A Fost Odată

Te-ai întrebat de ce sunt atât de puține femei despre care înveți în cărțile de istorie, literatură sau științe? Poți să dai câteva exemple de femei remarcabile pe care România le-a avut de-a lungul vremii? Pentru noi, româncele de poveste sunt femei care au creat, au făcut descoperiri în știință, au militat pentru diverse drepturi, au crescut copii și au avut grijă de familiile lor, au alinat suferințele celor de pe front, au marcat performanțe în sport, au fost, pe scurt, deschizătoare de drumuri în multe domenii. Adesea însă, tocmai pentru că au fost femei, nu au avut parte de recunoștința pe care o meritau. Îndreptăm împreună acest lucru în zilele noastre și îți propunem să asculți povestea unei femei care a luptat toată viaţa pentru a demonstra că femeile sunt egale cu bărbaţii. O voce importantă a vremurilor sale, Sofia Nădejde a fost prima femeie din România care a condus o revistă literară și a scris primul roman feminist din istoria literaturii române. Vei înțelege mai multe din povestea următoare, ascultă cu atenție!

Când te gândești la natură și biodiversitate, probabil că mintea îți zboară la pădure și la viețuitoarele ei, la munți și râuri. Indiferent unde locuiești, sigur ai în jur măcar un petec de pădure sau un curs de apă cu maluri împădurite, adevărate oaze de biodiversitate, cu locuri de joacă și de explorat. Pădurile nu sunt doar un DAT, cum le consideră unii oameni, sau doar o sursă de lemn, ci sunt un ecosistem complex, care ne oferă o mulțime de beneficii.  Descoperă noua serie EDUboost susținută de  PRIMĂRIA CAPITALEI

Sigur ați auzit despre poluare atmosferică. Poate v-ați întrebat cum acționează acest fenomen. Imaginați-vă că poluarea este ca o persoană foarte bolnavă și contagiosă, răcită. Atunci când strănută sau tușește, poate să îi îmbolnăvească pe cei din jur, deci să le transmită un virus. În cazul poluării, virușii sunt de mai multe tipuri: emisiile provenite de la mașini, praful generat de șantiere, gazele rezultate de gropile de gunoi... când acești viruși ajung într-un anumit mediu, fie că vorbim despre aer, apă sau sol, automat infectează tot ce este în jur. Descoperă noua serie EDUboost susținută de  PRIMĂRIA CAPITALEI

Te-ai uitat vreodată cum arată orașul tău de sus? Uite, de exemplu, Bucureștiul e ca o morișcă. Sau, poate, ca o pasăre care își întinde aripile în aer? Aruncă o privire și spune-mi ce crezi. Dacă ar fi, totuși, o morișcă de vânt ai putea să îți imaginezi că sufli și vezi cel mai mare oraș din țară învârtindu-se sub ochii tăi. Aaaa, uite, acolo spre mijloc e Palatul Parlamentului, iar mai spre exterior, cu albastru, e râul Dâmbovița. A, iată și parcul Cișmigiu. Exact despre el este povestea următoare și vreau să îți imaginezi că parcul Cișmigiu e ca orice parc din orice oraș. E, de fapt, un spațiu verde în care copiii sunt bineveniți la joc, bunicii la plimbare, romanticii la vorbe dulci, părinții la mers cu bicicleta și tot așa. Descoperă noua serie EDUboost susținută de  PRIMĂRIA CAPITALEI

Hey! Tu ai auzit despre transport alternativ? Știi că poți să alegi un alt mijloc de a te deplasa în locul mașinii pe care o are familia ta? Probabil te încântă mașinile și... recunosc, ele au muuulte avantaje: sunt comode și poți merge cu ele aproape oriunde. Cu toate acestea, emit gaze de eșapament! Probabil le-ai văzut sau chiar simțit. Au un miros aparte, înecăcios și arată ca un fum gri. Ei bine, acestea poluează aerul pe care îl respirăm. Cu cât sunt mai multe mașini în oraș, cu atât aerul este mai poluat. Și în plus, la orele de vârf, străzile devin tare aglomerate. Descoperă noua serie EDUboost susținută de  PRIMĂRIA CAPITALEI

Hei, bună! Te-ai gândit vreodată ce culoare are orașul în care trăiești? Ai spune că e verde, plin de copaci și plante, sau e mai degrabă gri, cu multe construcții din beton și străzi cu mașini? Astăzi vei afla ce înseamnă un oraș verde și cum poți crește îmbrățișând și protejând natura. Vei mai înțelege cum arată un oraș în care oamenii preferă să meargă pe jos, cu bicicleta sau cu mijloace de transport în comun, bucurându-se de natură. Descoperă noua serie EDUboost susținută de  PRIMĂRIA CAPITALEI

Expediția Antarctică Belgiană, care a avut loc în anii 1897-1899, a fost prima din istoria omenirii în care exploratorii au petrecut 13 luni în apele înghețate ale continentului sudic. În acest episod vei afla cât de importantă a fost expediția din prisma descoperirilor pe care le-au făcut membrii echipajului.

Pe 16 august 1897, ora 10.00, începe oficial expediția Antarctică Belgiană. Echipajul salută mulțimea adunată pe chei, salută navele cu oficiali ai statului belgian ce însoțesc corabia până în larg, familiile și Koortenaar trimis de Regina Olandei. Să ne revedem cu bine!

În acest episod vom cunoaște ECHIPAJUL expediției Belgica și vom descoperi motivația fiecăruia de a se aventura într-un loc atât de puțin cunoscut.

Cum îți imaginezi Antarctica în urmă cu 2 secole? Să fi fost un ținut înghețat aflat la capătul pământului, ori suma unor insule greu de cucerit? Ce pericole crezi că ascundea gheața care mărginea coasta? Mulți navigatori entuziaști și visători și-a adresat aceste întrebări, iar printre ei se afla și Adrien de Gerlache de Gomery, un tânăr ofițer belgian, un baron idealist de numai 29 de ani pasionat de explorarea latitudinile sudice. „O idee s-a născut în mintea mea, întâi vagă, apoi… Pentru ce n-aș întreprinde eu însumi, din proprie inițiativă o călătorie de explorare în zona antarctică, atât de puțin cunoscută?” s-a întrebat într-o zi tânărul Adrien de Gerlache de Gomery.

Dragi copii, știți la ce ne referim când spunem deșeu și de ce, în ultimii ani, se pune tot mai mult preț pe reciclare? Ei bine, deșeurile sunt resturi de materiale obținute printr-un proces tehnologic sau casnic ce nu mai pot fi valorificate direct și care pot provoca o mulțime de situații neplăcute pentru mediu, animale, oameni. Ce se întâmplă cu deșeurile? Majoritatea sunt arse sau îngropate. Multe dintre problemele cu care se confruntă planeta au apărut din cauza creșterii explozive a populației și cum, totul e conectat, ceea ce facem noi acasă poate afecta planeta chiar dacă, la prima vedere, nu pare. Hai să pătrundem în satul Verdeață și să ascultăm o poveste universal valabilă.

V-ați întrebat vreodată de ce pădurile sunt atât de speciale? Gândiți-vă la ultima plimbare pe care ați făcut-o pe o potecă răcoroasă, în inima naturii. Pădurile sunt mai mult decât un loc frumos de joacă, ele sunt casa animalelor și a plantelor și ajută la menținerea sănătății planetei. Imaginați-vă că sunt ca niște super eroi verzi care luptă zi de zi pentru a ne oferi aer curat. Știai că pădurile acoperă aproape 30% din suprafața Pământului și că un copac preia din aer 20 kg de dioxid de carbon în fiecare an. Din păcate, pădurile sunt tăiate ilegal. Tăierea a devenit o problemă gravă în România, unde aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați anual.

Oamenii folosesc energia ca să lumineze clădiri, să construiască, să călătorească, să se încălzească, dar toate acestea vin cu un preț pe care îl plătește, în primul rând, natura. Știți de ce spunem că energia poate să aibă culoarea verde, a naturii? Pentru că acest tip de energie nu poluează, păstrând mediul curat și sănătos pentru oameni, animale și plante. Folosind energie verde, reducem cantitatea de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă care contribuie la încălzirea globală și la schimbările climatice.    

Numele țării noastre a fost rostit de nenumărate ori în competiții de scrimă, mai ales odată cu apariția în concursuri a Anei Maria Brânză, românca de poveste care a câștigat 3 medalii olimpice și peste 20 de medalii mondiale și europene în cei 21 de ani de carieră în sport.

Ea este Smaranda Brăescu, iar în anul 2022 se împlinesc 90 de ani de la saltul istoric cu care a marcat recordul mondial la parașutism. Supranumită Regina Aerului, ea a fost prima paraşutistă româncă și prima aviatoare care a traversat Marea Mediterană cu un avion cu un singur motor.

Hariclea Darclée  a cântat 30 de ani pe cele mai mari scene ale lumii și a fost prima cântăreaţă de operă pentru care s-a compus în mod special un rol. Cu toate acestea, puțini dintre noi știm cu adevărat cât de faimoasă și de iubită a fost această româncă în întreaga lume. Iată povestea sa!

Hei…tu știi ce este incluziunea? Ai auzit vreodată acest cuvânt? Poate acasă? Poate la școală? Sau poate ai citit, demult într-o carte? Dacă știi deja ce înseamnă, poți spune cu voce tare, iar dacă nu ești sigur, iată o explicație pe înțelesul tuturor! Incluziunea înseamnă să îi accepți pe oamenii diferiți de tine, chiar dacă acele diferențe ți se par ciudate.    

Oare ce înseamnă să fii bun și de ce nu poți pune pur-și-simplu bunătatea în ghiozdan, printre cărți și caiete? Bunătatea nu e ceva ce se cumpără de la magazin. E ceva ce simți și face parte din tine. E o vorbă bună. Un gest mic, intenționat, pentru care nu aștepți nimic în schimb.  

Ca toate poveștile și cea a lui Moș Crăciun începe cu… a fost odată un bătrânel vesel care sculpta cu multă răbdare, cât era ziua de lungă, jucării frumoase și colorate. Muncea așa până în Ajunul Crăciunului, când pleca să-și vândă jucăriile într-un oraș apropiat. Adesea le dădea pe foarte puțini bani, pentru că oamenii din acea regiune nu erau bogați; dar nu conta, pentru că meșterul era bucuros să vadă cu câtă fericire primeau micuții darurile sub brad.  

Pe măsură ce sezonul sărbătorilor se apropie, toți copiii încep să îl viseze pe Moș Crăciun și, mai ales, darurile pe care le aduce în sania magică. Este momentul în care ne întâlnim cu toată familia și ne bucurăm de fructe, covrigi și dulciuri. Acum… fie vorba între noi… un răsfăț cu 2-3 biscuiți în plus nu strică, mai ales că Moș Crăciun se bucură de… milioane de biscuiți în fiecare an, nu? Shhh… nu ați auzit de la noi!