Activiștii sârbi și bosniaci protestează din ce în ce mai mult împotriva exploatării litiului, relatează Deutsche Welle în limba sârbă.

În ambele țări - Serbia și Bosnia și Herțegovina - giganții minieri globali și-au îndreptat atenția către rezervele de litiu, un element chimic prețios esențial pentru energia regenerabilă. Valea Jadar din Serbia și Muntele Majevica, peste graniță, în Bosnia, dețin unele dintre cele mai mari zăcăminte de litiu din Europa. Litiul este printre cele mai căutate minerale din lume și este adesea numit „aurul alb” datorită rolului său crucial în sistemele de energie regenerabilă bazate pe baterii litiu-ion.

Dar, oricât de important este litiul pentru tranziția energetică, activiștii avertizează că extracția sa poate distruge ecosistemele și poate pune în pericol sănătatea umană. Un motiv este că procesul necesită utilizarea de substanțe chimice, precum acidul sulfuric, care pot contamina solul, apa și aerul. Încă din 2021, oamenii de știință sârbi au descoperit că forajele exploratorii din Serbia poluaseră deja solul. Aceștia au avertizat că toxinele transportate de apele subterane și de suprafață ar putea traversa granițele naționale.

Mai multe grupuri sunt implicate în proteste. Ele organizează manifestații, blocade ale instituțiilor, și au o vizibilitate constantă în sfera publică. În sprijinul lor, academia Sârbă de Științe a publicat un raport cuprinzător care avertizează că extracția de litiu ar putea fi potențial dăunătoare mediului. Personalități publice proeminente, politicieni ai opoziției și activiști din Belgrad și din alte părți ale țării au susținut campania, transformând-o într-o problemă națională.

În Serbia, protestele au dus la o oprire temporară a proiectelor. Compania anglo-australiană Rio Tinto nu achiziționează în prezent terenuri noi, iar proiectele de infrastructură sunt suspendate. Dincolo de râul Drina, în Bosnia și Herțegovina, activiștii nu au reușit însă să încetinească proiectele.

FMI prognozează o creștere economică de 3,9% pentru Kosovo

Conform ultimei prognoze a Fondului Monetar Internațional, PIB-ul din Kosovo în 2025 va avea o creștere de 3,9%, relatează koha.net. Aceasta este cea mai mare rată de creștere din regiune, dar reprezintă o scădere de 0,7 puncte procentuale față de anul precedent.

Anul acesta, Albania și Bosnia și Herțegovina vor înregistra o scădere similară de 0,6 puncte procentuale, Muntenegru va rămâne la același nivel ca anul trecut, Serbia va înregistra o scădere de 0,5 puncte procentuale, în timp ce doar Macedonia de Nord va înregistra o creștere, de la 2,8% în 2024 la 3,4% în acest an.

Rata inflației proiectată pentru Kosovo în acest an este de 3,5%. Anul trecut, inflația a fost de 1,6%, în timp ce anul viitor este estimată la 2,7%. Printre țările din fosta Iugoslavie, Serbia se așteaptă să se confrunte cu cea mai mare rată a inflației, de 9%.

Conform analizei FMI, în 2026 Kosovo va înregistra o creștere a PIB-ului de 4,0%.

Muntenegru instalează defibrilatoare în locuri publice

Defibrilatoarele externe automate, dispozitive concepute pentru a ajuta persoanele care suferă de stop cardiac brusc, sunt acum instalate în șase locuri din capitala Muntenegrului, Podgorica, a anunțat Institutul de Medicină de Urgență, citat de site-ului de știri Vjesti.

Conform comunicatului, defibrilatoarele sunt amplasate în clădirile Parlamentului și Consiliului local, precum și în patru centre comerciale.

Ministrul Sănătății, Vojislav Šimun, a subliniat că instalarea acestor dispozitive reprezintă un pas important în îmbunătățirea sănătății publice și a siguranței tuturor cetățenilor. Šimun a anunțat, de asemenea, că ministerul va continua extinderea rețelei publice de defibrilare în alte orașe din țară.

Directorul Institutului de Medicină de Urgență, Vuk Niković, a declarat că defibrilarea publică este acum norma în Muntenegru, urmând exemplul țărilor Uniunii Europene.