Conform unei investigații jurnalistice sârbe realizate de BIRN, Glas Šumadije, Ozon Press, portalul 021 și Južne vesti, supravegherea biometrică devine un fenomen de masă în țară, în universități,  spitale, mijloace de transport în comun și chiar închisori.

Spitalul General Leskovac, Compania de Transport Public Novi Sad (JGSP), Secretariatul pentru Asistență Socială din Belgrad, Centrul Studențesc Kragujevac, Centrul Cultural Niš, Compania Electrică EPS și aproape toate închisorile mari din Serbia sunt doar câteva dintre instituțiile care, în ultimii trei ani, au achiziționat sisteme de supraveghere video intruzive cu capacități de recunoaștere facială. 

Data viitoare când vă urcați într-unul dintre cele 200 de autobuze ale Companiei de Transport Public Novi Sad, amintiți-vă: camerele de deasupra capului dumneavoastră nu sunt doar camere de supraveghere obișnuite. Imaginile pe care le înregistrează sunt trimise automat către un software central capabil să recunoască fețele și să stocheze până la un milion de profiluri.

Acest tip de supraveghere biometrică nu este permis de legislația sârbă actuală. Totuși, astfel de sisteme sunt achiziționate pentru zeci de școli, grădinițe, cămine studențești, piețe și întreprinderi publice din întreaga Serbie, inclusiv instituții precum Biblioteca Națională a Serbiei, Centrul Gerontologic din Belgrad dar și numeroase companii municipale, spitale, închisori și instituții culturale. 

Experții avertizează că se construiește o infrastructură care ar putea evolua într-o rețea de supraveghere în masă. Jurnaliștii sârbi ridică semne de întrebare serioase cu privire la scopul și securitatea datelor colectate.

Muntenegru: creștere traficul de persoane, în special copii

Muntenegru este o țară de origine, destinație și tranzit pentru victimele traficului de persoane, conform unui raport al Grupului de experți privind lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei, citat de postul de radio Slobodna Evropa.

Între 2021 și 2024, au fost identificate un total de 67 de victime, dintre care 79% erau copii. Numărul a crescut de-a lungul anilor: de la cinci în 2021 până la 28 în 2024, se arată în raport. Principala formă de exploatare a fost cerșetoria forțată, urmată de căsătoria forțată și exploatarea sexuală.

În ultimul an acoperit de raport, copiii au reprezentat majoritatea victimelor identificate ale cerșetoriei forțate. 

Raportul subliniază faptul că membrii comunității rome, în special femeile și copiii, persoanele apatride, lucrătorii migranți și solicitanții de azil, sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane în Muntenegru.

GRETA atrage atenția asupra riscului exploatării sexuale a femeilor și fetelor în ceea ce este cunoscut sub numele de „prostituție de elită”, în special în hotelurile de lux și pe iahturi. Fetele sunt adesea ademenite cu promisiuni de angajare în sectorul turismului.

GRETA a cerut autorităților muntenegrene să elaboreze măsuri pentru a preveni traficul de persoane, inclusiv alocarea mai multor resurse pentru investigații. Organizația face și alte recomandări, printre care utilizarea sporită a instrumentelor digitale pentru desfășurarea investigațiilor și online și asigurarea accesului efectiv la despăgubiri pentru victimele traficului.

Canalele Telegram pro-ruse ca „arme informaționale” împotriva Kosovo

Ivana Stradner, reprezentanta Fundației pentru Apărarea Democrațiilor din Washington, a declarat pentru Radio Europa Liberă în limbă albaneză că Moscova folosește canalele Telegram ca „armă informațională”. Multe canale Telegram, care se prezintă drept „vocea Rusiei în Serbia” sau folosesc simboluri rusești precum steagul, se concentrează în principal pe Kosovo. Acestea difuzează mesaje care vizează delegitimarea instituțiilor din Kosovo, negarea independenței sale și incită adesea la retorică radicală, inclusiv apeluri la intervenție militară.

Majoritatea acestor canale au fost create după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 și au acum între 10.000 și peste 80.000 de abonați, care primesc și distribuie conținut zilnic. Postările sunt în mod clar pro-ruse, susțin invazia Ucrainei, se opun aderării Serbiei la Uniunea Europeană și critică cooperarea cu țările occidentale.

În ultimii ani, în special în mediul rusesc, Telegram a devenit nu doar o aplicație de mesagerie, ci și o rețea de diseminare a conținutului politic și a propagandei, datorită criptării și anonimatului utilizatorilor.

Ivana Stradner explică faptul că scopul acestor canale Telegram este de a „stârni” emoții în oameni – prin furie, frică sau apatie – astfel încât aceștia să rămână „paralizați” și incapabili să tragă propriile concluzii.

Stradner afirmă că consecințele narațiunii radicale pro-ruse de pe canalele Telegram sunt deja vizibile în Balcanii de Vest, unde propaganda anti-occidentală este răspândită de ani de zile, polarizând societățile. Ca exemplu, ea citează faptul că un număr din ce în ce mai mare de cetățeni sârbi se opun UE, chiar dacă aceasta oferă un ajutor considerabil țării lor.

Potrivit ei, UE ar trebui să trimită echipe pentru a combate războiul hibrid în țările balcanice, astfel încât societățile să poată învăța să se protejeze împotriva operațiunilor informaționale.