Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media) - Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama) - Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? (Ziarul Financiar)

Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media)

După ce a fost ironizat că nu poate oferi detalii despre anul când a susținut examenul de bacalaureat și nota obținută, premierul Marcel Ciolacu a postat un clip pe rețeaua Tik-Tok în care afirmă că și-a căutat „diplomele”, explicând că și-a susținut examenul de bacalaureat în urmă cu 38 de ani și „l-a luat cu media 7.03”.

El adăugat că și-a găsit și diploma de licență, iar media obținută a fost 9, scrie G4Media.

Conform datelor din CV-ul afișat public, Marcel Ciolacu arată că în perioada 1991-1995 a urmat „Facultatea de Drept” din cadrul „Universității Ecologice” din București, finalizată cu „licență”.

De asemenea, Ciolacu menționează „studii postuniversitare”, în anul 2004, specializare „Management şi finanţare locală”.

Bacalaureatul lui Marcel Ciolacu și perdeaua de fum a bășcăliei (SpotMedia)

Subiectul mediei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu dă măsura derizoriului politicii românești, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Educația unui înalt demnitar ar trebui să fie relevantă. Când te uiți la CV-urile premierilor din țările occidentale vezi numai universități de top, a căror absolvire dă garanția unei minți educate, organizate și antrenate.

Liderii români cu școală multă și serioasă sunt puțini, tot mai puțini. CV-urile din politica românească sunt cel mai adesea etalări de studii făcute târziu, prin cine știe ce fabrici de diplome, de doctorate dubioase, nule valoric dacă nu de-a dreptul plagiate.

Și asta se vede din momentul în care impostorii deschid gura, agramați, fără proprietatea termenilor și incapabili să urmărească o idee.

Dar dacă e așa, este pentru că asta este exigența majorității electoratului, care la rândul său nu dă doi bani pe educație.

Așadar, Marcel Ciolacu nu face excepție. 

Jurnalista SpotMedia atrage atenția că cel mai mare câștig pentru Marcel Ciolacu și PSD este că tema superficială și fără finalitate distrage atenția de la chestiuni cu adevărat importante, efecte inclusiv ale educației precare a clasei politice și a clienților politici promovați de ea.

Deci cât ne ocupam cu nota de la bacalaureat, mai puțin despre deficit, inflație, creșterea economică mai puțin decât simbolică, avantajele rău platnicilor, condițiile lamentabile în care reîncepe școala și multe altele, ratarea primei propuneri de comisar european și mica anvergură europeană.

Temele parazitare le eludează pe cele care ar fi cu adevărat relevante într-o campanie, mai ales una cum n-am avut de 20 ani, adică și prezidențială, și parlamentară. Eludează lipsa unor autentice proiecte pentru România, cele care chiar ar da măsura valorii intelectuale și a studiilor.

Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama)

Seceta și temperaturile extrem de ridicate au pârjolit anul acesta culturile de pe circa 2 milioane de hectare, un sfert din totalul cultivat la nivelul întregii țări. Fermierii vor fi despăgubiți de stat, dar sumele pe care le vor încasa la toamnă nu le vor acoperi nici măcar jumătate din cât au cheltuit pentru culturile calamitate.

Pentru că arșița a început încă de la finalul primăverii, iar cele mai mari temperaturi s-au înregistrat în perioada polenizării, nici în culturile irigate situația nu e grozavă. Plantele fie au produs mult mai puțin față de anii din urmă, fie deloc.

„Fasolea nu are nici boabe, nici păstăi, mazărea a avut rezultate proaste. Nu mai corespund acestor condiții climatice. Pe partea de pomi fructiferi, din zona de sud a țării dispar, ușor-ușor, specii care altădată erau reprezentative: piersicul, caisul. Cireșul, vișinul efectiv au fost arși, le-au căzut frunzele și acum pornesc din nou în vegetație. Nu știu dacă vor rezista”, spune, pentru Panorama, Ștefan Nanu, director adjunct științific la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, Dăbuleni. 

Pentru că nu se așteaptă o îmbunătățire a condițiilor meteo în anii ce vin, de mai multă vreme, la Dăbuleni se testează și alte specii. „La plante legumicole, testăm cartoful dulce de patru-cinci ani. Tot la Dăbuleni, cercetătorii testează și specii exotice: au mers bine curmalul chinezesc, kaki, banana nordului, migdalul sau chiar fisticul.

 „Va trebui să adaptăm și tehnologiile de cultivare”, explică Ștefan Nanu. În plus, fiecare picătură de apă trebuie cheltuită cu chibzuință. „Irigatul ar trebui gândit ca o vestă de salvare, nu să facem cultura cu aport de apă de când o punem în pământ și până la recoltare. Dacă sistemul de irigat funcționează la capacitate maximă, probleme vor apărea pentru că nu ne mai ajută clima deloc”, avertizează fermierul Aurel Goțea. 

Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? Metroul este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului, unul de 2,2 miliarde de euro pentru proiectare şi execuţie, care acoperă 19 staţii şi 21 km (Ziarul Financiar)

Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuţie. Contractul pentru realizarea metroului din Cluj-Napoca a fost semnat în mai 2023 de primarul Emil Boc.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanţare şi din alte surse, existând şanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinaţi proiectului să nu mai fie plătiţi. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia, scrie ziarul de business.