Presa internațională urmărește evoluțiile de pe frontul ruso-ucrainean, în timp ce președintele Zelenski a mers în Statele Unite pentru a-și prezenta propriul plan de pace. Posibilitatea ca Ucraina să poată lovi cu arme occidentale în interiorul Rusiei rămâne în discuție. Între timp, Kievul pare să-și fi dezvoltat un nou tip de armă cu care bombardează ținte militare în interiorul statului rus.

”Nu mai vorbiți despre „linii roșii” și lăsați Ucraina să lovească Rusia!” Iată mesajul șefei guvernului danez, Mette Frederiksen, preluat de Politico.

„Cea mai importantă linie roșie a fost deja depășită, atunci când au intrat rușii în Ucraina.  Nu voi permite niciodată nimănui din Rusia să decidă ce este corect de făcut în NATO, în Europa sau în Ucraina”, a mai spus premiera de la Copenhaga, conform Politico.

Între timp, Ucraina a reușit noi lovituri asupra unor instalații militare cheie aflate pe teritoriul rus.

Potrivit The New York Times, ”mai multe lovituri ucrainene au lovit depozitele de muniții  și instalațiile aflate la mai mult de 200 de mile (circa 300 de kilometri) de teritoriul controlat de partea ucraineană. Una dintre ținte a fost identificată ca fiind o unitate majoră de depozitare pentru munițiile pe care Rusia le-a achiziționat din Coreea de Nord”.

Ucraina a declarat că forțele sale armate au lovit depozitul de lângă Toropeț cu drone, dar nu a specificat tipurile de arme folosite în celălalt atac, de la Tihorețsk, ridicând posibilitatea ca de data aceasta să fi fost folosit un nou tip de armă”.

Forbes amintește că ”timp de multe luni, oficialii de la Kiev au cerut omologilor lor europeni și americani permisiunea de a folosi munițiile livrate de aliați împotriva țintelor din adâncul Rusiei, inclusiv asupra stocurilor de muniții.

Dar europenii și americanii au refuzat în mod constant. În mod evident, fără a mai avea răbdare, ucrainenii și-au dublat producția de arme de la nivel local fără a mai cere permisiunea cuiva.

Atacuri tot mai puternice

Atacurile recente semnalează, de asemenea, o creștere a amplorii loviturilor ucrainene.

Raidurile anterioare, care au lovit ținte situate la până la 110 mile (170 de kilometri) în interiorul Rusiei, au fost impresionante din punct de vedere logistic, dar de dimensiuni reduse - implicând adesea doar câteva drone lente, propulsate de elice.

În schimb, raidurile recente au fost mult mai distructive, aparent indicând un tip de dronă care ar putea să nu zboare atât de departe, dar este mai distructivă – și disponibilă în număr mare”.

Le Figaro vorbește despre eșecul rachetei ruse Sarmat, care a explodat chiar pe platforma de lansare.

”Ce s-ar fi putut întâmpla mai exact? Având în vedere craterul format la locul de lansare, ar putea fi o explozie a rachetei chiar înainte de a fi trasă, posibil în timpul umplerii cu combustibil”, a comentat un expert pentru ziarul francez.

”Eșecul aruncă o umbră asupra programelor de „super-arme” dezvăluite cu mare furie de președintele rus în 2018, și care vizează în mare măsură opiniile publice occidentale. Racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik a suferit un incident în timpul unui test din 2019, iar racheta hipersonică Kinjal a fost interceptată de mai multe ori în Ucraina”.

În sfârșit, Le Monde notează că Rusia a fost exclusă de la ceremoniile care marchează 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz.

Conducerea muzeului a considerat că „o astfel de prezență ar fi una cinică” din cauza războiului din Ucraina.

Până la invadarea Ucrainei, Rusia a participat întotdeauna la ceremoniile care se țineau în fiecare an pe 27 ianuarie, ziua în care soldații sovietici au ajuns la porțile lagărului nazist unde au găsit aproximativ 7.000 de supraviețuitori.