Ați fi dispuși să dați apartenența României la NATO și la Uniunea Europeană pentru unirea cu Basarabia?

Întrebarea s-a născut după discuția pe care am avut-o cu Victor Botnaru, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie "Nicolae Bulat" Soroca.

Aflată la doi pași de muzeu, Cetatea Soroca, ridicată de domnitorii medievali ai Moldovei, este unul dintre cele mai importante monumente din Republica Moldova.

Aceasta  a fost redeschisă în aprilie 2024 după ce a trecut printr-o amplă renovare din fonduri europene, mijlocite de România.

Unionist declarat, Victor Botnaru spune totuși că perspectiva integrării nu a adus nicio îmbunătățire în țară.

Iar directorul muzeului din Soroca pune semnul egalității între imperiul sovietic și Uniunea Europeană. El se teme că Republica Moldova nu va putea face față standardelor pentru aderarea la UE. El crede că, într-o zi, România ar putea abandona proiectul european pentru unul național.

Este un punct de vedere de care trebuie să ținem seama, având în vedere complexitatea situației din Republica Moldova.

Rep: Cum vă explicați rezultatele referendumului european?

V.B.: Eu am fost și am rămas pentru toată lumea un unionist convins. Dacă s-a ajuns la rezultatul ăsta, eu cred că numai din cauză că a fost spulberat și ultimul sentiment, simțământ de patriotism, la justa lui valoare, la cota unirii cu țara. Noi ne-am străduit. A fost un avânt, a fost entuziasm, a fost o mișcare care părea că, iată, iată, iată, se va solda cu rezultatul scontat, care trebuia să fie acum, cel puțin în 1991. Noi ne asumăm ceea ce este și încercăm să ieșim din impasul ăsta, chiar dacă, sincer vorbind, eu personal iată că nu prea știu cum.

Rep: Dar integrarea europeană nu este un pas?

V.B.: O fi... Dar vedeți dumneavoastră... Probabil că ceva n-a mers și cu integrarea europeană. Și aici, haideți să fim sinceri, noi nu am fi dorit să schimbăm un imperiu pe o altă formațiune care are aceleași viziuni învechite. Deci, Uniunea Europeană, prin politica sa de extindere, ar fi trebuit să ia în considerație și psihologia populației care se află aici, pe teritoriul ăsta.

Rep: De ce credeți că oamenii au votat într-o asemenea proporție? A fost propaganda rusă, dar în afară de aceasta?

V.B.: Să lăsăm propaganda rusă, ea niciodată nu s-a terminat aici. Deci acuma, poate a avut turații mai mari, dar nu cu mult.

Rep: Și atunci?

V.B.: Și atunci, vă zic eu, din punctul meu pur subiectiv de vedere: eu cred că noi, totuși, avem un sentiment, ca să zic așa, de autoconservare. De ce? Fiindcă nu am văzut, cel puțin în ultimii opt ani, schimbări spre bine notabile, adânci.

Dacă vrei să te desprinzi de un colonialism, nu încerca să plantezi și să lucrezi cu unele metode pentru a face, vasăzică, pe placul cuiva. Spuneți-mi care este deosebirea dintre un ”gastaereiter [ muncitor oaspete, în limba germană , n.r.] care stă în Rusia și unul care stă în Uniunea Europeană, în oricare țară din Uniunea Europeană? Eu nu văd nici o deosebire. Cei care pleacă în Est, ei limba o cunosc. Dacă pleacă în vest, ei nu conosc engleza, germana, franceza... Eu nu prevăd ca noi să fim acolo întâmpinați cu brațele deschise.

Toată economia Europei actualmente se află într-o criză și toată lumea știe. Și dacă mergem încolo, nu știu dacă vom face față tuturor cerințelor. Ele sunt multe și ele sunt riguroase.

Eu mă îndoiesc că noi facem față cerințelor. Eu n-am văzut o politică economică. O politică, economică trebuie să se bazeze pe o idee națională. Pentru mine, ideea națională asta este unirea cu țara, este un tot întreg. Eu văd încercările acestea puerile ca neavând niciun fundament. Pardon, de asta cred eu că va fi sortit eșecului. Poate eu sunt prea sceptic, prea critic, dar eu așa văd lucrurile.

Rep: Dar România e în NATO și Uniunea Europeană, automat, unirea înseamnă cele două.

V.B.: Nu, nu, nu, pardon, nu.

Rep: România nu va ieși niciodată din NATO și Uniunea Europeană.

Noi nu spunem niciodată niciodată.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România