Parlamentul a adoptat noua Strategie Naţională de Apărare. Nicușor Dan: Cetățenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă (Europa Liberă) - ROBOR își continuă scăderea – Sistemul bancar se detensionează și reacumuleză lichiditate – Analiștii spun că BNR face o ”relaxare mascată” (CursDeGuvernare) - Care a fost prima specialitate care s-a epuizat surprinzător la recentul examen la care au participat 7.000 de medici rezidenți din România (HotNews) - Viitoarea programă de limba și literatura română pentru liceu: trei decenii întoarcere din drum (Contributors)

Parlamentul a adoptat noua Strategie Naţională de Apărare. Nicușor Dan: Cetățenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă (Europa Liberă)

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat în Parlament, miercuri după-amiază, Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025-2030, document adoptat anterior de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. 

Rusia desfășoară un război hibrid împotriva României și împotriva multor țări europene, a declarat șeful statului.

Într-o abordare inedită, corupția este clasificată la capitolul „riscuri și vulnerabilități” pentru securitatea națională.

„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, arată documentul care a fost prezentat miercuri în Parlament.

„Cetățenii noștri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile și interesele”, argumentează șeful statului.

Strategia stabilește că limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații, reprezintă un obiectiv național de securitate.

Plenul reunit al Parlamentului a adoptat documentul în aceeași zi. Au fost înregistrate 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și trei abțineri, informează Europa Liberă.

Fără camere, fără microfoane, fără întrebări! Cum sunt ținuți jurnaliștii, cu forța, la distanță de Bolojan (Video) (SpotMedia)

Un individ din anturajul premierului îi împingea ieri pe jurnaliştii care au încercat să se apropie de Ilie Bolojan pe holurile Parlamentului.

Imaginile au fost postate de jurnalistul Marco Badea, care adaugă (pe bună dreptate) că „în nicio democrație presa nu trebuie tratată așa”.

Practic, un angajat al statului îi ţine la distanţă cu forţa pe jurnaliștii care ar vrea să îi pună întrebări premierului în Parlamentul României. 

Omul nici măcar nu este angajat ca gardian, ci este ofițer de presă, care s-a transformat în Cerber, deși de faţă erau şi SPP-işti, iar oricum premierul nu era în niciun pericol.

Guvernul a dat o reacţie destul de rapidă la evenimentul care deja se viraliza pe reţele. Una politicoasă, dar şi arogantă. Regretă excesul de zel, nu se va repeta, colegul va fi supus unei „verificări disciplinare” (?), dar „premierul Ilie Bolojan face declaraţii doar în cadru organizat”. Până acum a susţinut 13 conferinţe de presă şi a acordat cel puţin 21 de interviuri. Aşadar, de ce se plânge presa?

Se plânge pentru că episodul face parte dintr-un lung şir de restricţii impuse presei, în mandatul Bolojan de la Palatul Victoria.

Integral, pe SpotMedia.

ROBOR își continuă scăderea – Sistemul bancar se detensionează și reacumuleză lichiditate – Analiștii spun că BNR face o ”relaxare mascată” (CursDeGuvernare)

În ultimele 6 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu aproape 120 puncte de bază (1,2%), la 6,23% cel mai recent, scădere ce indică o detensionare a semnificativă a condițiilor financiare din economie. Scăderea de la 7,4%, vârful din luna mai, este pozitivă pentru activitatea de creditare din economie.

Scăderea a venit pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, ratingul a fost păstrat de agențiile internaționale, iar surplusul de lichiditate din bănci a crescut, la 23 miliarde de lei în octombrie.

Mai multe pe pagina CursDeguvernare.

România are cea mai rapidă rată de creştere a veniturilor gospodăriilor din UE din ultimii 20 de ani, plus 137% (Ziarul Financiar)

Din 2004 până în 2024 – 20 de ani, deci – bunăstarea gospodăriilor a crescut cu 134%, potrivit datelor Eurostat, oficiul de statistică al UE.

ZF atrage atenția că ultimele date ale Eurostat, citate mai sus, sunt frumoase, dar ele trebuie privite cu rezervă şi coroborate cu altele. Datele Eurostat privind salariile publicate zilele trecute arată că salariul mediu în România a trecut de 1.000 de euro, dar tot rămâne la jumătate faţă de media UE, care trece de 2.000 de euro. Desigur, ţările bogate, cu salarii medii de 3.000-4.000 de euro, „distorsionează“ perspectiva, cum se întâmplă şi la noi.

Neurochirurgie? Cardiologie? Pediatrie? Nici una dintre acestea. Care a fost prima specialitate care s-a epuizat surprinzător la recentul examen la care au participat 7.000 de medici rezidenți din România (HotNews)

La recentul examen pentru rezidențiat, care se dă la finalul facultății de Medicină, prima specialitate care s-a ocupat, în ordinea mediilor, a fost dermatologia. Statistica solicitată de HotNews de la organizatori arată că pentru cele două specialități care țin de medicina de înfrumusețare –  dermatovenerologia și chirurgia plastică –  au optat 33 dintre primii 200 de viitori medici rezidenți. Unul din șase. Ele sunt depășite doar de cardiologie, pentru care au optat 47 de rezidenți din cei mai bine 200 de studenți notați.

Specializări de care e nevoie, dar nu sunt alese de rezidenții cu note mari: chirurgie și ATI.

Anul acesta, specialitățile medicale cu cele mai multe locuri scoase la concurs au fost medicină de familie – 641, medicină internă – 190, cardiologie – 189, chirurgie generală – 181, anestezie și terapie intensivă – 180, pediatrie – 152 și obstetrică-ginecologie – 148. 

Viitoarea programă de limba și literatura română pentru liceu: trei decenii întoarcere din drum (Contributors)

Profesorul Liviu Papadima, doctor în filologie, atrage atenția asupra noii programe la Limba și literatura română propuse de Ministerul Educației pentru liceu.

Actualul proiect readuce studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult.

Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor ’70 din secolul trecut, sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor ’80: pe o coloană vertebrală de istorie literară, agățate elemente de teoria genurilor și de biobibliografii ale ”celebrităților” culturii noastre, scrie filologul pe pagina Contributors.

Ceea ce lipsește cu desăvârșire din materia pentru clasa a IX-a, de exemplu, „este elevul însuși, cu nevoile și cu dorințele lui”.