R. Moldova văzută de aproape. Cum este sancționată dezinformarea cu legea-n mână
Description
Ce este, dezinformarea? Există o definiție a acestui fenomen, acceptabilă din punct de vedere legal? Un posibil răspuns este oferit de Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova.
Autoritatea de reglementare în domeniu poate da sancțiuni pentru dezinformare, potrivit unei definiții care a devenit parte a legislației țării.
Astfel, dezinformarea este ”răspândirea intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului.”
Pentru a putea fi încadrate în această definiție – și deci, supuse sancționării – actele de dezinformare trebuie să fie repetate și intenționate.
Vicepreședinta Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, Aneta Gonța, vorbește despre felul în care instituția acționează împotriva dezinformării:
”Dezinformarea a lucrat până acum și lucrează, de exemplu, în Găgăuzia. Televiziunea publică din Găgăuzia practic a boicotat reflectarea alegerilor. Deși au anunțat că vor reflecta, aproape că nu s-au referit la concurenți, aproape că nu au vorbit de campania prezidențială.
Foarte mult au vorbit despre referendum, sugerându-le oamenilor să voteze pentru opțiunea ”Nu”. Ceea ce s-a și întâmplat. În știri de-abia erau numiți câțiva candidați, că uite, X s-a lansat azi în campanie, ce a făcut, unde a fost și atât. Da, foarte, foarte superficial.
În schimb, în emisiuni au fost mai multe dezbateri sau discuții pe tema asta și cumva s-a transmis mesajul să se voteze pentru opțiunea ”Nu”. De ce vorbesc despre Găgăuzia? Pentru că este o televiziune publică regională și este singurul post de televiziune sancționat de Consilul Audiovizualului, până acum, pentru dezinformare.
Noțiunea de dezinformare a fost introdusă în Codul serviciilor media audiovizuale în 2022. Noi am elaborat o metodologie ca să putem să demonstrăm că e vorba de dezinformare în sensul definiției din Cod, bineînțeles. Și ne-a luat ceva timp ca să avem această metodologie și apoi să facem un raport. Acest raport complex și voluminos este public. Oricine poate să-l vadă și noi, la sfârșitul lui aprilie, am luat deocamdată singura decizie în acest sens: dezinformare în regiunea găgăuză. Decizia a fost atacată în instanță, bineînțeles. Din câte știu eu, Curtea de Apel a respins contestația pe motiv de procedură. S-ar putea să ajungă și la CEDO? Nu știm. Noi tot urmărim, pentru că e un caz interesant și noi suntem convinși că nu avem cum să pierdem”.
”Eu personal pot să pun mâna în foc, practic, pentru că am lucrat foarte mult la proiectul acesta și am am demonstrat cum în timp, dezinformarea se repetă, este ciclică. Deci, nu s-a difuzat azi o narațiune și după aceea, gata, dispare.
Cred că o lună aproape am monitorizat mai multe emisiuni, ca să vedem cum se repetă același mesaj ciclic și de ce fel de actori au fost cei care au difuzat-o sau au răspândit-o, sau cum au fost ambalate aceste narațiuni.
Și noi am identificat, cred, că șapte narațiuni, inclusiv privind UE:
Aderarea la UE egal cu NATO, egal război. UE egal LGBT . UE înseamnă distrugerea, lichidarea practica Bisericii Ortodoxe Moldovenești, care se subordonează Patriarhiei Moscovei.
Ce mai are acolo? Da, Maia Sandu și guvernarea actuală vor să lichideze autonomia, statutul de autonomie a Găgăuziei. Găgăuzia are dreptul la autodeterminare externă și tot așa.
A doua cea mai mare piață de desfacere a Republicii Moldova este CSI și nu Uniunea Europeană și tot așa.
Și am demonstrat cu fapte, cu cifre, cu statistici. Ne-a luat foarte mult timp, cred că vreo 4 luni am lucrat la raport. Inclusiv grupuri de fact-check-ing din Moldova, au dezbătut, au combătut aceste narațiuni și atunci noi am preluat și de la ei ceea ce era și tot așa s-a putut”.
”I-am sancționat cu mult. Să vă zic,.. Cred că prima dată am dat 100 de mii de lei, ceea ce nu e puțin pentru o televiziune regională. Evident că ei n-au plătit deocamdată, pentru că au contestat decizia. Dar nici măcar nu asta era ideea și scopul, anume sancțiunea. Era un mesaj simbolic pentru pentru toată lumea”.
”Dar problema în Găgăuzia nu e doar asta. Avem una și mai gravă, și anume distribuitorii, distribuitorii de servicii media audiovizuale care nu vor să se supună Consiliului Audiovizualului, deși, conform legii, ar trebui să o facă.
Ei au o lege a lor privind activitatea radiourilor și televiziunilor. Și ei zic n-au nevoie de altă lege. Și problema acolo este că anumiți distribuitori continuă să difuzeze, să redistribuie conținuturi rusești, de exemplu Rossia 24 și NTV de la Moscova, fără nicio intervenție. Deci, cel puțin 3 4 posturi de televiziune sunt încă disponibile în cablu și oamenii pot să le vadă.
Și noi i-am sancționat și pe ei de mai multe ori, dar fără niciun rezultat. Pentru că ei nici nu vor să plătească, nici nu recunosc. Sunt în ceață, nu sunt de găsit. Am apelat și la poliție, la organele de acolo, locale, regionale. În consecință, deocamdată nu aveam foarte mari rezultate pe cazul ăsta, dar este o problemă foarte mare”.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România