lansarea unei candidaturi la Primăria Capitalei și se fotografiază cu un candidat, fapt ce a stârnit nemulțumirea PSD și AUR, care l-au acuzat pe Nicușor Dan că a încălcat constituția, scrie Libertatea. Drulă candidează sub sloganul „Împreună pe drumul onest”. Potrivit sondajelor de opinie, Cătălin Drulă este pe locul trei în cursa pentru Primăria Capitalei, după Daniel Băluță (PSD) și Ciprian Ciucu (PNL), dar diferența de procente este relativ mică între primele 3 locuri din sondaje. Pro-rusul Călin Georgescu, apel la boicotarea alegerilor pentru Primăria Capitalei: „Electoratul ar trebui să se gândească de două ori înainte de a valida o farsă organizată sub aparența binelui” / „Nu mă pot implica în niciun fel” / În august spunea că o susține pe Anca Alexandrescu (G4Media) Fost candidat la președinția României, în prezent anchetat penal pentru mai multe infracțiuni – printre care cea mai gravă fiind tentativa de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale – pro-rusul Călin Georgescu a publicat duminică seara un mesaj video în care respinge alegerile pentru Primăria Capitalei, care vor avea loc în 7 decembrie. Georgescu îndeamnă electoratul „să se gândească de două ori înainte de a valida o farsă organizată sub aparența binelui”, informează G4Media. Georgescu spune că n-a cerut niciunui partid, nou sau vechi, să vorbească în numele său, „oricine spune altceva minte”, făcând referire, cel mai probabil, la candidata Anca Alexandrescu (realizatoarea de emisiuni de la Realitatea PLUS), care și-a anunțat candidatura la Primăria Capitalei făcând apel la „suveraniști”. De altfel, în urmă cu circa trei luni, Călin Georgescu își exprima susținerea pentru Anca Alexandrescu. Georgescu afirmă că „un guvern ilegitim nu poate face alegeri legitime”, referindu-se la decizia anulării alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, și la alegerile organizate în mai 2025, pe care le consideră „o mascaradă”. Paradox în Neamț după inundații: Numărul caselor asigurate a scăzut. „E o situație inexplicabilă rațional” / Ce spun primarii comunelor afectate  (HotNews) Afectat de inundații, în luna iulie, județul Neamț înregistrează o scădere a locuințelor asigurate împotriva unor astfel de dezastre, arată datele transmise, la cererea HotNews, de PAID România, societatea care emite aceste asigurări obligatorii. Asta deși, cei care au aceste polițe au primit despăgubiri considerabil mai mari decât cei fără, iar o astfel de asigurare costă 50 de lei sau 130 de lei pe an.  „Scăderea cuprinderii în asigurare într-un județ afectat de inundații este inexplicabilă rațional și arată cât de mare este nevoia de implicare a autorităților locale”, afirmă Cosmin Tudor, directorul general adjunct al PAID, într-un dialog cu HotNews.  „Nu toată lumea înțelege riscul”, spune primărița comunei comunei Borca aleasă în octombrie anul trecut din partea PSD. Într-un răspuns pentru HotNews, reprezentanții comunei Fărcașa enumeră mai multe posibile motive care au dus la această situație, inclusiv „creșterea costului de trai, care a făcut ca prioritatea pentru o parte din cetățeni să fie cheltuielile curente”. 

Care este miza lui Grindeanu prin atacurile la adresa lui Bolojan și de ce nu îl apără liberalii pe premier – INTERVIU (HotNews) - Grindeanu are un plan - să-l distrugă pe Bolojan (SpotMedia) - Ministra de Externe, Oana Țoiu: O să vedem o prezență întărită a NATO în România până la sfârșitul acestui an și anul viitor (Europa Liberă) Exces de zel. Un jandarm l-a amendat pe organizatorul marșului de comemorare a victimelor Colectiv. „Durerea are oră de închidere?” (Adevărul) Marian Rădună, reprezentant al Asociației MEA și unul dintre organizatorii marșului dedicat victimelor incendiului din clubul Colectiv, a fost amendat joi seară de Jandarmeria Română cu 3.000 de lei pentru „depășirea orei de comemorare”. „Legea 60, articolul 3, spune foarte clar că nici măcar nu se notifică comemorările, noi putem să stăm foarte bine toată noaptea pe acolo. Domnul agent constatator nu a ascultat nicio explicație”, a spus Rădună.  El consideră sancțiunea nelegală și a anunțat că o va contesta în instanță: „Vom contesta amenda. E frustrant, pentru că este o pierdere de timp. Din păcate, necunoașterea legii e încă la ordinea zilei.” Adevărul mai notează că jurnalistul Marco Badea a criticat decizia Jandarmeriei într-o postare pe Facebook, subliniind că amenda reflectă „o lipsă profundă de empatie și discernământ instituțional” . „Cineva a decis că memoria are program fix și că durerea are oră de închidere. Este un moment care adună în același loc tot ce merge strâmb în felul în care statul își tratează cetățenii: cu suspiciune, aroganță și cruzime birocratică deghizată în regulament”, a mai transmis jurnalistul. Marșul de joi a marcat un deceniu de la tragedia care a schimbat România, iar organizatorii au atras atenția că, după zece ani, „nimeni nu a plătit” pentru cele 65 de victime, iar corupția și infecțiile nosocomiale continuă să facă victime. Care este miza lui Grindeanu prin atacurile la adresa lui Bolojan și de ce nu îl apără liberalii pe premier – INTERVIU (HotNews) Strategia PSD este de a face opoziție din interiorul Guvernului, iar miza lui Sorin Grindeanu este șubrezirea reputației lui Ilie Bolojan, spune analistul politic Adi Zăbavă, într-un dialog cu HotNews. Concluzia expertului vine după ce PSD l-a chemat joi pe premierul Ilie Bolojan în Parlament, pentru explicații cu privire la reacția Executivului după ce SUA a decis să retragă aproape jumătate dintre soldații americani din România.  Despre tăcerea venită dinspre liderii PNL, care nu au nicio reacție în favoarea președintelui de partid Ilie Bolojan, Adi Zăbavă spune că pe de o parte, Bolojan face compromisuri pentru a menține stabilitatea în coaliție, iar pe altă parte, amintește că în PNL există și tabăra, destul de numeroasă, care așteaptă să preia conducerea partidului și deci, căderea lui Bolojan.  În toată ecuația coaliției, președintele și-a asumat rolul de mediator – a chemat liderii la discuții la Palatul Cotroceni atunci când nu reușeau să iasă din blocaje – fie că era vorba despre reforma administrației publice sau despre reforma pensiilor speciale. Analistul spune că pentru Nicușor Dan primează stabilitatea guvernării, dar că intențiile lui politice nu sunt încă clare.  Grindeanu are un plan - să-l distrugă pe Bolojan (SpotMedia) Strategia social-democraților nu este să plece de la guvernare și să facă o nouă majoritate cu AUR. Ar fi o operațiune politică riscantă din cauza luptelor interne din formațiunea extremistă și a reacției de respingere a opiniei publice. Strategia e crearea unui nou USL, care să-l lase în ofsaid pe actualul prim-ministru, iar de sub drapelul pro-europenismului să fie oprite reformele, corupția să meargă înainte, iar privilegiile conservate, consideră jurnalistul Emilian Isăilă. Integral, pe pagina SpotMedia. Ministra de Externe, Oana Țoiu: O să vedem o prezență întărită a NATO în România până la sfârșitul acestui an și anul viitor (Europa Liberă) Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, anunță la Interviurile one2one că aliați din NATO, alții decât Statele Unite, vor trimite în lunile următoare noi trupe și echipamente în România.  Parteneriatul strategic dintre Statele Unite și România nu va fi afectat de decizia de retragere parțială a unor trupe americane și reconfirmă vizita președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, anul viitor. Șefa diplomației române susține la one2one că relația dintre cele două țări este una de încredere care încă se dezvoltă. Oana Țoiu explică că România își dorește ca firme americane din domeniul apărării să investească pe teritoriul național prin programul SAFE al Uniunii Europene. România poate accesa peste 16 miliarde de euro prin acest program, care permite și participarea unor entități terțe.  

Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) - Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) - Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) - La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) Analiză: Americanii își retrag jumătate dintre efectivele militare din România, e vorba despre soldații de elită din brigada mobilă staționată la baza Mihail Kogălniceanu. Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România sunt statele de unde americanii își recheamă trupele de elită ale brigăzii rotative. Rămân încă în țară circa 900 de soldați.  Informația retragerii celor circa 1000 de militari americani din România a fost publicată prima dată în presa de la Kiev ieri dimineață. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că știa de luni informația. Totuși nu a făcut nimic chiar dacă știa, nu a spus-o nimănui, nu a cerut o discuție în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nu a rugat-o pe ministra de Externe să mai negocieze cu Washingtonul. Nici măcar de fațadă nu fost făcut vreun efort din care să rezulte că României îi pare rău că pierde o mie de militari americani foarte bine pregătiți. Dimpotrivă, românii sunt asigurați că totul va rămâne ca înainte. Nicio declarație care să arate că România ar vrea să-i păstreze pe acești militari, că se simte mai sigură avându-i aici, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW în România. Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) Oricât ar încerca președintele și ministrul Apărării să diminueze efectele, retragerea parțială a trupelor americane înseamnă un deficit de securitate și, mai ales, un semnal simbolic pe care Rusia îl va juca la maximum. Aici merita subliniat că retragerea are loc în cel mai prost moment posibil, când Rusia își flexează mușchii în regiune, defilează cu arme nucleare noi, agresează tot mai des spațiul aerian al țărilor UE, avansează încet dar constant în Ucraina și desfășoară tot mai agresiv războaie hibride interferând cu alegerile din toate țările. Tocmai acum și-au găsit americanii să se retragă?, se întreabă jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. În opinia sa, România trebuie să urmeze lecția Poloniei și să-și asigure singură cât mai mult din apărare. Dacă avem pretenții să ne protejeze alții, mai întâi să demonstrăm că facem noi tot ce putem. Cu o industrie militară făcută praf de 35 de ani de management public catastrofal, cu contracte amânate din cauza unor agende profund corupte (achiziția de corvete militare), cu avioane F16 second-hand, cu un buget răvășit de deficitul-record provocat de tripleta Ciolacu – Ciucă – Iohannis, România e una dintre verigile slabe ale securității din zona Mării Negre. În noile condiții, vizita anunțată a președintelui Nicușor Dan la Washington capătă o importanță capitală. El va avea o singură misiune: să întărească parteneriatul și să se asigure că nu va exista o nouă retragere de trupe și echipament american. Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie. Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că toți oamenii de afaceri își doresc să poată majora salariile angajaților, pentru că astfel i-ar și fideliza, însă acest lucru nu este mereu posibil. „Marea problemă este legată de taxele prea mari pe muncă – să dai un salariu de 5000 de lei net înseamnă să mai plătești statului cel puțin 4200 de lei. Şi asta în condiţiile în care economia stagnează, vânzările au scăzut peste tot, planurile financiare ale multor firme au fost date peste cap de inflaţie, de creşterea taxelor, de efectele acestei crize a puterii de cumpărare cu care ne confruntăm în prezent. Crescând din pix salariul minim, fără un studiu de impact, ne vom trezi cu disponibilizări de personal și cu încă un val de inflație, pentru că firmele vor duce costurile salariale mai mari în prețuri produselor și serviciilor pe care le oferă. Altfel spus, vom pune gaz pe focul inflației”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”. Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și l-ar asuma România în cazul în care va îngheța salariul minim anul viitor este declanșarea unei proceduri de infringement. Altfel spus, statul își asumă „amenda”, pentru că e mai mică decât ceea ce ar avea de plătit dacă și-ar respecta angajamentul. Pe de altă parte, în cazul în care majorează salariul minim pe economie din 2026, chiar dacă dispune înghețarea salariilor demnitarilor și ale primarilor și viceprimarilor la nivelul actual, onorând măsurile de austeritate asumate prin pachetul 2, Guvernul riscă să crească din nou deficitul bugetar, încălcând obligațiile asumate în fața Comisiei Europene. La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Astăzi se împlinesc 10 ani de la incendiul din Clubul Colectiv.   65 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 162 au fost răniți. Mulți dintre ei au rămas cu răni pe viață.  După ani de recuperare, o parte dintre ei și-au schimbat profesiile. Alții au ales să se implice civic sau politic. Supraviețuitorii de la Colectiv au fost nu sus, ci jos, foarte jos, în subteranele unei dureri incomparabile. Au adunat, fiecare, 20-30 de operații în perioada de convalescență, care a durat ani de zile. Și, întorși de acolo, de foarte jos, ei spun că văd alfel lumea. HotNews a vorbit cu Bogdan Moșneag, Adina Apostol și Adrian Albu, trei dintre supraviețuitorii cărora incendiul din Colectiv le-a schimbat viața.  La 10 ani de la tragedie, Clubul Colectiv nu ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu (Libertatea) Înaintea incendiului produs în seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în centrul Capitalei, a funcționat timp de un an ca o capcană a morții: pe tavan şi pe stâlpi era lipit burete inflamabil, ferestrele erau zidite cu blocuri de BCA, extinctoarele erau expirate, iar singură cale de evacuare era o uşă, într-un container. Clubul nu avea autorizație de securitate la incendiu. Azi, la 10 ani de la tragedie, nici n-ar mai avea nevoie de ea, căci Guvernul, la propunerea DSU, a relaxat regulile. Legea punea „piedici în dezvoltarea unor proiecte” şi a fost schimbată. Iar alte zeci de cluburi precum Colectiv funcționează acum în legalitate.  Pe larg, în Libertatea.

Primăria Capitalei: Cine are cele mai mari șanse (DW) - 10 ani de la „Colectiv”: Ofițerul ISU condamnat după Colectiv nu a fost prins nici acum, după ce a fugit în Republica Moldova (HotNews) - 10 ani de la tragedia din Colectiv. Coriolan Ștefan, tatăl Andreei, tânăra scăpată din incendiu, dar ucisă de sistemul sanitar: „La proces m-au întrebat dacă mi-am iubit fata” (Libertatea) Grindeanu apără SUA de o femeie care a construit un spital. Nominalizarea Oanei Gheorghiu, motiv de tensiune în coaliție (Republica) Președintele PSD Sorin Grindeanu i-a cerut marți seară lui Ilie Bolojan „să retragă urgent” propunerea de nominalizare a Oanei Gheorghiu drept vicepremier. Motivul? O postare a Oanei Gheorghiu, „descoperită” de Antena 3, în care aceasta a scris despre comportamentul de „golani” al lui Donald Trump și JD Vance din momentul vizitei lui Volodimir Zelenski la Casa Albă. Deci o postare de-a Oanei Gheorghiu e suficient de problematică pentru relația cu SUA pentru a nu susține un om care a construit un spital.  Sigur, cu Marian Neacșu nu e nicio problemă, pentru că în România a fi condamnat e un lucru lăudabil. De fapt, reacția lui Sorin Grindeanu scoate la iveală, mai degrabă decât o grijă autentică pentru relația României cu SUA, reflexul vechii clase politice de a respinge oamenii care nu fac parte din sistemul său de complicități, comentează Carmen Dumitrescu, editor Republica. Faptul că o simplă postare critică la adresa lui Donald Trump devine motiv de veto politic spune multe despre standardele duble ale celor care tolerează corupția, dar se scandalizează în fața unor opinii. Și ne amintește ce e, în definitive, social-democrația românească. Primăria Capitalei: Cine are cele mai mari șanse (DW) Dacă PNL și USR ar fi avut un candidat comun pentru Primăria Generală a Bucureștiului, cele două partide ar fi avut prima șansă. Între timp, însă, sondajele îl dau pe Daniel Băluță de la PSD pe primul loc, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW. Bucureștenii vor în primul rând de la viitorul primar general să rezolve problemele traficului și aglomerației, apoi sunt nemulțumiți de nivelul de trai. Urmează pe lista urgențelor apa cladă și termoficarea, curățenia, diminuarea poluării, spitale mai bune (sondaj CURS, octombrie 2025). Primăria generală a devenit o trambulină pentru Palatul Cotroceni (Traian Băsescu și Nicușor Dan au reușit să se propulseze), de aceea competiția ar putea fi destul de dură. Pentru Ciprian Ciucu ar putea fi cu adevărat o miză mare, fiindcă liberalii sunt în căutarea unui lider nou, neamestecat în încâlcelile partidului cu PSD, eficient și puternic. Cătălin Drulă are propriile lui ambiții, mai ales după ce partidul l-a debarcat anul trecut de la conducerea sa, iar Daniel Băluță speră să urmeze tradiția primarilor generali PSD, care ajung în vârf după ce bucureștenii au fost dezamăgiți de un edil de centru-dreapta. Cu o candidată ca Anca Alexandrescu, radicalii ar putea să producă, la rândul lor, o surpriză, dacă într-adevăr electoratul e sătul de toate partidele tradiționale și de toate scandalurile din coaliția de guvernământ. 10 ani de la „Colectiv”: Ofițerul ISU condamnat după Colectiv nu a fost prins nici acum, după ce a fugit în Republica Moldova (HotNews) Evoluția dosarelor Colectiv în justiție oglindește, și peste un deceniu, tragedia unde au murit 65 de oameni. Inițial socotit vinovat, primarul Piedone a fost declarat apoi nevinovat de către justiție. În august acest an a fost eliberat artificierul. Iar ofițerul ISU Antonina Radu, condamnată în mai 2022 la 8 ani și 8 luni închisoare în dosarul Colectiv 1 nu a fost prinsă nici acum de autorități. Continuarea pe pagina HotNews. 10 ani de la tragedia din Colectiv. Coriolan Ștefan, tatăl Andreei, tânăra scăpată din incendiu, dar ucisă de sistemul sanitar: „La proces m-au întrebat dacă mi-am iubit fata” (Libertatea) Incendiul din clubul Colectiv este cea mai mare tragedie care a îndoliat România ultimelor decenii. 64 de tineri au murit, dintre care 28 în spitale, în săptămânile care au urmat incendiului, și peste 150 au fost răniți în noaptea de 30 octombrie 2015. În toți acești ani, autoritățile judiciare au identificat și condamnat vinovații: patronii clubului, organizatorii evenimentului din seara fatidică și reprezentanți ai administrației publice. Pe lista inculpaților nu s-a aflat însă niciun oficial al sistemului medical, deși mulți dintre tinerii arși au murit din cauza infecțiilor cu bacterii ucigașe contractate în spitalele din România, ceea ce poate echivala cu o culpă medicală. Iuliana Andreea Ștefan este una dintre victimele incendiului din clubul Colectiv care a ajuns în viață într-un spital din București. Avea arsuri pe jumătate din suprafața corpului, dar respira și era conștientă. În primele ore de la internare era perfect coerentă, a vorbit cu tatăl ei și chiar a fost capabilă să-i spună acestuia codul PIN al telefonului personal. A murit în noaptea dintre 19 și 20 noiembrie 2015, la o clinică din Germania, unde părinții au transferat-o pe cheltuiala proprie, fără niciun ajutor din partea statului român. A fost a 58-a victimă Colectiv. Avea 28 de ani, era absolventă de ASE și lucra ca HR Administrator la Accenture România. Citiți mai mult în Libertatea.

Cine sunt candidații partidelor din coaliția de guvernare la Primăria Capitalei: Vin din zona „administrativ-tehnică”, niciunul nu este simplu „om de partid” / Ce îi unește și ce îi desparte în bătălia pentru București( G4Media) - 10 ani de la tragedia din Colectiv. „România e condamnată. Nu mai are vitalitate, vână, nu mai are simț civic”, spune medicul Ruxandra Geambaşu, care şi-a pierdut singurul copil în urma incendiului (Libertatea) - România schimbă modul cum va taxa TIR-urile care folosesc drumurile din țară. Chiar și așa va avea tarife de două ori mai mici ca-n Bulgaria și de șase ori mai mici ca-n Ungaria (HotNews) Cine sunt candidații partidelor din coaliția de guvernare la Primăria Capitalei: Vin din zona „administrativ-tehnică”, niciunul nu este simplu „om de partid” / Ce îi unește și ce îi desparte în bătălia pentru București ( G4Media) Pentru alegerile parțiale pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie, se prefigurează din partea partidelor din coaliția de guvernare trei figuri politice cu trasee și stiluri diferite, dar cu argumente de partea fiecăruia: Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD) și Cătălin Drulă (USR). Pentru a fi nominalizați complet, primii doi trebuie să fie validați de conducerile centrale ale partidelor lor – PNL, respectiv PSD -, dar așa cum se proiectează acum scena politică, nu se mai pot întâmpla răsturnări de situație. Alegerile locale se țin într-un singur tur, iar câștigătorul va obține, după cum arată sondajele, în jur de 25-30% din voturi. Deși politic sunt din zone antagonice – liberală, socialistă și progresistă –  Ciucu, Băluță și Drulă au totuși câteva puncte comune. Sunt politicieni care au administrat structuri publice, au construit o identitate politică din zona „administrativ-tehnică”, și toți își revendică același obiectiv – capacitatea de a moderniza Bucureștiul.  Drulă și Ciucu sunt percepuți ca fiind mai buni cunoscători în mobilitatea urbană, iar Băluță în atragerea de fonduri pentru infrastructura de transport – rutieră, de metrou. Niciunul nu este un simplu „om de partid”, fiecare are deja un „șantier administrativ” în spate, cu rezultate și cu programe complexe, capabili să ducă un proiect la bun sfâșit. Suplimentar, toți s-au definit prin raportare la Nicușor Dan. Drulă, ca aliat și continuator declarat al „dreptei nicușoriste”, Ciucu, un rival administrativ, conflict direct pe proiecte în Sectorul 6 și Băluță, adversar politic total, din zona PSD, dar cu focus nu pe conflicte personale, ci pe rezultate livrate. Pe larg despre candidați și ce avere are fiecare  citiți pe pagina G4Media. Bătălie strânsă la Capitală. Fragmentarea votului dă șanse nesperate unui outsider. Cine ar putea fi de această dată candidatul anti-sistem (Adevărul) Ultimele sondaje plasează în prim-plan patru candidați cotați cu șanse în cursa pentru Primăria Capitalei: pe cei trei candidați ai coaliției, Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR), și pe Anca Alexandrescu (independent), moderatoarea postului de televiziune Realitatea Plus, considerată apropiat de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Aceasta a anunțat că în proporție de „99%” va intra în cursa pentru Primăria Capitalei la alegerile din 7 decembrie. În calitate de candidat independent, Anca Alexandrescu „poate beneficia de un culoar favorabil dacă vom avea o prezență redusă la vot determinată de dezamăgirea electoratului față de incapacitatea politică de a răspunde la frustrările populației (incapacitatea de a reduce privilegiile, risipa din banul public etc) și dacă va fi singura candidată relevantă care să reprezinte electoratul opoziției radicale (adică alegeri fără candidat AUR și fără alte figuri cunoscute ori surpriză gen Makaveli, care rup voturi din acest segment)”, subliniază directorul Inscop, sociologul Remus Ștefureac. „Dacă va exista un război foarte dur între partidele mari, între candidații mari, cei care reprezintă și partidele care formează o coaliție de guvernare, este posibil ca, din nervozitate, cetățenii să se ducă să o voteze pe Anca Alexandrescu, chiar dacă astăzi nu declară acest lucru, tocmai pentru a da o palmă partidelor mari. Dar trebuie să reușească să convingă și o parte a electoratului nehotărât că este un candidat diferit de cel al partidelor politice. E o situație destul de complexă. Ține foarte mult de cum va reuși să comunice toate aceste lucruri””, explică și sociologul Vladimir Ionaș pentru „Adevărul”. „Cred că, așa cum se prefigurează lupta pentru Primăria Capitalei, vom avea o bătălie destul de strănsă, cu un câștigător care va avea un procent destul de mic”, preconizează consultantul politic Adrian Zăbavă.  10 ani de la tragedia din Colectiv. „România e condamnată. Nu mai are vitalitate, vână, nu mai are simț civic”, spune medicul Ruxandra Geambaşu, care şi-a pierdut singurul copil în urma incendiului (Libertatea) A trecut un deceniu de la incendiul în urma căruia 64 de oameni au murit. România a rămas blocată în aceleaşi sistem care, periodic, ucide oameni. „Avem de toate” şi azi: infecții nosocomiale în spitale, blocuri care explodează, incendii în secțiile ATI şi autorități ce nu dau niciodată socoteală.  Câțiva dintre oamenii care i-au pierdut pe cei dragi la Colectiv se luptă cu acest sistem. Medicul Ruxandra Geambaşu e printre ei. Continuă să ceară tot adevărul despre decesele de la Colectiv, și face asta în memoria fiicei ei, dar şi pentru ca „să creez un precedent: să se recunoască faptul că există infecții intraspitalicești și că se moare din cauza lor”, mărturiseşte ea, într-un interviu acordat ziarului Libertatea.  România schimbă modul cum va taxa TIR-urile care folosesc drumurile din țară. Chiar și așa va avea tarife de două ori mai mici ca-n Bulgaria și de șase ori mai mici ca-n Ungaria / Experimentul cu un TIR care străbate cele trei țări arată câți bani pierdem (HotNews) România trece de anul viitor la un sistem de taxare a transportului greu pe rutier pe bază de distanță parcursă, față de rovinietele actuale care sunt pe perioade limitate de timp. Astfel, țara noastră se va alinia celorlalte state europene din jur care au deja de mult timp astfel de sisteme de taxare. Tarifele stabilite, însă, vor fi printre cele mai mici, comparat chiar și cu vecinii direcți. „O rușine”, susțin experții independenți care acuză sub-taxarea folosirii infrastructurii de către traficul greu care o deteriorează, scrie HotNews.  Mâine, în a doua parte a articolului, veți putea citi despre explicațiile autorităților, reacțiile transportatorilor și posibile efecte ale implementării proiectului TollRo în condițiile actuale. 

REPORTAJ printre credincioșii care au stat toată ziua la porțile Catedralei Naționale: „Cum s-au făcut invitațiile? Eu n-am știut să cer la preotul meu” / „Pentru suflet nu e prea scump” (HotNews) - Troița legionară din Călărași care-l trimite pe Eugen Sechila în fața judecătorilor. Acuzațiile aduse aghiotantului lui Călin Georgescu (Libertatea) - Radiografie în comerț: În România se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare/ Lidl, Kaufland și Profi sunt cei mai puternici jucători. Compania de pe locul 4, Carrefour, pregătește vânzarea (Economedia) REPORTAJ printre credincioșii care au stat toată ziua la porțile Catedralei Naționale: „Cum s-au făcut invitațiile? Eu n-am știut să cer la preotul meu” / „Pentru suflet nu e prea scump” (HotNews) După mai bine de 15 ani de lucrări, Catedrala Națională a fost sfințită duminică, 26 octombrie 2025, într-o slujbă condusă de Patriarhul Daniel și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. Aproximativ 25.000 de oameni au au venit de dimineață să asiste de afară la slujba la care au participat, printre numeroși oficiali, și președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Majoritatea pelerinilor au stat pe stradă, în afara gardurilor, unde au urmărit ceremonia care a durat mai bine de cinci ore pe două ecrane mari.  Intrarea s-a făcut doar pe bază de invitație tipărită, cu numele și eparhia trecute clar. Cei care o aveau doar pe telefon nu au putut intra.  „Cum s-au făcut invitațiile? Că eu n-am știut să cer la preotul meu…”, spune, dezamăgită, o femeie rămasă în afara gardului. Unii și-au adus scaune pliante, alții s-au așezat pe pături întinse pe iarbă sau direct pe asfalt. Din loc în loc, o maică vindea steaguri tricolore cu 9 lei și buchete mari de busuioc legate cu panglică, la 35 de lei. Doamna Marcela Trișan, 69 de ani, pensionară, a făcut drumul din Cluj cu un grup organizat de biserica la care merge.  Întrebată ce părere are despre costurile ridicate, de peste 270 de milioane de euro, femeia spune simplu: „Pentru suflet nu cred că e prea scump. Dacă oamenii reușesc să vină, să se reculeagă și să-și schimbe un pic percepția despre lume și să devenim mai buni, nu cred că e mult”. Citiți reportajul pe pagina Hotnews. Câți bani publici a înghițit Catedrala? (Să fie lumină) Biserica Ortodoxă Română (BOR) ne-a spus aproape totul despre construcția Catedralei Mântuirii Neamului și despre detaliile monumentale care caracterizează proiectul. Știm tot felul de date despre fundația clădirii, despre suprastructură, despre elementele de estetică de cult care au ornat imobilul atât la exterior, cât și la interior. Știm ce înălțimi au crucile și icoanele, ce fel de învelitori au turlele, cât cântăresc cele 27 de uși de bronz ale catedralei, ce diametre au candelabrele ori câte tone de material au fost necesare pentru pictarea iconostasului.  Un singur aspect e încă neelucidat după 15 ani de lucrări pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului: care sunt costurile detaliate ale întregului proiect și care e cu adevărat contribuția publică la edificarea complexului de cult. Calculele Să fie lumină – realizate pe baza alocărilor dispuse de Guvern (prin Secretariatul de Stat pentru Culte), Primăria București și primăriile de sector din Capitală – arată că suma totală alocată de statul român în ultimii 15 ani depășește pragul de 315 milioane de euro (1,59 miliarde de lei). În 2025, Biserica anunță că peste 10% din costuri au fost acoperite din fonduri proprii.  Fiecare 9 lei din 10 cheltuiți de BOR pentru înălțarea Catedralei au venit de la statul român. Punând lângă alocările bugetare și valoarea terenului de 11 hectare oferit Patriarhiei, evaluat la 180 de milioane de euro conform Recorder, ne apropiem de o sumă neverosimilă: o jumătate de miliard de euro cadou de la stat. Oraș bogat, oraș sărac. Cum risipesc unii bugetele locale și cum supraviețuiesc alții acolo unde primăriile nu adună nici bani de salarii (Europa Liberă) Doar o treime din localitățile României își pot acoperi din veniturile proprii cheltuielile de personal. La extrema cealaltă sunt localități care, deși au venituri proprii foarte mari, capătă și subvenții din bani publici, cele distribuite pe criterii politice. Europa Liberă prezintă două situații concrete: Primăria Voluntari, una foarte bogată, construiește o catedrală, are un post de televiziune și duce mii de oameni anual în pelerinaj la Iași. N-ar putea fără banii veniți suplimentar de la bugetul statului și fără dezvoltarea oferită de vecinătatea Bucureștiului. Primăria Brastavățu, din Olt, are nevoie de stat în altă măsură. Fără ajutor, nu poate plăti nici salariile funcționarilor esențiali. Troița legionară din Călărași care-l trimite pe Eugen Sechila în fața judecătorilor. Acuzațiile aduse aghiotantului lui Călin Georgescu (Libertatea) Timp de aproape patru ani, în centrul comunei Radovanu din județul Călărași, a existat o troiță care avea încorporat unul dintre cele mai puternice și negative simboluri legionare: „gardul de fier”. Troița a fost realizată și instalată în 3 iulie 2021 de Eugen Sechila, un apropiat al lui Călin Georgescu, fost candidat la funcția de președinte al României. Crucea a fost îndepărtată în decembrie 2024, când imagini cu aceasta au ajuns în spațiul public și au fost documentate legături ale lui Georgescu și ale apropiaților acestuia cu evenimente, personaje și simboluri ce au reprezentat Mișcarea Legionară.  Pentru amplasarea troiței, Sechila va fi judecat sub acuzația de confecţionare, vânzare, răspândire şi deţinere în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Troița a fost amplasată în centrul comunei, la circa 100 de metri de sediile Primăriei Radovanu și Postului de Poliție, pe strada principală a localității. De asemenea, peste drum, în imediata apropiere funcționează o școală și o grădiniță, scrie Libertatea.  Radiografie în comerț: În România se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare/ Lidl, Kaufland și Profi sunt cei mai puternici jucători. Compania de pe locul 4, Carrefour, pregătește vânzarea (Economedia) În România, se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare moderne, arată o analiză realizată pe baza datelor platformei Victa a companiei de consultanță IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. În interval de un an, au fost monitorizate 71 de proiecte de supermarketuri în România și, tot în ultimele 12 luni, au fost identificate 20 de proiecte de piețe agroalimentare. Conform unei analize RisCo, sectorul supermarketurilor din țara noastră a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri totală de 149 miliarde lei, în creștere cu 4,35% față de anul precedent, iar profitul net cumulat a fost de 4,1 miliarde lei. Continuarea, pe pagina Economedia.

Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) - Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) - Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) Bolojan: Eu pot să plec mâine. Dar să mi se spună care sunt soluţiile geniale, care corectează lucruri şi nu deranjează pe nimeni (News.ro) Premierul Ilie Bolojan afirmă că poate în orice moment să renunţe la funcţie, dar solicită să i se spună care sunt ”soluţiile geniale” prin care deficitul bugetar poate fi corectat, scrie News.ro. ”Orice partid consideră că Guvernul nu-şi face datoria are posibilitatea să depună moţiuni de cenzură şi să facă o majoritate în Parlament, în aşa fel încât, cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”, adaugă prim-ministrul. ”În administraţia locală din România, în majoritatea unităţilor administrative, cheltuielile de personal reprezintă între 60 şi 90%. Dacă vrei să faci ceva reduceri din total cheltuieli şi nu vrei să te atingi de personal, foarte bine, te duci la diferenţa care este foarte mică. Ce înseamnă asta? Înseamnă cheltuielile cu încălzirea şcolilor, cu iluminatul public. Asta vrem să facem? ”. Ilie Bolojan a anunţat că va ”insista şi pe partea de reduceri administrative” în administraţia centrală. Joi seară, la Antena 3, Bolojan a mai spus că declaraţiile contradictorii în interiorul coaliţiei aflate la guvernare au legătură cu încrederea oamenilor.  INTERVIU Theodor Paleologu: „E foarte plauzibilă o alianță PSD–AUR. Au foarte multe lucruri în comun” (Adevărul) Prevalența teoriilor conspirației și ascensiunea extremismului reprezintă fenomene îngrijorătoare în societatea românească contemporană, potrivit analizei lui Theodor Paleologu. În Interviurile Adevărul, fostul ministru al Culturii a abordat aceste teme, subliniind impactul lor asupra climatului politic și social. Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) Mizele conflictului din coaliția de guvernământ au legătură cu decredibilizarea premierului Ilie Bolojan, cu o restaurație similară celei din perioada Dragnea, cu bătălia pentru controlul instanțelor și parchetelor, avertizează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW. Sorin Grindeanu are ambiții mai mari, vrea să fie ales, la Congresul din 7 noiembrie, președinte plin al PSD. Pentru a ajunge acolo, trebuie să-și protejeze oamenii mai bine decât a făcut-o în 2017 (când a adoptat Ordonanța 13, care anula infracțiunea de neglijență în serviciu, introducea pragul de 200.000 de lei pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu și anula ideea de favorizare a făptuitorului în cazul în care un membru de familie îl proteja pe un altul. Sub presiunea străzii a renunțat în final la aceste idealuri pro-corupție).  Miza e în continuare controlul asupra Justiției. Ministrul de resort, Radu Marinescu, este omul trimis de primărița Craiovei, Olguța Vasilescu, devenită una din cele mai puternice figuri din partid. Ministrul Justiției este omul cheie din guvern care îi propune președintelui întreaga elită a parchetelor: procurorul general, procurorul șef al DNA și adjuncții lui, șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și adjuncții lui, plus șefii de secții. Anul viitor se fac noi propuneri. PSD vrea să controleze cât mai mult din această mare felie a magistraților, așa că încearcă să-i ajute, pentru ca, la rândul lor, să fie ajutat. Înalta Curte a făcut deja câțiva pași prietenoși spre PSD, în dosare importante, iar după respingerea legii la CCR, cei mai mulți procurori și judecători au ieșit din greva în care intraseră la sfârșitul lunii august.  Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) Marcel Ciolacu are o șansă mare să câștige în sfârșit la vot pe persoană fizică la CJ Buzău. Fostul premier PSD părea anulat politic de înfrângerea de la prezidențiale, de blatul cu George Simion, de scandalurile de corupție și de cel mai mare deficit bugetar din UE. Spre deosebire însă de colegii de coaliție Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă, Ciolacu vrea cu orice preț să revină în prim-plan. Nu am văzut până acum la fostul premier nici un gest de regret ori penitență pentru la dezastrul politic și bugetar din 2024. Doar declarații care sfidează bunul simț. Ciolacu e în pole-position la alegerile din 7 decembrie pentru că nici un alt partid important nu și-a anunțat un candidat la șefia Consiliului Județean Buzău, un județ oricum dominat copios de PSD, care are 76% din primari. În plus, el a negociat în ultimele săptămâni cu mai multe figuri relevante din județ pentru a se asigura de susținerea lor sau măcar de non-combat, potrivit informațiilor G4Media. Iar sâmbătă, Ciolacu vrea să își asigure la o mare conferință de partid sprijinul primarilor PSD din județ. VIDEO „Patriarhia a aplicat un sistem privind bugetul cu care noi nu eram obișnuiți”. Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) „Un manager de proiect elvețian m-a întrebat: «de ce vă trebuie o biserică atât de mare? În Elveția toate catedralele noastre sunt goale»”, povestește, într-un interviu pentru publicul HotNews, arhitectul Constantin Amâiei, cel care s-a ocupat de proiectul Catedralei Naționale. Cu câteva zile înainte de inaugurarea construcției monumentale începute în 2010, Constantin Amâiei dezvăluie detalii neștiute despre lucrările ale căror costuri se ridicau la începutul acestui an la 270 milioane de euro, potrivit Patriarhiei.   „Am avut și critici de la colegi arhitecți care spuneau că trebuia să facem o catedrală din secolul 21 cu sticlă și metal. Noi a considerat că e mai bine să fie o catedrală tradițională pentru că noi, ortodocșii, avem în mentalul colectiv o anumită formă a bisericii. Dacă o modificăm, nu o mai recunoaștem”, spune Constantin Amâiei.  Constantin Amâiei este din Bacău, membru al Ordinului Arhitecților. Este de asemenea, autorul Catedralei „Înălțarea Domnului” din Bacău. Catedrala Națională sau a „Mântuirii Neamului” va fi inaugurată în 26 octombrie, după mai bine de 15 ani de la începerea lucrărilor. La eveniment va fi prezent și Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. De asemenea, sunt așteptați mii de credincioși din toată țara.

Comisia Europeană a aprobat PNRR revizuit al României. România poate primi în total 21,4 miliarde de euro, deci 7 miliarde de euro au fost pierduți definitiv (Economedia) - Coaliția, la un pas să-i ofere Bucureștiul pe tavă lui George Simion (Libertatea) - Ziua în care luminile se sting: Tot ce trebuie să știi despre blackout. De ce apare și cum te pregătești (SpotMedia) Comisia Europeană a aprobat PNRR revizuit al României. România poate primi în total 21,4 miliarde de euro, deci 7 miliarde de euro au fost pierduți definitiv (Economedia) Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Revizuire (PNRR) revizuit al României a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru. România primește așadar un total de 21,4 miliarde de euro din PNRR, față de suma inițială de 28 miliarde de euro. Așadar, 7 miliarde de euro au fost pierdute definitiv. România a încasat deja peste 10 miliarde de euro din PNRR, deci mai poate atrage circa 11 miliarde de euro până în august 2026. În 2025-2026 avem presiune pe deficitul bugetar mare, scopul a fost de a reduce presiunea pe buget și deficit și să evităm penalitățile cauzate de întârzieri și nerezolvarea reformelor, a declarat Pîslaru. Avem 8 spitale și 1200 de ambulanțe care rămân în PNRR. Mutarea finanțarea Autostrăzii A7 de 2,17 miliarde de euro pe granturi a fost adoptată de Comisia Europeană. Declarațiile pe larg pe pagina Economedia. Planurile președintelui Nicușor Dan (G4Media) Președintele Nicușor Dan a declarat, luni, într-un interviu la Antena 1, că regimul comunist și Nicolae Ceaușescu au făcut foarte mult rău, dar a precizat că „oamenii au văzut în perioada Ceaușescu un plan de țară pe care, în toată această tranziție prelungită pe care o trăim, nu îl văd.” Toți președinții încep să fie obsedați de planul de țară de îndată ce calcă pragul Palatului Cotroceni, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă. E bine să vorbești despre un plan de țară. Asta arată că ai viziune, geniu, un destin istoric. Oamenii te văd înhămat la o treabă cu adevărat importantă, nu prins în jocuri politice mărunte și meschine. Întrebat care este planul său de țară, Nicușor Dan a spus ce i-a venit la gură într-o seară de luni: de la război la industria extractivă, tehnologie, IT, inteligență artificială, biotehnologii, industria chimică, diplomație economică, reducerea deficitului comercial, creșterea Produsului Intern Brut. „Să dezvoltăm exact acele zone în care simțim că avem potențial și asta trebuie să facă o echipă mare” – iată, în esență, planul de țară al președintelui. Poate nu este chiar cel mai articulat plan de țară. Pare încă la stadiul de schiță. Chiar și așa, pentru a fi pus în practică, președintele a mărturisit că își dorește al doilea mandat. „Ca să faci lucruri în societate necesită timp”, a explicat Nicușor Dan. Iată, așadar, un plan personal, derivat din planul mare, de țară: zece ani la Cotroceni. De acum începem să înțelegem mai bine. În următorii cinci ani, președintele se va asigura că nu enervează prea tare populația cu reforme dure care i-ar putea pune în pericol al doilea mandat, altfel riscă să compromită planul de țară. Continuarea, pe pagina G4Media. Coaliția, la un pas să-i ofere Bucureștiul pe tavă lui George Simion (Libertatea) Alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie vor fi extrem de politizate, proiectele candidaților vor conta în foarte mică măsură în decizia de vot, care va fi unul covârșitor politic, unul anti-guvern, avertizează în Libertatea jurnalistul Daniel Gorgonaru. Decizia Coaliției ca fiecare partid să aibă candidați proprii e la fel de proastă ca decizia PSD-PNL de la prezidențialele din 2024, când Ciolacu și Ciucă au ratat intrarea în turul 2.  Mai mult, niciunul dintre candidații partidelor care formează Coaliția – Băluță (PSD), Ciucu (PNL) și Drulă (USR) nu trec borna de 200.000 de voturi pe actualele sondaje la o prezență de 40-45%.  În aceste condiții, o eventuală candidatură a lui George Simion ar fi greu de contracarat. Ziua în care luminile se sting: Tot ce trebuie să știi despre blackout. De ce apare și cum te pregătești (SpotMedia) Asociația Energia Inteligentă (AEI), în colaborare cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), a realizat un ghid de supraviețuire în caz de blackout. Singurul blackout din România a avut loc pe 10 mai 1977. A durat 5 ore. Statisticile păstrate arată că pierderea economică a fost de 1 miliard de dolari (la paritatea vremii). Contează unde te afli când se oprește curentul. La țară, într-un sat izolat de munte, poate că impactul imediat va fi mai mic. Dar dacă ești într-o zonă aglomerată din oraș, ai de luat repede decizii. Prima zi: reacționezi și apoi preiei controlul. Supraviețuiești, zi de zi. Sfaturi punctuale, pe pagina SpotMedia.

Explozia din Rahova: scurgerea de gaze ar fi fost cauzată de un scurtcircuit la cablurile electrice (Libertatea) - Alegeri pe 7 decembrie, fără miză clară în București. Analist: „Nu văd cum ar putea fi o prezență mare la urne” (Adevărul) - Argumentul invocat de CCR pentru a respinge reforma pensiilor magistraților nu a fost folosit și în alte cazuri. Cum a trecut de Curte, fără avizul CSM, legea care a generat cele mai mari proteste din România, după Revoluție (HotNews) - Laura Ștefan, Expert Forum: E greu de înțeles de ce a fost nevoie de două amânări pentru ca judecătorii CCR să constate că nu a fost respectat un termen de 30 de zile - Interviu (SpotMedia) Explozia din Rahova: scurgerea de gaze ar fi fost cauzată de un scurtcircuit la cablurile electrice (Libertatea) Explozia devastatoare care a zguduit un bloc din cartierul Rahova din București, lăsând în urmă morți, oameni grav răniți, pagube uriașe și o mulțime de întrebări despre cauzele incidentului ar fi fost cauzată de o scurgere de gaze, posibil rezultată dintr-un scurtcircuit electric care ar fi avariat o conductă. În imaginile prezentate de Observator News, citate de Libertatea, se poate observa șanțul din care specialiștii INSEMEX au extras conducta de gaze care alimenta blocul. Aceasta prezenta mai multe fisuri. Conducta era conectată la rețeaua principală și trecea prin același tunel subteran cu cablurile electrice și țevile de apă. Experții suspectează că un scurtcircuit la un cablu electric ar fi putut cauza fisurarea conductei de gaz. Acumularea de gaz din subteran s-ar fi propagat apoi prin coloana verticală a blocului, fiind blocată undeva deasupra etajului 5. Gazul ar fi ieșit printr-un grilaj de ventilație, acumulându-se într-un apartament, ceea ce a dus în final la explozie. Alegeri pe 7 decembrie, fără miză clară în București. Analist: „Nu văd cum ar putea fi o prezență mare la urne” (Adevărul) Pe 7 decembrie va fi ales noul primar al Bucureștiului. Decizia a venit într-o ședință cu ușile închise a liderilor coaliției de guvernare. Aceștia au mai convenit ca fiecare partid să aibă propriul candidat, iar conducerile acestora să fie responsabile cu privire la o înțelegere de neagresiune. În plus, PSD ar fi vrut o garanție că PNL și USR nu se vor retrage unul în favoarea celuilalt, însă o astfel de decizie a fost respinsă. Prezența la alegerile pentru Primăria Capitalei ar putea fi una scăzută, în lipsa unei mize reale și a unui candidat puternic din partea opoziției, susțin analiștii politici. Profesorul Radu Carp atrage atenția că AUR, principalul partid de opoziție, nu a reușit să propună un candidat credibil în Capitală, iar bucureștenii par tot mai dezinteresați. „Au văzut că orașul funcționează și fără primar sau cu unul interimar, iar lipsa unei figuri puternice reduce și mai mult motivația de a ieși la vot”, arată acesta în Adevărul. Cel mai recent sondaj CURS, publicat pe 19 octombrie, îl plasează pe primul loc tot pe Daniel Băluță (PSD), cu un procent de 25%. El este urmat de deputatul Cătălin Drulă (USR) și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu (PNL), ambii cu câte 18%. Anca Alexandrescu (independentă) este creditată cu 10%, iar Cristian Popescu Piedone (PNRR) cu 9%. Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) și Mihai Enache (AUR) au fiecare 5%, iar Vlad Gheorghe (DREPT) și Ana Ciceală (SENS) sunt cotați cu câte 3%. Argumentul invocat de CCR pentru a respinge reforma pensiilor magistraților nu a fost folosit și în alte cazuri. Cum a trecut de Curte, fără avizul CSM, legea care a generat cele mai mari proteste din România, după Revoluție (HotNews) Singurul argument al Curții Constituționale pentru respingerea legii privind pensiile magistraților a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii și nerespectarea de către Guvernul Bolojan a termenului de 30 de zile în care CSM trebuie să dea acest aviz. De-a lungul timpului, însă, Curtea Constituțională a validat mai multe legi, deși fuseseră semnalate aspecte de fond precum lipsa avizului CSM, arată datele consultate de HotNews de pe portalul Ministerului Justiției. În cazul Ordonanței 92/2018 care modifica legile justiției, Guvernul Dăncilă a cerut avizul consultativ într-o zi de vineri, iar legea a fost adoptată marțea imediat următoare, fără a se aștepta avizul CSM. Atunci, CCR a apreciat că nu este o problemă. Totodată, în 2021 și 2022, când a respins excepțiile de neconstituționalitate a OUG 92/2018, CCR acuza CSM că a înțeles greșit rolului său legal și constituțional. Această ordonanță a făcut parte din seria de acte normative ale guvernării PSD care au modificat legile justiției, generând proteste masive în Piața Victoriei. Laura Ștefan, Expert Forum: E greu de înțeles de ce a fost nevoie de două amânări pentru ca judecătorii CCR să constate că nu a fost respectat un termen de 30 de zile - Interviu (SpotMedia) Laura Ștefan, director executiv Expert Forum, specialistă în domeniile anticorupție și reforme juridice, susține că o mare parte din responsabilitatea pentru situația creată o poartă liderii politici care au trimis la CCR persoane ușor de controlat sau necalificate. Ce se va întâmpla în continuare? Decizia invalidează proiectul Guvernului pe motive ce țin exclusiv de procedură. Asta înseamnă că Guvernul poate reface procesul respectând termenul de 30 de zile, apoi poate fie retrimite proiectul în Parlament, fie își poate asuma din nou răspunderea pe un proiect identic sau modificat. Deci CCR a lăsat deschisă posibilitatea ca legea să fie atacată ulterior pe fond? Exact. O decizie de neconstituționalitate pe motive extrinseci nu blochează posibilitatea ca aceeași lege, odată re-adoptată, să fie contestată din nou, dar atunci pe fond. Curtea ar putea, într-o etapă ulterioară, să declare neconstituțional actul normativ pe motive intrinseci, adică din cauza conținutului său. Citiți interviul pe pagina SpotMedia. Cartelul de la București (G4Media) Statul român pare condus de un cartel cu imunitate totală format din câțiva magistrați, judecători CCR, politicieni și oameni legați de servicii, comentează redactorul șef G4Media Cristian Pantazi. Cu Lia Savonea la Înalta Curte, Elena Costache la CSM și Roxana Petcu la Inspecția Judiciară, justiția e sufocată și a ajuns principala verticală de putere a cartelului anti-reformist.  PSD e o altă componentă esențială a cartelului. Marcel Ciolacu (de conivență cu Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis) a adus statul în pragul imploziei sub propria obezitate, Sorin Grindeanu se opune oricărei cure de slăbire. Vrea Bolojan reforma primăriilor? Grindeanu se opune. Propune premierul reforme în ministere? La calendele grecești. Anunță Bolojan că merge mai departe cu proiectul pensiilor magistraților? Vine Grindeanu și propune un grup de lucru, adică metoda clasică de a îngropa o temă majoră. Un al treilea pilon al acestui cartel anti-reformist e reprezentat de oamenii apropiați de structurile de forță. Nu e vorba doar de serviciile de informații, ci și de celelalte instituții militarizate. Deloc întâmplător, doi dintre promotorii din CCR ai trântirii reformei magistraților au fost Bogdan Licu și Mihai Busuioc, ambii foști jandarmi, iar în cazul lui Licu și cu doctorat la Academia SRI. Președintele trebuie să vină acum cu soluții pentru a dezmembra oligarhia magistraților, consideră jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Destinele României au fost preluate de judecători și procurori. Oamenii politici și cetățenii au fost scoși din joc (SpotMedia) -  Culisele respingerii de către CCR a legii privind pensiile magistraților / Sabotaj sau neglijență din partea Ministerului Muncii? / Reacția Ministerului (G4Media) - Situația reală privind vârsta de pensionare și banii: Ce nu spune CSM (CursDeGuvernare) Ce înseamnă votul anti-reformist al CCR? (DW) Curtea Constituțională a dat un vot politic atunci când a respins Legea pensiilor magistraților, scrie negru pe alb jurnalista Sabina Fati, corespondentă DW la București. Toți cei trimiși de PSD ca judecători constituționali au votat pentru neconstituționalitatea reformei pensiilor judecătorilor și procurorilor: Cristian Deliorga, fost procuror și apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost adjunct al procurorului general, Mihai Busuioc, președinte al Curții de Conturi până la începutul acestei veri și fost secretar general al guvernului în perioada în care Liviu Dragnea controla PSD. Mihaela Ciochină, numită de Klaus Iohannis la CCR, este aliata lor pentru crearea unei majorități anti-reformiste și care a votat alături de ei împotriva Legii care creștea vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor de la 48 la 65 de ani și care plafona pensiile acestora la maximum 70% din ultimul salariu. Curtea Constituțională a invalidat legea pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraților (CSM), care poate dura până la 30 de zile, dar care este consultativ. Judecătorii constituționali s-au oprit la un detaliu nesemnificativ, fără să analizeze conținutul legii, deși au blocat-o vreme de o lună de zile. Guvernul și-a asumat răspunderea asupra reformei pensiilor magistraților, fiind în criză de timp, iar CCR l-a amânat de două ori, înainte de a-l declara neconstituțional evaluându-i doar forma. Premierul Ilie Bolojan a declarat după decizia Curții Constituționale că reforma pensiilor magistraților rămâne „un obiectiv ferm” „asumat de întreaga coaliție”, fără să menționeze nimic despre ideea demisiei.  Președintele Nicușor Dan și liderii coaliției, inclusiv șeful interimar al PSD, și-au arătat susținerea față de primul ministru, dar ruptura din interiorul arcului guvernamental devine tot mai clară. Dincolo de diversiunile și disensiunile dintre partidele care formează guvernul, există însă părți ale instituțiilor esențiale, cum e CCR, care prin decizia privind pensiile magistraților transformă România într-un stat slab.  Destinele României au fost preluate de judecători și procurori. Oamenii politici și cetățenii au fost scoși din joc (SpotMedia) Cu majoritate de plus un vot, CCR a aruncat țara în cea mai gravă criză constituțională de după 1991, anul adoptării Constituției, validând existența unei clase profesionale cu capacitate proprie de reglementare, deasupra legii, în afara Parlamentului și a voinței cetățenilor, comentează jurnalistul Emilian Isăilă.  Dacă Ilie Bolojan decide să rămână la conducerea guvernului după ce reforma pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR nu va mai avea niciun fel de autoritate. Va fi un prim-ministru de formă, cu mâinile legate, care nu mai are nicio pârghie politică să continue reformele cerute de cetățeni, de Comisia Europeană și de creditorii României. Dacă Ilie Bolojan nu demisionează, validează faptul că Parlamentul a intrat în subordinea unei alianțe dintre Curtea Supremă, CSM și CCR, care acționează împotriva oamenilor politici aleși și împotriva cetățenilor. Integral, pe pagina SpotMedia. DOCUMENTE Culisele respingerii de către CCR a legii privind pensiile magistraților / Sabotaj sau neglijență din partea Ministerului Muncii? / Reacția ministerului (G4Media) CSM a aflat despre modificările aduse de această lege pe 29 iulie, când premierul Bolojan, în virtutea cooperării loiale între instituții, a transmis către CSM un tabel cu principalele elemente pe care le conținea viitoarea lege și a cerut un punct de vedere. CSM a răspuns că refuză să se pronunțe pe o ciornă și că așteaptă proiectul de lege ca atare, pe care să-și dea avizul consultativ pe care îl impune legislația. Pe 20 august, potrivit unor surse din Ministerul Muncii, ministrul Petre Florin Manole (PSD) transmite, în calitate de inițiator, proiectul de lege către CSM, cu solicitarea de a exprima un punct de vedere – și nu un aviz, așa cum cerea legea. Două zile mai târziu, o persoană din Executiv (conform unor surse, chiar premierul Ilie Bolojan) sesizează formularea înaintată de către Ministerul Muncii și cere revenirea cu o altă adresă, în care să se precizeze exact tipul actului care era solicitat: aviz. Noul document al Ministerului Muncii ajunge la CSM în aceeași zi, pe 22 august. G4Media prezintă cele două documente de la Ministerul Muncii. Între timp, pe 21 august, CSM convoacă Adunările Generale ale Judecătorilor și Procurorilor din toate cele 16 curți de apel din țară, pentru perioada 26-27 august, „în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”. Pe 26 august, punctele de vedere ale judecătorilor erau deja centralizate; magistrații cereau stoparea procesului legislative și anunțau suspendarea activităților cu excepția celor urgente – adică intrarea în grevă mascată. A doua zi, și procurorii și-au exprimat punctele de vedere: suspendarea activității și transmiterea unui punct de vedere către Executiv, dar fără ca acesta să poată substitui avizul pe care trebuia să-l emită CSM-ul. Guvernul a adoptat proiectul de lege pe 29 august și l-a trimis la Parlament, iar angajarea răspunderii a avut loc pe 1 septembrie. Tehnic, CSM avea timpul necesar să emită avizul. CCR declară neconstituțională reforma pensiilor magistraților – a admis sesizarea CSM. Situația reală privind vârsta de pensionare și banii: Ce nu spune CSM (CursDeGuvernare) Potrivit CSM, venitul brut şi cel net al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, cu un venit similar celui din Lituania.  Salariilor de bază li se adaugă însă numeroase sporuri. Astfel, veniturile lunare cresc mult peste sumele prezentate de CSM. CursDeGuvernare publică o listă de venituri încasate de judecători de la Tribunalul Municipiului București, luna martie 2025. Sumele variază de la 22.310 lei la 35.729 de lei. Judecătorii și magistrații, cele mai mari subvenții la pensie – pensiile lor, de aproape 10 ori cât pensia medie. România este singura țară din UE (cel puțin) unde magistrații se pensionează sub 50 de ani (media de vârstă de la finalul anului trecut). În Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Polonia, Portugalia, Spania magistrații se pensionează la 65 de ani. În Franța, Germania, Grecia, Suedia magistrații ies la pensie la 67 de ani, iar în Danemarca, Italia și Țările de Josmagistrații se retrag din activitate la 70 de ani.

Decizia pe reforma pensiilor magistraților, așteptată astăzi de la Curtea Constituțională. Verdictul a mai fost amânat de două ori (Hotnews) - „Acasă” la Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European: „Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor”  (Libertatea) - Nemții se întorc la Victoria. Traseul unui combinat comunist, de la sovietici și foamea anilor '80 la Rheinmetall și banii Uniunii Europene (Europa Liberă) Decizia pe reforma pensiilor magistraților, așteptată astăzi de la Curtea Constituțională. Verdictul a mai fost amânat de două ori (Hotnews) Judecătorii Curții Constituționale se reunesc astăzi în ședință, de la ora 14.00, pentru a discuta două dintre proiectele de lege pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament ca parte a pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului. Cei nouă judecători urmează să se pronunțe pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, atacat de ÎCCJ la CCR, și asupra proiectului de lege care include noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor, atacat de opoziție. Curtea Constituțională a amânat de două, pe 24 septembrie și pe 8 octombrie, decizia privind reforma pensiilor magistraților și pe noile taxe și măsuri fiscale, reamintește HotNews. Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității. Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani. Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”. Discuţia nu este dacă salariul minim brut pe economie trebuie/poate să se majoreze sau nu anul viitor, ci cât de repede trebuie să ajungă la 5.000 de lei (Ziarul Financiar) Pe lângă gap-ul de TVA, adus de gemul bunicilor, după cum spune şeful ANAF, după explozia de gaze de la blocul din Rahova, după discuţiile uzuale ne neînţelegere din cadrul coaliţiei de guvernare, un alt subiect care va ţine agenda în următoarea perioadă va fi creşterea salariului minim pe economie, un subiect la care se uită şi cei care sunt plătiţi în acte cu salariul minim, dar şi cei pentru care orice creştere a salariului minim înseamnă şi creşterea salariului lor. PSD susţine creşterea în continuare a salariului minim din 2026 în ciuda încetinirii evidente a economiei, iar Cristian Socol, profesor la ASE şi economistul neoficial al PSD, argumentează acest lucru. La polul opus, USR, cel puţin prin opinia unuia dintre lideri, Claudiu Năsui, este împotriva acestei creşteri; PNL este aşa şi aşa, adică nu are o opinie clară şi argumentată; UDMR va merge pe mâna PSD, iar organizaţia patronală IMM România este împotrivă, cerând guvernului să nu crească salariului minim în 2026, deoarece întreprinderile nu mai pot suporta creşterea costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă în care există o mărire generalizată a taxelor şi impozitelor pentru mediul de afaceri... Într-o economie extrem de polarizată, cum este cea din România – primele 1.000 de companii realizează aproape jumătate din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 800.000 se bat pe ceea ce rămâne -, creşterea salariului minim este singurul instrument pe care îl are la dispoziţie Guvernul dar şi societatea în ansamblu pentru a susţine creşterea veniturilor şi a mai reduce din decalajele salariale, atât cele de pe piaţa internă, cât şi faţă de Uniunea Europeană. Creşterea salariului minim, care antrenează şi alte creşteri salariale din economie, a susţinut apropierea incredibilă a României faţă de Uniunea Europeană în ultimii 15 ani, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF. În 2012, când salariul minim brut era de 700 de lei, iar salariul net de 500 de lei, PIB-ul, adică valoarea adăugată adusă într-un an în economie, era de 596 de miliarde de lei, adică 134 de miliarde de euro. Acum, la un salariu minim brut de 4.050 de lei şi la un salariu minim net de 2.574 de lei, avem un PIB estimat în acest an că va ajunge la 1.900 de miliarde de lei, adică 380 de miliarde de euro. „Acasă” la Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European: „Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor”  (Libertatea) Laura Codruța Kövesi a vorbit în exclusivitate pentru Libertatea despre schimbările petrecute în viața personală după ce, pe 14 octombrie 2019, a fost confirmată în funcția de șef al Parchetului European (EPPO – European Public Prosecutor’s Office) pentru un mandat de 7 ani. Kövesi (52 de ani) are în subordine 440 de persoane, dintre care 97 sunt români. Procurorii au instrumentat până acum câteva mii de anchete. Au scos la iveală faptul că infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt mai numeroase decât s-a recunoscut în mod public.  Nemții se întorc la Victoria. Traseul unui combinat comunist, de la sovietici și foamea anilor '80 la Rheinmetall și banii Uniunii Europene (Europa Liberă)  „Combinatul Chimic Victoria”, „Perla industriei chimice românești” din comunism, s-a născut prin decret regal. Combinatul a fost înființat în vremea monarhiei: Era anul 1931 când Carol al II-lea a cerut Ministerului Apărării Naţionale să construiască o fabrică de pulberi în zona Făgărașului, fabrică necesară industriei de apărare. „Până în 1944, aici au lucrat prizonieri ruși. După 1944, aici au lucrat prizonieri nemți”. Victoria este povestea unui oraș gândit în funcție de o fabrică și nu de nevoile unei comunități. Localnicii au avut o viață frumoasă atâta vreme cât industria a putut livra. Orașul s-a prăbușit odată cu fabrica. Acum apare șansa ca orașul să prospere din nou, odată cu fabrica. La finalul lunii august 2025, firma germană Rheinmetall, cel mai mare producător european de armament, a semnat cu România contractul pentru construirea unei fabrici de pulberi pentru muniție în valoare de 535 de milioane de euro. Construcția fabricii de pulberi pentru muniție va începe anul viitor, va dura trei ani și va crea 700 de locuri de muncă directe în zonă. Astfel, România își asigură materia primă necesară industriei de armament. Citiți reportajul pe pagina Europei Libere.

Proiectele care despart coaliția: de la corectarea primului pachet de măsuri fiscale la vechea temă a reducerii numărului de parlamentari (Adevărul) - Harta femicidului în 2025. În medie, la fiecare trei zile, un bărbat a încercat să omoare o femeie în România. 46 femei ucise, 43 de tentative (Snoop) - Care este legătura între „gemul bunicii” și gap-ul de TVA. ANAF vrea includerea autoconsumului din gospodării în calculul deficitului de încasare de TVA (Economedia) Proiectele care despart coaliția: de la corectarea primului pachet de măsuri fiscale la vechea temă a reducerii numărului de parlamentari (Adevărul) Deși primul pachet de măsuri fiscal bugetare a venit cu asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, membri unora dintre formațiunile aflate la guvernare au depus în Legislativ inițiative care îl modifică, scrie Adevărul. PSD a depus în Parlament trei proiecte. Două dintre inițiative sunt la Senat și prevăd scutirea de la plata CASS pentru veterani și văduvele de război, invalizi, foști deținuți politici, personal monahal și mame aflate în concediu de creștere copii. Ambele au primit raport favorabil marți în Comisia pentru muncă a Senatului, strângând voturile membrilor PSD, AUR, SOS și UDMR. Social-democrații au mai depus la Camera Deputaților un alt proiect care corectează plata pe oră a profesorilor și reintroduce bursele. USR vrea „termen de expirare” pentru majorările de taxe. „Au declarat și premierul, și președintele, că sunt măsuri temporare. Ori dacă sunt temporare, să le punem temporar în lege”, explică deputatul Claudiu Năsui, care, alături de colega sa Cristina Prună, a depus la Senat un proiect care introduce un termen limită pentru majorările de TVA incluse în primul pachet fiscal-bugetar – ianuarie 2027. Cei doi deputați USR mai au un proiect pentru limitarea numărului de parlamentari. Inițiativa scade numărul deputaților la 200 și pe cel al senatorilor la 100. În prezent, Parlamentul are 464 de parlamentari. Când un Avocat al Poporului cu mandat expirat apără interesele statului, iar nu ale cetățeanului, cine ne mai apără de Avocatul Poporului? (PressOne) „Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului”, susține Renate Weber, actual Avocat al Poporului. Nu contează absolut deloc pentru doamna Weber că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îi pulverizează argumentele juridice în sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea prevederilor care limitează modul în care sunt folosiți banii din Pilonul II. Contează doar să apere un principiu de-a dreptul socialist: statul are dreptul să decidă ce face cu banii pe care fiecare dintre noi îi depune într-un fond privat de pensii, indiferent că o facem obligați (ca în cazul Pilonului II) sau de bunăvoie (ca în cazul Pilonului III). Doamna Weber și-a început mandatul său de cinci ani pe 26 iunie 2019. Au trecut deja șase ani și aproape 4 luni, iar Avocatul Poporului nu se grăbește să plece nicăieri, ce mai înseamnă azi o depășire de mandat de mai bine de un an? Este ireală și lipsa totală de interes pentru respectarea legii din partea politicienilor români, comentează Adrian Mihălțianu pe pagina PressOne. În condițiile în care singura opoziție din Parlament este deja reprezentată de politicieni cu vederi extremiste și mari apropieri de Rusia, iar CCR apără cu consecvență interesele de grup și castă ale magistraților, pe cetățeanul de rând cine-l mai apără de personaje care cred că proprietatea privată aparține, „în mod normal”, statului? Harta femicidului în 2025. În medie, la fiecare trei zile, un bărbat a încercat să omoare o femeie în România. 46 femei ucise, 43 de tentative (Snoop) Snoop a centralizat cazurile de omor și tentativă de omor comise de bărbați împotriva femeilor, raportate de 42 de Parchete din țară. Din totalul de 89 de cazuri, 77 pot fi încadrate drept femicid. În 23 de județe și în București a avut loc cel puțin un omor, adică aproape două treimi din județele din țară. Dacă luăm în considerare doar tentativele (6 județe), mai rămân 13 județe unde parchetele nu au raportat nici crime, nici încercări. Cu alte cuvinte, mai puțin de o treime din total. Femicidul înseamnă uciderea intenționată a unei femei sau fete, adesea comisă de către un bărbat / partener intim, ca urmare a unor sentimente de ură. 15 erau soții ucise de soți; 11 aflate în concubinaj cu criminalul; 5 mame omorâte de fii; 4 foste soții/concubine; 2 bunici ucise de nepoți. Media de vârstă a criminalilor este de 43 ani, iar a victimelor - 48. EXPLAINER Care este legătura între „gemul bunicii” și gap-ul de TVA. ANAF vrea includerea autoconsumului din gospodării în calculul deficitului de încasare de TVA (Economedia) Președintele ANAF Adrian Nica a stârnit o amplă dezbatere publică după ce miercuri seară a afirmat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în discuțiile despre deficitul de colectare de TVA al României. Declarația sa a generat pe de o parte interpretări că administrarea fiscală ar avea în vedere taxarea produselor făcute în gospodărie, iar pe de altă parte critici că ANAF ignoră adevăratele cauze ale gap-ului de TVA: evaziunea și frauda. Totuși, reprezentanții ANAF susțin că nu au în vedere taxarea autoconsumului, ci faptul că autoconsumul din gospodării nu este inclus în formula prin care UE calculează deficitul de încasare de TVA. Iar asta ar duce la un gap de TVA mai mare în mod artificial și la un impact mai mare a fraudei și evaziunii în gap-ul de TVA decât în realitate. Continuarea, pe Economedia.ro.

Cum poate fi suspendat președintele statului și de ce nu este îngrijorat Nicușor Dan de amenințările AUR (Adevărul) - Tinerii sunt tot mai progresiști, PSD devine suveranist (DW) Instanța Supremă decide astăzi dacă atacă la CCR legea privind plata pensiilor private (HotNews) Judecătorii de la Înalta Curte de Casație urmează discute astăzi, 16 octombrie, în ședință, dacă atacă sau nu la Curtea Constituțională proiectul de lege privind plata pensiilor private, care a fost adoptat, miercuri, de către Camera Deputaților. Ședința este programată să înceapă de la ora 14.00, informează HotNews. Legea prevede că, la pensie, românii vor putea retrage ca avans doar 30% din suma acumulată, iar restul sumei va fi eșalonată la plată cel puțin 8 ani. Excepție vor face pacienții oncologici și persoanele cu fonduri acumulate mai mici decât de 12 ori valoarea pensiei minime, care vor putea retrage toți banii dintr-o singură tranșă. Frica de infringement a scos Legea RCA din sertar, dar doar pentru a transpune directiva europeană (Ziarul Financiar) Legea RCA, care stă de ceva timp în sertarul parlamentului, a ieşit la lumină fără a se modifica varianta iniţială formulată de guvern în noiembrie 2023 pentru a evita posi­bilitatea unui infringement prin netranspunerea directivei europene. Ca şi atunci, discuţiile cu toţi actorii şi re­prezentanţii pieţei asigu­rărilor erau de a veni cu amenda­mente pentru a corecta, stabiliza sau regla anumite derapaje ale acestei legi, având în vedere problemele şi con­flictele ultimilor ani în jurul aces­tui subiect. Iulius Firczak, deputat şi membru al Camerei Deputaţilor din parlament, a spus pentru ZF că amendamentele venite atât din par­tea brokerilor de asigurări, asigură­tori şi alţi actori ai pieţei nu au fost dezbătute, votate sau trecute. ZF reamintește că despăgubirile plătite de asigurători în 2024, în baza poliţelor RCA, s-au ridicat la peste 4,7 mld. lei. UNSAR arată că aproape 8 lei din fiecare 10 lei încasaţi din primele RCA sunt direcţionaţi către acoperirea daunelor şi către constituirea rezervelor.  România are una dintre cele mai ridicate frecvenţe ale daunelor din Europa. Viteza, neatenţia şi indisciplina pietonilor, principalele cauze ale accidentelor rutiere şi în 2025. Cum poate fi suspendat președintele statului și de ce nu este îngrijorat Nicușor Dan de amenințările AUR (Adevărul) AUR readuce în discuție ideea suspendării președintelui, însă demersul are șanse minime de reușită, întrucât nu există suficiente voturi în Parlament din partea neafiliaților și partidelor suveraniste. Formațiunea lui George Simion a folosit această temă și în timpul mandatului precedent, mai degrabă ca instrument de promovare politică. Liderul AUR George Simion apreciază că preşedintele Nicuşor Dan „întruneşte toate condiţiile necesare ca să fie suspendat din funcţie”, argumentând că a văzut „ingerinţe grave din partea lui Nicuşor Dan în justiţie”.  Însă șeful statului nu se simte amenințat de AUR. „E o chestiune foarte serioasă să ceri suspendarea unui președinte votat de câteva milioane de oameni. Trebuie să ai niște argumente ca să ceri suspendare sau chiar revocare. Nu mă îngrijorează deloc. Sunt altele lucrurile care ar trebui să ne îngrijoreze: deficitul, relansarea economică, tensiunile din societate, dar nu asta”, a spus Nicușor Dan. Potrivit Constituției, „propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui”. România are 152 de senatori și deputați care nu aparțin puterii. Este un număr suficient cât să ducă cererea de suspendare în plenul Parlamentului, dar nu de ajuns cât să fie și aprobată suspendarea, scrie Adevărul. Tinerii sunt tot mai progresiști, PSD devine suveranist (DW) Sorin Grindeanu, deocamdată singurul candidat pentru șefia PSD, vrea să aibă religia, tradiția și naționalismul în statut. O formulă care transformă vechiul partid al lui Iliescu într-un concurent neadecvat și neconvingător al AUR. Când au propus această schimbare, strategii PSD nu au citit cu mare atenție studiile sociologice care arată spre ce se îndreaptă tinerii.  Un studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung și intitulat „Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor într-o Românie a inegalităților sociale” (bazat pe sondajul IPSOS, februarie-martie 2024)  scoate în evidență câteva detalii care sugerează că tinerii gândesc în opoziție cu schimbările pe care vrea să le facă PSD. E, totuși, puțin probabil ca PSD să fie pentru ei o soluție. Și e la fel de puțin probabil ca social-democrații să recâștige electoratul plecat la AUR, în fond, nu e deloc greu de înțeles, că PSD e doar un epigon al suveraniștilor, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.