SEISM

Vara aceasta, autoritățile pentru situații de urgență din România au organizat cel mai amplu exercițiu de răspuns post-cutremur din ultimii ani. Mii de pompieri, militari, paramedici, medici și organizații neguvernamentale au participat la exercițiu. Pandemia și războiul din Ucraina au împins pregătirea pentru dezastrul iminent în afara agendei publice, însă riscul rămâne același. Iar întrebarea fundamentală persistă: sunt pregătiți cei care ar trebui să ne salveze după producerea calamității?În acest al treilea episod din SEISM, Andrei merge direct în mijlocul acțiunii pentru a afla dacă salvatorii României sunt cu adevărat pregătiți pentru ziua în care un cutremur major va lovi Bucureștiul.El întâlnește și o unitate de elită specializată în căutare și salvare în mediu urban, aceeași care a intervenit și în Turcia după cutremurul din 2021, și vorbește cu membrii echipei despre limitele și capacitățile reale ale intervenției. Apoi ajunge la Institutul pentru Fizica Pământului, unde cercetătorii explică ce poate și ce nu poate face sistemul românesc de avertizare timpurie. Putem afla cu câteva zeci de secunde înainte că vine un cutremur? Și, mai important, ne-ar ajuta?SEISM a fost realizat în cadrul Bursei Bucureștiul Pregătit-Superscrieri, oferite de Fundația Comunitară București, în colaborare cu Fundația Friends for Friends și cu susținerea Lidl Romania.

Din cele peste o sută de mii de clădiri din București, doar aproximativ 2.500 au fost expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic. Estimările reale vorbesc însă despre zeci de mii de imobile vulnerabile. Unele au bulină roșie, altele nu. Unele sunt închiriate ilegal. Altele găzduiesc spații comerciale care nu ar trebui să existe acolo. În 1994 a apărut cadrul legal pentru consolidarea clădirilor. De atunci și până astăzi au fost consolidate doar 35 de clădiri.În al doilea episod din SEISM, Andrei încearcă să înțeleagă cum funcționează procesul de consolidare. Explică ce înseamnă riscul seismic, vorbește cu oamenii care aleg să locuiască în clădiri vulnerabile și descoperă o zonă populară din București care e un cimitir în așteptare, un loc făcut mai periculos cu complicitatea autorităților.Episodul urmărește și starea clădirilor în care funcționează spitalele bucureștene și pune întrebarea care planează peste oraș: vom mai avea spitale unde să ne tratăm după următorul cutremur?SEISM a fost realizat în cadrul Bursei Bucureștiul Pregătit-Superscrieri, oferite de Fundația Comunitară București, în colaborare cu Fundația Friends for Friends și cu susținerea Lidl Romania.

În primul episod, Andrei Popoviciu reconstruiește un scenariu realist, bazat pe documente oficiale, despre ce s-ar întâmpla dacă un cutremur major ar lovi astăzi România. Povestea continuă cu mărturia unei supraviețuitoare a dezastrului din 1977 și cu un spectacol produs de asociația pentru reducerea riscului seismic Re:Rise, care readuce pe scenă momentul în care regimul lui Nicolae Ceaușescu a ales să ignore siguranța cetățenilor și explică cum o să plătim consecințele acelei decizii la urmatorul cutremur.Ascultă primul episod: Cod Roșu SEISM a fost realizat în cadrul Bursei Bucureștiul Pregătit-Superscrieri, oferită de Fundația Comunitară București, în colaborare cu Fundația Friends for Friends și cu susținerea Lidl Romania. 

În 1977, un cutremur a zguduit Bucureștiul din temelii. Peste 1500 de oameni au murit, iar zeci de clădiri s-au prăbușit.De atunci, orașul n-a fost niciodată cu adevărat reparat. Trăim printre fisuri, buline roșii și amintiri șterse de timp.Jurnalistul independent de investigație Andrei Popoviciu încearcă să afle cât de pregătiți suntem pentru următorul mare cutremur. Ce face statul, ce nu face și ce putem face noi ca să-i atenuăm efectele.Ascultă în curând SEISM, un documentar audio despre cât de (ne)pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur major.În curând, în căștile tale.SEISM a fost realizat în cadrul Bursei Bucureștiul Pregătit-Superscrieri, oferită de Fundația Comunitară București, în colaborare cu Fundația Friends for Friends și cu susținerea Lidl Romania.