Alegerile americane, prin spectacolul oferit și adesea prin dramatismul lor, sunt urmărite cu multă pasiune în toate colțurile lumii, cel puțin de la apariția televiziunii încoace. De data aceasta, emoția este infinit mai mare, câtă vreme în America se confruntă două viziuni antagonice despre guvernare, despre democrație și despre mersul lumii.

Iar pentru europeni, întrebarea este de-a dreptul dureroasă: cum se face că viitorul nostru imediat depinde, într-o măsută atât de importantă, de felul în care votează câteva zeci de mii de americani dintr-o mână de state oscilante?

Întrebarea se pune cu atât mai acut cu cât, dincolo de comerț sau de competivitate, relația transatlantică are o influență covârșitoare asupra secutrității noastre imediate, în legătură cu amenințarea rusă.

Dar ce ar trebui făcut?

Iată că, așa cum informează Caleaeuropeana.ro, în preziua alegerilor americane, miniștrii de finanțe din zona euro, așa numitul Eurogrup, au adoptat o declarație privind competitivitatea economiei europene, având în vedere schimbările profunde din mediul geopolitic, accentuate de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Eurogrupul a convenit că sunt necesari mai mulți pași imediați, cum ar fi stimularea investițiilor în cercetare și dezvoltare  și în start-up-uri, inclusiv prin atragerea investițiilor private ca și finalizarea Uniunii Bancare.

Reducerea costurilor energetice și asigurarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente sunt considerate de asemenea cruciale.

Eurogrupul a reafirmat, de asemenea, rolul Pieței Unice ca pilon al prosperității și coeziunii europene și a subliniat necesitatea extinderii și modernizării acesteia.

Declarația reia, în linii mari, principiile expuse în raportul privind competitivitatea europeană al fostului prim-ministru italian și președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, publicat în septembrie.

Un alt raport, de dată mai recentă, îi aparține fostului președinte finlandez Sauli Niinistö, care privește pregătirea Europei pentru crizele viitoare. Autorul raportului a fost președintele țării scandinave, atunci când aceasta a aderat la NATO și, după părăsirea funcției, a realizat documentul la cererea Comisiei Europene.

În raport se vorbește, de exemplu, despre necesitatea alocării a cel puțin 20% din bugetul european pentru securitate și prevenirea crizelor.

Investițiile ar urma să acopere o gamă largă de mecanisme de apărare, inclusiv apărarea militară convențională dar și răspunsurile la noile amenințări, cum ar fi războiul cibernetic și hibrid. Un accent semnificativ se va pune, de asemenea, pe capacitatea de rezistență a europenilor înșiși împotriva crizelor.

Știm foarte bine că aceste planuri se aplică greu, că există întotdeuna state care se opun și discuțiile durează.

Dar un lucru este deja clar: Europa nu-și mai poate permite să depindă strategic de America, în măsura în care se întâmplă astăzi.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România