Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu) - Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă) - După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă (HotNews.ro) - Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)

Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Primul modul durează până pe 25 octombrie – calendar / Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu)

Cursurile anului școlar 2024-2025 încep luni, 9 septembrie. Pe parcursul a 36 de săptămâni vor fi 5 module de învățare, despărțite de 5 vacanțe.

Sancționarea elevilor prin retragerea burselor școlare, mutarea disciplinară la altă clasă, suspendarea elevilor, exmatricularea sau trimiterea lor în sală de detenție sunt câteva din noile reguli care se aplică în noul an școlar 2024-2025 care începe luni. Școlile pot interzice total intrarea cu telefoane în incintă, prin propriile regulamente interioare.

Deschiderea anului școlar 2024-2025 cu președintele României, Klaus Iohannis, și ministra Educației, Ligia Deca, va avea loc luni la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, potrivit unei informări de vineri a Ministerului Educației. De la ora 11, Ligia Deca va merge să deschidă anul școlar 2024-2025 la Școala Gimnazială Orizont din Sectorul 6 București.

EduPedu detaliază.

Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă)

700.000 dintre copiii și tinerii din România care au între 3 și 23 de ani nu sunt în cataloagele niciunei grădinițe, școli, vreunui liceu sau facultăți. Asta înseamnă că un sfert dintre ei nu urmează nicio formă de învățământ din țară.

Niciun oficial nu știe unde sunt și ce fac ei. Statul a început un plan de reducere a abandonului școlar, dar efectele nu sunt deocamdată vizibile. România deține recordul negativ la abandon școlar între cele 27 de țări din Uniunea Europeană. A început acum peste 20 de ani și a tot crescut după valurile de plecări la muncă, în afara țării, ale părinților, în preajma anului 2007. Printre cele mai mai des întâlnite cauze ale abandonului școlar sunt sărăcia și faptul că părinții nu-și îndrumă copiii către școală.

Continuarea pe pagina Europei Libere.

Un nou început de an școlar cu discursuri festiviste rupte de realitate. Despre rata de angajare va vorbi cineva pe 9 septembrie? (Republica)

Contributorul Republica, Dragoș Damian, atrage atenția că toată povestea recentă cu nota de la bacalaureat a premierului Ciolacu a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele vechi și noi din sistemul de educație - consumul de droguri, alcool și țigări, școlile supraaglomerate în 3 schimburi, abandonul școlar, creșterea NEET-ului, ineficiența sistemului de învățământ dual, facultățile de diplome și multe-multe altele. Dar în primul rând pe prăpastia dintre programa școlară și universitară și piața muncii.

Nu sunt de ajuns investițiile cu care se vor lăuda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii. Rata de angajare, un indicator de eficiență despre care toți vorbesc, dar pe care nu și-l asumă nimeni, mai scrie Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj. 

Vlad Gheorghe: DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” pentru Mircea Geoană, nu îl susține pe Mircea Geoană / Este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida (G4Media)

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe afirmă că partidul DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” și nu îl susține pe acesta, ci este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida.

„Știu că sunteți sătui de partide, ce vă propun este doar o formă de organizare, că așa putem să ne păzim voturile. Fac un apel către toți candidații independenți din țară și din diaspora, către toate partidele mici, toți oamenii buni care vor să pună mâna la schimbarea României în bine să vină alături de noi!

Toți cei care v-ați săturat de politica strâmbă din România, acum avem un partid DREPT și îi aștept alături de mine pe toți oamenii drepți care vor să se implice. DREPT este doar platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida adunând la comun toate resursele și să își poată apăra votul în secții. Facem #AlianțaIndependenților în Parlamentul României și învingem PSD, PNL și pe toți cei cu apucăturile lor!”, afirmă Vlad Gheorghe într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Partidul DREPT poate avea reprezentanți în Biroul Electoral Central și în secțiile de vot, a decis, sâmbătă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă.

Liderii PSD suspectează că Partidul DREPT era un vehicul politic care să îl ajute pe Mircea Geoană, potrivit informațiilor G4Media.

După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă: „Nu vrem un mamut, cum a ajuns CNAIR, ci o companie suplă, ca una privată” (HotNews.ro)

Toate marile proiecte de infrastructură rutieră din România vor fi gestionate de o nouă companie, construită acum de la zero,  o companie care va avea cu 6.900 de posturi mai puțin ca CNAIR.

Procesul de transfer al marilor proiecte de la actuala Companie de Drumuri (CNAIR) a început și ar trebui să se finalizeze în următorii trei ani. 

Între timp, un prim proiect de 1 miliard de euro a fost lansat deja spre licitația de construire de către nou-înființata Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Și urmează altele mult mai importante, în frunte cu celebra Autostrada a „Unirii” A8, care va lega Transilvania de Moldova.  

Printre alte proiecte care vor fi gestionate de CNIR: Autostrada Ploiești – Brașov, Autostrada Brașov – Bacău, Drumul Expres Focșani – Brăila, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, Drumul de mare viteză București – Giurgiu, Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu. 

HotNews.ro a discutat cu noul director al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu.

Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)

Curtea de Apel Constanța va lua în discuție, pe data de 11 septembrie 2024, al doilea termen în procedura de cameră preliminară al dosarului în care Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influență, după ce a fost de acord să plătească un comision de 20% unui antreprenor care îi promitea că îi va aduce 800.000 de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte în vederea renovării unor biserici. 

Integral în Libertatea.