Statele rispitoare din sudul Europei și-au regăsit creșterea economică. Explicațiile economiștilor sunt miza pe sectorul turistic, care și-a revenit mult mai rapid decât cel industrial, și fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Acum provocarea este ca ritmul creșterii să fie menținut.

Ieri, după 16 ani de la declanșarea crizei economice, băncile din Grecia au intrat în normalitate. Este vorba despre faptul că băncile grecești au fost din nou autorizate să plătească dividende și să răscumpere acțiuni. Este dovada revenirii la o situație de funcționare firească.

O pagină se întoarce. Ieri, Banca Centrală Europeană a ridicat interdicția, impusă cu 16 ani în urmă, ca băncile elene să plătească dividende. De fapt, BCE transmite un semnal clar că principalele bănci grecești sunt suficient de solide pentru a plăti o parte din profituri către acționari.

Criza economică și financiară începută în anul 2008 a avut în epicentrul său, în Uniunea Europeană, Grecia. De-a lungul timpului, Grecia a cunoscut trei planuri de salvare financiare care au presupus atât recapitalizări bancare, cât și măsuri dure de austeritate.

Astăzi, ratingul Greciei a ieșit din categoria junk, iar creșterea economică va fi de 2,5%, un nivel egal cu cel dinainte de criză. De asemenea, rata creditelor neperformante s-a întors la normalitate, respectiv, de la 45% în anul 2016, la mai puțin de 6%, anul acesta.

Concret, cele patru mari bănci grecești – Eurobank, Banca Națională a Greciei, Alpha Bank și Piraeus Bank – au realizat, anul trecut, profituri de 3,5 miliarde de euro. Este adevărat că la acest nivel de profituri s-a ajuns într-un context general economic cu dobânzi mari, dar este greu de spus dacă a ajutat băncile sau le-a încurcat.

Băncile elene pot să distribuie către acționari 25% din profituri, ceea ce înseamnă un nivel încă redus față de media de 50% pentru băncile din zona euro. Analiștii financiari cred, însă, că rata de distribuție a profiturilor, sub forma dividendelor, va crește în anii următori, în așa fel încât băncile grecești vor ajunge din urmă, la acest capitol, băncile europene.

De altfel, „elevii repetenți” din criza din 2008 au ajuns astăzi în fruntea clasei, adică Spania, Portugalia sau Grecia au înregistrat cifre de creștere economică mai mari decât economiile din vestul Europei.

Dar, se întreabă experții, cum au reușit statele din sud, din așa-numitul Club Med, să regăsească o bună sănătate economică? Primul răspuns se numește turism: Spania (12%), Portugalia (15%) și Grecia (20%) au ponderi ridicate ale turismului în produsul intern brut, față de o medie europeană de numai 10%.

Perioada post-pandemie, care a însemnat o creștere spectaculoasă a serviciilor turistice în toată lumea a avantajat țările europene din Club Med. De exemplu, anul trecut, Portugalia a înregistrat un an turistic record, iar Grecia a primit 32,7 milioane de turiști străini, cu 1,5 milioane mai mult decât în anul 2019.

Economiștii constată că sectorul serviciilor, inclusiv turismul, și-a revenit mai rapid și a crescut mai repede după pandemie decât sectorul industrial, acolo unde Germania excelează. Serviciile au fost mai puțin afectate de criza energetică și de problemele de competitivitate globală.

O altă explicație a revenirii economice a statelor din sudul Europei este planul european de redresare și reziliență. Statele sudice beneficiază de fonduri europene importante pe care chiar le utilizează. Grecia, Spania și Portugalia au primit alocări semnificative prin programul european. În plus, banii europeni sunt condiționați de un pachet de reforme.

În fine, a treia explicație este mecanismul ciclului economic, respectiv alternanța perioadei de scădere cu cea de creștere. Acum, statele din sud se află în perioada de expansiune.

Statele din Club Med au revenit la excedent bugetar sau la deficite mici, cu excepția Italiei, păstrează totuși un nivel ridicat al datoriei publice, dar este clar că, în majoritatea cazurilor, „soarele a ieșit și pe strada lor”. Marea problemă este în ce măsură creșterea economică regăsită va putea fi menținută.

Rubrică susținută de SALT Bank, primul neobank 100% românesc.