Sănătate Zi de Zi Podcast

Malpraxisul este un subiect sensibil, dar esențial pentru siguranța pacienților și buna funcționare a sistemului de sănătate. În ultimii ani, sesizările de malpraxis sunt în creștere, însă drumul de la suspiciune la răspundere este complicat, iar sistemul are încă limite importante în modul în care investighează și previne erorile medicale. La nivel global, problema este una majoră: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 1 din 10 pacienți suferă o vătămare asociată îngrijirilor medicale, iar 3 milioane de oameni mor anual din cauza practicilor medicale nesigure. Jumătate dintre aceste situații ar putea fi prevenite. Erorile de diagnostic, greșelile de medicație, infecțiile asociate actului medical și procedurile chirurgicale nesigure sunt printre cele mai frecvente evenimente adverse, cu impact major asupra vieții pacienților. În acest episod din Sănătate Zi de Zi, stau de vorbă cu Cătălina Bordianu-Calangiu, avocată cu peste 15 ani de experiență, membră a Baroului București și fondatoare a casei de avocatură Bordianu & Asociații. De mai bine de un deceniu, dna avocat Bordianu este specializată în drept medical, acoperind atât organizarea activității medicale, cât și litigiile de malpraxis. Este și inițiatoarea conferințelor ComuniHealthCare, o serie de întâlniri care creează un spațiu de dialog între profesioniștii din sănătate și experții juridici. Discutăm despre ce înseamnă malpraxisul în România, care sunt cele mai frecvente cauze ale erorilor medicale, ce drepturi și obligații au pacienții și medicii, cum poate un pacient identifica o situație cu risc și care sunt căile legale disponibile atunci când lucrurile nu funcționează corect. Vorbim despre consimțământul informat, despre importanța comunicării empatice, dar și despre responsabilitatea instituțiilor medicale în prevenirea incidentelor. În plus, analizăm cum s-a schimbat relația medic–pacient în ultimii ani, într-o lume în care accesul la informații, diversificarea serviciilor medicale și trecerea la medicina bazată pe dovezi au transformat atât așteptările pacienților, cât și modul de lucru al medicilor. Și, poate cel mai important, discutăm despre cum putem reconstrui încrederea între cele două tabere. SUMAR: Intro: (00:03:03) - Ce este malpraxisul și cum îl identificăm (00:06:17) - Căi disponibile pentru a sesiza o neregulă (00:13:18) - Rezultate potențiale ale litigiilor de malpraxis (00:19:36) - Plângerea penală. Când este justificată? (00:26:22) - Responsabilitatea unității medicale versus responsabilitatea medicului. Cine și pentru ce răspunde? (00:32:42) - Medierea ca instrument alternativ de rezolvare a problemelor de malpraxis. Când este recomandată și cu ce rezultate (00:45:53) - Drepturile și obligațiile pacienților și medicilor și rolul cunoașterii lor pentru prevenirea cazurilor de malpraxis (00:49:40) - Comunicarea în relația medic-pacient (00:52:25) - Consimțământul informat al pacientului. Ce este și cum poate proteja pacientul, dar și medicul (00:58:44) - Modificarea profilului pacientului și al medicului în sistemul medical actual. Așteptări și moduri de lucru noi și provocatoare. (01:04:00) - De ce contează educația juridică în medicină și cum putem reconcilia nevoile medicilor și ale pacienților. C omuniHealthCare.   *** Resurse utile: Legea 46/2003 privind Drepturile pacienților Legea 95/2006 privind reforma în sănătate 95/2006 Ordin 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare ORDIN nr. 1.343 din 6 noiembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti REGULAMENT din 17 decembrie 2021 privind desfăşurarea anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale şi, respectiv, al Colegiului Medicilor din România Organizația Mondială a Sănătății - Patient Safety Facts   *** Citește și newsletterul Substack: https://sanatatezidezi.substack.com/  Poți susține proiectul printr-un abonament gratuit sau printr-o donație pe Substack sau Patreon.    *** Mai mult conținut și comunitate: cristinalauby.ro facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby www.instagram.com/sanatate.zi.de.zi/  www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

Ai 15 minute la medic. Cum le folosești ca să pleci cu toate răspunsurile? Vizita la medic poate fi un moment tensionat, scurt și uneori copleșitor. De câte ori nu ți s-a întâmplat să-ți amintești de întrebările importante abia după ce ai ieșit din cabinet? Sau să pleci fără să fi înțeles exact ce ai de făcut mai departe? Nu ești singur. Se întâmplă frecvent și de multe ori nu din lipsa de atenție, ci din cauza emoțiilor și din lipsa unei pregătiri simple înainte. În acest episod, îți propun 5 pași simpli pe care îi poți face înainte de o consultație medicală. Fie că mergi pentru prima dată la un medic nou, fie că te duci la controlul de rutină sau vrei o a doua opinie, aceste mici pregătiri pot face o mare diferență. Discutăm despre cum să-ți pregătești istoricul medical, cum să te informezi despre medicul pe care îl vei consulta, cum să-ți clarifici scopul vizitei și ce liste rapide îți pot fi de folos, cu lucruri de spus și întrebări de adresat, chiar dacă nu ești întrebat direct. E un ghid practic, ușor de aplicat, care te ajută să profiți la maximum de timpul limitat din cabinet și să pleci cu răspunsurile de care ai nevoie.   *** Citește și newsletterul Substack: https://sanatatezidezi.substack.com/  Poți susține proiectul printr-un abonament gratuit sau printr-o donație pe Substack sau Patreon.    *** Mai mult conținut și comunitate: cristinalauby.ro facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby www.instagram.com/sanatate.zi.de.zi/  www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

Acest episod este dedicat dreptului la sănătate al femeii, de orice vârstă și cu orice provocări s-ar confrunta ea. În luna martie sărbătorim oficial femeia, însă dincolo de declarații, există subiecte esențiale pentru sănătatea femeilor despre care nu se vorbește de ani de zile în spațiul public. Dreptul la sănătate este un drept fundamental și poate puțină lume, chiar femei și chiar oameni din sistemul de îngrijire conștientizează discriminarea de care ne lovim în accesarea serviciilor de sănătate. Vorbim despre toate acestea cu Irina Mateescu. Irina este moașă licențiată, președinta Asociației Moașelor din România, fostă consilieră în Ministerul Sănătății și activistă dedicată promovării dreptului fetelor și femeilor la educație și servicii de sănătate reproductivă. Cu o vastă experiență în domeniu, a contribuit la cercetări esențiale, precum studiul privind violența obstetrică și experiența nașterii în spitalele românești, evidențiind abuzurile și lipsa de sprijin din sistemul medical. De asemenea, este co-autoarea unui ghid pentru prevenirea sarcinilor la minore și reducerea recurenței acestora. Prin activitatea sa, militează pentru recunoașterea rolului moașelor în îngrijirea sănătății femeilor la orice vârstă și pentru accesul echitabil la servicii medicale de calitate. În prima parte a discuției, vom vorbi despre nevoile specifice ale proaspetelor mame și despre cum pot fi ele sprijinite prin implicarea moașelor ca specialiști esențiali în educația și îngrijirea femeilor de-a lungul vieții, dar care sunt încă prea puțin vizibili și prezenți în sistemul nostru de sănătate. Mortalitatea neonatală și infantilă din România sunt printre cele mai mari din întregul spațiu european. Totuși, soluții simple precum îngrijirea adecvată a gravidelor, integrarea adecvată a moașelor în sistemul medical sau decontarea unor servicii esențiale pentru sănătatea reproductivă lipsesc de pe agenda guvernanților, deși cu toții se arată, declarativ, preocupați de scăderea natalității. În a doua parte vorbim despre subiecte absente parțial sau chiar complet din agenda publică din ultimii ani: Numărul extrem de mare de nașteri la mame minore din cauza lipsei de educație sexuală și a lipsei accesului la contracepție. Doar în ultimii 5 ani au avut loc peste 88.000 de nașteri la mame minore. Rata nașterilor pentru fetele din România cu vârsta între 10 și 14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, unul din zece nou-născuți din România având o mamă minoră. Dreptul la avort. Deși sunt obligate prin lege, 80% dintre unitățile medicale publice nu oferă servicii de avort sau nu pot fi contactate pentru a vorbi despre acest lucru. Educația sexuală/pentru sănătate în școli. Deși Programul ‘Educaţie pentru sănătate’ era inclus ca opțional cu acordul părinților, încă din 2002, doar 5% din copii termină modulele de educație pentru sănătate. Implementarea legii promulgate în 2022 privind introducerea educației pentru sănătate ca materie începând din clasa a VIII-a, se lasă așteptată. Dacă vă gândiți că nu e vorba și de copilul vostru, trebuie să știți că, în România, un sfert (24%) din băieți și una din șapte fete (14%) au primul contact sexual până la vârsta de 15 ani, iar 1 din 4 adolescenți nu folosește mijloace contraceptive. Un sfert dintre fete vor experimenta violența sexuală până la vârsta de 18 ani Vaccinarea anti-HPV.  România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă a cancerului de col uterin din UE (32,6 /‰00 femei). 3.500 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin și aproape 2.000 de femei mor anual din această cauză, având astfel cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin în Uniunea Europeană. Este un cancer prevenibil prin vaccinare. De exemplu, în Australia și UK incidența cancerului cervical a scăzut la sub 6 femei la 100.000, aceste țări propunându-și să eradice acest tip de cancer în următorii 10 ani. Acum, și în România, vaccinarea este gratuită pentru fetele şi băieţii cu vârste între 11 -19 ani şi compensată 50% în cazul femeilor cu vârsta între 19 - 45 de ani. Sunt probleme extrem de grave care ucid femei ce nu ar trebui să moară, mame, surori, bunici, soții, prietene, colege. Probleme pentru care există rezolvări.  SUMAR: Intro (00:03:51) Rolul moașelor și al mamoșilor ca specialiști esențiali în sănătatea femeii (00:12:08) Accesul la servicii medicale în timpul sarcinii pentru femeile din România (00:14:30) Cum poți găsi o moașă. Recunoașterea din partea statului a rolului moașelor în sistem (00:35:20) Violența obstetrică și ginecologică. (00:42:58) Lupta cu dezinformarea din afara și din interiorul sistemului medical (00:47:43) Accesul la avort sigur în România (00:56:30) Sarcinile la mame minore, o criză ce se adâncește (01:01:10) Accesul la contracepție (01:06:00) Educație sexuală/educație pentru sănătate în școli (01:17:48) Vaccinarea anti HPV (Papiloma Virus Uman) (01:33:29) Unde apelezi pentru informații și sprijin legate de sănătatea reproductivă *** Linii de apel pentru urgențe și informațiile privind violența și/sau sănătatea reproductivă Telefonul copilului: 119 Urgențe: 112 AMI Youth Helpline: 0722 265 269 (L-V, 9:17) - consiliere privind sănătatea reproducerii și gestionarea violenței de gen.  *** Resurse utile:  Asociația Moașelor din România Ghiduri și rapoarte ale Asociației Moașelor Independente din România Ghid pentru prevenirea (recurenței) sarcinii la minore Raport de cercetare privind violența obstetrică - octombrie 2024 Raport privind accesul la avort în siguranță - Hartă Raportul OMS asupra sănătății în Europa Legea privind educația pentru sănătate: Legea 191/2022 ce modifică Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. *** Citește și newsletterul Substack: https://sanatatezidezi.substack.com/  Poți susține proiectul printr-un abonament gratuit sau printr-o donație pe Substack sau Patreon.  *** Mai mult conținut și comunitate: cristinalauby.ro facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby www.instagram.com/sanatate.zi.de.zi/  www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

În acest episod vă invit la o discuție despre un subiect esențial, dar adesea ignorat până când apar probleme serioase: sănătatea coloanei vertebrale și a creierului. Deși aceasta este crucială pentru calitatea vieții și una din principalele cauze de dizabilitate, mulți dintre noi nu știm când să cerem ajutor sau ce putem face pentru a preveni afecțiunile neurologice. De câte ori nu ai avut dureri de spate sau nu ai auzit de prieteni imobilizați pur și simplu de durere? Din păcate cei mai mulți nu iau în serios semnalele până când situația nu devine critică și atunci tratamentul necesar devine foarte complex. Accidentul vascular cerebral face zeci de mii de victime anual în România, iar afectarea cerebrală în aceste cazuri este gravă și de multe ori fatală. Cât de mult contează prevenția, ce putem face pentru a ne proteja sănătatea coloanei și a creierului și de ce e important să ne educăm cu privire la aceste subiecte? Discut despre posibile răspunsuri cu Dr. George Ungureanu, medic primar neurochirurg și un adevărat ambasador al sănătății creierului și al coloanei vertebrale. Dr. Ungureanu este specializat în tehnici chirurgicale minim invazive, o arie inovatoare care transformă viețile pacienților săi. În prima parte discutăm despre cele mai frecvente patologii care ne pot afecta sistemul nervos, care sunt pașii medicali de urmat atunci când apar probleme, dar și ce putem face pentru a preveni aceste afecțiuni și a avea grijă de sănătatea noastră pe termen lung. În partea a doua, vom discuta și despre provocările din sistemul medical românesc, despre ce înseamnă să fii medic și neurochirurg în România și despre ce ar trebui să știe un student la medicină care visează să urmeze această cale. Nu în ultimul rând, abordăm și problema delicată și foarte puțin discutată a mitei din sistem.  Este o conversație care sper să vă inspire să faceți alegeri mai bune pentru voi și pentru cei dragi!   SUMAR: (00:00:00) Introducere (00:02:20) Ce face și cu ce ne ajută neurochirurgul. Când ar trebui să ajungem la un neurochirurg și care sunt pașii de urmat (00:14:49) Accidentul Vascular Cerebral (AVC): când și cum ar trebui intervenit chirurgical (00:28:25) Prevenirea problemelor spinale și neurologice în general. Cei trei piloni esențiali (00:31:34) Sedentarismul ca factor de risc pentru problemelle coloanei. Pași simpli pentru a-l preveni (00:34:48) Nutriția adecvată pentru o stare de sănătate bună (00:59:55) Cum putem dezvolta o prevenție eficientă a bolilor cronice la nivel individual și național (01:12:53) La privat sau la stat? Cum va evolua mixul între clinicile private și spitalele de stat în viitor (01:18:04) Avem o criză a medicilor? Cât de atractivă mai este neurochirurgia pentru medicii tineri și ce perspective au studenții la medicină de azi (01:32:16) Cum construim un sistem medical mai performant. Ce ar trebui schimbat? (01:36:34) Mita din sistemul medical, elefantul din cameră de care nimeni nu vorbește (dar noi da)   *** Citește și newsletterul Substack: https://sanatatezidezi.substack.com/    *** Mai mult conținut și comunitate: cristinalauby.ro facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby https://www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata  

Tot mai puțini oameni gătesc acasă din lipsă de timp sau de cunoștințe practice, cu efecte devastatoare asupra sănătății. Caserola comandată online a luat locul oalelor cu mâncare pregătită cu migală. Sigur că asta are sens de multe ori, căci trăim vieți tot mai aglomerate de diverse activități. În dorința de a câștiga timp, însă, renunțăm și la a mai lua decizii legate de ce ingrediente, ce calitate și ce gust să aibă mâncarea noastră, pe care le lăsăm adesea în seama altora. Merită să facem asta constant? Ce costuri ascunse se află în spatele acestei renunțări? Am avea oare ceva de câștigat din a ne reîmprieteni cu arta gătitului, cu mâncarea și, mai ales, cum putem să facem asta păstrând timp și pentru alte lucruri importante pentru noi? Despre toate acestea vorbim cu Georgiana Ilie, fondatoarea proiectului Meal Planning și una din gazdele podcastului „Învinge Tava”. Georgiana are o carieră jurnalistică remarcabilă, fiind în trecut senior editor la revista DoR, una dintre cele mai influente publicații din jurnalismul independent românesc și redactor șef la revista Școala9.   În 2009, Georgiana a pășit într-o nouă aventură, descoperindu-și pasiunea pentru arta culinară și începând să scrie despre gătit și mâncare. Au urmat colaborarea cu revista Good Food în 2013, iar astăzi, Georgiana conduce propriile proiecte de impact. Newsletterul „Meal Planning” este proiectul ei de suflet, ce în scurt timp s-a transformat într-o resursă valoroasă pentru  25.000 de abonați uniți de dorința de a mânca bine, simplu și cu sens și care doresc să își organizeze mesele cu ușurință, indiferent de cât de agitată le este viața. În paralel, Georgiana co-găzduiește alături de Alex Vasile podcastul „Învinge Tava”, în care explorează cu pasiune și umor arta de a găti.   SUMAR: (00:02:30) Meal Planning - newsletterul care ajută zeci de mii de oameni să-și organizeze mesele (00:12:29) Cum să ne reîmprietenim cu gătitul și să nu ne mai sperie ideea de a învăța să pregătim mâncarea (00:21:16) Cum împăcăm diferitele gusturi ale membrilor familiei și cum putem coopta familia în pregătirea meselor (00:24:31) Cum arată un meniu echilibrat care împacă preferințele pentru diverse preparate cu nevoia de a mânca sănătos (00:35:36) Eficientizarea costului. Mâncare comandată vs. mâncare gătită (00:40:13) Meal planning ca serviciu public ce aduce bunăstare. De unde ne luăm informațiile despre gătit. (00:54:24) Sezonalitatea ingredientelor ca responsabilitatea socială și de mediu. Cum reducem costul de mediu al alimentelor pe care le consumăm. (00:57:07) Ancorele pe care le creem prin gust și arome. Importanța culturală și emoțională a mâncării. (1:05:00) Încurajarea stimei de sine și gestionarea responsabilă a tulburărilor alimentare la copii (01:12:00) Masă caldă la școală, o problemă încă nerezolvată   *** RESURSE UTILE Pe Georgiana Ilie o găsiți la:  https://www.mealplanning.ro/  YouTube - Podcastul ”Învinge tava”   *** Susține acest proiect Activează un abonament pe: sanatatezidezi.substack.com  patreon.com/sanatatezidezi   *** Mai mult conținut și comunitate: cristinalauby.ro facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby https://www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

În acest episod vorbim despre sănătatea la locul de muncă, un subiect mult prea puțin discutat, dar care poate contribui la prevenirea evenimentelor tragice, precum cele de care auzim din când în când la știri și care poate crește bunăstarea angajaților dar și a echipelor și a mediilor organizaționale. Te-ai gândit vreodată cât de compatibil ești cu jobul tău din punct de vedere al sănătății? Cât de mult contribuie munca pe care o faci la bunăstarea ta și cât la îmbolnăvirea ta? Știi cum să te protejezi de riscurile pentru sănătate pe care le presupune locul tău de muncă? Îți cunoști drepturile legale care îți protejează sănătatea la job? Puțini dintre noi își pun aceste întrebări atunci când aleg o carieră sau un job și ajung să dezvolte afecțiuni pe care nu știu cum să le gestioneze sau le trec cu vederea din teamă pentru locul de muncă sau pur și simplu din neglijență. Însă diminuarea riscurilor pentru sănătate trebuie să fie o preocupare constantă a oricărui angajat și angajator. Vorbim despre toate acestea Dr. Irina Moroti, medic specialist în Medicina muncii, cu o vastă experiență și implicare în sănătatea preventivă. De-a lungul carierei, Irina a participat la diverse conferințe și ateliere internaționale, contribuind la publicații de specialitate, îndeplinindu-și astfel adevărata sa misiune, aceea de a educa și de a crește conștientizarea în domeniul sănătății la locul de muncă. Cu o carieră axată pe crearea unor comunități sănătoase, Irina este și instructor de prim-ajutor, precum și formator acreditat ANC. Timp de 11 ani a fost voluntar activ în cadrul Crucii Roșii, unde a devenit formator și coordonator de proiect. În prezent, conduce un un cabinet de medicina muncii pe care își propune să-l transforme într-un centru medical și de educație și unde oferă servicii de sănătate și educație non-formală, depunând zilnic eforturi pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale specializate și pentru a promova spiritul civic, umanitar și non-discriminatoriu. *** RESURSE UTILE Pe Irina o găsiți la: medheka.ro https://www.facebook.com/Dr.Moroti.Irina   *** Resurse menționate de care ar fi bine să știi: Codul Muncii - Sănătatea şi securitatea în muncă: https://lege5.ro/Gratuit/gi2tknjxgq/sanatatea-si-securitatea-in-munca-codul-muncii?dp=gu3dmmjyg4ztc   *** Susține acest proiect Activează un abonament pe: sanatatezidezi.substack.com  patreon.com/sanatatezidezi   *** Mai mult conținut și comunitate: cristinalauby.ro facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby https://www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata

Abuzul de putere exercitat în domeniul sănătății aduce atingere directă, atât dreptului fundamental de ocrotire a sănătății, garantat cetățenilor prin Constituția României, cât și bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta este un citat din raportului DNA „Corupția în sistemul public de sănătate” publicat în 2018, care descrie tipurile de corupție întâlnită în sistem pe baza cazurilor practice anchetate. Un studiu realizat la solicitarea Comisiei Europene în 2017, Raportul Special Eurobarometer 4701 - Corupție, arată că, atunci când românii sunt întrebați despre instituțiile percepute ca fiind afectate de corupție, sistemul de sănătate publică este cel mai des menționat. Astfel, 58% dintre români au această percepție, dublu față de media UE unde 31% din populație apreciază sistemul de sănătate ca fiind afectat de corupție. Sondajele realizate la solicitarea Comisiei Europene timp de 5 ani (până în 2022) au arătat că România înregistra cel mai mare procent de respondenți din UE (19%) care s-au declarat nevoiți să ofere bani, cadouri sau donații personalului medical sau spitalului pentru a avea acces la serviciile medicale la care aveau dreptul prin asigurarea de sănătate. La nivelul U.E., numai 4% dintre persoanele intervievate au susținut că au adoptat un astfel de comportament. Totuși, situația pare să se îmbunătățească treptat. Ultimul sondaj Eurobarametru arată că în 2023 România a înregistrat cea mai mare scădere în privința șpăgii dintre toate țările UE: procentul respondenților care au spus că au oferit plăți în plus personalului medical a scăzut de la 19% în 2022 la 9% în 2023. Conform raportului, la aceasta au contribuit îmbunătățirea condițiilor de lucru ale medicilor, creșterea salariilor personalului medical, dar și contracararea percepției potrivit căreia corupția este obișnuită și acceptabilă. Cu toții înțelegem semnificația cuvintelor „șpagă”, „atenție”, „plic” însă trebuie să știm că plățile informale se referă la corupție și pot afecta sistemul medical la toate nivelurile. Deși de cele mai multe ori vorbim doar de șpaga acordată medicilor, e important de reținut că în sistemul medical din România există cinci tipuri de coruție. Raportului DNA „Corupția în sistemul public de sănătate”, le detaliază: Mită pentru servicii medicale, atunci când personalul medical solicită sume nelegale pentru a presta servicii medicale și chiar condiționează actul medical de primirea de bani și alte bunuri de la pacient și aparținători. Mită pentru achiziții publice,  atunci când contractele pe care spitalul le încheie cu societăți comerciale sunt condiționate de plata unui ”comision” către managerul spitalului. Mită la nivelul Caselor Județene de Asigurări de Sănătate, plătită de managerii spitalelor către conducerea CJAS pentru asigurarea bugetării corespunzătoare a spitalelor. Mită pentru accesul personalului medical în sistem plătită de absolvenți la terminarea studiilor pentru obținerea certificatelor de competențe medicale, fără de care nu se pot angaja în sistem. Mită la angajarea în spital pe poziții de asistent medical, infirmier, îngrijitor, șofer de ambulanță, registrator medical. Raportul concluzionează că aceste aspecte pot constitui o explicație pentru faptul că România se situează pe ultimul loc în UE în ce privește accesarea sistemului medical public (doar 52% din respondenți au susținut că în ultimele 12 luni au apelat la serviciile medicale oferite de sistemul medical de stat). Este o chestiune foarte complexă și din punct de vedere moral, nu doar legal. Pacienții de află într-o poziție de vulnerabilitate, și chiar DNA recunoaște că „Deși, în aparență, inițiativa infracțională aparține celor care doresc să-și rezolve problema (celor care dau mita), în realitate, ei erau practic nevoiți să o ofere.” (Citat din raportul DNA) Însă se fac și pași înainte. Într-o încercare de a limita fenomenul, Ministerul Sănătății a introdus în 2016 un chestionar de feedback adresat la externare pacienților care au fost internați în spitalele din România. Astfel, în ultimii ani au fost colectate milioane de formulare cu date privind opinia pacienților despre interacțiunea cu sistemul de sănătate, inclusiv solicitarea de șpagă. Vorbim despre datele relevate din acest formular cu Dragoș Vana, creatorul proiectului graphs.ro. Dragoș este antreprenor în domeniul IT, doctor în economie și lector universitar cu peste 10 ani de experiență în mediul academic. Pasionat de statistică și de democatizarea accesului la date, a devenit cunoscut publicului în pandemie, odată cu lansarea platformei graphs.ro, un site care prezenta situația zilnică a cazurilor de Covid-19 în România. Platforma a ajuns rapid la milioane de accesări, devenind o sursă principală de informare privind evoluția pandemiei, oferind statistici avansate preluate inclusiv de cei din Ministerul Sănătății. În prezent, platforma s-a exstins și oferă și o altă secțiune cu impact major, „Harta Șpăgii”. Aceasta prelucrează statistic datele privind condițiile din spitale transmise de pacienți prin mecanismul de feedback implementat de Ministerul Sănătății, revelând astfel pentru public nu numai situația șpăgii din spitale, dar și alți indicatori importanți ca accesul la medicamente sau calitatea serviciilor medicale.  În 2022, Dragoș Vana a obținut Premiul special pentru Știință al Galei Premiilor Radio România Cultural, pentru activitatea desfășurată în perioada pandemică. În 2023, proiectul Harta Șpăgii (sub denumirea oficială „Feedbackul pacienților și creșterea calității serviciilor medicale prin acces la date publice”) a primit Diploma de Excelență pentru Campania Medicală a Anului la Romanian Healthcare Awards.  Sper că vi se va părea interesant episodul și vă va face să reflectați. Este evident că nu putem influența personal nici condițiile din spitale, nici salariile medicilor. Dar putem lupta pentru înlăturarea impresiei, a cutumei, a opiniei generalizate că șpaga este ceva acceptabil. Dacă interacționați cu spitalele din România, completați chestionarul de feedback și raportați dacă vi se cere șpagă. Cu toții putem face România un loc puțin mai sănătos. *** Sumar: (00:00) Introducere (06:18) Începuturile proiectului graphs.ro și impactul în perioada pandemică (12:40) Începutul proiectului  Harta Șpăgii. Formularul de feedback al pacientului (19:00) Modificarea întrebărilor referitoare la mită. Cum a evoluat procentul celor care susțin că li s-a cerut șpagă. (32:12) Lipsa datelor medicale și drumul către digitalizare. Conceptul de „Open Data” (37:10) Motive de optimism (39:00) Fenomenul șpăgii ca manifestare culturală, dar și a corupției (42:51) Ce lege ar iniția Dragoș Vana (45:26) Planuri de viitor pentru graphs.ro   *** Resurse menționate: https://www.graphs.ro/feedback Rezultate mecasnism de feedback al pacienților - date brute Ministerul Sănătății https://data.gov.ro/  Studiu „Doctor bribes: Romania finds rare success among persisting healthcare corruption across Europe” (Șpăgi pentru medici: România înregistrează un succes rar pe fondul unei corupții persistente în sistemul de Sănătate din Europa) Ziua de Cluj Corupția în sistemul public de sănătate, Direcția Națoinală Anticorupție, Compartimentul de analiză a datelor privind corupția Raportul Special Eurobarometer 4701 - Corruption  

Astăzi, peste un sfert dintre copiii din România au probleme cu greutatea în exces. Cel mai recent studiu COSI, o inițiativă a Organizației Mondiale a Sănătății privind supravegherea obezității în copilărie, a arătat că peste 30% din copiii de școală primară din România sunt supraponderali sau obezi. Un alt studiu realizat în 2018 de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” București, arătat că peste un sfert dintre copiii care se prezentau la camera de gardă erau supraponderali sau obezi. Datele mai multor altor studii și afirmații ale profesioniștilor din domeniul medical coincid. Ne înscriem astfel și noi în trendul european, conform căruia 1 din 3 copii din Europa are o greutate peste limita normală. Vorbim despre toate acestea cu Iulia Margasoiu, nutriționistă dieteticiană specializată în obezitate și nutriție pediatrică și bioinginer medical. Iulia practică nutriția în cadrul propriului cabinet de nutriție și dietetică din Iași, NutriWise. Începând cu 2023, Iulia colaborează și cu Centrul Regional de Diagnostic, Consiliere şi Monitorizare a Copiilor cu Obezitate din cadrul Spitalului Sfânta Maria din Iași. Controlul greutății, obezitatea la copii, nutriția sportivă, nutriția în sarcină și alăptare, nutriția vârsticilor sunt câteva dintre provocările celor pe care Iulia și echipa Nutriwise îi ajută să le gestioneze cu succes.   Iulia ne ajută să înțelegem când ar trebui să ne îngrijorăm cu privire la greutatea copiilor noștri, cum să detectăm problemele, dar și cum să îi ajutăm să depășească provocările cauzate de greutatea în exces. E un episod foarte util și pentru cei interesați de prevenția obezității și a greutății în exces, chiar dacă nu au un copil supraponderal. Dacă și tu vrei să știi cum să abordezi cu copilul tău subiecte legate de o alimentație sănătoasă, cum să îl ajuți să navigheze prin mediul plin de tentații, cum să implici familia extinsă în eforturile copilului tău de a avea un stil de viață sănătos, acest episod este pentru tine. --- Sumar: (00:02:00) Parcursul către a deveni nutriționist (00:06:13) Cu ce probleme se adresează oamenii unui nutriționist și cu ce fel de specialități medicale se completează (00:09:00) Obezitatea la copii în România (00:12:56) Care sunt semnele la care trebuie să fie atenți părinții și cum pot identifica din timp problemele de greutate ale copilului (00:18:28) Probleme de sănătate care pot apărea din cauza excesului de greutate la copii si cum pot fi gestionate (00:22:30) Cum punem bazele unui comportament responsabil față de tentațiile alimentare de azi. Cum gestionăm situațiile sociale, petrecerile cu pizza și influența colegilor. (00:31:45) Principii generale de nutriție sănătoasă pentru a preveni obezitatea și afecțiunile asociate (00:34:00) Eliminearea carbohidraților din alimentație, potențiale efecte (00:36:00) Cum găsim surse bune de alimente sănătoase (00:38:48) Postul intermitent (Intermitent fasting) la copii și la adulți. (00:43:12) Copilul vegetarian. Riscuri și modalități de a gestiona o alimentație de tip vegetarian. (00:45:00) Diete și medicamente la modă care ar trebui tratate cu precauție (00:50:00) Educația nutrițională și programele de alimentație în școli „Cornul și lapte” și „O masă sănătoasă” (00:59:00) Cum gestionăm relația cu familia extinsă, mai ales dacă are alte obiceiuri alimentare ca noi (01:02:48) Subiecte de interes din cercetarea medicală în domeniul nutriției (01:07:00) De unde ne luăm informații despre nutriție (01:11:25) Ce lege ar propune Iulia --- Resurse menționate: Centrul Regional de Diagnostic, Consiliere şi Monitorizare a Copiilor cu Obezitate Raport COSI România Platforma COSI Studiu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” București Programul „O masă sănătoasă” School dropout in Romania Programul „Masa caldă în școli” șchiopătează și anul acesta. Mai marii din Educație se apără și dau vina pe fonduri OFICIAL Lista școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” în 2024, publicată după două luni de când a început noul an calendaristic   --- Pe Iulia o găsiți și online la: Clinica Nutriwise Facebook: https://www.facebook.com/nutriwiseiasi Instagram: https://www.instagram.com/nutriwise.by.iulia.margasoiu/     

Acest episod de vacanță e foarte special. E o poveste pe care v-o fac cadou și care sper să vă inspire să luați o pauză și să privim împreună mai atent în jur, la poveștile nespuse de lângă noi. S-ar putea ca unele din secretele care să ne ajute să trăim mai mult și mai bine să fie mai aproape decât credem.  Bunica Ileana povestește nepoților despre viața ei dintr-un sat din Bărăgan: cum a trăit, ce a mâncat și ce a muncit.  Care e secretul să ajungi la 85 de ani? Oamenii care au trecut prin multe greutăți știu cel mai bine.  Cum zicea Jacques Salome: „A asculta pe cineva povestind înseamnă a deveni un poet al „umanitudinii”, care simte inima și vede sufletul lucrurilor.” Finalul de an e un moment bun să ne aplecăm urechea cu mai multă atenție la poveștile străbunicilor, bunicilor și părinților noștri. Nu poate exista un cadou mai frumos nici pentru ei, nici pentru noi. 

În acest episod vorbim despre prevenție și screening în bolile cronice. Screeningul și depistarea precoce sunt recunoscute ca principală modalitate de a preveni și ameliora evoluția afecțiunilor grave, precum cancerul sau bolile cardiovasculare. Însă majoritatea oamenilor ajung la medic în faze avansate ale bolilor cronice. Ce ar trebui să știm pentru a preveni și a depista la timp afecțiunile cronice care ne pot scurta viața? Vorbim despre toate acestea cu Luminița Vâlcea,  Director Executiv al organizației COPAC, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România. Luminița este expert în comunicare în domeniul sănătății și trainer, fiind absolventa unui doctorat pe tema comunicării dintre medic şi pacient la Universitatea de Medicină din Iași. De-a lungul timpului, s-a ocupat de comunicarea unor instituții precum Colegiul Medicilor din România sau Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate. A derulat proiecte de cercetare și dezvoltare organizațională în domeniul sănătății și a colaborat cu organizații importante, precum Forumul European al Pacienților, Fondul Global de luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, Comitetul Național de Coordonare a Programelor HIV și de Control al Tuberculozei. Din 2009, se implică în comunicare și coordonarea de proiecte în cadrul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, în prezent ocupând funcția de Director Executiv al acestei organizații.    --- Sumar episod: (02:15) - Intro - Comunicare în domeniul medical. (04:40) - Proiecte de screening și sociale derulate de.COPAC - Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România. (09:45) - Despre asociațiile de pacienți - de ce e important ca oamenii să le cunoască. (12:30) - Rolul ONG-urilor în sănătate. Exemple de proiecte de succes. (16:40) - Programele „ROCCAS II” - Screening pentru cancerul colorectal și „Totul pentru inima ta” - Screening pentru bolile cardiovasculare. (21:30) - Alte programe de screening în derulare sau care vor începe și importanța lor în prevenție. (23:40) - Cine ar trebui să comunice pe tema prevenției și de unde ne informăm. Comunicarea către diferite categorii sociale. (28:55) - Politici publice privind prevenția. Încotro ne îndreptăm? (31:36) - Lipsa datelor și cum putem să le colectăm mai bine ca să le folosim pentru îmbunătățirea serviciilor medicale. Registre de screening și registre de pacienți. (34:25) - Relația medic-pacient. Cum ar trebui să arate o relație ideală și ce pot face atât pacienții cât și medicii pentru a îmbunătăți comunicarea dintre ei. (42:37) - Ce ar trebui să știe și să facă pacientul cu ocazia unei consultații pentru ca aceasta să fie în beneficiul lui. (43:40) - Cum să ne cunoaștem drepturile de pacienți. (44:35) - Sistemul medical privat versus sistemul de stat. (47:55) - Cum putem să ne implicăm fiecare dintre noi pentru a îmbunătăți funcționarea sistemului medical. (50:00) - Sfaturi de final pentru un tânăr la început de carieră în sănătate.   --- Resurse menționate: Organizația COPAC: www.copac.ro   Programul ROCCAS 2 de screening pentru cancerul colorectal: https://screeningroccas2-bif.ro/   Programul „Totul pentru inima ta” de screening pentru bolile cardiovasculare: https://proiect-cardio.insp.gov.ro/   --- Pe mine mă găsiți la: Website: www.cristinalauby.ro Facebook: https://www.facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby/ Grup de Facebook: https://www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata      

În acest episod am stat de vorbă cu Dna Dr. Ana-Maria Zlăvog despre medicina de familie: care sunt provocările și satisfacțiile acestei specialități medicale, dar mai ales ce ar trebui să știe pacienții despre relația lor cu medicul de familie. Când ar trebui să ne prezentăm la medicul de familie și cum ne poate ajuta acesta? Care sunt drepturile noastre dar și care ne sunt responsabilitățile? Iar dacă ești tânăr la început de drum, vei afla din acest episod ce satisfacții îți poate aduce o specializare în medicina de familie și de ce ar trebui să consideri să o iei pe acest drum.  Dincolo de informațiile neprețuite pentru noi, pacienții, am descoperit și o impresionantă poveste despre bunătate, motivație, reziliență și despre cum să fii o inspirație pentru cei din jur. În urmă cu mai mulți ani, Dna Dr. Zlăvog, pe atunci tânără absolventă, a deschis primul cabinet de medicină de familie din comuna Țibana, Jud. Iași, o zonă rurală cu o populație de aproximativ 20.000 de locuitori, în mare parte din categorii defavorizate social. Pentru că nevoile erau mari, prin eforturi personale și ale familiei și fără niciun ajutor din partea statului a pus bazele unui centru medical de permanență care a crescut continuu, acoperind azi 12 specialități medicale. Pe lângă programul la cabinet, Dna Dr. Zlăvog și echipa sa se implică în numeroase proiecte educative și sociale, devenind un adevărat sprijin pentru comunitate, pentru copiii, mamele și bătrânii din această comună. Povestea sa este o adevărată dovadă a zicalei că omul sfințește locul. --- Sumar episod: (03:12) Introducere: cabinet de medicină de familie în mediul rural. (06:40) Provocările unui medic din mediul rural. (09:20) Ce înseamnă un centru medical de permanență, cum poate fi înființat, care sunt beneficiile lui mai ales în mediul rural și ce urgențe pot fi tratate acolo. (21:13) Provocările medicale și sociale în comunitățile defavorizate. (25:37) Importanța medicinei de familie. (34:52) Medicina în mediul rural versus mediul urban. (37:18) Programul „Totul pentru Inima ta” de prevenție a bolilor cardio-vasculare. (39:55) Screeningul și depistarea precoce. Importanța prevenției pentru menținerea sănătății. (48:02) Importanța stilului de viață în prevenirea accidentului vascular cerebral. (49:41) Noul contract cadru și prevederile de care pacienții ar trebui să știe. (54:51) Dosarul electronic de sănătate: mărturia unui medic de familie în utilizarea lui. (57:08) Planuri de viitor. (58:16) Alte proiecte sociale desfășurate în comunitate.   --- Resurse menționate: Legea nr. 263 din 16 iunie 2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență. ORDIN nr. 774 din 17 martie 2023 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență. Lista centrelor de permanență, pe județe, înființate în baza zonelor și criteriilor propuse de direcțiile de sănătate publică (ANEXĂ din 22 mai 2023). H.G. nr. 521 din 26 mai 2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/270773 ORDIN nr. 1.857/441/2023 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/270914

Trecem în revistă sezonul întâi și povestim despre ce urmează în sezonul al doilea.

Poluarea fonică devine o problemă majoră în Europa și în orașele din întreaga țară. Chiar și în zonele rurale, suntem în mod constant înconjurați de sunete excesiv de puternice. Mulți oameni nu își dau seama că poluarea sonoră reprezintă o problemă importantă care le afectează sănătatea. A suporta un nivel constant de zgomot de peste 55 de decibeli ziua și 50 de dB noaptea este dăunător pentru sănătate. Zgomotul este tot o formă de poluare. În acest episod vorbesc despre efectele poluării auditive asupra sănătății, amintesc câteva statistici din România și din UE și prezint câteva soluții pentru a reduce nivelul de poluare fonică și a ne proteja de zgomot.    Linkuri menționate:  Hărți de zgomot ANPM - http://www.anpm.ro/harti-de-zgomot  Platforma NOISE - https://noise.eea.europa.eu/ http://apmbuc.anpm.ro/harti-de-zgomot - Site-ul nu este foarte bine optimizat, așa încât dacă vreunul din linkuri nu e activ, încearcă și cu o căutare după „hartă zgomot” și numele orașului tău. Aplicația DecibelX pentru Android și iOS.   Alte surse de date:  EEC, Numărul de cetățeni europeni expuși la poluare fonică nocivă va crește, se preconizează, Actualizat 24 iunie 2020.   EEC, Environmental noise in Europe — 2020 EEC, Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea umană și pentru mediu, Actualizat 11 mai 2021. EEC, Romania noise fact sheet 2021 National Park Service, U.S. Department of Interior, 9 februarie 2018, Mitigating the Impacts of Aviation    

În acest episod am stat de vorbă cu Sorana Stănescu despre comunicarea în domeniul medical: unde și cum ne informăm ca pacienți sau ca simpli asigurați în sistem. Cum ar trebui să fie diseminate informațiile medicale de interes public? Ce drepturi și obligații avem ca pacienți și asigurați?  De multe ori ne punem aceste probleme abia după ce noi sau cineva apropiat se îmbolnăvește.  Sorana este jurnalistă specializată în domeniul medical și a decis să-i ajute pe oameni să fie mai bine informați și să contribuie astfel la o lume mai sănătoasă. Timp de 13 ani a fost reporter și Senior Editor la revista DoR, unde a scris și editat articole pe teme de educație, dezvoltare rurală, identitate și reziliență și a coordonat DoR Live, o serie de evenimente de storytelling. În perioada pandemiei, s-a concentrat pe analizarea mai atentă a sistemului medical de la noi, iar azi produce Foaia de Observație - un newsletter lunar, gratuit, cu informații despre drepturile și responsabilitățile pacienților și despre cum pot aceștia să navigheze mai ușor prin sistemul medical.  Sumar episod: (01:25) Introducere (04:00) Jurnalism în domeniul medical (05:38) Jurnalismul ca activism (09:26) Rolurile comunicatorilor din societate (11:06) Drepturile și responsabilitățile pacientului (18:13) Resurse de informare pentru pacienți (23:00) Deficitul medicilor  (27:37) Rolul medicilor în sistem (31:12) Politici publice de sănătate (33:32) Accesul la date și dosarul electronic de sănătate (42:26) Conectarea comunităților sărace la informații despre sănătate (46:31) Educația pentru sănătate și prevenție. Strategia Națională de Sănătate (48:50) Digitalizare în sistemul medical (51:16) Trei lucruri pe care ar trebui să le știe oricine (55:13) Navigatorul de pacienți (57:16) Plățile informale   Resurse menționate: Newsletter Foaia de Observație Legea privind drepturile pacientului (46/2003)  Asigurările sociale de sănătate Ghidul asiguratului   Verificare calitate de asigurat Listă case județene de asigurări de sănătate Strategia Națională de Sănătate 2023-2030  

Afecțiunile neurologice sunt a doua cauză de mortalitate la nivel mondial. De cele mai multe ori durează toată viața și duc la dizabilitate, astfel încât impactul la nivel personal, social și economic este imens. De exemplu, în cazul AVC o treime dintre pacienți decedează și o treime rămân cu dizabilități majore.  În acest episod am discutat cu Cristina Vlădău despre impactul bolilor neurologice în România, despre importanța asociațiilor de pacienți și politicile publice de care avem nevoie pentru a sprijini mai mult pacienții. Am discutat și despre prevenția la nivel individual, despre ce putem face personal pentru o bună sănătate a creierului dar și pentru a educa generațiile viitoare în spiritul acestei sănătăți.  Cristina Vlădău este consultant independent și patient advocate (susținător al pacienților) în domeniul afecțiunilor neurologice. A fost co-fondator APAN, Asociația Pacienților Cu Afecțiuni Neurodegenerative din România, în cadrul căreia a activat timp de mai bine de 5 ani. Ea însăși diagnosticată cu SM în 2004, pe când avea numai 28 de ani, Cristina depune în prezent eforturi și energie pentru a informa și educa pacienții cu afecțiuni neurologice și aparținătorii acestora, militând pentru drepturile lor atât în România cât și înafară.   Momente cheie: (01:22) Bolile neurodegenerative în România. (12:00) Sănătatea creierului ca prioritate în politici publice. (15:00) Stigma în bolile neurologice. (16:00) Colectarea datelor privind bolile neurologice. (21:21) Parcursul pacientului cu afecțiuni neurologice prin sistem. Rolul medicului de familie. (25:22) Rolul asociațiilor de pacienți. (28:22) Accesul la serviciile de reabilitare în domeniul neurologic. (32:25) Acțiuni preventive pentru a avea un creier sănătos. (35:44) Screeningul și depistarea precoce a afecțiunilor neurologice. (36:46) Accesul la tratamente de ultimă oră în România.  (40:40) Importanța factorului politic pentru definirea strategiei naționale în domeniul neurologiei. (44:55) Programele educaționale și rolul educației pentru sănătate în rândul copiilor.  (49:40) Navigatorul de pacienți. Importanța sa și limitările cu care se confruntă în România.  (55:30) Impactul asociațiilor de pacienți ca furnizori de servicii sociale.

Burnout sau epuizarea emoțională la locul de muncă este un subiect din ce în ce mai discutat, mai ales printre tinerii profesioniști.  În acest episod vorbesc cu Mara despre ce înseamnă mai precis acest să fii în burnout, cum îl recunoaștem și care sunt elementele cheie care pot face diferența între epuizare și bunăstare emoțională.   Am vorbit puțin și despre sistemul burnout-ul în sistemul medical, acolo unde se pare că face cele mai multe victime.  Mara este doctor în psihologie, cadru didactic asociat la Facultatea de Psihologie a Universității Babeș-Bolyai, fiind specializată în psihologia sănătății. Mara are o experiență de peste 10 ani în cercetare și consultanță în stres, burnout, reziliență, dinamici relaționale, armonia dintre muncă și viața personală și stare de bine. De altfel, deține și un doctorat pe tema burnout-ului în rândul profesioniștilor din sănătate.  Mara este și coordonatoare a activității de cercetare în cadrul proiectului „Școala de cuplu”, o comunitate dedicată bunăstării relaționale. Promovează factorii și dinamicile relaționale asociate stării de bine atât în podcastului „Mind Education”, a cărui gazdă este, cât și prin cursuri, workshopuri și sesiuni de facilitare pentru companii, școli și spitale.  Pe Mara o găsiți și la linkurile de mai jos:  Podcast: https://mindeducation.ro/podcasts/ Proiecte: https://mindeducation.ro https://scoalapentrucuplu.ro --- Secțiuni principale: (01:45): Despre starea de bine: Podcastul Mind Education și proiectul Școala pentru cuplu. (05:58): Ce este epuizarea emoțională (burnout). (07:40): Recunoaștere la nivel internațional. (10:00): Impactul contextului cultural. (11:10): Statistici. Frecvența sindromului burnout în lume și în România. Contextul pandemiei. (14:55): Cine e mai predispus la burnout (epuizare emoțională)? (20:00): Cum putem realiza că suntem în burnout. (23:00): Corelația între burnout și alte afecțiuni psihologice. (26:13): Rolul liderilor în gestionarea bunăstării emoționale la muncă. (31:18): Integrarea programelor de bunăstare emoțională în mediul organizațional. (39:53): Pași pentru revenirea din epuizarea emoțională.  (46:26): Burnout în sistemul medical. (52:12): Prevenirea burnout-ului în rândul studenților la Medicină. (52:48): Cum putem să ne protejăm starea de bine  (56:13): Recomandare de lectură

V-ați întrebat vreodată ce ați schimba dacă ați lucra în Ministerul Sănătății?  În acest episod am discutat cu Oana Geambașu despre ce merge și ce nu în sistemul medical de la noi, despre cum e să studiezi la Harvard și cum putem pune cele mai bine cunoștințe și instrumente în slujba sănătății din România.    Oana este expert în politici de sănătate și management sanitar, domeniu în care a absolvit un program de masterat la Universitatea Harvard și a fost implicată în mai multe programe de cercetare împreună cu unii dintre cei mai buni specialiști internaționali. Dintre temele care au interesat-o în mod deosebit au fost etica în implementarea politicilor publice și prevenirea cauzelor deceselor evitabile, două capitole la care țara noastră e destul de deficitară în statistici. Până în 2020, timp de mai mulți ani, în calitate de consilier personal al Ministrului Sănătății, consilier al Vice Președintelui Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaților și Consilier pe Afaceri Europene în Ministerul Sănătății a pus expertiza și consultanța în domeniul politicilor de sănătate publică în slujba realizării unor programe naționale de impact. De exemplu, primul program de screening auditiv pentru nou născuți din România a fost implementat în 2018, în 186 de maternități și secții de terapie intensivă ce îngrijesc nou-născuți.  În 2021 a coordonat un studiu al Comisiei Europene despre efectele pandemiei asupra țărilor membre.    Momente cheie: (02:00) Cum e să studiezi Politici de Sănătate Publică la Harvard (09:20) Cum putem aduce expertiza de la Harvard în politicile publice din România (14:29) Strategii aplicabile în sistemul de sănătate din România  (21:53) Care sunt și cum pot fi combătute principalele cauze ale mortalității evitabile și tratabile (29:53) Lipsa de resurse și motivele pentru care nu folosim eficient fondurile disponibile (32:46) Implicarea comunității în creare de soluții eficiente și adaptate la nevoile reale ale cetățenilor. (36:11) Determinanții sociali de sănătate cu efecte în starea de sănătate a populației: educație, excluziune socială, sărăcie.  (40:57) Inovație, cercetare, antreprenoriat, intraprenoriat cu impact social.  BIOdyssey și primul accelerator în sănătate din România.  (47:16) Factorii necesari pentru ca România să se întrepte într-o direcție bună (52:43) Sistemele de sănătate din SUA și Europa

În episodul de azi vorbesc despre onconutriție cu Dr. Irina Mateieș.   Irina este medic primar de medicină de familie şi nutriţionistă/dieteticiană licențiată, specializată în nutriţie oncologică. Face parte din prima generație de medici dieteticieni de la noi, absolvind în 2012 programul de Nutriție și Dietetică a UMF Cluj, pe lângă specializarea inițială (medicină de familie). Din 2014 face parte din echipa unui centru de tratament al cancerului din Cluj, unde îi ajută pe pacienți să gestioneze mai bine efectele tratamentului oncologic și să-și sporească astfel șansele de vindecare și de a avea în continuare o viață sănătoasă și după cancer. Irina este membru ESPEN, Societatea Europeană de Nutriție Enterală și Parenterală, unde a absolvit mai multe cursuri de pregătire.  Am discutat multe subiecte specifice tratamentului oncologic: de ce prezența unui nutriționist și a unui psiholog sunt esențiale în tratamentul oncologic, care sunt afecțiunile oncologice unde rolul nutriționistului este esențial, ce provocări au pacienții care se tratează în centrele universitare, care e parcursul unui pacient pentru accesarea unui medic nutriționist.  Am abordat și subiecte mai generale ca importanța nutriției și dieteticii, parcursul unui student care vrea să studieze dietetica, cum se încadrează dieteticienii nutriționiști printre celelalte specializări medicale sau de ce avem nevoie de mult mai mulți dieteticieni în spitale.  ----more---- Capitole principale: (00:01:00) Dietetica, profesie medicală (00:09:00) Ce este și ce nu este dieteticianul specializat în nutriție oncologică (00:18:00) Factorii de risc socioeconomici - ce faci dacă te tratezi în alt oraș decât cel de origine (00:24:00) Parcursul prin sistem al pacientului oncologic (00:40:00) Problemele cel mai des întâlnite la pacientul oncologic (00:48:00) Suplimentele alimentare (01:03:00) De ce e importantă a doua opinie  (01:07:00) Diversificarea alimentației ----more---- Pe Dr. Irina Mateieș o găsiți și pe platformele de mai jos: Website | www.irinamateies.ro YouTube | @IrinaMateiesNutritieOncologica Facebook | NutrițieOncologică Instagram | dr_irina_mateies Podcast | Irina Mateieș Lucrând în Nutriție Instagram | dr_irina_mateies

Bine te-am găsit la Sănătate Zi de Zi, primul podcast independent de sănătate, nutriție și stil de viață din România.    Află din acest episod de ce e nevoie de un podcast despre sănătate și nutriție, care este misiunea mea și ce vei afla în episoadele viitoare.    Acest podcast este o platformă prin care oameni pasionați de sănătatea omului, a comunităților și a mediului vor contribui piesă cu piesă la puzzle-ul sănătății. Nu sunt oameni care au toate răspunsurile iar diversitatea domeniilor din care provin te va surprinde. Dar toți au un lucru în comun: munca pe care o fac zi de zi vine dintr-o convingere, o pasiune și valori comune: să facă lumea un loc puțin mai sănătos.  Dacă vrei primești o notificare atunci când apar noi episoade, abonează-te în platforma de podcast preferată.      

Știai că un pacient obișnuit reține maxim 60% din informația primită în timpul unei consultații medicale? Nici nu e de mirare. Consultul medical e un moment important, dar adesea prea scurt scurt și uneori încărcat de emoții. O consultație durează în medie între 5-10 minute, timp în care medicul trebuie să discute, să consulte, să scrie recomandări și să completeze documente. În această a doua parte a acestui ghid de comunicare pacient-medic, vorbim despre ce poți face chiar în timpul consultației pentru ca întâlnirea cu medicul să fie cât mai eficientă și utilă pentru tine ca pacient. Dacă nu ai ascultat prima parte, despre cum să te pregătești pentru consultație, îl poți asculta aici. Discutăm despre cum poți merge mai pregătit, cum poți oferi un istoric medical clar și structurat și adresa întrebări pentru a înțelege pe deplin ceea ce ți se explică. Vorbim și despre dreptul tău de a cere explicații, de a veni însoțit și despre cum să te adaptezi atunci când timpul este foarte limitat. Nu în ultimul rând, normalizăm acele momente în care nu reții tot sau nu înțelegi pe loc. Și-ți oferim soluții concrete ca să te simți mai în control: note, întrebări cheie, reluarea explicațiilor. Este un ghid prietenos, fără pretenții, dar cu intenția sinceră de a te ajuta să obții maximum din timpul petrecut în cabinetul medicului.   *** Resurse menționate: Durata unei consultații medicale – statistică România HOTĂRÂRE nr. 24 din 31 ianuarie 2025 privind modificarea și completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate Norme metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate   *** Citește și newsletterul Substack: https://sanatatezidezi.substack.com/  Poți susține proiectul printr-un abonament gratuit sau printr-o donație pe Substack sau Patreon.    *** Mai mult conținut și comunitate: cristinalauby.ro facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby www.instagram.com/sanatate.zi.de.zi/  www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata