Revista presei românești

Aproape 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu au terminat clasa sau nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024 / Numărul este cel mai mare din ultimii 5 ani și apare după ce Ligia Deca a trimis în școli 13 măsuri ca să combată fenomenul (EduPedu) - Protocolul dintre Ministerul Sănătății și Patriarhie încalcă legea salarizării bugetarilor. Arhiepiscopia Bucureștilor insistă că are dreptul să numească preoții în spitale (Libertatea) - Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană: cine este pentru,  cine împotrivă, cum încearcă Rusia să saboteze acest proces, în perspectiva referendumului de aderare la UE și a scrutinului prezidențial din octombrie (G4Media) Săptămâna prezidențială (SpotMedia)Săptămâna începută cu o zi de vacanță ar trebui să fie a unor decizii importante pentru continuarea anului electoral, cu momentul ei culminant, prezidențialele.Coaliția urmează să se reunească marți pentru a decide când organizează alegerile prezidențiale, în septembrie, după cum PSD și PNL au bătut palma și au anunțat încă din martie, sau mai târziu, eventual prin noiembrie – decembrie, după cum vor liberalii.Ultima variantă vehiculată privind data prezidențialelor este una de compromis, adică nici cum vrea PSD 15-29 septembrie, nici noiembrie cum ar vrea PNL, ci 29 sept- 13 oct.În ceea ce privește candidaturile, cele mai multe sunt deja destul de clare: Mircea Geoană, Nicolae Ciucă, George Simion, Diana Șoșoacă, Elena Lasconi.Ce va face PSD?Marcel Ciolacu este suspus unei presiuni intense de a candida la prezidențiale, în numele tradiției că președintele PSD asumă această luptă. Nu știu câți cred sincer că are o șansă reală, dar mulți știu că această candidatură vacantează practic șefia partidului, și dacă Marcel Ciolacu ar învinge și ar pleca la Cotroceni, și dacă ar pierde și, tot tradițional, partidul i-ar lua gâtul.Nici să refuze pur și simplu candidatura nu ar fi simplu pentru Marcel Ciolacu și l-ar putea duce tot la pierderea puterii interne, dacă nu va reuși să ofere un proiect alternativ consistent. O variantă ar fi tandemul cu Mircea Geoana, pe care îl resping mulți dintre liderii PSD. Cel mai comod ar fi tandemul cu Nicolae Ciucă în numele stabilității, dar PSD nu va accepta să susțină președintele altui partid.Integral pe pagina SpotMedia. Aproape 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu au terminat clasa sau nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024 / Numărul este cel mai mare din ultimii 5 ani și apare după ce Ligia Deca a trimis în școli, în ianuarie, 13 măsuri ca să combată fenomenul (EduPedu)Ministerul Educației a anunțat luni la prânz că la Evaluarea Națională 2024 au fost înscriși „peste 160.400 de elevi”, în condițiile în care înscrierea elevilor la această evaluare este automată și obligatorie pentru școli, fiind făcută de către secretariat, pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a.Prin raportarea numărului aproximativ de înscriși la numărul total de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar – 176.266, potrivit datelor Ministerului Educației, rezultă un număr de 15.866 de elevi care fie nu au terminat clasa a VIII-a, fie nu au fost înscriși în evaluare. Este echivalentul a 634 de clase cu câte 25 de elevi fiecare.Numărul este cel mai mare din 2019 încoace, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro și înseamnă 9% din cohorta de clasa a VIII-a. EXCLUSIV | Protocolul dintre Ministerul Sănătății și Patriarhie încalcă legea salarizării bugetarilor. Arhiepiscopia Bucureștilor insistă că are dreptul să numească preoții în spitale: „Ne angajăm personalul după susținerea unui concurs specific!” (Libertatea)În baza unui protocol, Ministerul Sănătății permite Bisericii Ortodoxe Române ceea ce Armata și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) îi refuză, deoarece ar reprezenta o încălcare a legii.Protocolul din 2022 indică BOR drept forul care „organizează activitatea de asistență religioasă creștin-ortodoxă” în spitale. Forțând interpretarea acestei înțelegeri, managerii de unități sanitare și Biserica au ajuns la concluzia că BOR poate decide inclusiv ce preoți sunt angajați în cadrul spitalelor.BOR organizează concursuri pentru posturile de preoți de caritate, aprobă candidații și elaborează tematica de examen. BOR numește apoi câștigătorii acestor concursuri ca preoți de caritate în organigrama spitalelor, spitale care le plătesc salariile acestora.Libertatea prezintă textul protocolului dintre Patriarhie și Ministerul Sănătății. Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană: cine este pentru, cine împotrivă, cum încearcă Rusia să saboteze acest proces, în perspectiva referendumului de aderare la UE și a scrutinului prezidențial din octombrie (G4Media)Summit-ul UE de la Bruxelles de marți urmează să dea startul negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Practic nimeni în Moldova nu se îndoiește de faptul că acceptarea celor două state drept candidate la aderare se datorează invadării de către Rusia a Ucrainei în 2022.Unul dintre principalele obstacole în calea integrării este faptul că Republica Moldova nu își controlează între teritoriul, în regiunea separatistă nistreană fiind staționate trupe rusești. Această problemă persistă de peste trei decenii.Sondajele de opinie, realizate doar pe teritoriul Republicii Moldova controlat de autoritățile de Chișinău, indică un sprijin de 55 – 65% în favoarea integrării în UE. Acest sprijin variază odată cu sprijinul pentru puterea de la Chișinău.Principalul criteriu de despărțire a sprijinului pentru integrare europeană este limba vorbită: vorbitorii de limbă română susțin în proporție de circa 70% aderarea la UE, pe când minoritarii vorbitori de rusă, indiferent de etnie, susțin doar în proporție de 30%, cei mai opuși fiind, potrivit sondajelor, etnicii găgăuzi, concentrați în sudul Republicii Moldova.Pe larg, pe G4Media.

Cazul Mario Iorgulescu: cum s-au șters condamnările și acuzele unei serii de fugari celebri și bogați, când ei au stat în străinătate. Printre aceștia Ghiță, Puiu Popoviciu și „lotul Oprescu” (HotNews.ro) - Cine sunt judecătorii care i-au anulat pedeapsa lui Mario Iorgulescu (Adevărul) România anunță că va dona Ucrainei un sistem Patriot. Întrebările care rămân după un comunicat de presă (Europa Liberă)Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) a anunțat joi că România va dona Ucrainei un sistem Patriot. Kievul va folosi echipamentul sofisticat pentru a se proteja de atacurile aeriene rusești. Informația că România ar putea dona Ucrainei unul dintre cele patru sisteme Patriot pe care le deține a apărut pentru prima dată pe 7 mai, în timpul unei întâlniri a președintelui român Klaus Iohannis cu liderul american, Joe Biden.Au trecut șase săptămâni până ca decizia să treacă prin Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), cea mai importantă instituție care ia hotărâri în domeniul securității.Putea România să se miște mai rapid în această privință, mai ales că – în special în ultimele luni – Ucraina a cerut cu disperare ajutor occidental pentru a se apăra în fața atacurilor rusești?Citat de Europa Liberă, Hari-Bucur Marcu, expert internațional în politici publice de apărare, crede că întârzierea a fost cauzată de campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare din România.La rândul său, expertul în apărare și securitate Claudiu Degeratu crede că România „a tergiversat” luarea deciziei.Anunțul că România va dona un astfel de sistem țării vecine Ucraina a fost făcut printr-un comunicat de presă, și nu printr-o conferință în care președintele Klaus Iohannis să răspundă întrebărilor presei.Din acest motiv, mai multe întrebări care reies din comunicat rămân momentan fără răspuns: când va fi transferat efectiv echipamentul? ce va primi România la schimb de la aliații din NATO? când va primi România altceva în schimb? având în vedere cererea mare, există riscul ca niciun aliat să nu fie de acord să trimită Bucureștiului altceva în schimb? Cazul Mario Iorgulescu: cum s-au șters condamnările și acuzele unei serii de fugari celebri și bogați, când ei au stat în străinătate. Printre aceștia Ghiță, Puiu Popoviciu și „lotul Oprescu” (HotNews.ro)După ce a condus băut și drogat și a comis un accident mortal de circulație, lui Mario Iorgulescu i s-a anulat pedeapsa, iar procesul va fi reluat. Decizia a fost pronunțată joi de un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanța a admis recursul în casație – o cale extraordinară de atac. Mario Iorgulescu este doar cel mai recent caz într-o serie de pedepse mari inițial și apoi anulate, timp în care cei condamnați au stat în străinătate. Citiți despre aceste cazuri pe pagina HotNews.ro. Cine sunt judecătorii care i-au anulat pedeapsa lui Mario Iorgulescu (Adevărul)Adevărul scrie că judecătoarea Lia Savonea, fost președinte al CSM, a făcut parte din echipa de judecată care a decis joi rejudecarea dosarului în care Mario Iorgulescu fusese condamnat definitiv la 13 ani și 8 luni de închisoare.Lia Savonea, fostă șefă a CSM, este considerată un judecător anti-reformist. Pe parcursul carierei sale, a luat decizii controversate, inclusiv cea de a declara neconform rechizitoriul în dosarul "Revoluției", în care este judecat Ion Iliescu. Potrivit unor surse judiciare, citate de Agerpres, doi dintre judecători, Adriana Ispas și Lia Savonea, au susținut necesitatea rejudecării dosarului, în timp ce Dan Andrei Ene a argumentat pentru respingerea recursului în casație. Decizia instanței supreme impune reluarea procesului în faza de apel. Mario Iorgulescu se află în prezent în Italia, unde a fost transferat imediat după accident, evitând astfel audierile și procesul în România.  EXCLUSIV Dezbatere aprinsă în UE cu miză de miliarde de euro pentru România: vor fi viitoarele fonduri europene condiționate de reforme ca în PNRR sau vor fi alocate necondițional? (G4Media)O scrisoare a unuia dintre liderii instituțiilor UE a deschis dezbaterea despre viitorul fondurilor de coeziune din UE, adică banii europeni de care beneficiază România și alte 18 state membre pentru a se dezvolta. Șeful Comitetului European al Regiunilor a somat-o pe Ursula von der Leyen să spună public dacă vrea să înlocuiască aceste fonduri europene ”clasice” primiți de statele membre indiferent de modul de cheltuire, cu un mecanism similar cu PNRR, în care banii sunt condiționați de reforme și pot fi suspendați dacă un stat nu face respectivele reforme. Pentru România, care are de recuperat decalaje mari față de Vest, dezbaterea are o miză de miliarde de euro.Integral pe pagina G4Media.

Două decizii majore pe agenda CSAT: sistemul Patriot pentru Ucraina și candidatura lui Iohannis la șefia NATO (HotNews.ro) - România cere NATO mai multe trupe. Dar, de doi ani, nu construiește podul pe care militarii să-și aducă tancurile (Europa Liberă) - NTERVIU. Adriana Mureșan, șoferița de camion care salvează românii ajunși în situații disperate: „Sunt momiți pe TikTok și Facebook cu locuri de muncă și apoi ajung sclavi” (Libertatea) Două decizii majore pe agenda CSAT: sistemul Patriot pentru Ucraina și candidatura lui Iohannis la șefia NATO (HotNews.ro)Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se reunește joi pentru a lua o decizie privind un eventual transfer al unui sistem de rachete Patriot către Ucraina. Totodată, Klaus Iohannis îi va informa pe membrii Consiliului cu privire la candidatura sa la postul de secretar general al NATO, în condițiile în care Mark Rutte a obținut susținerea tuturor celorlalți membri ai Alianței Nord-Atlantice.Președintele Klaus Iohannis a convocat, pe 11 iunie, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru ziua de joi, ora 13.Decizia privind un eventual transfer al sistemului Patriot către Ucraina trebuie luată înaintea Summitului NATO din luna iulie, de la care Ucraina are așteptări mari legate de asistența militară oferită de către Occident.Eventualul transfer va fi decis pe baza unui raport al Ministerului Apărării Naționale privind oportunitatea acestui transfer. Potrivit Digi24, concluzia raportului MApN ar fi că România nu ar trebui să transfere sistemul de rachete, concluzie luată după discuții cu generali ai armatei.Raportul susține că există riscul ca România să nu mai primească înapoi sistemul transferat pe un teatru de război în care artileria și aviația rusă atacă frecvent pozițiile și instalațiile militare ucrainene.România a comandat în SUA șapte sisteme Patriot, pentru 4 miliarde de dolari, iar până acum au fost furnizate doar patru dintre acestea. Doar două sunt operaționale în acest moment, al treilea putând fi utilizat de la sfârșitul anului, iar al patrulea la începutul lui 2025, notează HotNews.ro. România cere NATO mai multe trupe. Dar, de doi ani, nu construiește podul pe care militarii să-și aducă tancurile (Europa Liberă)Acum, în România sunt aproximativ 5.500 de militari străini din țări NATO.Cei mai mulți militari staționați în România sunt forțe americane, aproximativ 4.000 de persoane, dislocate în baza unei înțelegeri directe între România și Statele Unite ale Americii.Restul, de aproximativ 1.500 de militari, sunt în mare parte francezi.În ultimii doi ani, Guvernul Franței a investit la Cincu peste 80 de milioane de euro.Vechea bază, înființată în 1919, s-a extins acum pe mai multe dealuri din jurul vechii unități de la Cincu.Militarii francezi au construit împreună cu alți aliați, inclusiv din România, zeci de clădiri noi: poligoane, unități pentru instruire, cazare, de hrănire a militarilor și a civililor care lucrează la Cincu, precum și depozite de muniție ori parcări.Lideri ai NATO cer României de peste doi ani să construiască un pod județean pe care să aducă, într-un timp mai scurt, tancurile cu care să apere teritoriul național.Ministerul Transporturilor susține că responsabil de construirea podului peste râul Olt, de la Voila, județul Brașov, este Consiliul Județean. Președintele Consiliului Județean spune că la toamnă, podul de care au nevoie militarii va fi gata, mai scrie Europa Liberă. De ce se ceartă pe data prezidențialelor. Cine face cinste? (SpotMedia)Subiectul este pe cât de tensionat pe atât de ridicol.În martie, dnii Ciolacu și Ciucă au anunțat umăr la umăr și glas lângă glas noul calendar electoral, cu prezidențialele în septembrie. Dl Ciucă a explicat personal rațiunile politice ale acestei decizii: să nu se suprapună prezidențialele cu alegerile generale și astfel românii să înțeleagă „pentru ce se face campanie” electorală, să fie mai mult timp pentru predarea mandatului între președinți. Când au decis calendarul, începând cu comasarea, prezidențiale în septembrie și parlamentarele în decembrie, cele două partide aveau în plan să meargă cu listă și candidați comuni de la un capăt la altul.Atunci liberalilor nu numai că le-a convenit aranjamentul, dar au făcut presiuni imense pentru el, deoarece lista comună și comasarea locale cu europarlamentare, reprezentau singura salvare în fața spectrului unui rezultat foarte prost, cu 1 în față.Acum însă, le-a venit inima la loc, dar le-a plecat cuvântul dat.Grație comasării și listei comune, scorul nu e chiar așa de rău, deci se gândesc că turarea mașinăriei de partid la maximum l-ar putea împinge pe dl Ciucă în turul al doilea unde, în mod tradițional, votul antiPSD e mai mare decât cel proPSD (nu e nicio dreapta vs stânga).Marcel Ciolacu nu poate accepta, nu doar pentru că septembrie îl avantajează cel mai mult, ci și pentru că până în noiembrie are timp și Mircea Geoană să se organizeze mai bine, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.  NTERVIU. Adriana Mureșan, șoferița de camion care salvează românii ajunși în situații disperate: „Sunt momiți pe TikTok și Facebook cu locuri de muncă și apoi ajung sclavi” (Libertatea)Adriana Mureșan, o clujeancă stabilită de două decenii în Spania, a reușit să formeze o comunitate online de peste 14.000 de voluntari români activi, gata să sară în ajutorul conaționalilor lor aflați în situații dificile de viață departe de țara lor natală. „Voluntari în Europa” este grupul de Facebook care oferă asistență românilor deveniți victime ale abuzurilor instituțiilor statului în care se află, ale rețelelor de traficanți sau pur și simplu aflați în necaz. Înființat în 2019 dintr-o nevoie particulară – ajutor pentru șoferii români de camion care doreau să meargă să voteze la alegerile pentru Parlamentul European – grupul „Voluntari în Europa” cu pagina de Facebook Ro Omenia a adunat astăzi peste 147.000 de membri și are deja mai multe divizii dedicate celor mai frecvente situații: dispariții, violența domestică, trafic de persoane, asistență rutieră etc. În cei cinci ani de la înființare, grupul de voluntari coordonați de Adriana Mureșan s-a implicat în sute de cazuri grave, salvând români ținuți în sclavie, în condiții mizere și fără acte, în ferme din Europa, tinere căzute în capcana proxeneților, copii preluați de autorități în mod abuziv din brațele părinților acuzați pe nedrept de rele tratamente, și chiar a ajutat o româncă să evadeze la propriu împreună cu copiii ei dintr-o țară arabă, unde era maltratată de soțul egiptean. Citiți interviul în Libertatea.

Cum a ajuns Klaus Iohannis aliat de conjunctură cu Viktor Orban, calul troian al Rusiei în NATO (G4Media) - Bugetele de Apărare ale statelor NATO, la 10 ani de la anexarea Crimeii: cum își administrează aliații cheltuielile. Polonia – campioană, România – peste țintă (CursDeGuvernare) - Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023 (PressHub) Provocarea și efectul Lasconi. Game changer (SpotMedia)Elena Lasconi ar putea fi un autentic “game changer”al viitoarelor alegeri prezidențiale, pentru că va aduce un element care lipsea în ecuația de până acum.În primul rând, esențial, naturalețe, comentează pe pagina Spotmedia jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Este un model complet diferit de imaginea politrucului plat, tern, alunecos care populează scena politică actuală, care vorbește lemnos, prețios, arogant. Știe și îi place să comunice, are carismă, energie și o doză destul de mare de curaj.Se pricepe dna Lasconi la politică externă, apărare, securitate, diplomație? Nu avem de unde ști, cel mai probabil că nu la nivelul cerut de funcția prezidențială, dar mă tem că există o mare masă de români care nu au la vot alt criteriu decât cel emoțional.În noiembrie, Elena Lasconi era măsurată de INSCOP la 10% și de atunci câte nu s-au întâmplat în România.E deocamdată greu de anticipat dacă dna Lasconi are o șansă reală să câștige cursa prezidențială. Sunt încă multe de calculat și analizat pentru o asemenea afirmație. Dar unele efecte politice sunt deja previzibile.Șansa unei finale cu George Simion, râvnită mai ales de Marcel Ciolacu, devine și mai slabă. În egală măsură, șansa lui Nicolae Ciucă să ajungă în finală se diminuează cât timp încă din noiembrie aproape o cincime din electoratul liberal declara, potrivit INSCOP, că ar prefera-o pe dna Lasconi. Cum a ajuns Klaus Iohannis aliat de conjunctură cu Viktor Orban, calul troian al Rusiei în NATO (G4Media)Președintele Klaus Iohannis a rămas fără nici un susținător în cursa pentru șefia NATO după ce Ungaria și Slovacia au anunțat că îl susțin pe Mark Rutte. Redactorul șef G4Media, jurnalistul Cristian Pantazi, consideră că e foarte posibil ca între Klaus Iohannis și Viktor Orban să nu fi existat o înțelegere expresă, ci fiecare să-și fi jucat propriul joc politic. Dar fie că a fost involuntară sau nu, asocierea președintelui României cu marioneta lui Putin e o eroare politică. Următoarele săptămâni ne vor arăta dacă Iohannis și-a securizat un post în UE, eventual foarte bine plătit, în urma jocului făcut la NATO. Și dacă a meritat să tacă în fața unui Orban care a făcut ce a vrut prin Transilvania.PS: De remarcat opacitatea totală a modului în care președintele Iohannis și-a negociat funcția. În timp ce alți lideri au spus public ce obiective de negociere au avut, Iohannis a respins orice întrebare a presei pe această temă. Așa se încheie mandatul celui mai netransparent președinte al României din ultimele două decenii. Bugetele de Apărare ale statelor NATO, la 10 ani de la anexarea Crimeii: cum își administrează aliații cheltuielile. Polonia – campioană, România – peste țintă (CursDeGuvernare)Un număr record de 23 de țări NATO (din 32 de membri ai Alianței) vor atinge în 2024 ținta de 2% de cheltuieli pentru apărare, potrivit celor mai recente statistici NATO publicate luni seara.România se află în grupul celor 23, cu cheltuieli estimate la 2,2% din PIB, dar aproape jumătate din acești bani (43,3%, mai exact) se duc pe cheltuieli de personal.Restul cheltuielilor sunt repartizate astfel:15% operațiuni, întreținere echipamente și alte cheltuieli10,9% cheltuieli cu infrastructura30,8% echipamente majore, inclusiv cheltuieli de cercetare/dezvoltare.Integral pe pagina CursDeGuvernare. Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023 (PressHub)Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023. Alte peste 10.000 de tinere cu vârsta între 15 și 19 ani au devenit mame anul trecut. 13.736 de nou-născuți au fost aduși pe lume de către mame din această categorie de vârstă.În peste 20% dintre cazuri, tânăra se afla deja la cel de al doilea copil. Tot în acest interval de vârstă, au existat 80 de mame care dădeau naștere la cel de al patrulea bebeluș.În total, în România s-au născut 155.418 de copii în anul anterior. Astfel, aproape 10% dintre aceștia provin din situații în care mama are cel mult 19 ani.Ce face Ministerul Sănătății?MS susține că tema sănătății reproducerii este considerată drept o prioritate, astfel fiind introdusă pe calendarul anual al campaniilor și activităților de informare.Ministerul Sănătății a mai declarat pentru PRESShub că metodologia prevede ca primă acțiune este realizarea unei analize de situație pe baza căreia să se stabilească populația țintă, grupurile populaționale prioritare, mesajele principale din campanie, exemple de acțiuni recomandate spre implementare la nivel județean.

Klaus Iohannis nu a apărut la summit-ul din Elveția, dar încă vrea șefia NATO. Unde e președintele? (SpotMedia) - Cariera controversată a președintelui Autorității Electorale Permanente: PSD a fost firul roșu (Adevărul) - Culisele luptei pentru șefia USR. Elena Lasconi, favorită pentru președinție. Pe cine are în spate (Libertatea) - Calcule. Cum se califică România în optimi, după 3-0 cu Ucraina (Golazo.ro) De ce se luptă Ciolacu și Ciucă pe data alegerilor: conflict sau butaforie? (G4Media)Liberalii se tem că, dacă prezidențialele vor avea loc în septembrie, o bună parte din alegătorii anti-PSD vor fi încă în concedii. Urmează trei luni de vacanță. Cum să faci campanie pe plajă, unde sunt mutați temporar alegătorii tăi? Apoi, primarii liberali nu vor avea niciun interes să tragă în alegerile prezidențiale decuplate de cele pentru Parlament. Din toate motivele de mai sus, Nicolae Ciucă vrea să mute alegerile înapoi în noiembrie sau decembrie pentru a beneficia de potențialul maxim de voturi din bazinul său electoral.De cealaltă parte, Marcel Ciolacu îi amintește că au avut o înțelegere în coaliție atunci când au decis comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Liderul PSD susține că, dacă alegerile vor avea loc în decembrie, el nu va participa la scrutin.Jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media, atrage atenția că în politica din România contează prea puțin ce spun politicienii la televizor. Este multă butaforie și joc de scenă acolo. Mai ales în ce privește modul de funcționare al Alianței PSD-PNL de până acum, marile decizii sunt luate și cunoscute doar de cei doi lideri. Or, noi nu știm în acest moment dacă Marcel Ciolacu va candida sau nu la prezidențiale. Liderul PSD încă ezită, deși presiunea partidului de a intra în cursa pentru Cotroceni crește de la o zi la alta.Dacă va intra în cursa pentru prezidențiale, ce va face Marcel Ciolacu? Va căuta să intre cu George Simion în turul doi pentru a-și maximiza șansele de a fi ales președinte sau va prefera să intre cu Nicolae Ciucă? Există vreo înțelegere între cei doi de a candida la președinție, iar indiferent cine câștigă, celălalt are asigurată funcția de premier? Ce șanse are PSD să formeze un guvern stabil după alegeri fără alianța cu PNL și viceversa?Dar dacă Ciolacu caută acum motive pentru a NU intra în competiție? Avem mai multe semne de întrebare decât răspunsuri din simplul motiv că politica românească se face mult în spatele cortinei. Klaus Iohannis nu a apărut la summit-ul din Elveția, dar încă vrea șefia NATO. Unde e președintele? (SpotMedia)Auto-intitulat candidat la șefia NATO, fără a fi obținut sprijinul ferm al vreunui stat membru al Alianței, Klaus Iohannis nu s-a prezentat la summitul de pace din Elveția, unde tema majoră a fost chiar preocuparea numărul 1 a NATO: războiul de agresiune dus de Rusia în Ucraina și sprijinul pentru Kiev.Cu puține excepții, statele occidentale au fost reprezentate la reuniunea din Elveția de șefi de stat și de guverne. Au fost prezenți Emmanuel Macron și Martin Schulz, în pofida vulnerabilităților de politică internă și a agendei încărcate pe o au acasă.Nu a lipsit președinta de la Chișinău, Maia Sandu, care, așa cum a dovedit-o cu prisosință, stă la masa liderilor politici cu decizie.De ce a absentat Klaus Iohannis?Din agenda Cotrocenilor, nu aflăm un răspuns, președintele nu avea programate alte evenimente. Și, chiar dacă țara ar fi necesitat rămânerea lui acasă, unde sunt suficiente motive date de debandada organizării alegerilor, președintele ar fi trebuit să explice națiunii de ce nu o reprezintă la un eveniment major și care, din nou, avea ca temă principala temă de îngrijorare a NATO.Integral pe pagina SpotMedia. Cariera controversată a președintelui Autorității Electorale Permanente: PSD a fost firul roșu (Adevărul)Alegerile din acest an au fost cele mai controversate din istoria postdecembristă, cu numeroase acuzații de fraudare a voturilor. În Fruntea Autorității Electorale Permanente se află un președinte la fel de controversat.Toni Mihail Greblă era un avocat necunoscut la Judecătoria Târgu Cărbunești, din județul Gorj, la 22 decembrie 1989. Atunci a mers în centrul municipiului Târgu Jiu și a condus Revolușia din Târgu Jiu, care a fost pașnică, fără persoane decedate sau rănite. A fost momentul care l-a propulsat pe Greblă în fruntea Frontului Salvării Naționale și a județului Gorj, unde a ocupat timp de trei ani funcția de prefect, până în 1993, după care a fost prim secretar la Misiunea Permanentă a Romnâniei pe lângă Oficilil European al Națiunilor Unite și alte Organizații Internaționale din Geneva, pentru încă patru ani.Mai multe din CV-ul lui Toni Greblă, în Adevărul. Culisele luptei pentru șefia USR. Elena Lasconi, favorită pentru președinție. Pe cine are în spate (Libertatea)USR începe procesul de reconstrucție internă prin alegerea unui nou președinte, cursa pentru șefia Uniunii fiind tranșată săptămână viitoare, iar favorită este Elena Lasconi, unul din cei trei primari de municipiu ai partidului. Ea este susținută și de Lucian Stanciu-Viziteu, câștigător al unui nou mandat în Bacău, dar și alți lideri.Din momentul în care Cătălin Drulă a anunțat că face un pas în spate de la șefia partidului, adică a doua zi de după alegeri, în USR au și început jocurile pentru pregătirea alegerii unui nou președinte. Primul pas l-a făcut exact președintele demisionar, Cătălin Drulă, care a avansat numele lui Dominic Fritz, câștigător al unui al doilea mandat la Timișoara. Surse politice din USR au precizat pentru Libertatea că propunerea lui Drulă nu a fost făcută spontan, fără niciun calcul politic, ci având în spate interese interne. Mai precis, un grup din jurul lui Cătălin Drulă era pregătit pentru susținerea lui Dominic Fritz, însă dorind să aibă la rândul lor garanția că vor fi pe listele pentru parlamentarele din decembrie.În afară de Viziteu, printre primii care au ieșit public să anunțe că merg în spatele Elenei Lasconi sunt Claudiu Năsui, fost ministru al economiei și vicepreședinte USR, dar și pe Cristina Prună, membră a Biroului Național. Calcule. Cum se califică România în optimi, după 3-0 cu Ucraina (Golazo.ro)România a obținut o victorie senzațională în fața Ucrainei, scor 3-0 la EURO 2024.Cât de mult cântărește această victorie la trei goluri diferență în fața Ucrainei? ENORM!Iar calculele hârtiei arată că „tricolorii” sunt la UN PUNCT distanță de calificarea în faza eliminatorie, unde România nu a mai fost de 24 de ani, de când Gică Hagi încă se afla pe teren.Practic, „tricolorii” ar mai avea nevoie de un singur punct din meciurile cu Belgia și Slovacia ca să fie 95% în optimi, arată Golazo.ro.

Lanțurile invizibile ale adicției. Companiile de jocuri de noroc și ONJN încalcă legislația care permite dependenților să se autoexcludă (Snoop) - Creștere spectaculoasă a încasărilor ANAF după noile măsuri fiscale: + 27 mld. lei (CursDeGuvernare) - Bacalaureat 2024. Încep examenele orale (EduPedu) - România - Ucraina » Echipa de start gândită de Edi Iordănescu pentru primul meci de la EURO 2024 (Gazeta Sporturilor) Unde te adăpostești în cazul unui atac? România are 5.000 de buncăre. Guvernul nu știe câte sunt 100% funcționale (Europa Liberă)Joi, 20 iunie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării se adună ca să discute atât mesajul României la summitul NATO de la Washington, din iulie, cât și un posibil ajutor substanțial al Bucureștiului pentru Ucraina. Și anume, posibilul transfer al unui sistem de rachete PATRIOT către Ucraina.Pe agenda consultărilor dintre cei mai înalți demnitari ai țării - președinte, premier, șefii Camerelor, miniștri cheie, începând cu Apărarea și Internele, directorii serviciilor de informații - nu se află și starea în care se află apărarea civilă din România. Cel puțin, nu pe agenda publică.La capătul mai multor săptămâni de întrebări adresate autorităților și deplasări în spații care ar trebui să joace rolul de adăposturi pentru civili în situații de criză, Europa Liberă creionează câteva concluzii: România nu are un plan de investiții în adăposturi civile în cazul unor atacuri cu drone sau bombardamente clasice, atacuri chimice sau atomice. Multe din cele 5.000 de spații de protecție civilă aflate pe harta oficială nu au dotările necesare, începând de la ventilație, apă potabilă, toalete, mobilier. Lanțurile invizibile ale adicției. Companiile de jocuri de noroc și ONJN încalcă legislația care permite dependenților să se autoexcludă (Snoop)Ca să-i protejeze de pierderi și să-i ajute pe dependenți să se lase, două texte legislative, din 2022 și 2023, le permit românilor să se „autoexcludă”. În practică însă, nici companiile, nici autoritatea de reglementare din domeniu, Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, nu se țin de obligațiile care le revin prin lege. O arată filmările, mărturiile și emailurile oficiale pe care Snoop le publică astăzi. Creștere spectaculoasă a încasărilor ANAF după noile măsuri fiscale: + 27 mld. lei. Cât au venit de la angajați, cât de la companii (CursDeGuvernare)Venituri bugetare nete colectate de ANAF în primele cinci luni ale anului au fost de 175,19 miliarde de lei, în creştere cu 117,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, anunță instituția.Cele mai importante creșteri au venit din avansul CAS și CASS-urilor, un avans datorat, precizează ANAF, „recentelor modificări legislative”. Din TVA, accize și impozit pe venit au venit alte sume importante. CursDeGuvernare detaliază cifrele din aceste capitole.Ponderea în PIB a veniturilor nete colectate de ANAF în primele cinci luni ale anului 2024 este de 9,9%, respectiv cu 0,6 puncte procentuale în plus faţă de perioada similară din anul 2023, când ponderea în PIB a fost de 9,3%.PIB-ul din 2024 este estimat la 1.767,3 miliarde de lei. Bacalaureat 2024. Încep examenele orale. Candidații susțin proba de competențe la Limba română în perioada 17-19 iunie (EduPedu)Examenul de Bacalaureat 2024 începe luni, 17 iunie, cu proba orală la Limba română. Elevii de clasele a XII-a și a XIII-a susțin evaluarea competențelor de comunicare lingvistice în perioada 17-19 iunie 2024. Peste 134.000 de absolvenți de liceu, dintre care 119.000 din promoția curentă și 15.000 din seriile anterioare, sunt candidați la probele de evaluare a competențelor din cadrul sesiunii de vară a examenului de Bacalaureat 2024, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației (ME).Peste 60.000 de elevi care au început în urmă cu 12 ani clasa I nu s-au înscris în acest an la bacalaureat, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza datelor publice disponibile.Competențele digitale ale elevilor sunt evaluate între 19 și 21 iunie.În perioada 25-27 iunie are loc evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională. România - Ucraina » Echipa de start gândită de Edi Iordănescu pentru primul meci de la EURO 2024 (Gazeta Sporturilor)Selecționerul Edi Iordănescu nu a avut liniște în ultimele zile. A avut bătăi de cap în alcătuirea echipei de start. Prima dilemă a fost pe cine să aleagă între buturi, dar toate indiciile duc către Florin Niță, care a câștigat duelul cu Horațiu Moldovan.În ceea ce privește defensiva, Iordănescu a avut și acolo probleme. Andrei Burcă a venit cu probleme la lot, însă a tras din greu și acum e apt de joc. Ceea ce nu se poate spune despre Denis Alibec, care încă nu s-a recuperat. Iar în centrul atacului va fi folosit Denis Drăguș, vârf aflat în mare formă la Gaziantep.Vedeți în Gazetă cum arată primul 11.România – Ucraina e primul meci al „tricolorilor” de la EURO 2024. Partida se va juca la Munchen, pe Allianz Arena, de la ora 16:00. Partida România – Ucraina va fi televizată de ProTV. În celălalt meci din Grupa E se va juca tot luni Belgia - Slovacia, de la ora 19:00.

Cum au creat apostolii stabilității Ciolacu și Ciucă haosul de la alegeri cu mâna lui Toni Greblă. Votul, fundamentul democrației, a fost pus sub semnul întrebării (G4Media) - „Marea prescripție”: Mircea Cosma și fiul său, Vlad Cosma, scăpați de pușcărie, dar obligați să restituie o mită de șase milioane de lei. Alte 8.000 de dosare, închise în același fel (Libertatea) - Retragerea Ozempic din România: De ce dispare medicamentul și ce se întâmplă cu pacienții care se tratează cu el? (HotNews) Cum au creat apostolii stabilității Ciolacu și Ciucă haosul de la alegeri cu mâna lui Toni Greblă. Votul, fundamentul democrației, a fost pus sub semnul întrebării (G4Media)Marea coaliție a stabilității PSD-PNL a provocat la alegerile din 9 iunie un haos fără precedent în ultimul deceniu. Zeci de acuzații de fraudă venite inclusiv de la candidați PSD și PNL, candidați care s-au trezit cu zero voturi în secțiile în care au votat ei înșiși, haos complet în anumite secții, membri ai secțiilor care au așteptat în caniculă zile întregi să scape de sacii cu voturi – pe scurt, o amenințare gravă la credibilitatea votului. Iar vina politică o poartă Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă pentru crearea legislației incoerente și pentru numirea în funcția de organizator al alegerilor pe PSD-istul Toni Greblă.În mod normal, Ciolacu și Ciucă, de mână cu Greblă, ar trebui să iasă public și să-și ceară scuze pentru debandada de la alegeri. Eventual să vedem măcar o demisie sau o demitere la vârful Autorității Electorale Permanente. În loc de explicații legitime, cei trei nu au făcut nici măcar o conferință de presă lămuritoare, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. Cum putea fi evitat haosul de la urne. Sociolog: „Procesul de vot a rămas profund arhaic” (Adevărul)Modernizarea sistemului de vot ar trebui să fie una dintre priorități, spun cei care au analizat cu atenție modul cum s-a desfășurat procesul electoral la alegerile locale și europarlamentare 2024 și care consideră că scrutinul de duminică nu a fost cel mai bine organizat.Imaginile cu oamenii adormiți cu capul sprijinit pe sacii de voturi, venite din mai multe colțuri ale țării, și faptul că la patru zile de la scrutin încă se mai (re)numără voturi ar trebui să ne facă să discutăm despre sistemul încă arhaic de votare din România, crede sociologul Robert Santa. Deși au rămas doar câteva luni până la următoarele alegeri, se impune o discuție pe tema modernizării procesului de vot, spune sociologul.„Știu că foarte multe persoane n-au neapărat încredere în tehnologie și siguranța ei, dar cred că pentru următoarea tură de alegeri e important să avem o discuție despre modernizarea procesului de vot. Pentru că el a rămas profund arhaic. Aceleași hârtii, aceleași urne făcute din carton, or unele țări au introdus diversele elemente electronice în vot: fie vot direct electronic, pe calculator, cu ID de cetățean - în Estonia, fie mașini de vot electronice, fie foaie de vot citibilă de mașina electronică și care face raportarea instantanee, după care e mult mai ușoară verificarea”, spune Robert Santa, sociolog, reprezentantul platformei Re Think. Un exemplu de raportate eficientă a voturilor este chiar Republica Moldova, care are sisteme electronice de raportare extrem de bine puse la punct. „În Republica Moldova se închid urnele la 9,00 seara, iar până la 1,00 dimineața majoritatea rezultatelor sunt deja cunoscute”, a mai spus Santa.Integral în Adevărul. „Marea prescripție”: Mircea Cosma și fiul său, Vlad Cosma, scăpați de pușcărie, dar obligați să restituie o mită de șase milioane de lei. Alte 8.000 de dosare, închise în același fel (Libertatea)Mircea Cosma, fostul șef al Consiliului Județean (CJ) Prahova și fiul acestuia, fostul deputat PSD Vlad Cosma, au scăpat definitiv de răspunderea penală în dosarul în care au fost acuzați de luare de mită și trafic de influență în legătură cu acordarea unor contracte cu dedicație către „firmele de casă” din județ. Cu toate astea, instanțele au dispus confiscarea a 3 milioane de lei de la Mircea Cosma și de la fiul său, adică sumele provenite din luare de mită și din trafic de influență. Acest dosar al „Clanului Cosma” de la Prahova este doar unul dintre cele peste 8.000 de cauze închise din mai 2022 până în prezent, urmare a „marii prescripții”.Citiți mai mult în Libertatea. Retragerea Ozempic din România: De ce dispare medicamentul și ce se întâmplă cu pacienții care se tratează cu el? (HotNews)Ozempic - medicament adresat pacienților cu diabet zaharat de tip 2, dar care a devenit foarte căutat și folosit de persoanele care vor să slăbească - nu va mai fi comercializat în România începând cu 1 august, a anunțat miercuri Agenția Națională a Medicamentului. De ce a fost însă retras brusc Ozempic, un medicament cu cerere uriașă nu doar în România? Și ce se întâmplă cu pacienții cu diabet zaharat de tip 2 care se tratează acum cu acest medicament?HotNews.ro a stat de vorbă cu Bogdar Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.Medicul îi liniștește pe pacienții cu diabet de tip 2 care se tratează cu Ozempic: există alternative la fel de eficiente. În plus, el respinge „teoriile conspirației” care circulă în acest moment pe rețelele de socializare, potrivit cărora medicamentul ar urma să fie retras din cauza unor presupuse efecte adverse, și clarifică motivele reale ale retragerii: prețul pe care autoritățile din domeniul medical din România erau dispuse să îl plătească pentru Ozempic nu mai acoperea pretențiile producătorului, care, în contextul cererii uriașe, îl poate vinde mai scump în alte țări.Prețul Ozempic a explodat în ultima perioadă, ca urmare a cererii uriașe datorate faptului că este perceput ca un medicament-minune pentru slăbit.

Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW) - Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop) - Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama) Oboseala lui Toni Greblă. De ce se fură voturi în România anului 2024? (SpotMedia)Refuzul autorităților de a renumăra voturile în competițiile electorale în care scorul e foarte strâns a provocat tensionarea bruscă a scenei politice. Partidele și-au adus susținătorii în fața birourilor electorale, iar liderii formațiunilor formulează acuzații, dau declarații și postează pe rețelele sociale. Încrederea populației că în data de 9 iunie au fost alegeri corecte s-a spulberat, consideră jurnalistul Emilian Isăilă de la SpotMedia.Printr-o intervenție televizată și un comunicat al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, președintele AEP, a acuzat actorii politici care prezintă dovezi cu posibile furturi de voturi și încălcări ale legii că încetinesc procesul electoral.El a spus că eventualele erori au fost provocate de oboseală. Instituția n-a avut nicio reacție față de zecile de documente oficiale prezentate, care conțin indicii că ar fi fost falsificate, iar niciun procuror n-a anunțat declanșarea vreunei investigații independente în cazurile prezentate de candidați sau de alegători.Sunt deja rapoarte ale persoanelor care au votat și nu se regăsesc în listele electorale, dar și zeci de plângeri penale în toată țara. Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW)Președintele Klaus Iohannis e satisfăcut de rezultatele obținute de PSD+PNL, deși partidul lui a pierdut pe linie după îmbrățișarea cu social-democrații.Klaus Iohannis, promotorul stabilității prin sacrificarea liberalilor în alianța cu social-democrații, nu mai are multe argumente pentru menținerea lui Nicolae Ciucă în fruntea partidului și nici pentru guvernarea comună, dar are încă destulă influență în partid.Rezultatele PNL sunt însă dezastruoase prin comparație cu alegerile precedente. Liberalii au pierdut aproape 300 de primării, circa 4000 de locuri în consiliile locale, cinci președinți de Consilii Județene, și au cu doi europarlamentari mai puțin decât înainte. Aritmetica este clară și cere o repoziționare rapidă a Partidului Național Liberal înaintea prezidențialelor din toamnă și a parlamentarelor din decembrie. În ultimii trei ani, liberalii îndemnați de Klaus Iohannis au fost pragmatici, au pus în față interesele lor personale și de grup, renunțând cu cinism la statul de drept. Sub alianța de guvernare PSD+PNL, în România democrația s-a diluat, meritocrația a fost exclusă aproape total în selecția elitelor administrative și politice, iar politicienii de top se află la cel mai scăzut nivel intelectual din ultimii 30 de ani.  Un comentariu de Sabina Fati, corespondentă DW la București. Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop)Documente de 45 de milioane de lei reprezentând publicitate pentru social-democrați și liberali la alegerile europarlamentare din 9 iunie au fost analizate de Snoop, din surse publice.Suma totală de publicitate, TV și online, plătită de PSD și raportată până pe 6 iunie 2024 la AEP a fost de aproape 30 de milioane de lei. Din aceşti bani, 13,3 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 16,7 milioane de lei au mers în online. PNL a cheltuit 15,5 milioane de lei. Din aceşti bani, 8,2 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 7,3 milioane de lei au fost cheltuiţi în campanii online. AUR a folosit peste 15 milioane de lei pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la tv, radio, presă scrisă sau în online. USR a cheltuit 4 milioane de lei. A cumpărat publicitate în media la B1 TV, Digi24, G4Media, Libertatea, Hotnews. Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama)Preferințele politice ale românilor plecați în străinătate s-au schimbat de la cer la pământ, între europarlamentarele din 2019 și cele de acum, din 2024. Dar și interesul lor pentru aceste alegeri a scăzut: au venit la urne cu 44% mai puțini români, în diaspora.Panorama a analizat rezultatele votului la europarlamentare, în cele mai mari 11 bazine electorale din diaspora, și le-a comparat cu imaginea de acum cinci ani, de la scrutinul similar pentru Parlamentul European.Cu trei mari excepții – Moldova, Olanda și Danemarca – AUR și SOS, partidul Dianei Șoșoacă, și-au disputat de la egal la egal locul întâi la alegerile din țările unde trăiește și votează cea mai mare parte a diasporei române. La mică distanță, i-au urmat rămășițele alianței conduse de USR, în 2019 (REPER, Nicu Ștefănuță, Vlad Gheorghe), care dacă ar fi rămas unite, ar fi scos cel mai bun scor și în 2024, în diaspora.De la scorul de câteva procente al lui George Simion, din 2019, AUR a câștigat alegerile în cinci din țările cu cele mai multe voturi în diaspora – Spania, Belgia, Franța, Austria și SUA. Dacă acum cinci ani nu exista, SOS-ul Dianei Șoșoacă a câștigat în 2024 votul românilor din Marea Britanie, Germania și Italia. Cumulat, aceste două partide au scos procentele pe care le scotea USR-PLUS în diaspora, în 2019, de peste 40%.Votul extremist, naționalist, pare că a crescut mai mult pe fondul scăderii polului PNL-PSD, decât pe cel al USR. Iar dacă USR nu s-ar fi fragmentat în 2024 și ar fi menținut legătura cu mișcările din diaspora, ar fi luptat acum de la egal la egal cu valul extremist AUR-SOS.Republica Moldova menține status-quo-ul și nu merge cu extremiștii. În Moldova, vedem singurul caz unde voturile din jurul polilor PSD și PNL a crescut față de 2019.

Va redeveni USR un partid cool pentru electoratul reformist sau va avea soarta PNȚCD? (G4Media) - O.J.Schmitt: În România s-a dezvoltat un mediu care combină naționalismul tip Ceaușescu cu ortodoxia neolegionară (SpotMedia) Cine este de vină, poporul sau politicienii? (PressHub)Este dificil să tragi o concluzie în alb și negru despre rezultatele alegerilor locale și europarlamentare de duminică, 9 iunie.Este surprinzător scorul obținut de PSD-PNL la europarlamentare, de 48,67%, la o distanță uriașă față de următorul clasat (AUR, cu 14,95%).Surprinzător, pentru că succesul celor două partide vine după trei ani de guvernare în care România se împrumută tot mai mult și tot mai scump, inflația este cea mai mare din UE, numărul de sinecuri la stat a crescut, deși liderii celor două partide mint repetat că le taie, justiția a fost efectiv pusă cu botul pe labe, iar presa a fost cumpărată cu milioane de euro.În acești trei ani, zeci de infractori au scăpat din cauza faptului că cele două partide nu au reglementat la timp prescripția, iar Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, chiar liderii PSD și PNL, sunt inițiatorii unei legi prin care care fac evaziune de sub un milion de euro scapă nepedepsiți.Prin urmare, primul răspuns este simplu: de vină este poporul, sau cel puțin 48,67% din popor (ba chiar mai mult, dacă îi numărăm și pe cei care nu au venit la vot), că nu-i pasă dacă este condus în continuare de hoți și incompetenți.Dar, revine jurnalistul Răzvan Chiruță, redactor șef la PressHub, rezultatele alegerilor nu pot fi analizate doar în alb și negru. Căci în unele părți, electoratul a demonstrat că a evoluat.Cetățenii unor orașe au înțeles că este mai bine ca acestea să fie administrate de primari cinstiți, chiar dacă mai fac și greșeli.Este și vina politicienilor. A celor de opoziție, că ei au pierdut.În primul rând, pentru că acceptă această aberantă situație cu scrutinul într-un singur tur la alegerile locale. Va redeveni USR un partid cool pentru electoratul reformist sau va avea soarta PNȚCD? (G4Media)Dezastrul înregistrat de USR la europarlamentare și locale sub conducerea lui Cătălin Drulă riscă să trimită partidul în irelevanță. Partidul, fondat în 2015 de Nicușor Dan ca o alternativă la sistemul PSD-PNL, a pierdut mare parte din publicul reformist din cauza greșelilor liderilor. Iar degringolada în care a intrat după locale se va prelungi, previzibil, cu efecte asupra prezidențialelor și parlamentarelor, anticipează pe pagina G4Media jurnalistul Cristian Pantazi.Ce se întâmplă acum? Primele date ne arată o posibilă bătălie internă între minimum două facțiuni: Dominic Fritz și Elena Lasconi. Fritz e susținut chiar de ”team Barna”, cum e numită în partid echipa actuală de conducere. În spatele Elenei Lasconi ar urma să se pună cei nemulțumiți de Drulă&co, chiar dacă primărița din Câmpulung nu e considerată neapărat exponenta curentului reformist care a dus la apariția USR. Nu e clar în acest moment dacă va mai apărea vreun alt candidat cu șanse reale.Vor urma probabil două săptămâni de lupte intestine, cu noi scandaluri în public și acuzații care vor adăuga la senzația de partid în degringoladă.Cât de eficient va fi un partid condus de la Timișoara sau de la Câmpulung? Ușor de intuit.Curentul reformist nu va dispărea din societate. Își va găsi un alt recipient politic. O.J.Schmitt: În România s-a dezvoltat un mediu care combină naționalismul tip Ceaușescu cu ortodoxia neolegionară (SpotMedia)Putin exploatează lipsa de educație politică a cetățenilor și are un joc ușor în România, dar și în țări precum Austria. El cooperează cu politicieni care înclină spre Rusia din corupție, naivitate sau afinitate ideologică.Într-un interviu acordat Spotmedia.ro, istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, autorul unei lucrări de referință despre Mișcarea Legionară, precum și a unui volum de istorie a Bisericii Ortodoxe Române și a relației acesteia cu puterea politică, analizează felul în care România și-a pus problema securității naționale, în contextul strategiilor de destabilizare utilizate de Rusia.Niciun partid nu atacă AUR sau grupul doamnei Șoșoacă drept o amenințare la adresa securității naționale, iar politica de securitate nu joacă niciun rol în campania electorală din România. Putin exploatează lipsa de educație politică a cetățenilor și are un joc ușor în România, dar și în țări precum Austria. El cooperează cu politicieni care înclină spre Rusia din corupție, naivitate sau afinitate ideologică.În timp ce în țări precum Finlanda sau Estonia o educație politică excelentă și o pregătire mentală pentru încercǎri de destabilizare împiedică succesele majore ale Rusiei, țări precum Austria sau România sunt foarte vulnerabile", argumentează Oliver Jens Schmitt.

Alegeri prezidențiale 2024. Care sunt șansele să avem un candidat unic PSD-PNL (Adevărul) - Dezastrul USR și cei 5 băieți. România fără opoziție (SpotMedia) - Cei 33 pe care românii îi trimit la Bruxelles: mulți sinecuriști, oportuniști, chiulangii, exilați și exaltați, puțini profesioniști care chiar au treabă la Parlamentul European (Republica) Valul roșu. Cum va juca mai departe Ciolacu (G4Media)Mai priviți o dată harta consiliilor județene: țara, cu excepția unei părți din Transilvania, este roșie. Administrația județeană este copios dominată de PSD. Sub Marcel Ciolacu, partidul baronilor și-a mărit numărul de șefi de consilii județene de la 20 la 25. PNL a pierdut cinci și a rămas cu 12. În toate aceste administrații județene, pesediștii vor guverna local în general cu liberalii, chiar dacă s-au măcelărit în campania electorală.PSD a luat și câteva municipii reședință de județ de la liberali: Piatra Neamț, Bistrița, Suceava, Deva, Slobozia, Baia Mare. Valul roșu a înaintat pe teritorii până mai ieri inaccesibile din Ardeal și Banat.PSD a înregistrat aproximativ 34% la vot politic pentru listele de consilieri județeni. Este o creștere cu 12% față de acum 4 ani, când PSD a obținut doar 22,3%.La rezultatul intern se adaugă imaginea de forță proiectată de rezultatul obținut la europarlamentare de Alianța PSD-PNL.Din cele 33 de mandate de europarlamentari, 19 revin Alianței după redistribuire, adică aproape 60%.Cu aceste rezultate, Marcel Ciolacu își consolidează poziția de lider în interiorul PSD. În acest moment, este mai puternic decât oricând.Întrebarea este ce va face Marcel Ciolacu cu acest succes politic? Candidează la prezidențiale, dar atunci trebuie să se asigure că va intra în turul doi cu George Simion pe post de sperietoare, singura lui șansă pentru a obține voturile dreptei. Nu candidează la prezidențiale, dar atunci trebuie să se asigure că rămâne premier și că partidul nu-l trimite acasă la Buzău după alegeri. Articolul integral, semnat de jurnalistul Dan Tăpălagă, este disponibil pe pagina G4Media. Alegeri prezidențiale 2024. Care sunt șansele să avem un candidat unic PSD-PNL (Adevărul)Atât PSD cât și PNL au argumente pentru a propune un candidat propriu la prezidențiale, însă eșecul răsunător de la București reprezintă un avertisment cu privire la „spargerea” votului. Eventualul candidat unic își va asuma riscul „execuției” de către partid, în cazul în care va pierde.Lectorul universitar şi analistul politic George Jiglău, preşedintele Centrului pentru Studierea Democraţiei din cadrul UBB, susține că un bun barometru privind alegerile prezidențiale este situația de la București, unde e clar că împărțirea candidaturilor n-a funcționat deloc: „A fost un eșec mare la București. Pe cât de mare a fost succesul europarlamentare, pe atât de mare a fost eșecul la București.”Un candidat precum Mircea Geoană, care pleacă de la un 25% în sondaje, obligă PSD-PNL nu numai să vină cu un candidat comun, dar acesta să fie „extrem de viabil, comparabil ca imagine, notorietate, simpatie cu Mircea Geoană, a cărui prezență în turul II e aproape garantată”.Nu va fi o misiune pentru Alianță să găsească un astfel de candidat, crede Jiglău, în contextul în care „dacă va fi un PSD-st clasic sau un PNL-ist fără vlagă nu cred că va avea capacitatea să-l bată pe Geoană”.Cadrul didactic de la UBB crede că Ciolacu ar prefera o funcție de premier. El nu-l vede pe Nicolae Ciucă drept candidat cu șanse la prezidențiale. „Emil Boc cred că ar fi un candidat mai viabil decât ar fi Ciucă, pe modelul Iohannis de primar cu imagine bună la nivel național. Are niște realizări palpabile, Cluj-Napoca e un oraș dezvoltat cu care se poate mândri”. Deși îl vede pe Emil Boc drept o soluție mai bună decât Nicolae Ciucă, Jiglău nu crede că primarul Clujului va fi soluția câștigătoare.Pe larg în Adevărul. Dezastrul USR și cei 5 băieți. România fără opoziție (SpotMedia)Rezultatul USR la alegerile din 9 iunie este un dezastru prin care partidul decontează, pe scurt, trădarea electoratului și transformarea în ceea ce a combătut. Dar adevăratul dezastru este faptul că în acest moment vedem, măsurat oficial la vot, România nu are opoziție, puterea a defilat singură pe tot terenul,  PSD și PNL s-au păruit și-au luat primari, președinți de CJ, au împărțit majoritatea europarlamentarilor. Este o stare toxică pentru care USR poartă imensa responsabilitate și care trebuie rapid corectată.Ca să dăm dimensiunea dezastrului la europarlamentare, să spunem că USR are toți atâția eurodeputați câți SOS Șoșoacă – adică doi. Al treilea e donația către PMP. Partidul care acum 5 ani lua 22% acum este la puțin peste 8%.În schimb, oameni alungați cu dispreț din USR, precum Mihai Polițeanu și Nicu Ștefănuță, au performat spectaculos.Cum au ajuns aici?Pe scurt, prin distrugerea democrației interne, prin anchilozare în practici de sistem și, cel mai grav, prin abandonarea principiilor.USR are nevoie de un autentic punct de ruptură de unde să o ia complet de la capăt, cu un lider puternic, asumat și capabil de performanță politică, notează jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.  Cei 33 pe care românii îi trimit la Bruxelles: mulți sinecuriști, oportuniști, chiulangii, exilați și exaltați, puțini profesioniști care chiar au treabă la Parlamentul European (Republica)Lista e salvată de Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Roxana Mânzatu și Adina Vălean, care știu cu ce se mănâncă politica UE. Să vedem însă cât de mult vor putea să iasă din limitele impuse de centrala de la București.Cei 33 de eurodeputați care ne vor reprezenta în următorii 5 ani la Bruxelles și Strasbourg au misiunea de a lucra pentru Europa de mâine, adică aia care își propune să devină neutră din punct de vedere climatic, să aibă o autonomie strategică din punct de vedere militar, care vrea să își consolideze capacitatea de a inova și care vrea să rupă dependența comercială de China. Problema e că mulți dintre cei 33 de eurodeputați au arătat până acum, date fiind pozițiile publice pe care le-au mai ocupat, că nu prea știu să gândească soluții românești la problemele europene.Puteți citi mai mult pe pagina Republica.

Alegerile comasate în România, primele concluzii: un dig (DW) - Cel mai mare câştig al primului rând de alegeri din acest an este că nu avem niciun derapaj politic. În aceste condiţii, putem mergem liniştiţi la Coldplay, la Campionatul European de Fotbal şi în vacanţă (Ziarul Financiar) Câteva observații despre rezultatul alegerilor dacă cifrele din sondajele realizate la ieșirea de la urne se confirmă (G4Media)Rezultatele exit-poll-ului realizat de CURS Avangarde, chiar dacă vor suferi ușoare corecții după numărătoarea votului, stabilește învingători și învinși, atrage atenția jurnalistul Dan Tăpălagă.Marele câștigător al alegerilor este de departe Alianța PSD/ PNL. Cu un scor politic la europarlamentare de peste 50%, care va crește după redistribuire, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu își consolidează poziția de lideri în partidele lor.Rivalii interni și din afară care sperau să preia conducerea celor două partide în caz de eșec pot să-și pună planurile de puci pe hold. Nu a venit încă momentul lor.Un alt mare câștigător este primarul Nicușor Dan. Cu 45%, primarul general a câștigat fără drept de apel, însă există o mică problemă de legitimitate a marelor câștigător. Doar 40% dintre bucureșteni s-au prezentat la vot.Un alt mare perdant este USR, care și-a înjumătățit scorul politic la europarlamentare.Cu 3%, REPER a ratat pragul de intrare în Parlamentul European. Dacă rezultatul se confirmă, Dacian Cioloș și-a încheiat aventura politică. Se întoarce la Bruxelles.AUR vinde iluzii optice. Se proclamă deja a doua forță politică a țării, conform votului de la europarlamentare. În realitate, nu este așa. Este a treia forță politică, la mare distanță de PSD și PNL după cum ne arată votul politic la Consiliile Județene. În realitate, AUR se plasează și el în tabăra marilor învinși. Cu doar 12% la votul politic pentru Consiliile Județene, AUR se plasează la egalitate cu Alianța Dreapta Unită.Integral pe pagina G4Media. Alegerile comasate în România, primele concluzii: un dig (DW)Comasarea alegerilor pare să fi fost un fel de dig în fața revărsării extremismului, o operațiune dedicată special curentului populist de pe scena politică românească: ”La cum arată rezultatele votului, în special scorul realizat de AUR la europarlamentare, nu pot să văd alte beneficii ale comasării alegerilor mai departe de încheierea cât mai rapidă a creșterii partidului antisistem”, este prima concluzie pe care o trage consultantul politic Mihnea Dumitru, după închiderea urnelor și difuzarea primelor rezultate. A fost o campanie dezamăgitoare, completează analistul politic, care observă că ”au fost printre cele mai plictisitoare alegeri”.O campanie ”dintre cele mai liniștite de care am avut parte” a observat și analistul politic Andrei Țăranu. ”Chiar în localitățile cu miză mare, cum a fost Timișoara, au lipsit violențele de limbaj, atacurile la persoană virulente, cu care am fost obișnuiți. Iar acolo unde miza nu a fost atât de mare – Cluj, oraș cu rezultat cvasi-sigur, campania practic a lipsit complet”, a apreciat Țăranu pentru DW. ”Această coaliție PSD-PNL i-a lipsit pe competitori de posibilitatea de atac foarte direct și clar”, adaugă Țăranu.În absența acestui câmp de rivalități, punctează consultantul Mihnea Dumitru, ”partidele au preferat deepfake-uri și comunicare negativă prin noile tehnologii AI. Cel mai mare câştig al primului rând de alegeri din acest an este că nu avem niciun derapaj politic. În aceste condiţii, putem mergem liniştiţi la Coldplay, la Campionatul European de Fotbal şi în vacanţă (Ziarul Financiar)Gabriela Firea, PSD, PNL, Sebastian Burduja se gândesc de ce l-au votat atât de mulţi bucureşteni pe Nicuşor Dan, în condiţiile în care resursele media şi financiare erau la ei. Dar vorba lui Cristian Popescu Piedone, alt pierzător în faţa lui Nicuşor Dan, dacă aşa au votat corporatiştii, atunci aşa să fie.Dar dincolo de rezultatul de la Bucureşti, la care s-a uitat toată lumea, rezultatul politic al alegerilor europarlamentare şi locale din 2024 arată cât de europeană este România, în condiţiile în care mulţi încearcă să-i convingă pe români că trebuie să fie naţionalişti, suveranişti, tradiţionalişti, populişti şi scandalagii.În condiţiile în care multe ţări din Europa Occidentală se îndreaptă către un extremism de dreapta – vedeţi rezultatele din Franţa, Germania, Austria etc. - , rezultatul din România constituie o performanţă politică.PSD şi PNL, o alianţă contra naturii care guvernează de patru ani, obţin împreună 52%-54% din voturile pentru europarlamentare, în timp ce partidele şi curentele noastre extremiste – AUR şi SOS – obţin 14%, respectiv 2%. AUR şi SOS au intrat în an cu un procent de peste 20% din opţiunile electoratului, dar votul de acum a fost altul. Ia naţională, steagurile, discursurile pompos naţionaliste nu au câştigat suficient teren.Faptul că românii pot să umble liber în Europa, să muncească fiecare unde vrea şi unde găseşte, să se ducă în vacanţă oriunde în lume, nu a dat prilejul adoptării unui curent naţionalist prost înţeles.Articoul semnat de jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF, este disponibil aici.

Cine sunt cei care dau primele rezultate de la alegeri. Ce greutate mai au exit-poll-urile de la ora 22:00 (Europa Liberă) - Cât de vulnerabilă e România în fața spionilor ruși. Expert în securitate: „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile” (Adevărul) Mergeţi la vot! În următorii cinci ani ani România îşi va desena infrastructura şi dezvoltarea pentru următoarele decenii. Nu-i lăsaţi pe alţii să decidă cine va face acest desen (Ziarul Financiar)Votul de duminică are o importanţă mai mare decât în trecut pentru că următorii patru-cinci ani vor fi decisivi pentru felul cum va arăta România deceniilor care vin, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Pe plan intern va fi un vârf al investiţiilor în infrastructura de transport, medicală şi de educaţie care va determina o accelerare a investiţiilor private şi a felului cum arată şi funcţionează oraşele şi comunele. Este o fereastră de oportunitate istorică, pentru că se suprapun banii din PNNR cu cei din fonduri europene structurale, deci 80 mld. euro.Iar pe plan extern suntem într-un moment de răscruce pentru că în următorii ani, în funcţie de evoluţia conflictului de la est, va fi o reaşezare strategică şi traseul viitor al României va fi definit de această reaşezare. Se vor face jocurile, cum se spune. Plus admiterea în OECD, preconizată pentru 2026, care va aşeza economia pe un alt nivel de complexitate.În acest moment sunt în licitaţie obiective de infrastructură de 20 mld. euro. Sunt finanţări necesare pentru autostrăzi sau renovări de spitale, dar se aruncă şi cu banii pe stadioane care deja stau goale sau piste de biciclete în comune unde ar fi mai bune parcuri industriale.Iar alegerile pentru Parlamentul European vor fi determinante în 2024 pentru alegerea care va trebui făcută - un nou val al integrării, prin fuziuni bancare, bursiere, industriale şi crearea unui val investiţional care să scoată UE din mediocritatea creşterii din ultimii ani sau va triumfa perspectiva pesimistă, individuală? Va fi un examen greu pentru Bruxelles. Oricum ar fi, decizia ne aparţine. Cine sunt cei care dau primele rezultate de la alegeri. Ce greutate mai au exit-poll-urile de la ora 22:00 (Europa Liberă)Pentru alegerile de duminică, 9 iunie, Biroul Electoral Central a acreditat trei institute care pot face sondaje de opinie la ieşirea de la urne la nivel naţional: Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde şi Sodiso Research SRL.Vor fi organizate trei exit-poll-uri la nivel național. Pe lângă acestea, vor fi făcute și sondaje locale, la Râmnicu Sărat, la Luduşul de Mureş și unul pe întreg județul Mureș.Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L. este unul dintre institutele acreditate de Biroul Electoral Central pentru a face sondaje la ieșirea de la urne (exit-poll).Compania, fondată în 1996, este deținută în proporție de 100% de jurnalistul Iosif Buble. Institutul a dat rezultatele la multe dintre scrutinele din ultimii 25 de ani.Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este cea de-a doua casă de sondare a opiniei publice care va face duminică un exit-poll. El aparține în proporție de 100% sociologului Marius Pieleanu.Cea de-a treia casă de sondare este necunoscută pe piața măsurătorilor intenției de vot.Sodiso Research SRL este deținută de Gheorghe Barna, C&P Studio, Asociația Analiștilor în Politici Publice și Kvantum Research.Asociația Analiștilor în Politici Publice este un ONG înființat pentru a explica maghiarilor cum să se comporte la recensământul populației în 2021. Toate firmele și asociațiile au sediul la aceeași adresă din Cluj Napoca.Europa Liberă reamintește că nu de puține ori, în ultimii ani, institutele de sondare a opiniei publice din România au greșit în previziunile lor privind rezultatele alegerilor, iar rezultatele măsurătorilor la urne au diferit cu câteva procente față de rezultatul oficial al alegerilor. De multe ori, în favoarea partidului care comandase cercetarea. Cât de vulnerabilă e România în fața spionilor ruși. Expert în securitate: „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile” (Adevărul)Scandalul uriaș din Republica Moldova, unde chiar fostul șef al Statului Major, Igor Gorgan, a fost deconspirat ca fiind spion rus ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea serviciilor occidentale de contraspionaj de a contracara acțiunile Moscovei. Într-un interviu pentru „Adevărul”, expertul în securitate Marius Ghincea explică acest caz, dar lansează un avertisment de luat în calcul pentru România.„Sunt sigur că există astfel de informatori și în România. De altfel, o persoană a fost reținută zilele trecute în România pentru spionaj în favoarea Rusiei”, amintește Ghincea.El spune că Federația Rusă și-a intensificat activițiile de spionaj în România și în alte state NATO, precum și în țări care interesează direct Moscova, așa cum este Republica Moldova.„Cu siguranță vorbim de o intensificare a activităților de spionaj atât ale Rusiei împotriva aliaților Ucrainei cât și a Occidentului împotriva Rusiei. De altfel, acțiunile de sabotaj ale Rusiei în Occident au devenit o preocupare crescută, dezbătută public”, adaugă el.Marius Ghincea a explicat și cum pot fi contracarați spionii ruși care operează în România: „Contracararea unor astfel de acțiuni se realizează prin intermediul contraspionajului și printr-un control atent la accesul la informații clasificate.”

Ce-au uitat candidații să spună în timpul campaniei electorale (SpotMedia) - Cea mai cunoscută lingvistă din România analizează discursul politicienilor. „E calea simplă a unor oameni care poate nu au avut suficientă educație” (HotNews.ro) - Alegeri 2024. Votul cu obstacole. Categoriile de persoane care nu sunt luate în considerare în campaniile electorale (Adevărul) Ce-au uitat candidații să spună în timpul campaniei electorale (SpotMedia)România se află în fața unui important examen politic, urmează alegerile locale, europarlamentare, prezidențiale și parlamentare. Niciunul dintre principalele partide, nici PSD, nici PNL, nu au și nu au propus societății un program de limitare a corupției.Cele două formațiuni, prin liderii lor, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, urmăresc să obțină voturile cetățenilor cu discursuri pline de generalități, promisiuni de măriri de salarii, de pensii, creștere economică, fără să atingă miezul problemei, faptul că o mare parte din fondurile publice sunt deturnate, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă. Vocea Opoziției, Alianța Dreapta Unită, se aude destul de puțin în societate, deși există lideri ai USR care încearcă să aducă în dezbaterea publică subiectul important și sensibil din societatea românească - flagelul corupției. Cea mai cunoscută lingvistă din România analizează discursul politicienilor. „E calea simplă a unor oameni care poate nu au avut suficientă educație” (HotNews.ro)„Emoțional, repetitiv, foarte simplu, cu formule elementare și propoziții scurte”. Aşa descrie lingvista Rodica Zafiu discursul celor care, în acest an, cer votul românilor în patru runde de alegeri. Profesoara de limba română vorbeşte, într-un interviu pentru cititorii HotNews.ro, despre transformarea discursului public şi despre ce spune despre noi limbajul pe care îl folosim.„Reapare un discurs așa, de mahala, naționalist, cu simplificări, cu acuzații, cu termeni catastrofali. E calea simplă, calea comodă a unor oameni care poate nu au avut suficiente modele și suficientă educație”.În interviu acordat HotNews.ro, Rodica Zafiu explică de ce au apărut clişeele lingvistice ale generaţiilor crescute în comunism şi cum sunt înţelese cele ale generaţiei Z, dar și cum s-a ajuns la fenomenul plagiatului.  Alegerile locale: un sfert din comunele care-și cheamă cetățenii la vot nu pot să existe nici financiar și nici legal. România nu e împărțită în administrații locale, ci în circumscripții electorale (CursDeGuvernare)Un număr de 714 comune, adică 25% din cele 2.862 astfel de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu au avut anul trecut venituri proprii nici cât să le acopere măcar plata salariilor, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro pe baza datelor oficiale privind execuția bugetelor locale.Numărul acestor UAT-uri complet dependente de transferurile de la bugetul centralizat a crescut în 2023, comparativ cu 2022, când 651 de astfel de primării erau depășite de cheltuielile cu angajații.Asta nu e totul: 450 de primării nu îndeplinesc nici măcar cerința legală de a avea peste 1500 de locuitori.Cu toate acestea, UAT-urile falimentare continuă să fie menținute, singura justificare a existenței lor fiind alegerile, când electoratul disciplinat al acestor localități este dirijat spre vot de către primarii în funcție, unii aflați în aceste poziții de cel puțin două decenii: rațiunea lor nu este de utilitate administrativă, ci de utilizare strict electorală. Practic, aceste administrații ar trebui plătite din fondurile partidelor care beneficiază electoral de ele, și nu din banii contribuabililor.CursDeGuvernare mai arată că bugetele primăriilor înregistrează deficite uriașe: la venituri de aproape 13 miliarde de lei, cheltuiele totale au fost de 29,8 miliarde, dintre care 7,83 miliarde au reprezentat doar cheltuielile cu salariile din aceste administrații. Alegeri 2024. Votul cu obstacole. Categoriile de persoane care nu sunt luate în considerare în campaniile electorale (Adevărul)Persoanele cu dizabilități se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește participarea alegătorilor la procesul electoral în Uniunea Europeană, arată un raport al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale. Sociologul Gelu Duminică a explicat pentru Adevărul de ce există mai multe categorii de persoane care nu sunt nici măcar luate în calcul de echipele de campanie ale politicienilor.Aproape 87 de milioane de persoane din UE au o formă de handicap, conform Comisiei Europene, iar în 2022, 27% din populația UE cu vârsta de peste 16 ani a raportat limitări ale activităților lor obișnuite din cauza unor probleme de sănătate, conform Eurostat. În România, sunt 923,578 de persoane cu dizabilități, cu cel mai mare număr înregistrat în București (78,527).  Acestea se confruntă cu lipsa accesibilității și a facilităților adecvate, chiar și la cele mai importante instituții.   

Atac cu documente false la adresa lui Nicușor Dan. Ce impact are și ce spune despre campanie? (SpotMedia) -  Alegerile europarlamentare sunt despre problemele naționale: ce speră, de fapt, cetățenii fiecărui stat UE de la scrutinul de duminică (CursDeGuvernare) - Limitele bazinului electoral al suveraniștilor și populiștilor în România. Cum a evoluat situația în ultimele decenii (Libertatea) Atac cu documente false la adresa lui Nicușor Dan. Ce impact are și ce spune despre campanie? (SpotMedia)Un raport al Securității, despre care cercetători CNSAS au afirmat că e fals, a ajuns în atenția opiniei publice, împins de persoane care gravitează pe orbita PSD. Deși a provocat reacția primarului în funcție, care a negat acuzațiile de legături cu poliția politică din perioada comunistă, dar și o intensă dezbatere pe rețelele sociale, e puțin probabil ca episodul să producă o schimbare de lider în cursa electorală de la București, apreciază jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.Până la alegerile de duminică nu poate fi făcută o expertiză științifică a documentului.Sursa acestuia e PSD, el fiind distribuit pe site-urile Realitatea Plus și Solidnews.ro, al lui Cozmin Gușă, unul dintre cei mai importanți susținători ai politicii Rusiei din România.Nicușor Dan conduce în toate sondajele de opinie.Publicarea unui astfel de document în care actualul edil e acuzat de legături cu Securitatea sugerează o anume urgență în zona de campanie a partidului condus de Marcel Ciolacu. O astfel de strategie e riscantă, putând provoca furie printre alegători, polarizare, care ar putea avea consecințe și după alegerile de duminică.În contextul în care PSD mai are două campanii, cea pentru prezidențiale și cea pentru parlamentare, ștampila de falsificator de documente ale Securității poate fi o povară.Episodul cu acest document amintește de cel pus la cale în 2009 tot de oameni aflați sub umbrela PSD, echipa de campanie a lui Mircea Geoană și alianța mogulilor de la acea vreme - Patriciu, Vântu, Voiculescu, care au realizat „clipul fals - Băsescu lovește un copil”. Opinie: De ce se teme PSD de Nicușor Dan? (DW)Dezinformarea încercată împotriva lui Nicușor Dan seamănă cu episoadele mineriadelor și manipulările anilor 1990. Instrumentele sunt, însă, mai sofisticate și cu o capacitate de răspândire infinit mai mare, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Dacă într-adevăr PSD a fabricat acest document, înseamnă că primarul în funcție al capitalei nu mai poate fi depășit într-o competiție cinstită, iar social-democrații sunt dispuși să facă o campanie murdară. La fel ca înaintașii lor care îl acuzau pe Corneliu Coposu că nu a mâncat salam cu soia și nu e demn de nicio funcție publică, deși el făcuse 17 ani de închisoare politică, social-democrații de azi par să folosească tertipuri asemănătoare. Fiindcă majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan disprețuiesc tot ce ar putea avea legătură cu Securitatea, această manipulare i-ar face pe oameni să se îndoiască de opțiunea lor, să-i determine să stea acasă și să nu mai meargă la vot. Să voteze doar cei care mizează pe cele două partide care tind să devină partidul-stat, partide care se tem de o viitoare candidatură la președinție din partea lui Nicușor Dan. Analiză / Alegerile europarlamentare sunt despre problemele naționale: ce speră, de fapt, cetățenii fiecărui stat UE de la scrutinul de duminică (CursDeGuvernare)O multitudine de studii arată că majoritatea cetățenilor blocului comunitar nici nu înțeleg și nici nu le pasă de votul Parlamentului European. Din acest motiv, ei tind să voteze pe baza preocupărilor interne în loc să decidă în funcție de politicile de la Bruxelles.În țări precum Franța, Germania și Spania, alegerile sunt de fapt referendumuri de facto asupra partidului aflat la putere.În România, de exemplu, alegerile locale au loc în aceeași zi cu votul UE, ceea ce a făcut ca problemele legate de Bruxelles să cadă cadă în plan secund. Campania electorală a bătut monedă pe subiecte locale, precum criza locuințelor și ineficiența primarilor în funcție.Cele mai mari două partide ale țării – PSD și PNL, teoretic incompatibile ideologic – guvernează în prezent împreună într-o mare coaliție și prezintă candidaturi comune pentru alegerile locale și europene. Demersul a fost ”vândut electoral” cu argumente de ”stabilitate” pe fondul războiului declanșat de Rusia în apropierea graniței, și de blocare a extremiștilor din AUR.Dar planul pare să nu funcționeze optim pentru aceste partide, cu electoratul fiecăruia reticent în a-l vota pe celălalt. De această situație par să beneficieze celălalte partide de centru-dreapta.Integral pe pagina CursDeGuvernare. Limitele bazinului electoral al suveraniștilor și populiștilor în România. Cum a evoluat situația în ultimele decenii | ANALIZĂ (Libertatea)Statisticile electorale arată că sperietoarea reprezentată de ascensiunea formațiunilor populiste și suveraniste, vânturată la nivel european, dar și în România, este în mare măsură nejustificată.Trecutul recent indică faptul că numărul votanților care înclină să susțină efectiv partide cu astfel de valori și acțiuni nu a atins nici măcar borna de 500.000 în România la europarlamentare.  La alegerile din 9 iunie 2024, pe lista pentru Parlamentul European sunt mai multe partide cu mesaje care înclină spre promisiuni populiste, naționalism și retorică anti-Occident, în general, și anti-UE, în special. Cele mai cunoscute forțe anti-Bruxelles de pe buletinul de vot românesc sunt Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul S.O.S, condus de Diana Șoșoacă. Însă nu sunt singurele din zona extremistă. Mai pot fi găsite în oferta electorală și alcătuiri politice precum România Socialistă, Partidul România Mare sau Partidul Patrioților.Cu toate că oferta este variată, bazinul electoral vizat este redus. Dovadă stau cifrele, atât de la cele patru rânduri de europarlamentare (primul test fiind în 2007), dar și de la alegerile parlamentare din cei peste 30 de ani de democrație.Analiza pe larg în Libertatea.

Erorile din dezvăluirea despre colaborarea cu Securitatea a lui Nicușor Dan (PressHub) - PSD și PNL - în topul european al reclamelor politice online. Cel mai promovat român: Marcel Ciolacu (SpotMedia) - Votul obligatoriu: o potențială soluție pentru absenteism? (PressOne) ANALIZĂ Miza alegerilor locale: ce bugete gestionează primarii marilor orașe / România își alege primarii, în data de 9 iunie (Economedia)Primăria Capitalei, cu tot cu subordonate, are un buget estimat de 10,6 miliarde lei în acest an, strict bugetul local fiind de 7,8 miliarde lei, cu tot cu fondurile europene.Capitala României este principalul pol de dezvoltare al țării, iar locuitorii au cele mai mari venituri medii din țară. Orașul are însă și numeroase probleme: o dezvoltare imobiliară haotică, pusă pe pauză după suspendarea planului urbanistic, rețeaua de termoficare învechită, traficul infernal, poluarea și lipsa spațiilor verzi, printre multe altele.Pentru PMB s-au înscris 9 candidați, iar pentru cele 6 primării de sector – 46 de candidați.Considerat Sillicon Valley de România datorită companiilor IT din zonă, oraşul Cluj-Napoca, ce adună 320 de mii de locuitori, are un buget de 3,6 miliarde de lei.Orașul are însă prețuri extrem mari (capcana propriului succes cu industria IT), nu are încă o centură metropolitană, are un trafic extrem de aglomerat, dezvoltarea urbanistică este haotică datorită spațiului limitat, iar lucrările la linia de metrou n-au început nici după un an de la semnarea contractului. Edilul Emil Boc are 3 contracandidați. Timișoara, un oraș cu mai mult de 300.000 de locuitori, are în acest an un buget estimat de 2,5 miliarde lei. Cu o ieșire ușoară la Vest, orașul reunește numeroase companii multinaționale din industria auto. Însă se confruntă cu probleme precum termoficarea, clanurile și timpi de așteptare ridicați ai mijloacelor de transport. 3 candidați. Dominic Fritz speră să câștige un nou mandat în lupta cu reprezentatntul PSD-PNL și AUR.Viitorul primar al Iașiului va avea pe mână un buget anual de 2,4 miliarde de lei. Orașul cu peste 316 mii de locuitori este un centru universitar important, care a dat unii dintre cei mai mari antreprenori ai țării, iar acum începe să se dezvolte din ce în ce mai mult în zona de IT. Însă orașul este abia un pol de dezvoltare incipient într-o regiune sărăcită și depopulată a României și îi lipsește conectivitatea cu restul țării, motiv pentru care și investițiile străine (cu câteva excepții) lipsesc. Râvnesc la fotoliul de primar 4 candidați. Craiova este un oraș cu 233 de mii de locuitori, are un buget de 1,76 miliarde de lei. Olguța Vasilescu are contracandidați de la PNL, Alianța Dreapta Unită și AUR.Integral pe pagina Economedia. Erorile din dezvăluirea despre colaborarea cu Securitatea a lui Nicușor Dan. Documentul este scris fără diacritice (PressHub)Erorile din dezvăluirea despre colaborarea cu Securitatea a lui Nicușor Dan sunt numeroase.Primul aspect care poate fi remarcat și de un nespecialist la raportul de trei pagini atribuit Securității, prin care, în 1988, un ofițer menționa că „au început demersurile de recrutare înainte de deplasarea în Rep. Cuba” a lui Nicușor Dan, pe atunci elev minor, este faptul că nu este scris cu diacritice.Faptul este relevant pentru că în 1988 astfel de documente erau redactate la mașina de scris, care în mod evident conținea ș, ț, sau î. Nu exista nici o rațiune, în acea perioadă, ca un act să fie scrie cu s în loc de ș, cu t în loc de ț și tot așa.Scrierea fără diacriticele specifice limbii române a apărut o dată cu computerele, care în primii ani nu aveau și tastaturi în română. Obiceiul s-a păstrat până în prezent, chiar dacă acum toate laptoruile sau desktopurile sunt adaptate pentru România.Actul nu este datat, contrar regulilor vremii.În plus, serviciul menționat ca fiind emitentul raportului nu a existat în realitate. Dar mai sunt și alte semne de întrebare despre care puteți citi pe pagina PressHub. PSD și PNL - în topul european al reclamelor politice online. Cel mai promovat român: Marcel Ciolacu (SpotMedia)Principalele partide din România au investit în campanii publicitare online mai mult decât întregile lor familii politice europene. PSD și PNL se află pe locurile 4, respectiv 5, în topul celor mai mari finanțatori europeni de campanii publicitare derulate online. La mică distanță, USR se află pe locul 7 la nivel european.Politico a consultat datele publice ale Google și Meta și datele ONG-ului WhoTargetsMe pentru a obține o imagine a ceea ce se întâmplă în mediul online european înainte de alegerile din 6-9 iunie pentru Parlamentul European.Cel mai bun candidat individual care cheltuiește pe platformele Meta a fost actualul premier al României, Marcel Ciolacu, deși abia a menționat votul Parlamentului European din 6-9 iunie în mesajele sale plătite.În schimb, politicianul social-democrat a susținut eforturile de reindustrializare a țării, precum și încercările de a-i stimula creșterea economic, scrie SpotMedia.La nivel european, cea mai mare sumă investită în publicitate online este de 230.000 de euro, bani plătiți de formațiunea maghiară Fidesz. Votul obligatoriu: o potențială soluție pentru absenteism? (PressOne)În condițiile în care alegeri importante precum cele parlamentare atrag tot mai puțin votanți, institutele de sondare din România au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ar trebui ca votul să devină obligatoriu.Este o propunere care s-a mai făcut în România, inclusiv în Parlament, în speranța că obligativitatea votului îi va încuraja pe mai mulți oameni să meargă la urne.„Indiferent ce faci, fie că votezi, fie că nu votezi, politica te afectează”, susține pentru PressOne, sociologul Dani Sandu.Belgia a făcut votul obligatoriu încă din prima jumătate a secolului trecut. De atunci, conform datelor centralizate de Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală, rata participării se învârte în jurul valorii de 90%.În Luxemburg prezența la parlamentare și europarlamentare nu a coborât niciodată sub 80%. Votul este și acolo o obligație civică, nu doar un drept. 

Bogat la Bruxelles. Milionari care ne cer votul pentru Parlamentul European (PressOne) - Pentru cei care se întreabă ce ne-a adus intrarea în UE să ne uităm la cifre şi la banii care au intrat în România, nu la retorică (Ziarul Financiar) - Lupta guvernului cu mărul care cade de sus în jos. Fantomele comunismului (SpotMedia) - Armata Română pierde sute de militari lunar. Cum pot fi opriți soldații să părăsească sistemul (Adevărul) Alegeri locale 2024 | Unde se dau cele mai crâncene bătălii electorale din România ANALIZĂ (Libertatea)Proiecțiile experților indică faptul că cele mai multe confruntări cu rezultat incert pentru șefiile de consiliu județean sau primării de municipii vor fi în zona Moldovei. În majoritatea județelor din regiune există cel puțin o competiție unde partidele au interese mari să obțină poziții importante, cu influență politică și administrativă.Libertatea analizează situația din județele Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea, Giurgiu, Constanța, Brașov, Bistrița Năsăud, satu Mare, Maramureș, Timiș. Bogat la Bruxelles. Milionari care ne cer votul pentru Parlamentul European (PressOne)Zece candidați la alegerile pentru parlamentul european au în conturi peste 9.5 milioane de euro. O analiză realizată de Context.ro, Info-Sud-Est și Pressone a scos la iveală cine sunt candidații care au cel puțin un milion de lei (200.000 euro) în conturi. Dacă ajung la Bruxelles, aceștia au șanse bune să-și multiplice averile, având în vedere că un europarlamentar câștigă anual peste 90.000 de euro.Doi candidați de la partidul extremist AUR au cei mai mulți bani în conturi.Un fost șef de partid acuzat de afaceri necurate cu fonduri europene are jumătate de milion de euro în conturi.PSD și PNL sunt în top cu milionari din zona Ardealului.Cine sunt ei vedeți pe pagina PressOne. Pentru cei care se întreabă ce ne-a adus intrarea în UE, că tot trebuie să mergem weekendul viitor la vot, să ne uităm la cifre şi la banii care au intrat în România, nu la retorică (Ziarul Financiar)Directorul editorial ZF, Cristian Hostiuc, remarcă faptul că de la niciun partid nu am aflat ce a însemnat pentru România din punct de vedere economic intrarea în Uniunea Europeană în 2007, ce impact a avut acest lucru în privinţa investiţiilor, ce impact a avut asupra economiei şi ce impact a avut asupra creşterii salariilor şi a nivelului de trai.Când am intrat în Uniunea Europeană, PIB-ul României, adică valoarea adăugată pe care companiile private, companiile de stat şi administraţia publică o aduc într-o economie într-un an era de 342 de miliarde de lei, adică 97 de miliarde de euro.În 2023 PIB-ul a fost de 1.605 miliarde de lei, adică 323 de miliarde de euro, adică a crescut de peste cinci ori în lei şi de peste trei ori în euro.Înainte să se ridice împotriva Uniunii Europene, a fondurilor europene, a investiţiilor străine, partidele, liderii partidelor, primarii, consilierii locali, şefii de CJ, adică autorităţile locale, ar trebui să rezolve mai întâi problema cerşetorilor, aurolacilor şi drogaţilor, care cuceresc pas cu pas, vorba lui Iohannis, cartierele şi oraşele. Lupta guvernului cu mărul care cade de sus în jos. Fantomele comunismului (SpotMedia)Pe măsură ce guvernul cedează presiunii electorale a acestui an, nota de plată postelectorală crește și transformă 2025 într-o încercare comparabilă, după unii analiști, cu 2010, un alt an care a impus corecții severe după dezmățul din 2008 și 2009.Ca să marcheze electoral, guvernul introduce distorsiuni în economie, toate stimulând aversiunea față de profit, în mod real motivația dezvoltării.Mai întâi a fost agitarea fantomei speculantului care ar crește prețurile nejustificat și ar stabili un adaos nejustificat de mare. A urmat plafonarea prețului unor produse de bază, care nu a avut cine știe ce rezultate benefice, indiferent de mesajele triumfaliste de la Palatul Victoria.Convenită inițial pe termen scurt, ea s-a cronicizat și retailerii au luat măsuri în consecință. Au scăzut prețul laptelui și făinii, l-au crescut la detergenți.Acum vor să lovească populist cu o măsură și mai extinsă: plafonarea la 20% a adaosului comercial la toate alimentele românești. Deși ministrul Agriculturii ne anunță că decizia e deja practic luată și textul ordonanței aproape finalizat, procesatorii și retailerii vor fi chemați la consultări abia pe 11, respectiv 12 iunie. Greu de înțeles de ce îi mai cheamă.Ceea ce oamenii ar trebui să înțeleagă, oricât de tentante li s-ar părea măsurile de plafonare și oricât de mult li s-ar fi cântat refrenul prețului nejustificat, că într-o economie liberă, prețul este la întâlnirea dintre cerere și ofertă. Orice intervenție generează distorsiuni pe care tot cetățeanul le decontează până la urmă cu asupra de măsură.Iar inflația este generată întotdeauna de guvern, care are numai de câștigat din ea, notează jurnalista SpotMedia. Armata Română pierde sute de militari lunar. Cum pot fi opriți soldații să părăsească sistemul (Adevărul)Ministerul Apărării Naţionale avea ocupate, în luna martie, 74.097 de posturi cu 1.061 mai puține față de luna trecută. Asta în condițiile în care România ar avea nevoie de o armată de circa 120.000 de oameni. „Tendința este, în continuare, ca personalul să iasă din sistem”, atrag atenția experții militari. Doar în 2023, circa 6.000 de oameni au părăsit Ministerul Apărării.Aflat într-un deficit de personal de peste 25.000 de oameni, dar și în contextul complicat al războiului din Ucraina, Ministerul Apărării Naționale (MApN) s-a decis cu ceva timp în urmă să organizeze concurs de recrutare pentru peste 5.000 de posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti, dar succesul s-a lăsat așteptat.Un expert militar spune cum MApN îi poate atrage pe recruți. „Este foarte simplu, trebuie să reproducem standardul NATO. Asta însemnă în primul rând salarii mai mari. Și mai mari nu cu o creștere de fațadă ci cu una masivă. În plus, oamenilor trebuie să li se explice că în majoritatea cazurilor calificarea din armată poate fi folosită în viața civilă, ulterior. Un tanchist se poate face excavatorist, de exemplu, dar există variante și în transmisiuni sau IT. Dar numai”, subliniază analistul militar Aurel Cazacu pentru Adevărul.

Opinie: Merge Klaus Iohannis până la capăt în cursa NATO? (DW) - INTERVIU | Cu ce imagine rămâne Klaus Iohannis, după două mandate de președinte. Claudiu Tufiș, expert în evaluarea democrației: „Mai degrabă marionetă decât lup singuratic” (Libertatea) - Cu ce vrea România vrea să intre în clubul celor mai industrializate ţări ale lumii, OECD, cu Romaero şi Damen Mangalia spre drumul falimentului? (Ziarul Financiar) Ultraj, corupție și mușcături. Lista eurocandidaților cu probleme penale și scandaluri publice (PressOne)Opt candidați la Parlamentul European au la activ scandaluri care le pun integritatea la îndoială sau au fost investigați și judecați în dosare penale de corupție. Un candidat are o condamnare pentru ultraj, altul are un dosar penal de corupție activ. Context.ro, Info-Sud-Est și PressOne au analizat declarațiile de avere a 60 de candidați la alegerile de anul acesta. S-au uitat la averile lor, la conflictele de interese și dosarele penale, dar și la declarațiile unora dintre ei, prin care au răspândit ură sau conspirații. România are alocate 33 locuri în Parlamentul European, astfel că politicienii analizați au cele mai bune șanse să prindă un loc în noua legislatură.  Opinie: Merge Klaus Iohannis până la capăt în cursa NATO? (DW)România i se opune lui Mark Rutte la șefia NATO și ca o formă de răzbunare pentru felul în care premierul olandez s-a opus mai bine de un deceniu aderării țării la Spațiul Schengen, apreciază jurnalista Sabina Fati.Spre deosebire de liderii de la Budapesta, care îi reamintesc frecvent lui Rutte de ce nu va primi votul Ungariei, președintele Klaus Iohannis nu vorbește încă despre trecut sau despre calea prin care se poate ajunge la o înțelegere între trecut și viitor.Ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith crede că până la summitul liderilor Alianței din 9-11 iulie va exista un consens pentru viitorul secretar general NATO. Totuși, dacă Ungaria și România își păstrează pozițiile, Rutte va trebui să se retragă, deși are în spate majoritatea. Bucureștiul mizează încă pe nemulțumirea esticilor în privința lui Rutte și pe discuțiile care vor revela din nou această neîncredere în premierul olandez. În același timp, există posibilitatea ca România să accepte o funcție mare la nivelul UE în schimbul retragerii lui Iohannis din cursă, ceea ce nu e suficient, fiindcă e nevoie și ca Ungaria să fie convinsă și să primească ceva în schimb. Iar în calcule mai e și Slovacia în acest bloc al opozanților.Această competiție din interiorul NATO scoate din nou în evidență falia Est-Vest. Jocul lui Klaus Iohannis pune în valoare România, care se revoltă pentru prima dată în câmpul atlantist. Dar e în folosul Bucureștiului această revoltă? E bine pentru România să se asocieze cu Ungaria pentru această miză? Folosește Rusiei această discordie din NATO? Viktor Orban, aliatul lui Vladimir Putin face gratuit dansul cu Iohannis? Oare președintele român are răspunsuri la aceste întrebări?, mai întreabă jurnalista DW. INTERVIU | Cu ce imagine rămâne Klaus Iohannis, după două mandate de președinte. Claudiu Tufiș, expert în evaluarea democrației: „Mai degrabă marionetă decât lup singuratic” (Libertatea)Al doilea și ultimul mandat de președinte al României al lui Klaus Iohannis se apropie de sfârșit. Pentru a înțelege cât de democratic a fost cel mai puternic actor politic din ultimii aproape zece ani, Libertatea l-a invitat la un interviu pe conf. univ. dr. Claudiu Tufiș la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Profesorul Tufiș a primit doctoratul în științe politice la Pennsylvania State University, iar principalele sale arii de interes academic includ cultura politică, studii electorale, societatea civilă și mișcările sociale. Tufiș consideră că opacitatea lui Iohannis față de propria activitate, militarizarea instituțiilor statului, relația controversată a președinției cu serviciile secrete reprezintă punctele slabe. Într-o analiză a tuturor președinților români de după 1990, expertul intervievat n-ar pune mandatele lui Iohannis în topul primelor patru, iar acest lucru înseamnă că inclusiv un mandat al lui Iliescu a fost mai bun decât ale lui.  Cu ce vrea România vrea să intre în clubul celor mai industrializate ţări ale lumii, OECD, cu Romaero şi Damen Mangalia spre drumul falimentului? (Ziarul Financiar)Cererea de insolvenţă pentru şantierul naval Damen Mangalia, care în cei mai buni ai săi, 2015-2016, ajunsese la afaceri de 400 mil. euro şi 2.500 de angajaţi, trimite o undă de şoc pentru întreaga industrie românească. Nu era suficientă intrarea în insolvenţă a Romaero, un jucător fanion la timpul său în industria aeronautică, cu afaceri de 15 mil. euro şi 600 de angajaţi. Ce se întâmplă într-o economie unde cad pe rând constructori de nave şi de avioane? Aparent, PIB-ul este la cel mai înalt nivel din istorie, PIB per capita în Bucureşti şi marile centre precum Iaşi, Cluj sau Timişoara bate PIB-ul mediu al UE. Dar pot câteva mall-uri şi clădiri de birouri să construiască o economie?Redactorul șef ZF Sorin Pâslaru reamintește că reprezentanţii guvernului tocmai au fost în Coreea de Sud, în Emiratele Arabe şi în Turcia. Situaţia de la Mangalia nu este nouă. Au discutat cu vreun investitor? Au vreo soluţie? Sau gândul lor este numai la salariile bugetarilor?

Reportaj din Voluntari. Angajatele din creșe, grădinițe și instituții publice fac „voluntariat în weekend”, la împărțit pliante pentru primarul Pandele (PressOne) - Obscenitatea publică a pensiilor speciale (G4Media) - DEZVĂLUIRI. Wang Yan, cetățeanul chinez audiat la DNA în dosarul Coldea, apare într-un caz de trafic de minore în care 10 polițiști, ofițeri SRI și inspectori ANAF au protejat mafia chineză din București, dar au fost scăpați de procurori (HotNews.ro) - Halep oferă României o lecție amară: cum a plătit pentru că a făcut din țânțar armăsar (Adevărul) Profesorul universitar Cristian Vasile, specializat în analiză comportamentală: „Studii recente demonstrează că alegătorii preferă politicienii care le seamănă fizic” (Libertatea)Alegătorii sunt supuși unor manipulări subtile în timpul campaniilor electorale, dificil de detectat fără conștientizarea operațiunilor desfășurate în culise. De la discursuri bine ticluite de specialiști până la afișele prelucrate până la „desfigurarea” estetică a candidatului, toate reprezintă tactici gândite să smulgă votul „clientului”, în cazul de față, cetățeanul care ajunge să pună ștampila pentru desemnarea viitorilor reprezentanți în structurile de putere. Analizele de specialitate arată că electorul ajunge, de multe ori, să aleagă un personaj construit, ireal, dar care răspunde nevoilor lui imediate. Stratagemele de marketing electoral agresiv pot fi combătute în bună măsură, spun experții, studiind portretele candidaților, poziția corpului sau gesturile lor, urmărind anumite repere.Profesorul universitar Cristian Vasile, expert în psihologie, doctor în medicină, cu studii postdoctorale în psihiatrie medico-legală, provoacă, într-un mesaj postat pe Facebook, psihologii și specialiștii în analiză comportamentală – care nu sunt implicați politic – să discute cu oamenii din jurul lor și să-i ajute pe alegători să discearnă între imaginea construită electoral și candidatul real.Exemplificând cu rezultate ale unor studii recente, profesorul Cristian Vasile afirmă că „alegătorii preferă politicienii care le seamănă fizic”, care au elemente ale „desenului” feței corelate cu anumite caracteristici ale personalității.Citiți interviul în Libertatea. Reportaj din Voluntari. Angajatele din creșe, grădinițe și instituții publice fac „voluntariat în weekend”, la împărțit pliante pentru primarul Pandele (PressOne)În Voluntari se face campanie electorală cu angajații și angajatele instituțiilor aflate în subordinea Primăriei și Consiliului Local, susțin surse din sistem la PressOne. Totul se întâmplă în weekend-uri, în afara programului de muncă, când oamenii sunt scoși la împărțit pliante cu actualul primar Florentin Pandele. Dacă unii spun că participă la acțiuni din proprie inițiativă, alții ar face-o sub presiune, de teama hărțuirii la locul de muncă.Reporterii PressOne au mers la Voluntari și au văzut cum zeci de femei din sistemul public au fost mobilizate la acțiunea electorală. Obscenitatea publică a pensiilor speciale (G4Media)Pensiile speciale, pensionarea la vârsta maturității profesionale și conduita unor foști șefi de instituții militare după pensionare sunt subiecte de maxim interes public după spectacolul ultimelor zile. Pensionarea la doar 48 de ani a adjunctului SRI Cristian Bizadea, dar și dosarul foștilor șefi SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă ridică semne de întrebare legitime față de politicile statului. Același stat cocoșat de un deficit bugetar în creștere și de o datorie publică ce a sărit de 50% din PIB.Să ieși la pensie la doar 48 de ani și să încasezi lunar zeci de mii de lei ca fost magistrat sau militar e de-a dreptul obscen într-o țară aflată încă la coada clasamentelor UE în ce privește bunăstarea. În primul rând e o pierdere majoră pentru statul care a investit în educația și pregătirea acestor profesioniști, plecați exact când au ajuns la experiența deplină.În al doilea rând, e o discriminare fățișă a restului angajaților din privat sau bugetarilor care se pensionează la 62 de ani (femeile) sau 65 de ani (bărbații). Angajații ne-speciali se uită cu frustrare maximă la rezerviștii ori foștii magistrați care beneficiază de tratament preferențial doar pentru că tagma lor a avut parte de un spate politic mai puternic, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. DEZVĂLUIRI. Wang Yan, cetățeanul chinez audiat la DNA în dosarul Coldea, apare într-un caz de trafic de minore în care 10 polițiști, ofițeri SRI și inspectori ANAF au protejat mafia chineză din București, dar au fost scăpați de procurori (HotNews.ro)Fete din familii nevoiașe erau aduse la București, închise în apartamente cu gratii și silite să întrețină relații sexuale cu bărbați influenți. Printre beneficiarii exploatării fetelor se numărau ofițeri români care protejau rețeaua de chinezi, special concepută ca să facă bani din traficarea oamenilor din China în Uniunea Europeană. Justiția română a investigat rețeaua, dar nici Wang Yan și nici protectorii români indicați de fete în fața procurorilor DIICOT n-au ajuns în instanță.Cazul s-a numit „Dosarul Shanghai” și a fost retrezit la viață odată cu publicarea sa de către jurnaliștii de investigații. În stenogramele rețelei de trafic, descoperite de ziariști în arhiva tribunalului, a apărut și numele Alexandru Ioan. Alexandru Ioan este numele de cetățean român al chinezului Wang Yan, unul dintre creierele cazului Shanghai, conform stenogramelor descoperite de reporterii de investigații.Wang Yan a fost considerat de către SRI „pericol pentru siguranța națională” și în 2013 i s-a retras cetățenia română. El a revenit în 2014 în România cu drept de ședere pe 5 ani. Și, în 2018, jurnaliștii au descoperit că Wang Yan avea exclusivitatea unei afaceri, reprezentând un grup de firme din China în relația contractuală cu firma românească de stat Cuprumin. Cupru Min are 60% din rezervele de cupru ale țării și scoate 100% din producția curentă, pentru că nu mai există o altă mină de cupru funcțională.Același Wang Yan, protejat și el de statul român și de Ambasada Chinei, a fost audiat marți la DNA. Omul de afaceri Hideg susține că Wang Yan e cel care i-a făcut legătura cu Florian Coldea.Pe larg, pe HotNews.ro. Halep oferă României o lecție amară: cum a plătit pentru că a făcut din țânțar armăsar (Adevărul)Când era pe val în lumea tenisului și cu șanse mari de a-și trece în palmares o performanță istorică, Simona a dat cu piciorul, cu o nonșalanță incredibilă, la o oportunitate cu care, foarte probabil, nu se va mai întâlni niciodată.Halep, foarte probabil, își va încheia cariera cu o singură prezență la Jocurile Olimpice. Cea din 2012, la Londra, cu mult înainte ca Simona să fie un nume important în tenisul mondial. A fost eliminată atunci în primul tur.Patru ani mai târziu, o mare vedetă deja în tenisul feminin, Halep a făcut greșeala de a da cu piciorul la șansa participării la Jocurile Olimpice de la Rio. Pentru că a făcut din țânțar armăsar, invocând că se teme de virusul Zika. Care era transmis prin ciupitura țânțarilor.în 2021, Simona s-a accidentat grav, înaintea Jocurilor Olimpice și chiar n-a putut merge la Tokyo, deși își dorea acest lucru. Iar acum, înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris, povestea se repetă. Integral în Adevărul.

Premieră în alegerile din România: STS a promis că va ieși "să dăm explicații cetățenilor" în cazul contestărilor electorale. "Sistemul tehnic e sigur" (HotNews.ro) - Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile” (Adevărul) - Maia Sandu: „Și țările mici pot da scriitori mari care să îmbogățească literatura lumii” (Observator Cultural) Anul electoral 2024: cea mai mare creștere anuală a salariului minim din ultimii 20 de ani. Cât câștigă statul & cine pierde? (Europa Liberă)Dacă ești unul dintre cei 1,5 milioane de români care câștigă salariul minim brut pe țară – în prezent de 3.300 de lei – află că de la 1 iulie 2024 ai putea contribui în plus la bugetul de stat, în diferite forme, cu aproape 200 de lei pe lună.Statul român, care prin instituțiile sale centrale și locale este cel mai important angajator al țării, va încasa astfel la buget în jur de 300 de milioane de lei în fiecare lună doar din această majorare.Premierul Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna aceasta că salariul minim brut pe economie va crește de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.Radu Burnete, președintele Confederației Patronale Concordia – care reprezintă peste 2.000 de companii din România – critică decizia Guvernului, despre care spune că a fost luată „din pix”.„Sunt industrii care, sigur, îl vor crește, dar îl vor da mai departe în prețuri – ați văzut deja declarații din partea industriei de HoReCa ș.a.m.d.Altele vor găsi diverse alte metode de a internaliza [măsura], având în vedere că aceasta vine la jumătatea anului [...] La mijlocul anului, bugetele sunt făcute, deci ce poți să faci, să dai mai departe în preț, să renunți la unele investiții sau la anumite cheltuieli pe care le aveai planificate”.Burnete spune că cele mai afectate vor fi firmele care nu au profituri foarte mari, care de abia trăiesc de la o lună la alta și care ar putea fi nevoite să disponibilizeze angajați deoarece nu vor putea suporta creșterea lefurilor.Integral pe pagina Europei Libere. Pe 9 iunie, vot până la 22:00. Sunt 207.389 de candidați la locale și europarlamentare. Cel mai tânăr - 23 de ani, cel mai vârstnic - 100 (Europa Liberă)Nu mai puțin de 207.389 de români candidează la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie. Adică un român din fiecare sută de majori e candidat. Cele peste 18 milioane de alegători vor primi cinci buletine de vot și își vor putea exprima opțiunea până la ora 22:00. În condiții speciale, chiar și până la miezul nopții.În premieră, sunt cinci voturi într-o singură zi: pentru Parlamentul European, primar, consiliu local, președinte al Consiliului Județean și Consiliu Județean.Cei mai tineri candidați au puţin peste 23 de ani, vârsta minimă legală admisă. S-au înregistrat în toate județele, cei mai mulți – 107, fiind în Iași.Cel mai vârstnic candidat are 100 de ani și este din Vaslui. Premieră în alegerile din România: STS a promis că va ieși "să dăm explicații cetățenilor" în cazul contestărilor electorale. "Sistemul tehnic e sigur" (HotNews.ro)​Peste 1.500 de angajați ai Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) sunt angrenați în organizarea tehnică a alegerilor europarlamentare și locale din 9 iunie au spus trei înalți ofițeri ai serviciului marți seara, la o întâlnire cu presa, unde au demonstrat cum funcționează softul și au insistat pe ideea faptului că, tehnic, alegerile vor fi „sigure și corecte”.În România au existat, de-a lungul timpului, două contestări importante ale rezultatului alegerilor, dar care n-au schimbat nici rezultatul și nici percepția majoritară asupra corectitudinii alegerilor. Prima contestare a fost cea făcută, repetat, de către Corneliu Vadim Tudor. A doua, în 2009, i-a aparținut lui Mircea Geoană și s-a stins după decizia Curții Constituționale, reamintește HotNews.ro. Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile” (Adevărul)România are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată în UE, dar și cele mai multe femei și minori traficați pentru exploatare sexuală. Cel puțin așa reiese din „Strategia Națională împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028", ce a fost adoptată recent de Guvern. Pentru combaterea fenomenului, documentul propune multe măsuri guvernamentale precum crearea unui Comitet Interministerial de coordonare strategică sau implementarea unui sistem național eficient împotriva traficului de persoane până în 2028. Nimic nou.„Sunt copy-paste cu strategiile de anul trecut. Sunt bine realizate, sunt în regulă, dar la modul de aplicare stăm prost. Și din păcate reacționăm doar la impulsuri. România este în topurile negative în continuare, de câțiva ani buni, de cel puțin 15 ani. Și culmea că exact acele persoane care au fost în urmă cu 15 ani în diferite poziții sunt tot cele care au realizat și strategia de acum. Ori în condițiile în care nu schimbăm ingredientele, e clar că nu ne putem aștepta la un alt rezultat și vom fi în continuare în top. Strategiile sunt foarte frumoase pe hârtie, sunt comprehensive, abordează toate aspectele, la finalizare stăm foarte prost. Atâta vreme cât Ministerul de Interne nu conștientizează acest fenomen ca fiind unul de o gravitate deosebită pentru că vorbim inclusiv de minore 16-17 ani din medii sărace, familii destrămate, abandon școlar, nu se vor schimba lucrurile”, explică, pentru Adevărul, Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol. Maia Sandu: „Și țările mici pot da scriitori mari care să îmbogățească literatura lumii” (Observator Cultural)Republica Moldova e țară invitată de onoare la Bookfest. E o bună ocazie să descoperim literatura română de peste Prut și să întărim legăturile dintre scriitorii, editorii și cititorii de limbă română de aici și de dincolo. Mai ales că literatura, cultura joacă un rol esențial în integrarea europeană, după cum spune și președinta Republicii, Maia Sandu, în interviul acordat revistei Observator Cultural.„Cărțile Tatianei Țîbuleac au apărut în circa 20 de limbi și s-au vîndut în tiraje impresionante în Europa și America Latină, iar textele lui Dumitru Crudu au apărut în 13 limbi. Iulian Ciocan are și el numeroase traduceri în cehă, olandeză, franceză, italiană etc., Emilian Galaicu-Păun a apărut recent în SUA, iar Oleg Serebrian este prezent în librăriile din Germania și Polonia. Valentina Șcerbani are cronici foarte bune în Spania, iar Lorina Bălteanu – în Franța... Sigur, e nevoie să participăm, ca țară, la tîrgurile importante de carte, să deschidem rezidențe pentru traducători și scriitori, să colaborăm activ cu agenții literari internaționali – într-un cuvînt, să ne facem vizibili. Calitatea unei literaturi nu este direct proporțională cu suprafața unei țări. Și țările mici pot da scriitori mari care să îmbogățească literatura lumii”.

Peste un milion de produse electorale au aterizat la un partid sârb de la o companie apropiată lui Sebastian Ghiță scrie Public Record, o nouă publicație de investigație lansată ieri în România...  Public Record a pornit la drum cu jurnaliștii Ana Poenariu, Codruța Simina, Bianca Albu, Sebastian Silvestru și data reporterul Ovidiu Mihalcea si  își propune să pregătească noi generații de jurnaliști, într-un moment în care presa este tot mai vulnerabilă.Stați cu ochii pe ei și citiți în această dimineață despre compania din România apropiată de Sebastian Ghiță care a livrat, în 2022, materiale de campanie electorală în valoare de aproape trei milioane de euro Partidului Progresist Sârb. Marfa a ajuns în Serbia înaintea campaniei electorale din aprilie, 2022, dar partidul sârb nu a declarat cheltuielile ca fiind electorale în rapoartele financiare anuale.De ce e important: Urmărit penal și trimis în judecată în mai multe cazuri de corupție, Sebastian Ghiță a făcut afaceri de milioane de euro cu statul român. Procurorii din România se chinuie de peste 20 de ani să-l trimită în spatele gratiilor.NewsletterulMisreport:George Simion a vorbit, într-un discurs electoral, despre cum sucevenii nu-și vor mai putea conduce mașinile din cauză că „Suceava s-a înscris în lista orașelor de 15 minute”. Factual a verificat afirmațiile lui și arată că sunt o colecție de minciuni și ipoteze conspiraționiste.Dacă va adera la UE, Moldova va fi anexată de România și o să dispară, susține deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, un promotor al propagandei pro-Kremlin. Veridica.ro explică de ce afirmațiile acestuia sunt false.Contre între PSD și PNL pe tema salariului minim. Acesta ar urma să crească la 3.700 de lei brut. Mărirea salariului minim brut în an electoral a tensionat relațiile din coaliția de guvernare. Premierul a anunțat că a negociat cu mediul de afaceri o creștere a salariului minim la 3.700 de lei brut. PNL, prin vocea lui Ciucă, a replicat că nu știa nimic despre această decizie scrie SpotMedia.Industria muncii avertizează: „O nouă creștere a salariului minim ar intensifica presiunile asupra companiilor, în special în industriile cu marje mici de profit”. Între 30-35% din angajații români cu norma întreagă primesc salariul minim pe economie citim în Economedia.Statul se pregătește să distrugă Malmaison...... centrul artistic care „a explodat” în București. „Am putea renunța și la Muzeul Național de Artă, sigur s-ar găsi o bancă să închirieze clădirea”.Unul dintre cele mai importante fenomene din domeniul artelor vizuale petrecut în ultimii ani în România a fost deschiderea Atelierelor Malmaison: un fenomen care a devenit un epicentru cultural important nu doar pentru București, ci chiar pentru scena artistică regională.Vasile Ernu a discutat pentru Libertatea cu mai mulți dintre cei implicați.Interviu cu Ioana Burtea în podcastul Europa LiberăNu ratați nici podcastul Europa Liberă făcut de Adriana Nedelea cu jurnalista Ioana Burtea care vorbește la SmartJob despre traumă, abuz sexual, despre burnout și prietenie. Ioana Burtea lucrează în presă de 15 ani. A colaborat cu Mediafax, DoR și lucrează cu publicații internaționale. „Fără instrucțiuni de folosire” este volumul ei de debut și mărturisește că a durat opt ani să strângă poveștile din acest volum și să își adune curajul de a le scrie și publica.Eseul de la care a pornit cartea, „Vorbesc. Ca să nu știu doar eu”, descrie o traumă. Ioana Burtea a fost abuzată sexual, în copilărie, de propriul tată. Spune că, în România, nevoia discuțiilor despre traumă e foarte mare și e important să auzim cât mai multe povești personale, pentru că, în felul acesta, oamenii nu se vor mai simți singuri cu suferințele lor.