Revista presei românești

Cum au creat apostolii stabilității Ciolacu și Ciucă haosul de la alegeri cu mâna lui Toni Greblă. Votul, fundamentul democrației, a fost pus sub semnul întrebării (G4Media) - „Marea prescripție”: Mircea Cosma și fiul său, Vlad Cosma, scăpați de pușcărie, dar obligați să restituie o mită de șase milioane de lei. Alte 8.000 de dosare, închise în același fel (Libertatea) - Retragerea Ozempic din România: De ce dispare medicamentul și ce se întâmplă cu pacienții care se tratează cu el? (HotNews) Cum au creat apostolii stabilității Ciolacu și Ciucă haosul de la alegeri cu mâna lui Toni Greblă. Votul, fundamentul democrației, a fost pus sub semnul întrebării (G4Media)Marea coaliție a stabilității PSD-PNL a provocat la alegerile din 9 iunie un haos fără precedent în ultimul deceniu. Zeci de acuzații de fraudă venite inclusiv de la candidați PSD și PNL, candidați care s-au trezit cu zero voturi în secțiile în care au votat ei înșiși, haos complet în anumite secții, membri ai secțiilor care au așteptat în caniculă zile întregi să scape de sacii cu voturi – pe scurt, o amenințare gravă la credibilitatea votului. Iar vina politică o poartă Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă pentru crearea legislației incoerente și pentru numirea în funcția de organizator al alegerilor pe PSD-istul Toni Greblă.În mod normal, Ciolacu și Ciucă, de mână cu Greblă, ar trebui să iasă public și să-și ceară scuze pentru debandada de la alegeri. Eventual să vedem măcar o demisie sau o demitere la vârful Autorității Electorale Permanente. În loc de explicații legitime, cei trei nu au făcut nici măcar o conferință de presă lămuritoare, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. Cum putea fi evitat haosul de la urne. Sociolog: „Procesul de vot a rămas profund arhaic” (Adevărul)Modernizarea sistemului de vot ar trebui să fie una dintre priorități, spun cei care au analizat cu atenție modul cum s-a desfășurat procesul electoral la alegerile locale și europarlamentare 2024 și care consideră că scrutinul de duminică nu a fost cel mai bine organizat.Imaginile cu oamenii adormiți cu capul sprijinit pe sacii de voturi, venite din mai multe colțuri ale țării, și faptul că la patru zile de la scrutin încă se mai (re)numără voturi ar trebui să ne facă să discutăm despre sistemul încă arhaic de votare din România, crede sociologul Robert Santa. Deși au rămas doar câteva luni până la următoarele alegeri, se impune o discuție pe tema modernizării procesului de vot, spune sociologul.„Știu că foarte multe persoane n-au neapărat încredere în tehnologie și siguranța ei, dar cred că pentru următoarea tură de alegeri e important să avem o discuție despre modernizarea procesului de vot. Pentru că el a rămas profund arhaic. Aceleași hârtii, aceleași urne făcute din carton, or unele țări au introdus diversele elemente electronice în vot: fie vot direct electronic, pe calculator, cu ID de cetățean - în Estonia, fie mașini de vot electronice, fie foaie de vot citibilă de mașina electronică și care face raportarea instantanee, după care e mult mai ușoară verificarea”, spune Robert Santa, sociolog, reprezentantul platformei Re Think. Un exemplu de raportate eficientă a voturilor este chiar Republica Moldova, care are sisteme electronice de raportare extrem de bine puse la punct. „În Republica Moldova se închid urnele la 9,00 seara, iar până la 1,00 dimineața majoritatea rezultatelor sunt deja cunoscute”, a mai spus Santa.Integral în Adevărul. „Marea prescripție”: Mircea Cosma și fiul său, Vlad Cosma, scăpați de pușcărie, dar obligați să restituie o mită de șase milioane de lei. Alte 8.000 de dosare, închise în același fel (Libertatea)Mircea Cosma, fostul șef al Consiliului Județean (CJ) Prahova și fiul acestuia, fostul deputat PSD Vlad Cosma, au scăpat definitiv de răspunderea penală în dosarul în care au fost acuzați de luare de mită și trafic de influență în legătură cu acordarea unor contracte cu dedicație către „firmele de casă” din județ. Cu toate astea, instanțele au dispus confiscarea a 3 milioane de lei de la Mircea Cosma și de la fiul său, adică sumele provenite din luare de mită și din trafic de influență. Acest dosar al „Clanului Cosma” de la Prahova este doar unul dintre cele peste 8.000 de cauze închise din mai 2022 până în prezent, urmare a „marii prescripții”.Citiți mai mult în Libertatea. Retragerea Ozempic din România: De ce dispare medicamentul și ce se întâmplă cu pacienții care se tratează cu el? (HotNews)Ozempic - medicament adresat pacienților cu diabet zaharat de tip 2, dar care a devenit foarte căutat și folosit de persoanele care vor să slăbească - nu va mai fi comercializat în România începând cu 1 august, a anunțat miercuri Agenția Națională a Medicamentului. De ce a fost însă retras brusc Ozempic, un medicament cu cerere uriașă nu doar în România? Și ce se întâmplă cu pacienții cu diabet zaharat de tip 2 care se tratează acum cu acest medicament?HotNews.ro a stat de vorbă cu Bogdar Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.Medicul îi liniștește pe pacienții cu diabet de tip 2 care se tratează cu Ozempic: există alternative la fel de eficiente. În plus, el respinge „teoriile conspirației” care circulă în acest moment pe rețelele de socializare, potrivit cărora medicamentul ar urma să fie retras din cauza unor presupuse efecte adverse, și clarifică motivele reale ale retragerii: prețul pe care autoritățile din domeniul medical din România erau dispuse să îl plătească pentru Ozempic nu mai acoperea pretențiile producătorului, care, în contextul cererii uriașe, îl poate vinde mai scump în alte țări.Prețul Ozempic a explodat în ultima perioadă, ca urmare a cererii uriașe datorate faptului că este perceput ca un medicament-minune pentru slăbit.

Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW) - Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop) - Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama) Oboseala lui Toni Greblă. De ce se fură voturi în România anului 2024? (SpotMedia)Refuzul autorităților de a renumăra voturile în competițiile electorale în care scorul e foarte strâns a provocat tensionarea bruscă a scenei politice. Partidele și-au adus susținătorii în fața birourilor electorale, iar liderii formațiunilor formulează acuzații, dau declarații și postează pe rețelele sociale. Încrederea populației că în data de 9 iunie au fost alegeri corecte s-a spulberat, consideră jurnalistul Emilian Isăilă de la SpotMedia.Printr-o intervenție televizată și un comunicat al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, președintele AEP, a acuzat actorii politici care prezintă dovezi cu posibile furturi de voturi și încălcări ale legii că încetinesc procesul electoral.El a spus că eventualele erori au fost provocate de oboseală. Instituția n-a avut nicio reacție față de zecile de documente oficiale prezentate, care conțin indicii că ar fi fost falsificate, iar niciun procuror n-a anunțat declanșarea vreunei investigații independente în cazurile prezentate de candidați sau de alegători.Sunt deja rapoarte ale persoanelor care au votat și nu se regăsesc în listele electorale, dar și zeci de plângeri penale în toată țara. Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW)Președintele Klaus Iohannis e satisfăcut de rezultatele obținute de PSD+PNL, deși partidul lui a pierdut pe linie după îmbrățișarea cu social-democrații.Klaus Iohannis, promotorul stabilității prin sacrificarea liberalilor în alianța cu social-democrații, nu mai are multe argumente pentru menținerea lui Nicolae Ciucă în fruntea partidului și nici pentru guvernarea comună, dar are încă destulă influență în partid.Rezultatele PNL sunt însă dezastruoase prin comparație cu alegerile precedente. Liberalii au pierdut aproape 300 de primării, circa 4000 de locuri în consiliile locale, cinci președinți de Consilii Județene, și au cu doi europarlamentari mai puțin decât înainte. Aritmetica este clară și cere o repoziționare rapidă a Partidului Național Liberal înaintea prezidențialelor din toamnă și a parlamentarelor din decembrie. În ultimii trei ani, liberalii îndemnați de Klaus Iohannis au fost pragmatici, au pus în față interesele lor personale și de grup, renunțând cu cinism la statul de drept. Sub alianța de guvernare PSD+PNL, în România democrația s-a diluat, meritocrația a fost exclusă aproape total în selecția elitelor administrative și politice, iar politicienii de top se află la cel mai scăzut nivel intelectual din ultimii 30 de ani.  Un comentariu de Sabina Fati, corespondentă DW la București. Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop)Documente de 45 de milioane de lei reprezentând publicitate pentru social-democrați și liberali la alegerile europarlamentare din 9 iunie au fost analizate de Snoop, din surse publice.Suma totală de publicitate, TV și online, plătită de PSD și raportată până pe 6 iunie 2024 la AEP a fost de aproape 30 de milioane de lei. Din aceşti bani, 13,3 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 16,7 milioane de lei au mers în online. PNL a cheltuit 15,5 milioane de lei. Din aceşti bani, 8,2 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 7,3 milioane de lei au fost cheltuiţi în campanii online. AUR a folosit peste 15 milioane de lei pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la tv, radio, presă scrisă sau în online. USR a cheltuit 4 milioane de lei. A cumpărat publicitate în media la B1 TV, Digi24, G4Media, Libertatea, Hotnews. Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama)Preferințele politice ale românilor plecați în străinătate s-au schimbat de la cer la pământ, între europarlamentarele din 2019 și cele de acum, din 2024. Dar și interesul lor pentru aceste alegeri a scăzut: au venit la urne cu 44% mai puțini români, în diaspora.Panorama a analizat rezultatele votului la europarlamentare, în cele mai mari 11 bazine electorale din diaspora, și le-a comparat cu imaginea de acum cinci ani, de la scrutinul similar pentru Parlamentul European.Cu trei mari excepții – Moldova, Olanda și Danemarca – AUR și SOS, partidul Dianei Șoșoacă, și-au disputat de la egal la egal locul întâi la alegerile din țările unde trăiește și votează cea mai mare parte a diasporei române. La mică distanță, i-au urmat rămășițele alianței conduse de USR, în 2019 (REPER, Nicu Ștefănuță, Vlad Gheorghe), care dacă ar fi rămas unite, ar fi scos cel mai bun scor și în 2024, în diaspora.De la scorul de câteva procente al lui George Simion, din 2019, AUR a câștigat alegerile în cinci din țările cu cele mai multe voturi în diaspora – Spania, Belgia, Franța, Austria și SUA. Dacă acum cinci ani nu exista, SOS-ul Dianei Șoșoacă a câștigat în 2024 votul românilor din Marea Britanie, Germania și Italia. Cumulat, aceste două partide au scos procentele pe care le scotea USR-PLUS în diaspora, în 2019, de peste 40%.Votul extremist, naționalist, pare că a crescut mai mult pe fondul scăderii polului PNL-PSD, decât pe cel al USR. Iar dacă USR nu s-ar fi fragmentat în 2024 și ar fi menținut legătura cu mișcările din diaspora, ar fi luptat acum de la egal la egal cu valul extremist AUR-SOS.Republica Moldova menține status-quo-ul și nu merge cu extremiștii. În Moldova, vedem singurul caz unde voturile din jurul polilor PSD și PNL a crescut față de 2019.

Va redeveni USR un partid cool pentru electoratul reformist sau va avea soarta PNȚCD? (G4Media) - O.J.Schmitt: În România s-a dezvoltat un mediu care combină naționalismul tip Ceaușescu cu ortodoxia neolegionară (SpotMedia) Cine este de vină, poporul sau politicienii? (PressHub)Este dificil să tragi o concluzie în alb și negru despre rezultatele alegerilor locale și europarlamentare de duminică, 9 iunie.Este surprinzător scorul obținut de PSD-PNL la europarlamentare, de 48,67%, la o distanță uriașă față de următorul clasat (AUR, cu 14,95%).Surprinzător, pentru că succesul celor două partide vine după trei ani de guvernare în care România se împrumută tot mai mult și tot mai scump, inflația este cea mai mare din UE, numărul de sinecuri la stat a crescut, deși liderii celor două partide mint repetat că le taie, justiția a fost efectiv pusă cu botul pe labe, iar presa a fost cumpărată cu milioane de euro.În acești trei ani, zeci de infractori au scăpat din cauza faptului că cele două partide nu au reglementat la timp prescripția, iar Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, chiar liderii PSD și PNL, sunt inițiatorii unei legi prin care care fac evaziune de sub un milion de euro scapă nepedepsiți.Prin urmare, primul răspuns este simplu: de vină este poporul, sau cel puțin 48,67% din popor (ba chiar mai mult, dacă îi numărăm și pe cei care nu au venit la vot), că nu-i pasă dacă este condus în continuare de hoți și incompetenți.Dar, revine jurnalistul Răzvan Chiruță, redactor șef la PressHub, rezultatele alegerilor nu pot fi analizate doar în alb și negru. Căci în unele părți, electoratul a demonstrat că a evoluat.Cetățenii unor orașe au înțeles că este mai bine ca acestea să fie administrate de primari cinstiți, chiar dacă mai fac și greșeli.Este și vina politicienilor. A celor de opoziție, că ei au pierdut.În primul rând, pentru că acceptă această aberantă situație cu scrutinul într-un singur tur la alegerile locale. Va redeveni USR un partid cool pentru electoratul reformist sau va avea soarta PNȚCD? (G4Media)Dezastrul înregistrat de USR la europarlamentare și locale sub conducerea lui Cătălin Drulă riscă să trimită partidul în irelevanță. Partidul, fondat în 2015 de Nicușor Dan ca o alternativă la sistemul PSD-PNL, a pierdut mare parte din publicul reformist din cauza greșelilor liderilor. Iar degringolada în care a intrat după locale se va prelungi, previzibil, cu efecte asupra prezidențialelor și parlamentarelor, anticipează pe pagina G4Media jurnalistul Cristian Pantazi.Ce se întâmplă acum? Primele date ne arată o posibilă bătălie internă între minimum două facțiuni: Dominic Fritz și Elena Lasconi. Fritz e susținut chiar de ”team Barna”, cum e numită în partid echipa actuală de conducere. În spatele Elenei Lasconi ar urma să se pună cei nemulțumiți de Drulă&co, chiar dacă primărița din Câmpulung nu e considerată neapărat exponenta curentului reformist care a dus la apariția USR. Nu e clar în acest moment dacă va mai apărea vreun alt candidat cu șanse reale.Vor urma probabil două săptămâni de lupte intestine, cu noi scandaluri în public și acuzații care vor adăuga la senzația de partid în degringoladă.Cât de eficient va fi un partid condus de la Timișoara sau de la Câmpulung? Ușor de intuit.Curentul reformist nu va dispărea din societate. Își va găsi un alt recipient politic. O.J.Schmitt: În România s-a dezvoltat un mediu care combină naționalismul tip Ceaușescu cu ortodoxia neolegionară (SpotMedia)Putin exploatează lipsa de educație politică a cetățenilor și are un joc ușor în România, dar și în țări precum Austria. El cooperează cu politicieni care înclină spre Rusia din corupție, naivitate sau afinitate ideologică.Într-un interviu acordat Spotmedia.ro, istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, autorul unei lucrări de referință despre Mișcarea Legionară, precum și a unui volum de istorie a Bisericii Ortodoxe Române și a relației acesteia cu puterea politică, analizează felul în care România și-a pus problema securității naționale, în contextul strategiilor de destabilizare utilizate de Rusia.Niciun partid nu atacă AUR sau grupul doamnei Șoșoacă drept o amenințare la adresa securității naționale, iar politica de securitate nu joacă niciun rol în campania electorală din România. Putin exploatează lipsa de educație politică a cetățenilor și are un joc ușor în România, dar și în țări precum Austria. El cooperează cu politicieni care înclină spre Rusia din corupție, naivitate sau afinitate ideologică.În timp ce în țări precum Finlanda sau Estonia o educație politică excelentă și o pregătire mentală pentru încercǎri de destabilizare împiedică succesele majore ale Rusiei, țări precum Austria sau România sunt foarte vulnerabile", argumentează Oliver Jens Schmitt.

Alegeri prezidențiale 2024. Care sunt șansele să avem un candidat unic PSD-PNL (Adevărul) - Dezastrul USR și cei 5 băieți. România fără opoziție (SpotMedia) - Cei 33 pe care românii îi trimit la Bruxelles: mulți sinecuriști, oportuniști, chiulangii, exilați și exaltați, puțini profesioniști care chiar au treabă la Parlamentul European (Republica) Valul roșu. Cum va juca mai departe Ciolacu (G4Media)Mai priviți o dată harta consiliilor județene: țara, cu excepția unei părți din Transilvania, este roșie. Administrația județeană este copios dominată de PSD. Sub Marcel Ciolacu, partidul baronilor și-a mărit numărul de șefi de consilii județene de la 20 la 25. PNL a pierdut cinci și a rămas cu 12. În toate aceste administrații județene, pesediștii vor guverna local în general cu liberalii, chiar dacă s-au măcelărit în campania electorală.PSD a luat și câteva municipii reședință de județ de la liberali: Piatra Neamț, Bistrița, Suceava, Deva, Slobozia, Baia Mare. Valul roșu a înaintat pe teritorii până mai ieri inaccesibile din Ardeal și Banat.PSD a înregistrat aproximativ 34% la vot politic pentru listele de consilieri județeni. Este o creștere cu 12% față de acum 4 ani, când PSD a obținut doar 22,3%.La rezultatul intern se adaugă imaginea de forță proiectată de rezultatul obținut la europarlamentare de Alianța PSD-PNL.Din cele 33 de mandate de europarlamentari, 19 revin Alianței după redistribuire, adică aproape 60%.Cu aceste rezultate, Marcel Ciolacu își consolidează poziția de lider în interiorul PSD. În acest moment, este mai puternic decât oricând.Întrebarea este ce va face Marcel Ciolacu cu acest succes politic? Candidează la prezidențiale, dar atunci trebuie să se asigure că va intra în turul doi cu George Simion pe post de sperietoare, singura lui șansă pentru a obține voturile dreptei. Nu candidează la prezidențiale, dar atunci trebuie să se asigure că rămâne premier și că partidul nu-l trimite acasă la Buzău după alegeri. Articolul integral, semnat de jurnalistul Dan Tăpălagă, este disponibil pe pagina G4Media. Alegeri prezidențiale 2024. Care sunt șansele să avem un candidat unic PSD-PNL (Adevărul)Atât PSD cât și PNL au argumente pentru a propune un candidat propriu la prezidențiale, însă eșecul răsunător de la București reprezintă un avertisment cu privire la „spargerea” votului. Eventualul candidat unic își va asuma riscul „execuției” de către partid, în cazul în care va pierde.Lectorul universitar şi analistul politic George Jiglău, preşedintele Centrului pentru Studierea Democraţiei din cadrul UBB, susține că un bun barometru privind alegerile prezidențiale este situația de la București, unde e clar că împărțirea candidaturilor n-a funcționat deloc: „A fost un eșec mare la București. Pe cât de mare a fost succesul europarlamentare, pe atât de mare a fost eșecul la București.”Un candidat precum Mircea Geoană, care pleacă de la un 25% în sondaje, obligă PSD-PNL nu numai să vină cu un candidat comun, dar acesta să fie „extrem de viabil, comparabil ca imagine, notorietate, simpatie cu Mircea Geoană, a cărui prezență în turul II e aproape garantată”.Nu va fi o misiune pentru Alianță să găsească un astfel de candidat, crede Jiglău, în contextul în care „dacă va fi un PSD-st clasic sau un PNL-ist fără vlagă nu cred că va avea capacitatea să-l bată pe Geoană”.Cadrul didactic de la UBB crede că Ciolacu ar prefera o funcție de premier. El nu-l vede pe Nicolae Ciucă drept candidat cu șanse la prezidențiale. „Emil Boc cred că ar fi un candidat mai viabil decât ar fi Ciucă, pe modelul Iohannis de primar cu imagine bună la nivel național. Are niște realizări palpabile, Cluj-Napoca e un oraș dezvoltat cu care se poate mândri”. Deși îl vede pe Emil Boc drept o soluție mai bună decât Nicolae Ciucă, Jiglău nu crede că primarul Clujului va fi soluția câștigătoare.Pe larg în Adevărul. Dezastrul USR și cei 5 băieți. România fără opoziție (SpotMedia)Rezultatul USR la alegerile din 9 iunie este un dezastru prin care partidul decontează, pe scurt, trădarea electoratului și transformarea în ceea ce a combătut. Dar adevăratul dezastru este faptul că în acest moment vedem, măsurat oficial la vot, România nu are opoziție, puterea a defilat singură pe tot terenul,  PSD și PNL s-au păruit și-au luat primari, președinți de CJ, au împărțit majoritatea europarlamentarilor. Este o stare toxică pentru care USR poartă imensa responsabilitate și care trebuie rapid corectată.Ca să dăm dimensiunea dezastrului la europarlamentare, să spunem că USR are toți atâția eurodeputați câți SOS Șoșoacă – adică doi. Al treilea e donația către PMP. Partidul care acum 5 ani lua 22% acum este la puțin peste 8%.În schimb, oameni alungați cu dispreț din USR, precum Mihai Polițeanu și Nicu Ștefănuță, au performat spectaculos.Cum au ajuns aici?Pe scurt, prin distrugerea democrației interne, prin anchilozare în practici de sistem și, cel mai grav, prin abandonarea principiilor.USR are nevoie de un autentic punct de ruptură de unde să o ia complet de la capăt, cu un lider puternic, asumat și capabil de performanță politică, notează jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.  Cei 33 pe care românii îi trimit la Bruxelles: mulți sinecuriști, oportuniști, chiulangii, exilați și exaltați, puțini profesioniști care chiar au treabă la Parlamentul European (Republica)Lista e salvată de Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Roxana Mânzatu și Adina Vălean, care știu cu ce se mănâncă politica UE. Să vedem însă cât de mult vor putea să iasă din limitele impuse de centrala de la București.Cei 33 de eurodeputați care ne vor reprezenta în următorii 5 ani la Bruxelles și Strasbourg au misiunea de a lucra pentru Europa de mâine, adică aia care își propune să devină neutră din punct de vedere climatic, să aibă o autonomie strategică din punct de vedere militar, care vrea să își consolideze capacitatea de a inova și care vrea să rupă dependența comercială de China. Problema e că mulți dintre cei 33 de eurodeputați au arătat până acum, date fiind pozițiile publice pe care le-au mai ocupat, că nu prea știu să gândească soluții românești la problemele europene.Puteți citi mai mult pe pagina Republica.

Alegerile comasate în România, primele concluzii: un dig (DW) - Cel mai mare câştig al primului rând de alegeri din acest an este că nu avem niciun derapaj politic. În aceste condiţii, putem mergem liniştiţi la Coldplay, la Campionatul European de Fotbal şi în vacanţă (Ziarul Financiar) Câteva observații despre rezultatul alegerilor dacă cifrele din sondajele realizate la ieșirea de la urne se confirmă (G4Media)Rezultatele exit-poll-ului realizat de CURS Avangarde, chiar dacă vor suferi ușoare corecții după numărătoarea votului, stabilește învingători și învinși, atrage atenția jurnalistul Dan Tăpălagă.Marele câștigător al alegerilor este de departe Alianța PSD/ PNL. Cu un scor politic la europarlamentare de peste 50%, care va crește după redistribuire, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu își consolidează poziția de lideri în partidele lor.Rivalii interni și din afară care sperau să preia conducerea celor două partide în caz de eșec pot să-și pună planurile de puci pe hold. Nu a venit încă momentul lor.Un alt mare câștigător este primarul Nicușor Dan. Cu 45%, primarul general a câștigat fără drept de apel, însă există o mică problemă de legitimitate a marelor câștigător. Doar 40% dintre bucureșteni s-au prezentat la vot.Un alt mare perdant este USR, care și-a înjumătățit scorul politic la europarlamentare.Cu 3%, REPER a ratat pragul de intrare în Parlamentul European. Dacă rezultatul se confirmă, Dacian Cioloș și-a încheiat aventura politică. Se întoarce la Bruxelles.AUR vinde iluzii optice. Se proclamă deja a doua forță politică a țării, conform votului de la europarlamentare. În realitate, nu este așa. Este a treia forță politică, la mare distanță de PSD și PNL după cum ne arată votul politic la Consiliile Județene. În realitate, AUR se plasează și el în tabăra marilor învinși. Cu doar 12% la votul politic pentru Consiliile Județene, AUR se plasează la egalitate cu Alianța Dreapta Unită.Integral pe pagina G4Media. Alegerile comasate în România, primele concluzii: un dig (DW)Comasarea alegerilor pare să fi fost un fel de dig în fața revărsării extremismului, o operațiune dedicată special curentului populist de pe scena politică românească: ”La cum arată rezultatele votului, în special scorul realizat de AUR la europarlamentare, nu pot să văd alte beneficii ale comasării alegerilor mai departe de încheierea cât mai rapidă a creșterii partidului antisistem”, este prima concluzie pe care o trage consultantul politic Mihnea Dumitru, după închiderea urnelor și difuzarea primelor rezultate. A fost o campanie dezamăgitoare, completează analistul politic, care observă că ”au fost printre cele mai plictisitoare alegeri”.O campanie ”dintre cele mai liniștite de care am avut parte” a observat și analistul politic Andrei Țăranu. ”Chiar în localitățile cu miză mare, cum a fost Timișoara, au lipsit violențele de limbaj, atacurile la persoană virulente, cu care am fost obișnuiți. Iar acolo unde miza nu a fost atât de mare – Cluj, oraș cu rezultat cvasi-sigur, campania practic a lipsit complet”, a apreciat Țăranu pentru DW. ”Această coaliție PSD-PNL i-a lipsit pe competitori de posibilitatea de atac foarte direct și clar”, adaugă Țăranu.În absența acestui câmp de rivalități, punctează consultantul Mihnea Dumitru, ”partidele au preferat deepfake-uri și comunicare negativă prin noile tehnologii AI. Cel mai mare câştig al primului rând de alegeri din acest an este că nu avem niciun derapaj politic. În aceste condiţii, putem mergem liniştiţi la Coldplay, la Campionatul European de Fotbal şi în vacanţă (Ziarul Financiar)Gabriela Firea, PSD, PNL, Sebastian Burduja se gândesc de ce l-au votat atât de mulţi bucureşteni pe Nicuşor Dan, în condiţiile în care resursele media şi financiare erau la ei. Dar vorba lui Cristian Popescu Piedone, alt pierzător în faţa lui Nicuşor Dan, dacă aşa au votat corporatiştii, atunci aşa să fie.Dar dincolo de rezultatul de la Bucureşti, la care s-a uitat toată lumea, rezultatul politic al alegerilor europarlamentare şi locale din 2024 arată cât de europeană este România, în condiţiile în care mulţi încearcă să-i convingă pe români că trebuie să fie naţionalişti, suveranişti, tradiţionalişti, populişti şi scandalagii.În condiţiile în care multe ţări din Europa Occidentală se îndreaptă către un extremism de dreapta – vedeţi rezultatele din Franţa, Germania, Austria etc. - , rezultatul din România constituie o performanţă politică.PSD şi PNL, o alianţă contra naturii care guvernează de patru ani, obţin împreună 52%-54% din voturile pentru europarlamentare, în timp ce partidele şi curentele noastre extremiste – AUR şi SOS – obţin 14%, respectiv 2%. AUR şi SOS au intrat în an cu un procent de peste 20% din opţiunile electoratului, dar votul de acum a fost altul. Ia naţională, steagurile, discursurile pompos naţionaliste nu au câştigat suficient teren.Faptul că românii pot să umble liber în Europa, să muncească fiecare unde vrea şi unde găseşte, să se ducă în vacanţă oriunde în lume, nu a dat prilejul adoptării unui curent naţionalist prost înţeles.Articoul semnat de jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF, este disponibil aici.

Cine sunt cei care dau primele rezultate de la alegeri. Ce greutate mai au exit-poll-urile de la ora 22:00 (Europa Liberă) - Cât de vulnerabilă e România în fața spionilor ruși. Expert în securitate: „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile” (Adevărul) Mergeţi la vot! În următorii cinci ani ani România îşi va desena infrastructura şi dezvoltarea pentru următoarele decenii. Nu-i lăsaţi pe alţii să decidă cine va face acest desen (Ziarul Financiar)Votul de duminică are o importanţă mai mare decât în trecut pentru că următorii patru-cinci ani vor fi decisivi pentru felul cum va arăta România deceniilor care vin, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Pe plan intern va fi un vârf al investiţiilor în infrastructura de transport, medicală şi de educaţie care va determina o accelerare a investiţiilor private şi a felului cum arată şi funcţionează oraşele şi comunele. Este o fereastră de oportunitate istorică, pentru că se suprapun banii din PNNR cu cei din fonduri europene structurale, deci 80 mld. euro.Iar pe plan extern suntem într-un moment de răscruce pentru că în următorii ani, în funcţie de evoluţia conflictului de la est, va fi o reaşezare strategică şi traseul viitor al României va fi definit de această reaşezare. Se vor face jocurile, cum se spune. Plus admiterea în OECD, preconizată pentru 2026, care va aşeza economia pe un alt nivel de complexitate.În acest moment sunt în licitaţie obiective de infrastructură de 20 mld. euro. Sunt finanţări necesare pentru autostrăzi sau renovări de spitale, dar se aruncă şi cu banii pe stadioane care deja stau goale sau piste de biciclete în comune unde ar fi mai bune parcuri industriale.Iar alegerile pentru Parlamentul European vor fi determinante în 2024 pentru alegerea care va trebui făcută - un nou val al integrării, prin fuziuni bancare, bursiere, industriale şi crearea unui val investiţional care să scoată UE din mediocritatea creşterii din ultimii ani sau va triumfa perspectiva pesimistă, individuală? Va fi un examen greu pentru Bruxelles. Oricum ar fi, decizia ne aparţine. Cine sunt cei care dau primele rezultate de la alegeri. Ce greutate mai au exit-poll-urile de la ora 22:00 (Europa Liberă)Pentru alegerile de duminică, 9 iunie, Biroul Electoral Central a acreditat trei institute care pot face sondaje de opinie la ieşirea de la urne la nivel naţional: Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde şi Sodiso Research SRL.Vor fi organizate trei exit-poll-uri la nivel național. Pe lângă acestea, vor fi făcute și sondaje locale, la Râmnicu Sărat, la Luduşul de Mureş și unul pe întreg județul Mureș.Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L. este unul dintre institutele acreditate de Biroul Electoral Central pentru a face sondaje la ieșirea de la urne (exit-poll).Compania, fondată în 1996, este deținută în proporție de 100% de jurnalistul Iosif Buble. Institutul a dat rezultatele la multe dintre scrutinele din ultimii 25 de ani.Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este cea de-a doua casă de sondare a opiniei publice care va face duminică un exit-poll. El aparține în proporție de 100% sociologului Marius Pieleanu.Cea de-a treia casă de sondare este necunoscută pe piața măsurătorilor intenției de vot.Sodiso Research SRL este deținută de Gheorghe Barna, C&P Studio, Asociația Analiștilor în Politici Publice și Kvantum Research.Asociația Analiștilor în Politici Publice este un ONG înființat pentru a explica maghiarilor cum să se comporte la recensământul populației în 2021. Toate firmele și asociațiile au sediul la aceeași adresă din Cluj Napoca.Europa Liberă reamintește că nu de puține ori, în ultimii ani, institutele de sondare a opiniei publice din România au greșit în previziunile lor privind rezultatele alegerilor, iar rezultatele măsurătorilor la urne au diferit cu câteva procente față de rezultatul oficial al alegerilor. De multe ori, în favoarea partidului care comandase cercetarea. Cât de vulnerabilă e România în fața spionilor ruși. Expert în securitate: „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile” (Adevărul)Scandalul uriaș din Republica Moldova, unde chiar fostul șef al Statului Major, Igor Gorgan, a fost deconspirat ca fiind spion rus ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea serviciilor occidentale de contraspionaj de a contracara acțiunile Moscovei. Într-un interviu pentru „Adevărul”, expertul în securitate Marius Ghincea explică acest caz, dar lansează un avertisment de luat în calcul pentru România.„Sunt sigur că există astfel de informatori și în România. De altfel, o persoană a fost reținută zilele trecute în România pentru spionaj în favoarea Rusiei”, amintește Ghincea.El spune că Federația Rusă și-a intensificat activițiile de spionaj în România și în alte state NATO, precum și în țări care interesează direct Moscova, așa cum este Republica Moldova.„Cu siguranță vorbim de o intensificare a activităților de spionaj atât ale Rusiei împotriva aliaților Ucrainei cât și a Occidentului împotriva Rusiei. De altfel, acțiunile de sabotaj ale Rusiei în Occident au devenit o preocupare crescută, dezbătută public”, adaugă el.Marius Ghincea a explicat și cum pot fi contracarați spionii ruși care operează în România: „Contracararea unor astfel de acțiuni se realizează prin intermediul contraspionajului și printr-un control atent la accesul la informații clasificate.”

Ce-au uitat candidații să spună în timpul campaniei electorale (SpotMedia) - Cea mai cunoscută lingvistă din România analizează discursul politicienilor. „E calea simplă a unor oameni care poate nu au avut suficientă educație” (HotNews.ro) - Alegeri 2024. Votul cu obstacole. Categoriile de persoane care nu sunt luate în considerare în campaniile electorale (Adevărul) Ce-au uitat candidații să spună în timpul campaniei electorale (SpotMedia)România se află în fața unui important examen politic, urmează alegerile locale, europarlamentare, prezidențiale și parlamentare. Niciunul dintre principalele partide, nici PSD, nici PNL, nu au și nu au propus societății un program de limitare a corupției.Cele două formațiuni, prin liderii lor, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, urmăresc să obțină voturile cetățenilor cu discursuri pline de generalități, promisiuni de măriri de salarii, de pensii, creștere economică, fără să atingă miezul problemei, faptul că o mare parte din fondurile publice sunt deturnate, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă. Vocea Opoziției, Alianța Dreapta Unită, se aude destul de puțin în societate, deși există lideri ai USR care încearcă să aducă în dezbaterea publică subiectul important și sensibil din societatea românească - flagelul corupției. Cea mai cunoscută lingvistă din România analizează discursul politicienilor. „E calea simplă a unor oameni care poate nu au avut suficientă educație” (HotNews.ro)„Emoțional, repetitiv, foarte simplu, cu formule elementare și propoziții scurte”. Aşa descrie lingvista Rodica Zafiu discursul celor care, în acest an, cer votul românilor în patru runde de alegeri. Profesoara de limba română vorbeşte, într-un interviu pentru cititorii HotNews.ro, despre transformarea discursului public şi despre ce spune despre noi limbajul pe care îl folosim.„Reapare un discurs așa, de mahala, naționalist, cu simplificări, cu acuzații, cu termeni catastrofali. E calea simplă, calea comodă a unor oameni care poate nu au avut suficiente modele și suficientă educație”.În interviu acordat HotNews.ro, Rodica Zafiu explică de ce au apărut clişeele lingvistice ale generaţiilor crescute în comunism şi cum sunt înţelese cele ale generaţiei Z, dar și cum s-a ajuns la fenomenul plagiatului.  Alegerile locale: un sfert din comunele care-și cheamă cetățenii la vot nu pot să existe nici financiar și nici legal. România nu e împărțită în administrații locale, ci în circumscripții electorale (CursDeGuvernare)Un număr de 714 comune, adică 25% din cele 2.862 astfel de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu au avut anul trecut venituri proprii nici cât să le acopere măcar plata salariilor, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro pe baza datelor oficiale privind execuția bugetelor locale.Numărul acestor UAT-uri complet dependente de transferurile de la bugetul centralizat a crescut în 2023, comparativ cu 2022, când 651 de astfel de primării erau depășite de cheltuielile cu angajații.Asta nu e totul: 450 de primării nu îndeplinesc nici măcar cerința legală de a avea peste 1500 de locuitori.Cu toate acestea, UAT-urile falimentare continuă să fie menținute, singura justificare a existenței lor fiind alegerile, când electoratul disciplinat al acestor localități este dirijat spre vot de către primarii în funcție, unii aflați în aceste poziții de cel puțin două decenii: rațiunea lor nu este de utilitate administrativă, ci de utilizare strict electorală. Practic, aceste administrații ar trebui plătite din fondurile partidelor care beneficiază electoral de ele, și nu din banii contribuabililor.CursDeGuvernare mai arată că bugetele primăriilor înregistrează deficite uriașe: la venituri de aproape 13 miliarde de lei, cheltuiele totale au fost de 29,8 miliarde, dintre care 7,83 miliarde au reprezentat doar cheltuielile cu salariile din aceste administrații. Alegeri 2024. Votul cu obstacole. Categoriile de persoane care nu sunt luate în considerare în campaniile electorale (Adevărul)Persoanele cu dizabilități se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește participarea alegătorilor la procesul electoral în Uniunea Europeană, arată un raport al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale. Sociologul Gelu Duminică a explicat pentru Adevărul de ce există mai multe categorii de persoane care nu sunt nici măcar luate în calcul de echipele de campanie ale politicienilor.Aproape 87 de milioane de persoane din UE au o formă de handicap, conform Comisiei Europene, iar în 2022, 27% din populația UE cu vârsta de peste 16 ani a raportat limitări ale activităților lor obișnuite din cauza unor probleme de sănătate, conform Eurostat. În România, sunt 923,578 de persoane cu dizabilități, cu cel mai mare număr înregistrat în București (78,527).  Acestea se confruntă cu lipsa accesibilității și a facilităților adecvate, chiar și la cele mai importante instituții.   

Atac cu documente false la adresa lui Nicușor Dan. Ce impact are și ce spune despre campanie? (SpotMedia) -  Alegerile europarlamentare sunt despre problemele naționale: ce speră, de fapt, cetățenii fiecărui stat UE de la scrutinul de duminică (CursDeGuvernare) - Limitele bazinului electoral al suveraniștilor și populiștilor în România. Cum a evoluat situația în ultimele decenii (Libertatea) Atac cu documente false la adresa lui Nicușor Dan. Ce impact are și ce spune despre campanie? (SpotMedia)Un raport al Securității, despre care cercetători CNSAS au afirmat că e fals, a ajuns în atenția opiniei publice, împins de persoane care gravitează pe orbita PSD. Deși a provocat reacția primarului în funcție, care a negat acuzațiile de legături cu poliția politică din perioada comunistă, dar și o intensă dezbatere pe rețelele sociale, e puțin probabil ca episodul să producă o schimbare de lider în cursa electorală de la București, apreciază jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.Până la alegerile de duminică nu poate fi făcută o expertiză științifică a documentului.Sursa acestuia e PSD, el fiind distribuit pe site-urile Realitatea Plus și Solidnews.ro, al lui Cozmin Gușă, unul dintre cei mai importanți susținători ai politicii Rusiei din România.Nicușor Dan conduce în toate sondajele de opinie.Publicarea unui astfel de document în care actualul edil e acuzat de legături cu Securitatea sugerează o anume urgență în zona de campanie a partidului condus de Marcel Ciolacu. O astfel de strategie e riscantă, putând provoca furie printre alegători, polarizare, care ar putea avea consecințe și după alegerile de duminică.În contextul în care PSD mai are două campanii, cea pentru prezidențiale și cea pentru parlamentare, ștampila de falsificator de documente ale Securității poate fi o povară.Episodul cu acest document amintește de cel pus la cale în 2009 tot de oameni aflați sub umbrela PSD, echipa de campanie a lui Mircea Geoană și alianța mogulilor de la acea vreme - Patriciu, Vântu, Voiculescu, care au realizat „clipul fals - Băsescu lovește un copil”. Opinie: De ce se teme PSD de Nicușor Dan? (DW)Dezinformarea încercată împotriva lui Nicușor Dan seamănă cu episoadele mineriadelor și manipulările anilor 1990. Instrumentele sunt, însă, mai sofisticate și cu o capacitate de răspândire infinit mai mare, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Dacă într-adevăr PSD a fabricat acest document, înseamnă că primarul în funcție al capitalei nu mai poate fi depășit într-o competiție cinstită, iar social-democrații sunt dispuși să facă o campanie murdară. La fel ca înaintașii lor care îl acuzau pe Corneliu Coposu că nu a mâncat salam cu soia și nu e demn de nicio funcție publică, deși el făcuse 17 ani de închisoare politică, social-democrații de azi par să folosească tertipuri asemănătoare. Fiindcă majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan disprețuiesc tot ce ar putea avea legătură cu Securitatea, această manipulare i-ar face pe oameni să se îndoiască de opțiunea lor, să-i determine să stea acasă și să nu mai meargă la vot. Să voteze doar cei care mizează pe cele două partide care tind să devină partidul-stat, partide care se tem de o viitoare candidatură la președinție din partea lui Nicușor Dan. Analiză / Alegerile europarlamentare sunt despre problemele naționale: ce speră, de fapt, cetățenii fiecărui stat UE de la scrutinul de duminică (CursDeGuvernare)O multitudine de studii arată că majoritatea cetățenilor blocului comunitar nici nu înțeleg și nici nu le pasă de votul Parlamentului European. Din acest motiv, ei tind să voteze pe baza preocupărilor interne în loc să decidă în funcție de politicile de la Bruxelles.În țări precum Franța, Germania și Spania, alegerile sunt de fapt referendumuri de facto asupra partidului aflat la putere.În România, de exemplu, alegerile locale au loc în aceeași zi cu votul UE, ceea ce a făcut ca problemele legate de Bruxelles să cadă cadă în plan secund. Campania electorală a bătut monedă pe subiecte locale, precum criza locuințelor și ineficiența primarilor în funcție.Cele mai mari două partide ale țării – PSD și PNL, teoretic incompatibile ideologic – guvernează în prezent împreună într-o mare coaliție și prezintă candidaturi comune pentru alegerile locale și europene. Demersul a fost ”vândut electoral” cu argumente de ”stabilitate” pe fondul războiului declanșat de Rusia în apropierea graniței, și de blocare a extremiștilor din AUR.Dar planul pare să nu funcționeze optim pentru aceste partide, cu electoratul fiecăruia reticent în a-l vota pe celălalt. De această situație par să beneficieze celălalte partide de centru-dreapta.Integral pe pagina CursDeGuvernare. Limitele bazinului electoral al suveraniștilor și populiștilor în România. Cum a evoluat situația în ultimele decenii | ANALIZĂ (Libertatea)Statisticile electorale arată că sperietoarea reprezentată de ascensiunea formațiunilor populiste și suveraniste, vânturată la nivel european, dar și în România, este în mare măsură nejustificată.Trecutul recent indică faptul că numărul votanților care înclină să susțină efectiv partide cu astfel de valori și acțiuni nu a atins nici măcar borna de 500.000 în România la europarlamentare.  La alegerile din 9 iunie 2024, pe lista pentru Parlamentul European sunt mai multe partide cu mesaje care înclină spre promisiuni populiste, naționalism și retorică anti-Occident, în general, și anti-UE, în special. Cele mai cunoscute forțe anti-Bruxelles de pe buletinul de vot românesc sunt Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul S.O.S, condus de Diana Șoșoacă. Însă nu sunt singurele din zona extremistă. Mai pot fi găsite în oferta electorală și alcătuiri politice precum România Socialistă, Partidul România Mare sau Partidul Patrioților.Cu toate că oferta este variată, bazinul electoral vizat este redus. Dovadă stau cifrele, atât de la cele patru rânduri de europarlamentare (primul test fiind în 2007), dar și de la alegerile parlamentare din cei peste 30 de ani de democrație.Analiza pe larg în Libertatea.

Erorile din dezvăluirea despre colaborarea cu Securitatea a lui Nicușor Dan (PressHub) - PSD și PNL - în topul european al reclamelor politice online. Cel mai promovat român: Marcel Ciolacu (SpotMedia) - Votul obligatoriu: o potențială soluție pentru absenteism? (PressOne) ANALIZĂ Miza alegerilor locale: ce bugete gestionează primarii marilor orașe / România își alege primarii, în data de 9 iunie (Economedia)Primăria Capitalei, cu tot cu subordonate, are un buget estimat de 10,6 miliarde lei în acest an, strict bugetul local fiind de 7,8 miliarde lei, cu tot cu fondurile europene.Capitala României este principalul pol de dezvoltare al țării, iar locuitorii au cele mai mari venituri medii din țară. Orașul are însă și numeroase probleme: o dezvoltare imobiliară haotică, pusă pe pauză după suspendarea planului urbanistic, rețeaua de termoficare învechită, traficul infernal, poluarea și lipsa spațiilor verzi, printre multe altele.Pentru PMB s-au înscris 9 candidați, iar pentru cele 6 primării de sector – 46 de candidați.Considerat Sillicon Valley de România datorită companiilor IT din zonă, oraşul Cluj-Napoca, ce adună 320 de mii de locuitori, are un buget de 3,6 miliarde de lei.Orașul are însă prețuri extrem mari (capcana propriului succes cu industria IT), nu are încă o centură metropolitană, are un trafic extrem de aglomerat, dezvoltarea urbanistică este haotică datorită spațiului limitat, iar lucrările la linia de metrou n-au început nici după un an de la semnarea contractului. Edilul Emil Boc are 3 contracandidați. Timișoara, un oraș cu mai mult de 300.000 de locuitori, are în acest an un buget estimat de 2,5 miliarde lei. Cu o ieșire ușoară la Vest, orașul reunește numeroase companii multinaționale din industria auto. Însă se confruntă cu probleme precum termoficarea, clanurile și timpi de așteptare ridicați ai mijloacelor de transport. 3 candidați. Dominic Fritz speră să câștige un nou mandat în lupta cu reprezentatntul PSD-PNL și AUR.Viitorul primar al Iașiului va avea pe mână un buget anual de 2,4 miliarde de lei. Orașul cu peste 316 mii de locuitori este un centru universitar important, care a dat unii dintre cei mai mari antreprenori ai țării, iar acum începe să se dezvolte din ce în ce mai mult în zona de IT. Însă orașul este abia un pol de dezvoltare incipient într-o regiune sărăcită și depopulată a României și îi lipsește conectivitatea cu restul țării, motiv pentru care și investițiile străine (cu câteva excepții) lipsesc. Râvnesc la fotoliul de primar 4 candidați. Craiova este un oraș cu 233 de mii de locuitori, are un buget de 1,76 miliarde de lei. Olguța Vasilescu are contracandidați de la PNL, Alianța Dreapta Unită și AUR.Integral pe pagina Economedia. Erorile din dezvăluirea despre colaborarea cu Securitatea a lui Nicușor Dan. Documentul este scris fără diacritice (PressHub)Erorile din dezvăluirea despre colaborarea cu Securitatea a lui Nicușor Dan sunt numeroase.Primul aspect care poate fi remarcat și de un nespecialist la raportul de trei pagini atribuit Securității, prin care, în 1988, un ofițer menționa că „au început demersurile de recrutare înainte de deplasarea în Rep. Cuba” a lui Nicușor Dan, pe atunci elev minor, este faptul că nu este scris cu diacritice.Faptul este relevant pentru că în 1988 astfel de documente erau redactate la mașina de scris, care în mod evident conținea ș, ț, sau î. Nu exista nici o rațiune, în acea perioadă, ca un act să fie scrie cu s în loc de ș, cu t în loc de ț și tot așa.Scrierea fără diacriticele specifice limbii române a apărut o dată cu computerele, care în primii ani nu aveau și tastaturi în română. Obiceiul s-a păstrat până în prezent, chiar dacă acum toate laptoruile sau desktopurile sunt adaptate pentru România.Actul nu este datat, contrar regulilor vremii.În plus, serviciul menționat ca fiind emitentul raportului nu a existat în realitate. Dar mai sunt și alte semne de întrebare despre care puteți citi pe pagina PressHub. PSD și PNL - în topul european al reclamelor politice online. Cel mai promovat român: Marcel Ciolacu (SpotMedia)Principalele partide din România au investit în campanii publicitare online mai mult decât întregile lor familii politice europene. PSD și PNL se află pe locurile 4, respectiv 5, în topul celor mai mari finanțatori europeni de campanii publicitare derulate online. La mică distanță, USR se află pe locul 7 la nivel european.Politico a consultat datele publice ale Google și Meta și datele ONG-ului WhoTargetsMe pentru a obține o imagine a ceea ce se întâmplă în mediul online european înainte de alegerile din 6-9 iunie pentru Parlamentul European.Cel mai bun candidat individual care cheltuiește pe platformele Meta a fost actualul premier al României, Marcel Ciolacu, deși abia a menționat votul Parlamentului European din 6-9 iunie în mesajele sale plătite.În schimb, politicianul social-democrat a susținut eforturile de reindustrializare a țării, precum și încercările de a-i stimula creșterea economic, scrie SpotMedia.La nivel european, cea mai mare sumă investită în publicitate online este de 230.000 de euro, bani plătiți de formațiunea maghiară Fidesz. Votul obligatoriu: o potențială soluție pentru absenteism? (PressOne)În condițiile în care alegeri importante precum cele parlamentare atrag tot mai puțin votanți, institutele de sondare din România au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ar trebui ca votul să devină obligatoriu.Este o propunere care s-a mai făcut în România, inclusiv în Parlament, în speranța că obligativitatea votului îi va încuraja pe mai mulți oameni să meargă la urne.„Indiferent ce faci, fie că votezi, fie că nu votezi, politica te afectează”, susține pentru PressOne, sociologul Dani Sandu.Belgia a făcut votul obligatoriu încă din prima jumătate a secolului trecut. De atunci, conform datelor centralizate de Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală, rata participării se învârte în jurul valorii de 90%.În Luxemburg prezența la parlamentare și europarlamentare nu a coborât niciodată sub 80%. Votul este și acolo o obligație civică, nu doar un drept. 

Bogat la Bruxelles. Milionari care ne cer votul pentru Parlamentul European (PressOne) - Pentru cei care se întreabă ce ne-a adus intrarea în UE să ne uităm la cifre şi la banii care au intrat în România, nu la retorică (Ziarul Financiar) - Lupta guvernului cu mărul care cade de sus în jos. Fantomele comunismului (SpotMedia) - Armata Română pierde sute de militari lunar. Cum pot fi opriți soldații să părăsească sistemul (Adevărul) Alegeri locale 2024 | Unde se dau cele mai crâncene bătălii electorale din România ANALIZĂ (Libertatea)Proiecțiile experților indică faptul că cele mai multe confruntări cu rezultat incert pentru șefiile de consiliu județean sau primării de municipii vor fi în zona Moldovei. În majoritatea județelor din regiune există cel puțin o competiție unde partidele au interese mari să obțină poziții importante, cu influență politică și administrativă.Libertatea analizează situația din județele Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea, Giurgiu, Constanța, Brașov, Bistrița Năsăud, satu Mare, Maramureș, Timiș. Bogat la Bruxelles. Milionari care ne cer votul pentru Parlamentul European (PressOne)Zece candidați la alegerile pentru parlamentul european au în conturi peste 9.5 milioane de euro. O analiză realizată de Context.ro, Info-Sud-Est și Pressone a scos la iveală cine sunt candidații care au cel puțin un milion de lei (200.000 euro) în conturi. Dacă ajung la Bruxelles, aceștia au șanse bune să-și multiplice averile, având în vedere că un europarlamentar câștigă anual peste 90.000 de euro.Doi candidați de la partidul extremist AUR au cei mai mulți bani în conturi.Un fost șef de partid acuzat de afaceri necurate cu fonduri europene are jumătate de milion de euro în conturi.PSD și PNL sunt în top cu milionari din zona Ardealului.Cine sunt ei vedeți pe pagina PressOne. Pentru cei care se întreabă ce ne-a adus intrarea în UE, că tot trebuie să mergem weekendul viitor la vot, să ne uităm la cifre şi la banii care au intrat în România, nu la retorică (Ziarul Financiar)Directorul editorial ZF, Cristian Hostiuc, remarcă faptul că de la niciun partid nu am aflat ce a însemnat pentru România din punct de vedere economic intrarea în Uniunea Europeană în 2007, ce impact a avut acest lucru în privinţa investiţiilor, ce impact a avut asupra economiei şi ce impact a avut asupra creşterii salariilor şi a nivelului de trai.Când am intrat în Uniunea Europeană, PIB-ul României, adică valoarea adăugată pe care companiile private, companiile de stat şi administraţia publică o aduc într-o economie într-un an era de 342 de miliarde de lei, adică 97 de miliarde de euro.În 2023 PIB-ul a fost de 1.605 miliarde de lei, adică 323 de miliarde de euro, adică a crescut de peste cinci ori în lei şi de peste trei ori în euro.Înainte să se ridice împotriva Uniunii Europene, a fondurilor europene, a investiţiilor străine, partidele, liderii partidelor, primarii, consilierii locali, şefii de CJ, adică autorităţile locale, ar trebui să rezolve mai întâi problema cerşetorilor, aurolacilor şi drogaţilor, care cuceresc pas cu pas, vorba lui Iohannis, cartierele şi oraşele. Lupta guvernului cu mărul care cade de sus în jos. Fantomele comunismului (SpotMedia)Pe măsură ce guvernul cedează presiunii electorale a acestui an, nota de plată postelectorală crește și transformă 2025 într-o încercare comparabilă, după unii analiști, cu 2010, un alt an care a impus corecții severe după dezmățul din 2008 și 2009.Ca să marcheze electoral, guvernul introduce distorsiuni în economie, toate stimulând aversiunea față de profit, în mod real motivația dezvoltării.Mai întâi a fost agitarea fantomei speculantului care ar crește prețurile nejustificat și ar stabili un adaos nejustificat de mare. A urmat plafonarea prețului unor produse de bază, care nu a avut cine știe ce rezultate benefice, indiferent de mesajele triumfaliste de la Palatul Victoria.Convenită inițial pe termen scurt, ea s-a cronicizat și retailerii au luat măsuri în consecință. Au scăzut prețul laptelui și făinii, l-au crescut la detergenți.Acum vor să lovească populist cu o măsură și mai extinsă: plafonarea la 20% a adaosului comercial la toate alimentele românești. Deși ministrul Agriculturii ne anunță că decizia e deja practic luată și textul ordonanței aproape finalizat, procesatorii și retailerii vor fi chemați la consultări abia pe 11, respectiv 12 iunie. Greu de înțeles de ce îi mai cheamă.Ceea ce oamenii ar trebui să înțeleagă, oricât de tentante li s-ar părea măsurile de plafonare și oricât de mult li s-ar fi cântat refrenul prețului nejustificat, că într-o economie liberă, prețul este la întâlnirea dintre cerere și ofertă. Orice intervenție generează distorsiuni pe care tot cetățeanul le decontează până la urmă cu asupra de măsură.Iar inflația este generată întotdeauna de guvern, care are numai de câștigat din ea, notează jurnalista SpotMedia. Armata Română pierde sute de militari lunar. Cum pot fi opriți soldații să părăsească sistemul (Adevărul)Ministerul Apărării Naţionale avea ocupate, în luna martie, 74.097 de posturi cu 1.061 mai puține față de luna trecută. Asta în condițiile în care România ar avea nevoie de o armată de circa 120.000 de oameni. „Tendința este, în continuare, ca personalul să iasă din sistem”, atrag atenția experții militari. Doar în 2023, circa 6.000 de oameni au părăsit Ministerul Apărării.Aflat într-un deficit de personal de peste 25.000 de oameni, dar și în contextul complicat al războiului din Ucraina, Ministerul Apărării Naționale (MApN) s-a decis cu ceva timp în urmă să organizeze concurs de recrutare pentru peste 5.000 de posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti, dar succesul s-a lăsat așteptat.Un expert militar spune cum MApN îi poate atrage pe recruți. „Este foarte simplu, trebuie să reproducem standardul NATO. Asta însemnă în primul rând salarii mai mari. Și mai mari nu cu o creștere de fațadă ci cu una masivă. În plus, oamenilor trebuie să li se explice că în majoritatea cazurilor calificarea din armată poate fi folosită în viața civilă, ulterior. Un tanchist se poate face excavatorist, de exemplu, dar există variante și în transmisiuni sau IT. Dar numai”, subliniază analistul militar Aurel Cazacu pentru Adevărul.

Opinie: Merge Klaus Iohannis până la capăt în cursa NATO? (DW) - INTERVIU | Cu ce imagine rămâne Klaus Iohannis, după două mandate de președinte. Claudiu Tufiș, expert în evaluarea democrației: „Mai degrabă marionetă decât lup singuratic” (Libertatea) - Cu ce vrea România vrea să intre în clubul celor mai industrializate ţări ale lumii, OECD, cu Romaero şi Damen Mangalia spre drumul falimentului? (Ziarul Financiar) Ultraj, corupție și mușcături. Lista eurocandidaților cu probleme penale și scandaluri publice (PressOne)Opt candidați la Parlamentul European au la activ scandaluri care le pun integritatea la îndoială sau au fost investigați și judecați în dosare penale de corupție. Un candidat are o condamnare pentru ultraj, altul are un dosar penal de corupție activ. Context.ro, Info-Sud-Est și PressOne au analizat declarațiile de avere a 60 de candidați la alegerile de anul acesta. S-au uitat la averile lor, la conflictele de interese și dosarele penale, dar și la declarațiile unora dintre ei, prin care au răspândit ură sau conspirații. România are alocate 33 locuri în Parlamentul European, astfel că politicienii analizați au cele mai bune șanse să prindă un loc în noua legislatură.  Opinie: Merge Klaus Iohannis până la capăt în cursa NATO? (DW)România i se opune lui Mark Rutte la șefia NATO și ca o formă de răzbunare pentru felul în care premierul olandez s-a opus mai bine de un deceniu aderării țării la Spațiul Schengen, apreciază jurnalista Sabina Fati.Spre deosebire de liderii de la Budapesta, care îi reamintesc frecvent lui Rutte de ce nu va primi votul Ungariei, președintele Klaus Iohannis nu vorbește încă despre trecut sau despre calea prin care se poate ajunge la o înțelegere între trecut și viitor.Ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith crede că până la summitul liderilor Alianței din 9-11 iulie va exista un consens pentru viitorul secretar general NATO. Totuși, dacă Ungaria și România își păstrează pozițiile, Rutte va trebui să se retragă, deși are în spate majoritatea. Bucureștiul mizează încă pe nemulțumirea esticilor în privința lui Rutte și pe discuțiile care vor revela din nou această neîncredere în premierul olandez. În același timp, există posibilitatea ca România să accepte o funcție mare la nivelul UE în schimbul retragerii lui Iohannis din cursă, ceea ce nu e suficient, fiindcă e nevoie și ca Ungaria să fie convinsă și să primească ceva în schimb. Iar în calcule mai e și Slovacia în acest bloc al opozanților.Această competiție din interiorul NATO scoate din nou în evidență falia Est-Vest. Jocul lui Klaus Iohannis pune în valoare România, care se revoltă pentru prima dată în câmpul atlantist. Dar e în folosul Bucureștiului această revoltă? E bine pentru România să se asocieze cu Ungaria pentru această miză? Folosește Rusiei această discordie din NATO? Viktor Orban, aliatul lui Vladimir Putin face gratuit dansul cu Iohannis? Oare președintele român are răspunsuri la aceste întrebări?, mai întreabă jurnalista DW. INTERVIU | Cu ce imagine rămâne Klaus Iohannis, după două mandate de președinte. Claudiu Tufiș, expert în evaluarea democrației: „Mai degrabă marionetă decât lup singuratic” (Libertatea)Al doilea și ultimul mandat de președinte al României al lui Klaus Iohannis se apropie de sfârșit. Pentru a înțelege cât de democratic a fost cel mai puternic actor politic din ultimii aproape zece ani, Libertatea l-a invitat la un interviu pe conf. univ. dr. Claudiu Tufiș la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Profesorul Tufiș a primit doctoratul în științe politice la Pennsylvania State University, iar principalele sale arii de interes academic includ cultura politică, studii electorale, societatea civilă și mișcările sociale. Tufiș consideră că opacitatea lui Iohannis față de propria activitate, militarizarea instituțiilor statului, relația controversată a președinției cu serviciile secrete reprezintă punctele slabe. Într-o analiză a tuturor președinților români de după 1990, expertul intervievat n-ar pune mandatele lui Iohannis în topul primelor patru, iar acest lucru înseamnă că inclusiv un mandat al lui Iliescu a fost mai bun decât ale lui.  Cu ce vrea România vrea să intre în clubul celor mai industrializate ţări ale lumii, OECD, cu Romaero şi Damen Mangalia spre drumul falimentului? (Ziarul Financiar)Cererea de insolvenţă pentru şantierul naval Damen Mangalia, care în cei mai buni ai săi, 2015-2016, ajunsese la afaceri de 400 mil. euro şi 2.500 de angajaţi, trimite o undă de şoc pentru întreaga industrie românească. Nu era suficientă intrarea în insolvenţă a Romaero, un jucător fanion la timpul său în industria aeronautică, cu afaceri de 15 mil. euro şi 600 de angajaţi. Ce se întâmplă într-o economie unde cad pe rând constructori de nave şi de avioane? Aparent, PIB-ul este la cel mai înalt nivel din istorie, PIB per capita în Bucureşti şi marile centre precum Iaşi, Cluj sau Timişoara bate PIB-ul mediu al UE. Dar pot câteva mall-uri şi clădiri de birouri să construiască o economie?Redactorul șef ZF Sorin Pâslaru reamintește că reprezentanţii guvernului tocmai au fost în Coreea de Sud, în Emiratele Arabe şi în Turcia. Situaţia de la Mangalia nu este nouă. Au discutat cu vreun investitor? Au vreo soluţie? Sau gândul lor este numai la salariile bugetarilor?

Reportaj din Voluntari. Angajatele din creșe, grădinițe și instituții publice fac „voluntariat în weekend”, la împărțit pliante pentru primarul Pandele (PressOne) - Obscenitatea publică a pensiilor speciale (G4Media) - DEZVĂLUIRI. Wang Yan, cetățeanul chinez audiat la DNA în dosarul Coldea, apare într-un caz de trafic de minore în care 10 polițiști, ofițeri SRI și inspectori ANAF au protejat mafia chineză din București, dar au fost scăpați de procurori (HotNews.ro) - Halep oferă României o lecție amară: cum a plătit pentru că a făcut din țânțar armăsar (Adevărul) Profesorul universitar Cristian Vasile, specializat în analiză comportamentală: „Studii recente demonstrează că alegătorii preferă politicienii care le seamănă fizic” (Libertatea)Alegătorii sunt supuși unor manipulări subtile în timpul campaniilor electorale, dificil de detectat fără conștientizarea operațiunilor desfășurate în culise. De la discursuri bine ticluite de specialiști până la afișele prelucrate până la „desfigurarea” estetică a candidatului, toate reprezintă tactici gândite să smulgă votul „clientului”, în cazul de față, cetățeanul care ajunge să pună ștampila pentru desemnarea viitorilor reprezentanți în structurile de putere. Analizele de specialitate arată că electorul ajunge, de multe ori, să aleagă un personaj construit, ireal, dar care răspunde nevoilor lui imediate. Stratagemele de marketing electoral agresiv pot fi combătute în bună măsură, spun experții, studiind portretele candidaților, poziția corpului sau gesturile lor, urmărind anumite repere.Profesorul universitar Cristian Vasile, expert în psihologie, doctor în medicină, cu studii postdoctorale în psihiatrie medico-legală, provoacă, într-un mesaj postat pe Facebook, psihologii și specialiștii în analiză comportamentală – care nu sunt implicați politic – să discute cu oamenii din jurul lor și să-i ajute pe alegători să discearnă între imaginea construită electoral și candidatul real.Exemplificând cu rezultate ale unor studii recente, profesorul Cristian Vasile afirmă că „alegătorii preferă politicienii care le seamănă fizic”, care au elemente ale „desenului” feței corelate cu anumite caracteristici ale personalității.Citiți interviul în Libertatea. Reportaj din Voluntari. Angajatele din creșe, grădinițe și instituții publice fac „voluntariat în weekend”, la împărțit pliante pentru primarul Pandele (PressOne)În Voluntari se face campanie electorală cu angajații și angajatele instituțiilor aflate în subordinea Primăriei și Consiliului Local, susțin surse din sistem la PressOne. Totul se întâmplă în weekend-uri, în afara programului de muncă, când oamenii sunt scoși la împărțit pliante cu actualul primar Florentin Pandele. Dacă unii spun că participă la acțiuni din proprie inițiativă, alții ar face-o sub presiune, de teama hărțuirii la locul de muncă.Reporterii PressOne au mers la Voluntari și au văzut cum zeci de femei din sistemul public au fost mobilizate la acțiunea electorală. Obscenitatea publică a pensiilor speciale (G4Media)Pensiile speciale, pensionarea la vârsta maturității profesionale și conduita unor foști șefi de instituții militare după pensionare sunt subiecte de maxim interes public după spectacolul ultimelor zile. Pensionarea la doar 48 de ani a adjunctului SRI Cristian Bizadea, dar și dosarul foștilor șefi SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă ridică semne de întrebare legitime față de politicile statului. Același stat cocoșat de un deficit bugetar în creștere și de o datorie publică ce a sărit de 50% din PIB.Să ieși la pensie la doar 48 de ani și să încasezi lunar zeci de mii de lei ca fost magistrat sau militar e de-a dreptul obscen într-o țară aflată încă la coada clasamentelor UE în ce privește bunăstarea. În primul rând e o pierdere majoră pentru statul care a investit în educația și pregătirea acestor profesioniști, plecați exact când au ajuns la experiența deplină.În al doilea rând, e o discriminare fățișă a restului angajaților din privat sau bugetarilor care se pensionează la 62 de ani (femeile) sau 65 de ani (bărbații). Angajații ne-speciali se uită cu frustrare maximă la rezerviștii ori foștii magistrați care beneficiază de tratament preferențial doar pentru că tagma lor a avut parte de un spate politic mai puternic, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. DEZVĂLUIRI. Wang Yan, cetățeanul chinez audiat la DNA în dosarul Coldea, apare într-un caz de trafic de minore în care 10 polițiști, ofițeri SRI și inspectori ANAF au protejat mafia chineză din București, dar au fost scăpați de procurori (HotNews.ro)Fete din familii nevoiașe erau aduse la București, închise în apartamente cu gratii și silite să întrețină relații sexuale cu bărbați influenți. Printre beneficiarii exploatării fetelor se numărau ofițeri români care protejau rețeaua de chinezi, special concepută ca să facă bani din traficarea oamenilor din China în Uniunea Europeană. Justiția română a investigat rețeaua, dar nici Wang Yan și nici protectorii români indicați de fete în fața procurorilor DIICOT n-au ajuns în instanță.Cazul s-a numit „Dosarul Shanghai” și a fost retrezit la viață odată cu publicarea sa de către jurnaliștii de investigații. În stenogramele rețelei de trafic, descoperite de ziariști în arhiva tribunalului, a apărut și numele Alexandru Ioan. Alexandru Ioan este numele de cetățean român al chinezului Wang Yan, unul dintre creierele cazului Shanghai, conform stenogramelor descoperite de reporterii de investigații.Wang Yan a fost considerat de către SRI „pericol pentru siguranța națională” și în 2013 i s-a retras cetățenia română. El a revenit în 2014 în România cu drept de ședere pe 5 ani. Și, în 2018, jurnaliștii au descoperit că Wang Yan avea exclusivitatea unei afaceri, reprezentând un grup de firme din China în relația contractuală cu firma românească de stat Cuprumin. Cupru Min are 60% din rezervele de cupru ale țării și scoate 100% din producția curentă, pentru că nu mai există o altă mină de cupru funcțională.Același Wang Yan, protejat și el de statul român și de Ambasada Chinei, a fost audiat marți la DNA. Omul de afaceri Hideg susține că Wang Yan e cel care i-a făcut legătura cu Florian Coldea.Pe larg, pe HotNews.ro. Halep oferă României o lecție amară: cum a plătit pentru că a făcut din țânțar armăsar (Adevărul)Când era pe val în lumea tenisului și cu șanse mari de a-și trece în palmares o performanță istorică, Simona a dat cu piciorul, cu o nonșalanță incredibilă, la o oportunitate cu care, foarte probabil, nu se va mai întâlni niciodată.Halep, foarte probabil, își va încheia cariera cu o singură prezență la Jocurile Olimpice. Cea din 2012, la Londra, cu mult înainte ca Simona să fie un nume important în tenisul mondial. A fost eliminată atunci în primul tur.Patru ani mai târziu, o mare vedetă deja în tenisul feminin, Halep a făcut greșeala de a da cu piciorul la șansa participării la Jocurile Olimpice de la Rio. Pentru că a făcut din țânțar armăsar, invocând că se teme de virusul Zika. Care era transmis prin ciupitura țânțarilor.în 2021, Simona s-a accidentat grav, înaintea Jocurilor Olimpice și chiar n-a putut merge la Tokyo, deși își dorea acest lucru. Iar acum, înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris, povestea se repetă. Integral în Adevărul.

Premieră în alegerile din România: STS a promis că va ieși "să dăm explicații cetățenilor" în cazul contestărilor electorale. "Sistemul tehnic e sigur" (HotNews.ro) - Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile” (Adevărul) - Maia Sandu: „Și țările mici pot da scriitori mari care să îmbogățească literatura lumii” (Observator Cultural) Anul electoral 2024: cea mai mare creștere anuală a salariului minim din ultimii 20 de ani. Cât câștigă statul & cine pierde? (Europa Liberă)Dacă ești unul dintre cei 1,5 milioane de români care câștigă salariul minim brut pe țară – în prezent de 3.300 de lei – află că de la 1 iulie 2024 ai putea contribui în plus la bugetul de stat, în diferite forme, cu aproape 200 de lei pe lună.Statul român, care prin instituțiile sale centrale și locale este cel mai important angajator al țării, va încasa astfel la buget în jur de 300 de milioane de lei în fiecare lună doar din această majorare.Premierul Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna aceasta că salariul minim brut pe economie va crește de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.Radu Burnete, președintele Confederației Patronale Concordia – care reprezintă peste 2.000 de companii din România – critică decizia Guvernului, despre care spune că a fost luată „din pix”.„Sunt industrii care, sigur, îl vor crește, dar îl vor da mai departe în prețuri – ați văzut deja declarații din partea industriei de HoReCa ș.a.m.d.Altele vor găsi diverse alte metode de a internaliza [măsura], având în vedere că aceasta vine la jumătatea anului [...] La mijlocul anului, bugetele sunt făcute, deci ce poți să faci, să dai mai departe în preț, să renunți la unele investiții sau la anumite cheltuieli pe care le aveai planificate”.Burnete spune că cele mai afectate vor fi firmele care nu au profituri foarte mari, care de abia trăiesc de la o lună la alta și care ar putea fi nevoite să disponibilizeze angajați deoarece nu vor putea suporta creșterea lefurilor.Integral pe pagina Europei Libere. Pe 9 iunie, vot până la 22:00. Sunt 207.389 de candidați la locale și europarlamentare. Cel mai tânăr - 23 de ani, cel mai vârstnic - 100 (Europa Liberă)Nu mai puțin de 207.389 de români candidează la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie. Adică un român din fiecare sută de majori e candidat. Cele peste 18 milioane de alegători vor primi cinci buletine de vot și își vor putea exprima opțiunea până la ora 22:00. În condiții speciale, chiar și până la miezul nopții.În premieră, sunt cinci voturi într-o singură zi: pentru Parlamentul European, primar, consiliu local, președinte al Consiliului Județean și Consiliu Județean.Cei mai tineri candidați au puţin peste 23 de ani, vârsta minimă legală admisă. S-au înregistrat în toate județele, cei mai mulți – 107, fiind în Iași.Cel mai vârstnic candidat are 100 de ani și este din Vaslui. Premieră în alegerile din România: STS a promis că va ieși "să dăm explicații cetățenilor" în cazul contestărilor electorale. "Sistemul tehnic e sigur" (HotNews.ro)​Peste 1.500 de angajați ai Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) sunt angrenați în organizarea tehnică a alegerilor europarlamentare și locale din 9 iunie au spus trei înalți ofițeri ai serviciului marți seara, la o întâlnire cu presa, unde au demonstrat cum funcționează softul și au insistat pe ideea faptului că, tehnic, alegerile vor fi „sigure și corecte”.În România au existat, de-a lungul timpului, două contestări importante ale rezultatului alegerilor, dar care n-au schimbat nici rezultatul și nici percepția majoritară asupra corectitudinii alegerilor. Prima contestare a fost cea făcută, repetat, de către Corneliu Vadim Tudor. A doua, în 2009, i-a aparținut lui Mircea Geoană și s-a stins după decizia Curții Constituționale, reamintește HotNews.ro. Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile” (Adevărul)România are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată în UE, dar și cele mai multe femei și minori traficați pentru exploatare sexuală. Cel puțin așa reiese din „Strategia Națională împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028", ce a fost adoptată recent de Guvern. Pentru combaterea fenomenului, documentul propune multe măsuri guvernamentale precum crearea unui Comitet Interministerial de coordonare strategică sau implementarea unui sistem național eficient împotriva traficului de persoane până în 2028. Nimic nou.„Sunt copy-paste cu strategiile de anul trecut. Sunt bine realizate, sunt în regulă, dar la modul de aplicare stăm prost. Și din păcate reacționăm doar la impulsuri. România este în topurile negative în continuare, de câțiva ani buni, de cel puțin 15 ani. Și culmea că exact acele persoane care au fost în urmă cu 15 ani în diferite poziții sunt tot cele care au realizat și strategia de acum. Ori în condițiile în care nu schimbăm ingredientele, e clar că nu ne putem aștepta la un alt rezultat și vom fi în continuare în top. Strategiile sunt foarte frumoase pe hârtie, sunt comprehensive, abordează toate aspectele, la finalizare stăm foarte prost. Atâta vreme cât Ministerul de Interne nu conștientizează acest fenomen ca fiind unul de o gravitate deosebită pentru că vorbim inclusiv de minore 16-17 ani din medii sărace, familii destrămate, abandon școlar, nu se vor schimba lucrurile”, explică, pentru Adevărul, Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol. Maia Sandu: „Și țările mici pot da scriitori mari care să îmbogățească literatura lumii” (Observator Cultural)Republica Moldova e țară invitată de onoare la Bookfest. E o bună ocazie să descoperim literatura română de peste Prut și să întărim legăturile dintre scriitorii, editorii și cititorii de limbă română de aici și de dincolo. Mai ales că literatura, cultura joacă un rol esențial în integrarea europeană, după cum spune și președinta Republicii, Maia Sandu, în interviul acordat revistei Observator Cultural.„Cărțile Tatianei Țîbuleac au apărut în circa 20 de limbi și s-au vîndut în tiraje impresionante în Europa și America Latină, iar textele lui Dumitru Crudu au apărut în 13 limbi. Iulian Ciocan are și el numeroase traduceri în cehă, olandeză, franceză, italiană etc., Emilian Galaicu-Păun a apărut recent în SUA, iar Oleg Serebrian este prezent în librăriile din Germania și Polonia. Valentina Șcerbani are cronici foarte bune în Spania, iar Lorina Bălteanu – în Franța... Sigur, e nevoie să participăm, ca țară, la tîrgurile importante de carte, să deschidem rezidențe pentru traducători și scriitori, să colaborăm activ cu agenții literari internaționali – într-un cuvînt, să ne facem vizibili. Calitatea unei literaturi nu este direct proporțională cu suprafața unei țări. Și țările mici pot da scriitori mari care să îmbogățească literatura lumii”.

Peste un milion de produse electorale au aterizat la un partid sârb de la o companie apropiată lui Sebastian Ghiță scrie Public Record, o nouă publicație de investigație lansată ieri în România...  Public Record a pornit la drum cu jurnaliștii Ana Poenariu, Codruța Simina, Bianca Albu, Sebastian Silvestru și data reporterul Ovidiu Mihalcea si  își propune să pregătească noi generații de jurnaliști, într-un moment în care presa este tot mai vulnerabilă.Stați cu ochii pe ei și citiți în această dimineață despre compania din România apropiată de Sebastian Ghiță care a livrat, în 2022, materiale de campanie electorală în valoare de aproape trei milioane de euro Partidului Progresist Sârb. Marfa a ajuns în Serbia înaintea campaniei electorale din aprilie, 2022, dar partidul sârb nu a declarat cheltuielile ca fiind electorale în rapoartele financiare anuale.De ce e important: Urmărit penal și trimis în judecată în mai multe cazuri de corupție, Sebastian Ghiță a făcut afaceri de milioane de euro cu statul român. Procurorii din România se chinuie de peste 20 de ani să-l trimită în spatele gratiilor.NewsletterulMisreport:George Simion a vorbit, într-un discurs electoral, despre cum sucevenii nu-și vor mai putea conduce mașinile din cauză că „Suceava s-a înscris în lista orașelor de 15 minute”. Factual a verificat afirmațiile lui și arată că sunt o colecție de minciuni și ipoteze conspiraționiste.Dacă va adera la UE, Moldova va fi anexată de România și o să dispară, susține deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, un promotor al propagandei pro-Kremlin. Veridica.ro explică de ce afirmațiile acestuia sunt false.Contre între PSD și PNL pe tema salariului minim. Acesta ar urma să crească la 3.700 de lei brut. Mărirea salariului minim brut în an electoral a tensionat relațiile din coaliția de guvernare. Premierul a anunțat că a negociat cu mediul de afaceri o creștere a salariului minim la 3.700 de lei brut. PNL, prin vocea lui Ciucă, a replicat că nu știa nimic despre această decizie scrie SpotMedia.Industria muncii avertizează: „O nouă creștere a salariului minim ar intensifica presiunile asupra companiilor, în special în industriile cu marje mici de profit”. Între 30-35% din angajații români cu norma întreagă primesc salariul minim pe economie citim în Economedia.Statul se pregătește să distrugă Malmaison...... centrul artistic care „a explodat” în București. „Am putea renunța și la Muzeul Național de Artă, sigur s-ar găsi o bancă să închirieze clădirea”.Unul dintre cele mai importante fenomene din domeniul artelor vizuale petrecut în ultimii ani în România a fost deschiderea Atelierelor Malmaison: un fenomen care a devenit un epicentru cultural important nu doar pentru București, ci chiar pentru scena artistică regională.Vasile Ernu a discutat pentru Libertatea cu mai mulți dintre cei implicați.Interviu cu Ioana Burtea în podcastul Europa LiberăNu ratați nici podcastul Europa Liberă făcut de Adriana Nedelea cu jurnalista Ioana Burtea care vorbește la SmartJob despre traumă, abuz sexual, despre burnout și prietenie. Ioana Burtea lucrează în presă de 15 ani. A colaborat cu Mediafax, DoR și lucrează cu publicații internaționale. „Fără instrucțiuni de folosire” este volumul ei de debut și mărturisește că a durat opt ani să strângă poveștile din acest volum și să își adune curajul de a le scrie și publica.Eseul de la care a pornit cartea, „Vorbesc. Ca să nu știu doar eu”, descrie o traumă. Ioana Burtea a fost abuzată sexual, în copilărie, de propriul tată. Spune că, în România, nevoia discuțiilor despre traumă e foarte mare și e important să auzim cât mai multe povești personale, pentru că, în felul acesta, oamenii nu se vor mai simți singuri cu suferințele lor.

Când poate fi eliberată Marea Neagră de sub dominația rusă? (DW) - Exportul paralel de medicamente – estimat la 800 de mil. euro, adică 17% din piața anuală a României (CursDeGuvernare) - Profiturile producătorilor de alimente din România s-au triplat în patru ani. Ce este fenomenul „greedflation” și de ce este important (Libertatea) Când poate fi eliberată Marea Neagră de sub dominația rusă? (DW)Marea Neagră e plină de mine gata să explodeze, e bruiată permanent de ruși, navigația a devenit mai periculoasă ca oricând iar coasta nordică se află sub asaltul trupelor ruse. Care sunt soluțiile și ce riscuri există?Zeci de experți - între care și un fost șef al CIA, ofițeri de rang înalt, diplomați și oficiali din statele NATO, din Balcani, din Republica Moldova, Ucraina și Georgia - au încercat să găsească soluții la Conferința maraton “Black Sea and Balkans Security Forum” organizată de New Strategic Center la București.Invadarea Ucrainei, începută în urmă cu zece ani, în martie 2014, atunci când Rusia a anexat Crimeea și a ocupat Donbasul, continuată cu agresiunea brutală din februarie 2022 și înaintarea forțelor moscovite spre Odesa, a transformat întreg spațiul pontic într-un loc impredictibil și nesigur.România va continua să sprijine Ucraina „cu toate puterile”, a transmis premierul Marcel Ciolacu, în vreme ce omologul său de la Kiev, Denis Şmîhal, aproape că a implorat Bucureștiul să-i trimită unul din sistemele Patriot pe care le are. Decizia urmează să se ia curând în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.Poate câștiga Ucraina războiul? Fostul șef al spionajului american David Petraeus a relativizat răspunsul: „Depinde în primul rând de continuarea sprijinului din partea SUA. Dar depinde şi de rezolvarea de către Ucraina a unui lucru foarte dificil, media de vârstă a soldaților săi, care este acum în jur de 40 de ani. (...) Mai depinde şi de faptul dacă statele vestice cad de acord să dea Ucrainei cele 300 de miliarde de dolari din fondurile rusești îngheţate în ţările occidentale.” Altfel spus, Marea Neagră poate redeveni o mare liberă doar dacă Ucraina câștigă războiul, dar ecuația are o serie de variabile iar fostul șef al CIA nu le-a enumerat pe toate, semn că riscurile sunt mari.Nu e clar după toate dezbaterile care au durat două zile și jumătate dacă războiul informațional pe care îl poartă Rusia și China cu Occidentul poate fi câștigat, dacă propaganda rusă poate fi oprită, dacă Republica Moldova poate fi ajutată în războiul hibrid care o zdruncină înainte de alegerile din toamnă și nici cât de mare e riscul extinderii conflictului spre Vest, notează jurnalista DW Sabina Fati. Dosarul generalilor SRI - moral, penal, ce e dubios și poza de ansamblu (SpotMedia)Dosarul penal al celor doi generali SRI Dumitru Dumbravă și Florian Coldea are multe fațete și multe perspective din care poate fi interpretat, nu neapărat contradictorii, dar în mod cert complexe.Ca general SRI, să te apuci să îi înveți pe infractori cum să își scape pielea nu poate fi justificat moral sub niciun argument. Iar în cazul lui Dumitru Dumbravă, înregistrările din dosarul penal arată destul de clar că acest lucru s-a întâmplat.Partea penală este însă foarte subțire, cel puțin așa cum rezultă din Ordonanța de începere a urmării penale din 22 mai 2024, atât de generos distribuită presei încât numai cine nu a dorit nu a citit-o și nu a redat bucăți din ea.Florian Coldea nu apare în nicio transcriere, concret în cazul lui existând doar afirmațiile terților despre puterea sa și faptul că a încasat bani de la firma lui Dumitru Dumbravă, ceea ce putea fi ceea ce spune procurorul, dar și o plată pentru orice alt serviciu, făcută atunci când firma a făcut o încasare.Interesant este că Trăilă, Dumbravă și Coldea sunt numiți în Ordonanță "echipă", deși acuzația se referă practic la un grup infracțional organizat, care însă ar fi de competența DIICOT, nu a DNA. Termenul de echipă este, în mod cert, straniu din punct de vedere juridic.Straniu este și că procurorul nu a dispus percheziții de niciun fel, în primul rând informatice, obligatorii, spun magistrații consultați, dacă chiar vrei și te aștepți să obții probe, mai scrie jurnalista Ioana Ene Dogoiu. Integral pe pagina SpotMedia. Exportul paralel de medicamente – estimat la 800 de mil. euro, adică 17% din piața anuală a României. Reglementările care afectează industria (CursDeGuvernare)Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) estimează la 800 de milioane de euro exportul paralel de medicamente al României, pe baza mai multor date privind piața farmaceutică din țara noastră.Reamintim că acest comerț paralel le permite angrosiștilor să cumpere medicamente dintr-un stat membru unde prețurile sunt mai mici și să le vândă în alte state membre, unde prețurile sunt mai ridicate.Importurile și exporturile paralele de medicamente sunt compatibile cu libera circulație a mărfurilor, însă au generat în unele țări, precum România, criza unor tratamente, unele vitale pentru pacienți.Cheltuielile nete ale CNAS cu medicamentele s-a ridicat în 2023 la suma de 17,36 miliarde lei, iar pentru acest an e prevăzută suma de 17,7 miliarde lei, informează CursDeGuvernare.Cu 2% a crescut bugetul de medicamente în 2024, deşi existau 28 de medicamente care aşteptau rambursarea din octombrie 2023 şi 50 de medicamente care asteaptă începerea negocierilor de cost-volum. Profiturile producătorilor de alimente din România s-au triplat în patru ani. Ce este fenomenul „greedflation” și de ce este important (Libertatea)Profiturile marilor companii din industria alimentară din România s-au triplat între 2019 - anul dinaintea pandemiei, și 2022 – anul invadării Ucrainei de către Rusia, arată o analiză realizată de către Libertatea pe baza datelor financiare depuse de companii și furnizate de firma de date AlertaCUI.ro.Concomitent, profiturile firmelor de distribuție de produse au crescut și ele cu 50% în același interval. Datele confirmă studii internaționale despre „greedflation”, fenomen care este definit de către economiști drept creșterea prețurilor de către companii mai mult decât impune creșterea costurilor.

Vlad Pascu, în sala de judecată, la un gardian distanță de rudele victimelor sale. „Parcă au înviat niște speranțe...” (Adevărul) - REPORTAJ. La nouă luni de la exploziile din Crevedia, oamenii acceptă posterul primarului pe poartă și oferta de despăgubiri a patronilor stației GPL: „Nu e de-ajuns, dar ce să facem?” (Libertatea) - Interviu cu o avocată bulgară, după ce țara sa a interzis publicitatea la jocurile de noroc: „Această dependență este cea mai mortală dintre toate” (Republica)  Fostul șef al SRI, Florian Coldea pus sub control judiciar pe cauțiune de 500.000 de lei după 15 ore de audieri / Aceeași măsură a fost dispusă și pentru generalul în rezervă Dumitru Dumbravă și pentru avocatul Doru Trăilă / Cei trei sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani (G4Media)Fostul șef al SRI, Florian Coldea a ieșit din sediul DNA după ora 03:00 noaptea. Acesta a plecat grăbit refuzând să ofere orice declarație presei. Coldea a fost pus sub control judiciar pe cauțiune de 500.000 de lei, având un termen de 7 zile pentru plata sumei. Aceeași măsură a fost dispusă și pentru generalul în rezervă Dumitru Dumbravă și pentru avocatul Doru Trăilă. Cei trei sunt acuzați, într-un dosar instrumentat de DNA, de trafic de influență și spălare de bani.Conform surselor G4Media, din suma de 100.000 de euro pe care omul de afaceri Cătălin Hideg le-ar fi dat-o lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, 20.000 de euro ar fi ajuns la avocatul Trăilă, iar restul de 80.000 de euro ar fi fost împărțită între Coldea și Dumbravă.Reamintim, Hideg a declarat într-un interviu difuzat în 24 aprilie la Realitatea PLUS că Florian Coldea și Dumitru Dumbravă i-ar fi cerut 600.000 de euro plus TVA pentru ”optimizarea” dosarului său de corupție aflat în instanță.Pe larg, despre dosar, pe pagina G4Media. Vlad Pascu, în sala de judecată, la un gardian distanță de rudele victimelor sale. „Parcă au înviat niște speranțe...” (Adevărul)Autorul tragediei de vara trecută, de la 2 Mai, Vlad Matei Pascu, a fost adus, joi, pentru prima dată, în sala de judecată, de când a început acest proces și a stat practic la un gardian distanță de familiile victimelor sale, pe care nu le-a privit în ochi, ci a stat mai mult cu privirea în pământ. La acest termen, Pascu nu a dorit să dea niciun fel de declarații.Claudia Carmen Berevoescu, noul judecător căruia i-a revenit dosarul lui Vlad Pascu după recuzarea și transferul controversatei Ancuța Popoviciu, a admis readministrarea probelor și a permis avocaților să depună din nou cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor. De asemenea, magistratul a menținut procedura simplificată în acest proces. Data următoarei înfăţişări este 7 iunie, relatează Adevărul. REPORTAJ. La nouă luni de la exploziile din Crevedia, oamenii acceptă posterul primarului pe poartă și oferta de despăgubiri a patronilor stației GPL: „Nu e de-ajuns, dar ce să facem?” (Libertatea)Exploziile de la stația GPL din Crevedia, din seara zilei de 26 august 2023, au ucis șase oameni. În jur de 60 de răniți au fost numărați atunci, mare parte dintre ei, din rândul pompierilor. După ce au fost mutați la căminul cultural, localnicii afectați au primit containere, care să țină locul peste iarnă pentru casele distruse sau avariate. Dosarul se află încă în faza de cercetare. 132 de persoane s-au constituit parte civilă în cauză și solicită despăgubiri în valoare totală de aproximativ 26,5 milioane de euro, anunța Parchetul General în octombrie.  Dar după ce avocatul patronilor stației GPL, Ionuț Doldurea și Cosmin Stângă, a început să colinde cu liste și oferte de despăgubiri prin comuna dâmbovițeană, mai mulți dintre cei afectați au renunțat la proces. Oamenii oricum își reparaseră casele din resurse proprii, iar apelul la justiție presupune cheltuieli de bani și de timp pe care nu și le permit.  După explozii, primarul din Crevedia, Florin Petre, a fost exclus din PSD. Acum candidează pentru un al treilea mandat, tot din partea social-democraților. Afișele cu el sunt lipite pe multe dintre gardurile sinistraților. Citiți reportajul în Libertatea. Interviu cu o avocată bulgară, după ce țara sa a interzis publicitatea la jocurile de noroc: „Această dependență este cea mai mortală dintre toate” (Republica)În timp ce în România domină publicitatea la pariuri sportive și jocuri de noroc, deși Parlamentul a adoptat noi reguli care nu fac decât să mimeze reforma, în Bulgaria a intrat în vigoare din 17 mai interdicția de difuzare a reclamelor la jocurile de noroc în toate mediile de informare, precum și a interzicerii prezenței panourilor publicitare în apropierea unităților de învățământ. Silvia Petkova, avocată bulgară în dreptul penal, spune într-un interviu pentru Republica că fiecare dependent de jocuri de noroc ajunge să piardă ceva din cauza jocurilor de noroc: bani, proprietăți, familie, prieteni. Silvia este unul din avocații bulgari care își concentrează o parte din activitate în cazurile care au în centrul lor persoane dependente care au comis infracțiuni pentru a-și satisface nevoia „de a juca”.În dialogul cu Republica, avocata Silvia Petkova spune că legislativul bulgar a făcut mult mai mult decât să interzică doar publicitatea la jocurile de noroc în mass-media și pe panourile publicitare.  „Aceste schimbări sunt pozitive, dar necesită un control strict. Orice măsură restrictivă trebuie să fie controlată eficient”, a declarat avocata Silvia Petkova și pentru cotidianul bulgar Lupa. 

Un fapt care trebuie recunoscut: scoaterea facilităţilor pentru IT, construcţii şi industria alimentară a încetinit economia pe primul trimestru. De ce nu se văd în creşterea PIB miliardele de euro din PNRR şi fonduri europene? (Ziarul Financiar) - Comisarul european Adina Vălean despre infrastructura României: Întârzierile sunt adesea rezultatul pregătirii insuficiente a proiectelor (PressOne) - Ce echipamente militare sunt la BSDA 2024, cea mai mare expoziție militară din Europa de Est: Vedeta F-35 și competiția uriașă pentru blindatele de luptă ale armatei (HotNews.ro) Ce majorări salariale au avut bugetarii în anul electoral 2024 (Adevărul)Deşi la finalul anului trecut Guvernul anunţase că salariile bugetarilor vor fi îngheţate în 2024, în acest an, în urma numeroaselor proteste au fost deja operate câteva creşteri şi planificate altele.Primele majorări au intrat în vigoare chiar de la 1 ianuarie.Ministerul Muncii a elaborat un proiect de act normativ care majorează salariile celor din subordine cu 2.170 de lei începând cu 1 ianuarie 2024, până în 2027, după ce a constatat că veniturile pe care le obțin aceștia nu sunt motivante, reamintește Adevărul.Cei 7.888 de angajați provin din următoarele instituții subordonate Ministerului Muncii: Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și casele teritoriale de pensii, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenția Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă și Inspecția Muncii. Impactul financiar al acestor majorări este de 17,133 milioane de lei pe lună.În martie 2024, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care prevede creşterea salariilor personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi a indemnizaţiilor pentru participarea la misiuni, exerciţii şi aplicaţii militare.Cu puţin înainte de Paşte, după ce angajaţii Poştei Române au ameninţat că vor protesta şi nu vor aduce pensionarilor banii, Guvernul a cerut conducerii companiei să rezolve problema. Astfel, Consiliul de Administraţie al Poștei Române a aprobat creșterea fondului de salarii cu 105 milioane de lei. Un fapt care trebuie recunoscut: scoaterea facilităţilor pentru IT, construcţii şi industria alimentară a încetinit economia pe primul trimestru. De ce nu se văd în creşterea PIB miliardele de euro din PNRR şi fonduri europene? (Ziarul Financiar)Creşterea economică de doar 0,1% pe primul trimestru, în condiţiile în care bugetul este construit pe 3% plus pentru tot anul, nivel aşteptat şi de creditorii internaţionali ai României din Vest, a venit ca un duş rece.O privire asupra trendului economiei pe felii în ultimii doi ani ar trebui să aducă lămuriri. IT-ul şi centrele de servicii au crescut cu 23% şi respectiv 18% în 2022, apoi au încetinit la plus 4-5% în 2023.Construcţiile au crescut cu 3%, respectiv 11%în cei doi ani.Industria este în permanentă scădere, între -4% şi -2% în fiecare an, iar agricultura când este cu plus când cu minus. Comerţul şi transporturile şi-au redus la rândul lor creşterea de la 7% în 2022 la o cvasistagnare în 2023, din cauza creşterii inflaţiei şi a dobânzilor care au mâncat din puterea de cumpărare.Mulţi se întreabă ce s-a întâmplat şi de ce nu se văd în creşterea economică miliardele de euro care ar trebui să vină din PNRR şi fonduri europene? Unde sunt cele 80 miliarde de euro cu care s-a făcut atâta tam-tam?, se întreabă jurnalsitul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Comisarul european Adina Vălean despre infrastructura României: Întârzierile sunt adesea rezultatul pregătirii insuficiente a proiectelor (PressOne)Europa se pregătește de un eventual conflict militar extins cu Rusia și prin investiții masive în infrastructura de transport civil, care trebuie adaptată și pentru folosință militară. În prezent, echipamentul militar este transportat în Europa în principal pe calea ferată. În 2023, în România nu a fost recepționat niciun kilometru de cale ferată modernizat.Comisia Europeană susține proiecte de mobilitate militară. Războiul din Ucraina a arătat cât de important este ca țările membre UE să poată transporta rapid echipamente militare, pe actuala infrastructură civilă.Investițiile totale necesare pentru finalizarea rețelei europene de transport (TEN-T) ar ajunge la 845 de miliarde EUR în următorii 15 ani, anunță la PressOne comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.Întârzierile României sunt adesea rezultatul unei pregătiri insuficiente a proiectelor prin care Bucureștiul cere finanțare, ceea ce duce inevitabil la o durată mai mare de implementare, spune Adina Vălean. FOTOGALERIE Ce echipamente militare sunt la BSDA 2024, cea mai mare expoziție militară din Europa de Est: Vedeta F-35 și competiția uriașă pentru blindatele de luptă ale armatei (HotNews.ro)Cea mai mare expoziție de tehnică militară și de securitate din zona Europei de est - Black Sea Defence and Aerospace - BSDA 2024 - s-a deschis oficial miercuri pe platforma de la Romaero. Evenimentul va fi deschis și publicului larg vineri, în ultima zi.BSDA 2022 este cea mai mare expoziție de tehnica militară, aeronautică și securitate din estul Europei, iar la ediția actuală participă peste 400 de companii din industria mondială de apărare, aeronautică și securitate, din 31 de țări.HotNews.ro vă prezintă, printr-o fotogalerie, care sunt elementele principale ale expoziției și ce echipamente militare au fost în prim plan la evenimentul din acest an.

Guvernul vrea să majoreze cu 10% salariile unor bugetari, inclusiv din primăriile cu până la 20.000 de locuitori, chiar în lunile cu alegeri (HotNews.ro) - Ambasada României la Londra, datoare cu 1,87 milioane de lire pentru taxele de intrare în zona de congestie (Europa Liberă)  În aplauze și distracție, pe drumul către Slovacia (SpotMedia)Că nivelul Parlamentului este abisal prăbușit din toate punctele de vedere nu e o noutate. Deci bătaia cu mușcături la care s-a ajuns în Camera Deputaților nu ar trebui să ne surprindă neapărat.Iar confruntarea celor doi - deputatul liberal Florin Roman și Dan Vîlceanu (fost membru PNL și ministru de Finanțe liberal în Cabinetul Cîțu) - nici măcar nu fost pe vreo temă vitală, pe vreo decizie esențială, principială. A fost un scandal derizoriu, la fel ca protagoniștii, pornind de la locul ocupat fizic de unul dintre deputați într-o bancă, și a continuat cu declarații lamentabile. Unul se plângea că a fost canibalizat, altul mințea cu nerușinare împotriva filmărilor cât se poate de clare.Cu adevărat surprinzătoare a fost însă reacția unei mari părți a publicului pe Facebook: multă distracție, hăhăială și o larg răspândită satisfacție.Cea mai mare problemă este starea societății. O societate în bună măsură favorabilă violenței, în bună măsură prietenoasă cu cei agresivi, cât timp ne sunt simpatici.Cât timp violența nu este unanim condamnată, indiferent de identitatea victimei și a agresorului, pur și simplu ca principiu, orice devine posibil, atrage atenția jurnalista Ioana Ene Dogioiu în acest articol de opinie.Marcel Ciolacu spune că scena a fost de „cascadorii râsului”. E de cascadorii plânsului pentru că acest spectacol sinistru s-a propagat în toată societatea. Unii, precum dnul Ciolacu, s-au distrat validând astfel violența. Alții, sper că majoritari, deși tăcuți, au fost scârbiți și au primit, poate, încă un argument să nu se mai ducă la vot.Integral pe pagina SpotMedia. Guvernul vrea să majoreze cu 10% salariile unor bugetari, inclusiv din primăriile cu până la 20.000 de locuitori, chiar în lunile cu alegeri / Reacția angajaților de la Guvern (HotNews.ro)După protestele din această lună, Guvernul vrea să acorde creșteri salariale de 10% raportate la nivelul lunii decembrie 2023, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie și septembrie 2024 (când au loc alegeri) pentru mai mulți bugetari printre care cei din Cultură, Diplomație, aparatul de lucru al Guvernului sau din primăriile cu până la 20.000 de locuitori. Impactul bugetar este de peste 1,12 miliarde de lei.HotNews.ro prezintă pe larg prevedirel din documentul pus marți seara în consultare publică. Ambasada României la Londra, datoare cu 1,87 milioane de lire pentru taxele de intrare în zona de congestie (Europa Liberă)Londra percepe o taxă de 15 lire pe zi pentru fiecare mașină care intră în centru. România este datoare cu o sumă echivalentă a 124.550 de zile, adică 341 de ani în care zilnic, o mașină ar fi intrat în zona de congestie din centrul capitalei britanice.Toate acestea, acumulate din 2003 până la sfârșitul lui 2023.Nici Ambasada, nici Consulatul General al României la Londra nu-și au sediul înăuntrul zonei în care se aplică taxa de congestieEuropa Liberă a rugat Ambasada României la Londra și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) să explice această datorie neplătită.Instituțiile nu au acordat un răspuns acestei solicitări până la publicarea articolului, însă MAE a confirmat că va răspunde solicitării.

Reformă făcută cu frâna de mână trasă: Executivul are în continuare peste 100 de secretari și subsecretari de stat (Libertatea) - Zeii somnului în campanie: Ciolacu, Ciucă și Geoană / O plictiseală istorică, dar numai până în 9 iunie (G4Media) Iarna demografică. De ce pierde România un milion de locuitori la fiecare 10 ani, deși o duce tot mai bine economic (PressOne)Institutul Național de Statistică a comunicat recent despre trei scenarii demografice pentru România.Cel mai pesimist spune că în 2060 vor mai fi doar 12,5 milioane de români rămași pe teritoriul țării.Cel mai optimist vorbește despre 16,3 milioane. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut: în România deja sunt statistic 122.6 persoane vârstice (65 ani +) la 100 de persoane tinere.Rata fertilității este în declin în toată Europa. „Mulți români pleacă nu pentru că ar avea salarii mici, ci din cauza condițiilor de muncă și a managementului deficitar. Vor să ducă o viață mai bună nu doar din punct de vedere financiar”, explică la PressOne sociologul Ionuț Földes, lector la Universitatea Babeș-Bolyai, specializat în cercetare în demografie. Lipsa de bunăstare socială, a infrastructurii, sistemul de asigurări de sănătate ineficient, educația rămasă în urmă  – toate acestea contribuie la declinul demografic al României, spune Ionuț Földes, care arată cum statul nu reușește să acceseze nici măcar posibilele soluții rămase: diaspora și oamenii din țări terțe.   Reformă făcută cu frâna de mână trasă: Executivul are în continuare peste 100 de secretari și subsecretari de stat (Libertatea)Guvernul și-a angajat în septembrie 2023 răspunderea pe un proiect de lege, care prevedea că „numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcțiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreședinte și al funcțiilor asimilate acestora se reduce până la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%“. Ulterior, termenul a fost prelungit, în decembrie, pentru 30 iunie 2024, pentru a putea fi făcut pe îndelete, în condițiile în care, în iarnă, procesul de reorganizare făcea doar primii pași.Într-adevăr, numărul demnitarilor din Guvern a mai scăzut față de apogeul din perioada Guvernului Ciucă, care în februarie 2023 avea 131 de secretari și subsecretari de stat. În prezent, Cabinetul Ciolacu are 104 secretari și subsecretari de stat de la nivelul ministerelor, premierului și de la Secretariatul General al Guvernului, fără a ține cont de persoane care au rang sau salarizarea asimilată acestei categorii de demnitari. Din cele 18 ministere, 11 au trecut prin Guvern hotărârile de reorganizare ale instituțiilor. Libertatea scrie că în continuare fără reorganizare făcută se află ministere ca Educația, Transporturile sau Sănătatea. Pe de altă parte, în unele instituții centrale, cei din rândul Puterii s-au achitat de sarcina reducerii demnitarilor.Cu toate acestea, Guvernul Ciolacu e la mare distanță de echipe guvernamentale suple, cum s-a întâmplat în perioada Boc, în care Guvernul avea în vara lui 2010 doar 32 de secretari de stat, după ce aproape jumătate fuseseră dați afară, ca urmare a măsurilor de austeritate. Zeii somnului în campanie: Ciolacu, Ciucă și Geoană / O plictiseală istorică, dar numai până în 9 iunie (G4Media)Au rămas mai puțin de trei săptămâni până la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, însă nu se simte că se apropie momentul votului. Campania la locale are specificul ei: e mai mult locală. Cea pentru europarlamentare practic  nu există. Parcă niciodată nu s-a discutat mai puțin despre marile teme europene, deși sunt subiecte importante la zi, cum ar fi pactul privind migrația.Până și campania din Capitală, după episodul Cârstoiu, se derulează tern, într-o atmosferă golită de emoție. De ce asistăm la una dintre cele mai anoste campanii electorale din istorie? Cum a ajuns campnia atât de plictisitoare, at de lipsită de nerv? Câteva explicații:În primul rând, există o campanie electorală care captează deja toată atenția publică: prezidențialele. Din cauza devansării datei alegerilor din decembrie în septembrie, și campania la prezidențiale s-a mutat câteva luni mai devreme. Cum nimeni nu-și imginează că în perioada vacanței (iulie, august) mai urmărește cineva cu atenție gesticulația de campanie, evident că toți se agită încă de pe acum.Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Mircea Geoană sunt în plină campanie, deși nici unul dintre ei nu a făcut un anunț oficial. Nu-mi amintesc de o situație asemănătoare. Cu patru luni înainte de prezidențiale, nici un candidat nu și-a formalizat intenția.Dar și această campanie este cumva atipică: nimeni nu se răfuiește cu președintele în funcție, Klaus Iohannis, nici măcar între ei. Abia după 9 iunie există o șansă ca atmosfera electorală să se încingă puțin. Până atunci, balet politic, coregrafie, somn de voie, comentează jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media.

Cine a fost președintele iranian Ebrahim Raisi? (G4Media) - 19 ore cu trenul până la Viena, 20 până la Istanbul | Cum te duce CFR în vacanță peste mări și țări (Europa Liberă) - Businessul românesc în afara graniţelor. Investiţiile totale ale companiilor şi persoanelor fizice au ajuns la 4,5 mld. euro (Ziarul Financiar) Președintele Iranului, Ebrahim Raisi și ministrul de Externe, Hossein Amir Abdollahian, au murit în urma accidentului de elicopter produs ieri, scrie Adevărul. Elicopterul care zbura pe o vreme foarte rece și cețoasă s-a prăbușit într-o zonă muntoasă din nordul țării. Echipa de căutare a ajuns la epavă după câteva ore.  Salvatorii nu au detectat luni „niciun semn” de viaţă umană în elicopter. Apartul de zbor este „complet ars” au anunțat salvatorii.Cine a fost președintele iranian Ebrahim Raisi? Raisi (63 de ani) e considerat executantul perfect al liniei dure ultrareligioase impuse de liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei. În urmă cu trei decenii, Raisi –  pe atunci procuror – a prezidat tribunale care au trimis la moarte mii de prizonieri politici, potrivit The Times, citat de G4Media.Ales președinte în 2021, el a dus economia iraniană într-o criză majoră și a condus în paralel o represiune dură împotriva protestatarilor și a femeilor care au sfidat restricțiile islamice.La un an după alegerea sa, clericul de rang mediu a ordonat înăsprirea legii hijabului și a castității, restricționând și mai mult îmbrăcămintea și comportamentul femeilor. La câteva săptămâni de la începerea represiunii, tânăra Mahsa Amini a murit în custodia poliției, după ce poliția morală a arestat-o pentru că purta un hijab „necorespunzător” și încălca legea actualizată.Iar HotNews.ro ne spune cine este Mohammad Mokhber, președintele interimar al Iranului, după moartea lui Ebrahim Raisi într-un accident aviatic.Născut la 1 septembrie 1955, Mokhber, la fel ca Raisi, este considerat un apropiat al liderului suprem Ali Khamenei, care are ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat. Mokhber a devenit prim-vicepreședinte în 2021, când Raisi a fost ales președinte.Mokhber a făcut parte dintr-o echipă de oficiali iranieni care a vizitat Moscova în octombrie și a fost de acord să furnizeze rachete sol-sol și mai multe drone armatei ruse, au declarat surse pentru Reuters la acea vreme.În calitate de președinte interimar, Mokhber face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, împreună cu președintele parlamentului și șeful sistemului judiciar, care va organiza noi alegeri prezidențiale în termen de 50 de zile de la moartea președintelui. 19 ore cu trenul până la Viena, 20 până la Istanbul | Cum te duce CFR în vacanță peste mări și țări (Europa Liberă)Ungaria, Austria, Moldova, iar pe timpul verii Bulgaria și Turcia - acestea sunt destinațiile internaționale în care românii pot ajunge cu trenul, cu trenurile companiei de stat, CFR Călători.Pentru asta, prețul pe care trebuie să îl plătească, la propriu și la figurat, este unul mare: biletele sunt scumpe dacă sunt raportate la condițiile oferite, iar timpul petrecut până la destinație este lung, deoarece infrastructura lasă de dorit.Europa Liberă a analizat împreună cu Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, situația garniturilor care au România ca punct de plecare și sosire.Dacă în momentul de față, din România, pasagerii pot ajunge în cinci capitale - Budapesta, Viena, Chișinău, Sofia și Istanbul - numărul rutelor ar putea să fie mai mare, însă în felul în care se prezintă acum atât infrastructura, cât și materialul rulant, trenul nu este o soluție; nu este un mijloc de transport atractiv pentru pasageri, nici competitiv, în comparație cu alte vehicule.Cel mai mare potențial la ora actuală, spune Ionuț Ciurea, îl are trenul internațional care duce spre Viena și trece prin Budapesta, via Curtici. Analiza de luni. Businessul românesc în afara graniţelor. Investiţiile totale ale companiilor şi persoanelor fizice au ajuns la 4,5 mld. euro (Ziarul Financiar)Nivelul investiţiilor româneşti în afara graniţelor ţării a ajuns la aproape 4,5 miliarde de euro în 2023. Faţă de acum zece ani, suma a crescut de şapte ori, scrie ziarul de business. Privind însă la „capra vecinului“, Polonia are 28 mld. euro investiţi peste graniţe, Ungaria a trecut de 37 mld. euro, iar cehii au 52 mld. euro plasaţi în afara teritoriului propriu.Destinaţiile banilor româneşti au fost în majoritate pe „bătrânul continent“. Astfel, cei mai mulţi bani au mers în ţări precum Olanda, Cipru, Republica Moldova, Bulgaria sau Italia.