De ce nu a vrut Ciolacu să aibă un comisar important la UE? (DW) - Soluții pentru diminuarea efectele inundațiilor din România (Adevărul) - Cine are 3 miliarde de lei pe mână la Apele Române, instituția responsabilă de lucrările de amenajare contra inundațiilor: un condamnat penal care încasează 20.000 de lei pe lună (Libertatea)

Victorie sau eșec pentru Ciolacu la Bruxelles? Ce a obținut de fapt România în noua Comisie Europeană: comisar fără mare relevanță, salvat parțial de funcția de vicepreședinte (G4Media)

Domeniul primit de Roxana Mînzatu (PSD) în Comisia Europeană – ”Oameni, Competențe și Pregătire” e unul fără prea multă substanță și, în orice caz, mult sub nivelul de ambiție anunțat public de Marcel Ciolacu, care a cerut un portofoliu relevant economic, scrie jurnalistul Cristian pantazi, redactor șef  G4Media. Cu două pietre de moară în buzunar – PNRR întârziat și deficitul bugetar explodat, premierul a înregistrat două cedări în negociere: l-a schimbat pe Victor Negrescu și a primit alt portofoliu decât cel dorit. Ursula von der Leyen i-a dat însă un premiu politic de consolare: Roxana Mînzatu a devenit unul dintre cei șase vicepreședinți executivi ai Comisiei, o premieră pentru România.

De fapt, România nu contează în Comisia Europeană. O arată analizele Reuters (via Boursorama) și Politico, care nici măcar nu amintesc de postul obținut de Roxana Mînzatu în analizele despre posturile relevante din Comisia Europeană.

Articolul integral, aici.

De ce nu a vrut Ciolacu să aibă un comisar important la UE? (DW)

Ce o recomandă pe eurodeputata social-democrată Roxana Mînzatu pentru funcția de comisar european și de vicepreședintă a Comisiei Europene? Genul, experiența, studiile?, întreabă jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Roxana Mînzatu are 44 de ani și este de la 20 de ani membră PSD. Tenacitatea și loialitatea au propulsat-o foarte sus. S-a ocupat de fonduri europene la Ministerul Integrării și în instituții care făceau punte între public și privat încă de la 24 de ani. I-a ajutat tot timpul pe primarii social-democrați să obțină fondurile de care aveau nevoie și i-a îndrumat pe clienții partidului să aleagă scurtăturile cele mai eficiente. A stat alături de Liviu Dragnea și de Viorica Dăncilă și a făcut tot ceea ce trebuie pentru a rămâne pe poziții și pentru a prinde următoarea trambulină. A fost mereu ascultătoare și nu a ieșit din rând, calități primare pentru un politician român care vrea să răzbată. 

Marcel Ciolacu și PSD ar fi putut recomanda pe cineva cu mai multă competență în domeniu, dar partidul are nevoie de oameni loiali și recunoscători. Acesta e și motivul pentru care România nu a propus pe cineva cu mai multă portanță, un profesionist recunoscut în domeniul economiei, cum promisese premierul, sau un specialist în relații internaționale și diplomație, care să se ocupe de coeziune, integrare și viziunea de viitor a proiectului european. 

Marcel Ciolacu a preferat un fotoliul fără anvergură pentru România, poate pentru că social-democrații preferă dublu sens pe mai departe. Și cu Estul, și cu Vestul. Și cu chinezii în afacerile strategice , și cu americanii. Totul ca România să se scalde în ape călduțe.

Pe larg, aici.

Soluții pentru diminuarea efectele inundațiilor din România. Specialist: „Avem lucrări, nu și specialiști” (Adevărul)

Marius-Lucian Botoș, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a analizat soluțiile pentru diminuarea efectelor inundațiilor în România. Autoritățile au rămas blocate în perioada în care soluția era reprezentată doar de baraje și diguri.

„De cele mai multe ori, rezolvarea se obține prin aplicarea de măsuri nestructurale: întreținere și exploatare. Întreținerea albiilor minore, întreținerea bazinelor hidrografice, eliberarea albiei minore de lucrări provizorii sau permanente, controlul vegetației în albie, controlul exploatărilor forestiere din bazin în baza impactului hidrologic etc.”, precizează acesta.

„Domeniul hidrotehnic pare în moarte clinică. Avem lucrări, dar nu și specialiști suficienți care să le exploateze. Una din cele mai mari tragedii ale acestui domeniu este politizarea lui excesivă”, mai spune Marius-Lucian Botoș, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Citiți mai mult aici.

Cine are 3 miliarde de lei pe mână la Apele Române, instituția responsabilă de lucrările de amenajare contra inundațiilor: un condamnat penal care încasează 20.000 de lei pe lună (Libertatea)

Locuitorii din județele Vaslui și Galați sunt încă sub avertizări privind viiturile, în vreme ce peste 20.000 de locuitori din zonă sunt afectați de inundațiile provocate de ciclonul Boris.

Două baraje s-au rupt în timpul inundațiilor din Galați și până acum niciun oficial nu și-a asumat dezastrul.

Administrația Națională Apele Române a fost nonstop o miză în toate guvernele, din cauza sumelor mari avute la dispoziție și mai toate partidele au vrut să își împingă oamenii la conducere. La ultima împărțire în coaliție, Apele Române au ajuns la PSD. Instituția este condusă de Sorin Lucaci, numit în funcția de director general în august 2022 de fostul ministru al mediului Tanczos Barna, care în acel moment reprezenta UDMR în coaliția de guvernare.

Lucaci este inginer de drumuri la bază, iar în trecut a fost șef la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

În 2019, acesta a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost prins conducând sub influența alcoolului, conform Curentul.info.

Conform declarației sale de avere de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, Lucaci a încasat anul trecut 240.388 de lei de la Apele Române, ceea ce înseamnă 20.032 de lei net, pe lună.

Locurile de muncă de la Apele Române sunt căutate datorită salariilor bune. Din bugetul anual de 3 miliarde de lei, instituția dă o treime, respectiv 947 de milioane de lei, pe salarii, conform bugetului său. Cum aceasta are circa 10.000 de angajați, rezultă că salariul mediu în companie este de 94.700 de lei brut pe an, adică 7.890 de lei pe lună, acest lucru înseamnă o medie netă de 4.615 lei. Există însă salarii și de peste 10.000 de lei lunar pentru funcțiile de directori, scrie Libertatea.