Guvernul vrea să introducă în joc poștașii pentru a strânge bani din amnistia fiscală. Angajații Poștei vor distribui la domiciliul datornicilor documentele necesare acceptării procesului de amnistie. Este o idee care arată încă o dată cât de mult mizează Executivul pe ștergerea parțială a datoriilor.

În goana după bani și din ambiția de a strânge sume cât mai mari la buget datorită amnistiei fiscale, guvernul recurge la soluții extraordinare.

Ținta declarată a Executivului este de a aduna opt miliarde de lei prin declanșarea recentului proces de amnistie fiscală. Este o sumă mare, iar părerile sunt împărțite vis a vis de posibilitatea atingerii obiectivului ANAF. Sunt experți care cred că amnistia va crește veniturile bugetare cu opt miliarde de lei, dar sunt și economiști care se îndoiesc de realismul acestei ținte de încasări. De asemenea, Consilul Fiscal, în nota publicată la începutul săptămânii, notează că veniturile luate în calcul prin procesul de amnistie fiscală sunt incerte.

Din dorința de a strânge cât mai mulți bani, Guvernul s-a gândit la o soluție cel puțin surprinzătoare. Într-un proiect de ordonanță de urgență se creează cadrul legal pentru ca poștașii să distribuie informații privind aplicarea legislației de amnistie fiscală.

Mai concret, dacă ordonanța va fi adoptată de guvern, poștașii le vor aduce datornicilor la domiciliu o informare privind condițiile de accesare a facilităților cuprinse în legislația privind amnistia fiscală, plus valoarea obligațiilor de plată restante la sfârșitul lunii august a.c., dar și o defalcare a sumelor ce trebuie plătite, respectiv a celor care fac obiectul anulării.

La toate aceste informații, se vor adăuga două documente: o cerere privind anularea unor obligații bugetare precum și o notificare privind intenția de a beneficia de anularea unor sume.

Cu alte cuvinte, prin intermediul poștașilor, guvernul aproape că le „bagă pe gât” datornicilor amnistia fiscală. Le trimite acasă toate documentele necesare pentru a fi de acord cu amnistia, să semneze și să plătească. Mai mult chiar, datornicii ar putea să își achite obligațiile la poștași.

Dar, oare, precum în povestea lui Creangă, datornicii se vor întreba „muieți-s posmagii”? Adică, vor vrea facilități chiar mai mari decât cele oferite acum prin amnistia fiscală de către guvern.

Până la un punct se poate înțelege orice. Și dorința guvernului de a aduce mai multe venituri bugetare și deci de a iniția procesul de iertare parțială a datoriilor. Și chiar găselnița prin care datornicii mai mici sau mari primesc acasă, în plic, toate documentele rămânând doar să semneze aplicarea amnistiei și să își plătească obligațiile rămase.

De neînțeles este atenția specială cu care sunt înconjurați datornicii. Ani de zile cei care și-au plătit la timp datoriile au fost obligați să caute soluții prin labirintul birocratic al fiscului sau printre schimbările greu de înțeles ale legislației. Contribuabilii corecți au stat la cozile de la ghișeele administrației fiscale, s-au chinuit să deslușească modificările legislative și au dat adevărate probe de răbdare încercând să utilizeze serverele fiscului. Celor care și-au achitat obligațiile de plată la zi nimeni nu s-a gândit să le simplifice viața și să le trimită prin poștă, de exemplu, documentele necesare calculării venitului global.

Aceasta este problema de formă. Pe fond, constatăm acum că fiscul și poștașii îi știu foarte bine pe datornici. Sunt aproximativ 700.000 de persoane fizice care au datorii mai mici de 5.000 de lei. Și atunci, vine întrebarea: de ce în loc de documente de amnistie fiscală datornicii nu primesc proceduri de poprire a conturilor, așa cum se întâmplă cu foarte mulți dintre cei care nu își achită la timp datoriile către bugete?

Răspunsul pare destul de simplu. Dacă ne gândim la numărul mare de datornici cu sume mici s-ar părea că și amnistia fiscală a devenit miză electorală. Adică, dacă 700.000 de persoane fizice sunt iertate de o parte din datorie poate fi un bun impuls pentru a vota actuala coaliție politică.