Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Doi regizori urmăresc un antreprenor devenit eco-activist în timp ce expune mafia lemnului din România. Călătoria lor ia o turnură dramatică atunci când, în mijlocul unei păduri, cei trei sunt atacați de un grup de indivizi furioși. Camerele sunt distruse, toate materialele filmate sunt pierdute. În fața acestei realități dure, fiecare dintre ei încearcă să gestioneze situația cum știe mai bine. Ce a ieșit vedem în documentarul "După Cioate", un film de Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu.   “Ca cineaști, credem că poveștile mici sunt relevante. Pentru noi, acest film nu este doar despre un personaj aflat în conflict cu industria exploatării forestiere, autoritățile și propriile dileme, ci despre un sistem care înghite pe oricine încearcă să-l expună - până și pe noi, cei care documentăm această realitate. Am pornit cu intenția de a găsi un soi de împăcare cu distrugerile pe care le-am provocat naturii. În schimb, am ajuns să privim în față absurdul existenței umane: ne luptăm între noi pentru resurse, putere și validare, în timp ce natura rămâne martor tăcut, adaptându-se, răbdătoare. Așteaptă să trecem - fie peste aceste conflicte, fie cu totul.” spun Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu. Mihai Gavril Dragolea (România, 1989) este specializat în cinema documentar și ficțiune hibridă. Filmele sale explorează povești ale celor aflați la periferia societății - fie oameni, fie alte forme de existență conștientă - subiect pe care îl aprofundează și în cadrul unui doctorat. Documentarele sale au fost prezentate în festivaluri din Europa și distribuite în peste 15 țări. Predă Practica Filmului Documentar la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai și activează și în domeniul protecției mediului și al drepturilor animalelor. Radu Constantin Mocanu a absolvit Jurnalismul la Universitatea „Lucian Blaga” în 2005. A lucrat inițial într-un post de televiziune, iar ulterior s-a mutat la Paris pentru a studia cinema la École Supérieure de Réalisation Audiovisuelle, unde a obținut o diplomă în 2009. Revenit în România, și-a concentrat atenția asupra documentarului de lungmetraj Roboțelul de Aur (2015), debutul său regizoral, alături de Mihai Dragolea. În prezent, Radu lucrează ca cineast independent, dedicat filmului documentar. Producatoare a acestui film, Monica Lăzurean-Gorgan este una dintre cele mai active și experimentate producătoare din România, membră a asociațiilor AMPAS/Oscar și EFA. A produs filmul Tata (2024), regizat de Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc, selectat la Festivalul Internațional de Film de la Toronto, și Între revoluții/ Between Revolutions (2023, r. Vlad Petri), câștigător al premiului FIPRESCI la Berlinale 2023 și Premiului Gopo 2024 pentru Cel mai bun documentar. Printre producțiile sale se numără și documentarul de lungmetraj Acasă, My Home (2020), regizat de Radu Ciorniciuc, distins cu Premiul pentru Imagine la Sundance și peste alte 40 de premii internaționale și naționale.  A fost producător delegat pentru Touch Me Not (2018) de Adina Pintilie, câștigătorul Ursului de Aur la Berlinale, și co-producător pentru Chuck Norris vs Communism (2015) de Ilinca Călugăreanu, selecționat la Sundance. Monica este, de asemenea, regizoarea documentarului de lungmetraj Doar o răsuflare (2016), premiat pentru Cel mai bun documentar la Sarajevo IFF și CEE Vienna IFF, și co-regizoare a documentarului Lemn (2020), care a avut premiera la HotDocs și CPH:DOX. Producatoare pentru filmul "După Cioate" este și Elena Martin, licențiată în scenaristică și cu un master în producție de film la UNATC, București. Din 2019 lucrează la Manifest Film, iar în 2021 a co-fondat Filmways, o casă de producție de film dedicată promovării cineaștilor emergenți în domeniul filmului de ficțiune și documentar. Este alumni a Emerging Producers 2025, CineLink Producers Lab, East-West Talent Lab și Ex Oriente Film și Series.  A făcut parte din proiecte precum Tata (regizori Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc) cu premiera în Toronto FF 2025, Acasă, My Home (regizor Radu Ciorniciuc), care a avut premiera la Festivalul de Film Sundance; Bright Future (regizoare Andra MacMasters selectat la IDFA 2024, Tooth and Nail (regizori Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu) selectat la Cracovia FF 2025, și Între Revoluții, care a avut premiera în Berlinale Forum 2023.  Dezvoltă și produce filme de lungmetraj, seriale, precum și scurtmetraje, atât de documentar și cât ficțiune, alături de regizori consacrați și emergenți.

Invitatul emisiunii este profesorul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic. 

Jurnal de știri

Candidatul USR la Primăria Capitalei, Cătălin Drulă, vorbește într-un interviu acordat RFI despre soluțiile sale la problema traficului și bugetului Bucureștiului. Deputatul lansează de asemenea o serie de critici la adresa contracandidaților săi de la PSD și PNL, Daniel Băluță, respectiv Ciprian Ciucu. Cătălin Drulă, despre Daniel Băluță: ”Mai nou, văd că la domnul Băluță, în Sectorul 4, a dat autorizație și se face un complex de blocuri efectiv peste mormintele din Cimitirul Bellu, în fine, la cinci metri, că atâta este retragerea, ceva îngrozitor, odios, din punct de vedere urbanistic, un teren de formă dreptunghiulară, foarte alungit, care intră printre morminte, efectiv și pe care se face nu un bloculeț P+2 sau vreun fel de construcție în niște limite decente, ci un bloc de 12 etaje, de fapt, un complex de sute de apartamente”. Despre Ciprian Ciucu: ”Pe mine să știți că mă frustrează asta, faptul că încearcă să se vândă altceva decât e. Este un USL-ist, adică un membru al acestei gândiri de tip PNL-PSD, care a făcut o fraudă, pentru că în 2020 a fost ales cu sprijinul USR și pe un mandat de tip USR, un tip modern, un tip cu deschidere, venit din societatea civilă, dar cu foarte-foarte multe compromisuri făcute. Or Capitala, la nivel de primar general, are nevoie de cineva care să stea ferm și drept în fața acestor presiuni (...). Eu sunt mândru că sunt din USR, nu mi-am pus sigla mică (...) și vreau să dezvoltăm acest oraș în parteneriat cu președintele Nicușor Dan”. Despre Ana Ciceală: ”Eu respect dreptul oricui de a candida. De altfel, din programul Anei Ciceală, foarte multe lucruri se regăsesc în programul nostru (...). Mie mi-ar plăcea să lucrăm împreună în Primărie și dacă dumneaei își va dori să se ocupe de această zonă, de tineri, de social, ar fi un parteneriat. Restul de discuții sunt din zona privată (...). Mi-ar plăcea să facem un parteneriat și este o mână întinsă”.

„Stabilitatea Europei depinde de garantarea deplină a independenței, suveranității și securității Ucrainei. Unitatea și determinarea tuturor partenerilor Ucrainei sunt esențiale pentru a asigura o pace durabilă”. Este mesajul președintei Maia Sandu referitor la Planul de pace al SUA pentru Ucraina. Liliana Barbaroșie a discutat evoluțiile legate de planul administrației Trump cu invitatul emisiunii de astăzi, Laurențiu Pleșca, analist politic la Black Sea Trust. Temele ediției -        Republica Moldova este în plin scandal din cauza unui transport de muniții pe care vameșii români le-au descoperit într-un camion moldovenesc. Reprezentanții instituțiilor de forță sunt așteptați miercuri la audieri în Parlament. Expertul comunității Watchdog, Andrei Curăraru, susține că, de fapt, R.Moldova este ținta unei posibile operațiuni sub steag fals. O corespondență de Valeria Vițu. -        Vameșii moldoveni sunt acuzați că încărcătura cu armament le-a scăpat controlului, dar se apără și susțin că anume ei au alertat vameșii români. Despre această poveste încurcată ne vorbește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. -        Georgia pregătește măsuri care ar restrânge dreptul de vot al cetățenilor aflați în străinătate, într-un scenariu pe care Chișinăul consideră că l-a evitat prin alegerea unei guvernări proeuropene. Un material semnat de Liliana Barbăroșie. -        „Generația Pădurii” – o campanie de împădurire care a scos sute de oameni la plantat copaci. O corespondență din nordul Republicii Moldova de Denis Chirtoca. -        Summitul parlamentar al Platformei Crimeea are loc astăzi în Suedia, eveniment în cadrul căruia președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, va ține un discurs despre impactul războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova. -        Republica Moldova și România cooperează, cu sprijin european, pentru reducerea riscurilor asociate migrației ilegale. -        Noi oportunități pentru artiști și mass media, odată cu aderarea Republicii Moldova Republica Moldova la Programul „Europa Creativă” al Uniunii Europene. Știrile zilei: „Stabilitatea Europei depinde de garantarea deplină a independenței, suveranității și securității Ucrainei. Unitatea și determinarea tuturor partenerilor Ucrainei sunt esențiale pentru a asigura o pace durabilă”, așa a comentat președinta Maia Sandu Planul de pace pentru Ucraina propus de SUA. La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a recunoscut public presiunea enormă la care este supus statul ucrainean după apariția inițiativei administrației Trump. Liderul de la Kiev a vorbit deschis despre „una dintre cele mai grele alegeri din istoria națiunii”. O declarație comună a principalilor aliați ai SUA, între care Franța, Germania, Mare Britanie și Japonia, critică planul de pace american și atrage atenția că frontierele nu pot fi modificate prin forță, iar limitările militare impuse vor face Ucraina vulnerabilă în fața unei noi agresiuni. Un plan alternativ de 28 de puncte pentru pacea în Ucraina ar fi fost prezentat de partea europeană, potrivit unor surse citate de Reuters. Contra-planul a fost scris de Germania, Franța și Marea Britanie. Iar duminică la geneva oficiali ucraineni, americani și europeni au discutat proiectul american. La finalul negocierilor, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că s-au făcut progrese substanțiale și că discuțiile vor continua luni asupra unor puncte în privința cărora nu s-a ajuns la o formă finală. Mesaje pe un ton optimist au venit și din tabăra Ucrainei. Volodimir Zelenski afirmă că „există o anumită disponibilitate de a încorpora „viziunea ucraineană” în planul de pace”. *** Președintele Parlamentului, Igor Grosu, participă astăzi la cel de-a patra ediție a Summitului parlamentar al Platformei Crimeea, eveniment care va avea loc în Suedia. „Evenimentul este organizat pentru a evidenția consecințele anexării Crimeii de către Rusia. De asemenea, subiectele abordate în discuții vor viza sancțiunile, drepturile omului, securitatea, precum și consecințele economice și de mediu”, anunță un comunicat al Parlamentului. Igor Grosu va susține un discurs în care se va referi la consecințele războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova. *** Republica Moldova și România lansează proiectul MigraMI, pentru reducerea riscurilor asociate migrației ilegale, printr-o mai bună cooperare transfrontalieră. Lansarea proiectului, finanțat de Uniunea Europeană, a avut loc la Iași. Acesta presupune activități comune pentru combaterea migrației ilegale, consolidarea cooperării transfrontaliere și dezvoltarea unui sistem modern de gestionare a fluxurilor de migranți. *** Noi oportunități vor deveni accesibile artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii, dar și mass mediei din Republica Moldova, odată cu aderarea țării la Programul „Europa Creativă” al Uniunii Europene. Acordul va intra în vigoare la începutul anului viitor, după finalizarea procedurilor interne de ratificare. Programul deschide accesul către finanțări europene, sprijin tehnic și oportunități de cooperare internațională la care Republica Moldova nu a avut acces până acum. 

Un nou proiect al Protecției Animalelor Ilfov oferă căsuţe gratuite pentru pisicile fără stăpân atât în București cât și în Ilfov, în baza unor condiţii clare. Prioritate vor avea cei care deja îngrijesc grupuri de pisici, după un acord al asociaţiei de proprietari şi semnarea unui proces-verbal prin care beneficiarul se obligă să întreţină adăpostul.  Între timp, pentru a ajuta responsabil pisicile de pe stradă: oferiți-le hrană şi apă în mod regulat, ideal într-un loc ferit de mașini și agitație și sprijiniți sterilizarea lor prin donarea sau implicarea în campanii locale.Dacă vă permite timpul, puteți menţine contactul cu asociaţii locale pentru îngrijire veterinară sau adopţii. 

Jurnal de știri

Decizia lui Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei, de a aboli ziua de 17 noiembrie ca zi de sărbătoare națională a declanșat un val de proteste în toată țara, relatează site-ul de știri Tyzden. 17 noiembrie marchează aniversarea Revoluției de Catifea din 1989 care a contribuit la căderea regimului comunist în Cehoslovacia și este considerată simbolică de către protestatari.  În semn de protest împotriva guvernului, mai multe comunități locale, școli și companii private au onorat totuși moștenirea zilei de 17 noiembrie, luându-și o zi liberă. Majoritatea universităților, precum și multe companii private din diverse sectoare, bănci, edituri, cafenele, agenții de publicitate, florării și clinici private au dat liber studenților sau angajaților. De asemenea, au fost anunțate mitinguri cetățenești și politice, precum și evenimente aniversare. La Bratislava, zeci de mii de oameni s-au adunat în Piața Libertății, în ciuda ploii, pentru a sărbători ziua Revoluției de Catifea, la un miting organizat de opoziția slovacă. Așa cum a declarat în discursul său deputatul opoziției František Mikloško, abolirea acestei sărbători legale este o rușine. El l-a acuzat pe prim-ministrul Robert Fico că vrea să șteargă memoria națională. Studenții slovaci au scris pe trotuarele din toată țara sloganuri antiguvernamentale. Primarul Bratislavei, Matúš Vallo, a subliniat în discursul său că prezența mare la miting a dovedit că oamenii sunt încă capabili să se unească. Potrivit lui Vallo, actuala coaliție de guvernare nu mai este unită de ideea de a sluji poporul, ci doar de teama de a pierde puterea. Guvernul polonez lansează Operațiunea „Orizont” ca răspuns la recrudescența cazurilor de sabotaje feroviare Ministrul Apărării Naționale din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat că, drept răspuns la recentele incidente de pe rețeaua feroviară, a fost lansată o operațiune militară numită „Orizont”, relatează Rzeczpospolita.Ministrul a declarat că în ultimele luni numeroase acte de sabotaj care vizau statul polonez au fost dejucate. El a menționat recentul sabotaj de pe linia de cale ferată Varșovia-Lublin, care viza provocarea unui dezastru feroviar: un dispozitiv exploziv a fost detonat pe șinele din apropierea orașului Mika, în timp ce trecea un tren de marfă. Într-un alt loc, o clemă metalică a fost plasată pe șine pentru a deraia un tren.  Citeste si”Rusia pregătește războiul” - îngrijorare după sabotajul feroviar din Polonia Ca răspuns la toate aceste incidente, soldați din Forțele Teritoriale de Apărare au fost imediat desfășurați pentru a patrula pe liniile de cale ferată și în zonele cele mai vulnerabile la sabotaj și tactici diversioniste. La scurt timp după aceea, pe 21 noiembrie, 10.000 de soldați din toate ramurile Forțelor Armate au fost mobilizați în cadrul operațiunii cu numele de cod „Orizont” care trebuie să contracareze toate actele de sabotaj pe teritoriul național. Unul dintre obiectivele operațiunii este, de asemenea, de a încuraja cetățenii să observe împrejurimile lor imediate mai atent decât de obicei și să raporteze autorităților competente orice situație care ar putea indica un sabotaj, a subliniat ministrul de Interne și Administrație Publică, Marcin Kierwiński. Între timp, prim-ministrul Donald Tusk a semnat un decret care stabilește al treilea nivel de alertă (CHARLIE) pentru anumite zone ale liniilor feroviare poloneze, în vigoare până la 28 februarie 2026. Salariul mediu net în Croația a ajuns la 1.456 de euro În septembrie, salariul mediu lunar net în Croația a ajuns la 1.456 de euro, reprezentând o creștere nominală de 0,7% și o creștere reală de 0,3% față de august. Comparativ cu septembrie 2024, creșterea nominală a salariului a fost de 10,1% iar cea reală de 5,7%, a anunțat joi Oficiul Național de Statistică al Croației, conform site-ului de știri telegram.hr.Cel mai mare salariu mediu lunar net a fost înregistrat în transportul aerian, 2.409 euro, iar cel mai mic în industria confecțiilor, 936 de euro.Salariul median net pentru luna septembrie a fost de 1.260 de euro. Aceasta înseamnă că jumătate dintre angajații din corporații au avut un salariu egal sau mai mic cu această sumă, iar cealaltă jumătate a avut un salariu peste aceasta. Salariul mediu pentru luna septembrie este cu 1,2% mai mare decât cel din august și cu 11,6% mai mare decât cel din septembrie anul trecut. 

Naționala de rugby a Romaniei a încheiat cu o înfrângere seria de meciuri test din această toamnă. Uruguay s-a impus pe stadionul Arcul de Triumf cu 31 la 21, la ultima partidă disputată de Cristian Chirică în tricoul "stejarilor". « Stejarii” au fost învinși de Uruguay cu 31-21 în ultimul meci-test din „Kaufland Games Trilogy”. România, locul 21 în lume, s-a impus în fața Canadei și a pierdut cu SUA în această serie de trei partide din luna noiembrie, iar sâmbătă a fost învinsă pentru a șasea oară de Uruguay. Echipa de pe locul 15 în ierarhia mondială a dominat întreaga partidă, reușind să conducă rapid cu 14-0. România a pus primele puncte pe tabelă în ultimul minut al primei reprize, în urma reușitelor lui Tudor Butnariu (eseu) și Alin Conache (transformare). Scorul pauzei a fost 14-7. Două eseuri pentru România în repriza a doua Repriza a 2-a a fost mai animată, suporterii români încurajându-i frenetic pe „stejari”, care au reușit alte două eseuri prin Nicolaas Immelman și Thomas Crețu , ambele transformate de Alin Conache. Sud-americanii au marcat în al doilea motan 17 puncte, 2 eseuri transformate și o lovitură de pedeapsă. S-a terminat 31-21, aceasta fiind a șasea victorie a uruguaienilor în fața „stejarilor” din cele șaisprezece partide disputate până acum între cele două formații. România s-a impus în nouă meciuri, iar unul s-a încheiat la egalitate. Pentru selecționerul naționalei noastre, David Gerard,  echipa Uruguayului nu este o surpriză. Francezul a spus că lotul lor este împreună de 40 de săptămâni, în timp ce noi avem mai puțin de 15 săptămâni. Este o diferență în pregătire, e normal. Apoi Gerard a mai adăgat că noi nu avem suficienți jucători, din diferite motive, și a amintit că în urmă cu ceva timp, 90% dintre jucătorii Naționalei jucau în Franța, din păcate acum nu mai este cazul. Deficit de disciplină În aceste condiții, francezul este de părere că este din ce în ce mai greu să jucăm cu echipe precum Uruguay sau Chile, care au avantajul de a se pregăti mult timp împreună. Căpitanul României Andrei Mahu a fost dezamăgit la finalul partidei cu Uruguay și a spus că lipsa disciplinei a fost principala cauză a înfrângerii. În luna iulie a acestui an, România a pierdut la scor amicalul cu aceeași echipă “Los Teros”, în Uruguay, 70-8. Acum stejarii s-au descurcat mai bine și au pierdut la o diferență de numai 10 puncte în fața aceluiași adversar tradițional. Cel care a transformat cele 3 eseuri ale nostre Alin Conache a spus că stejarii s-a comportat mult mai bine acum la București. După ce pe 8 noiembrie, la meciul cu Canada, Ovidiu Cojocaru s-a retras de la Națională, acum a venit rândul  jucătorului din linia a treia Cristi Chirică 28 de ani să anunțe că a fost ultimul său meci pentru stejari. Căpitanul României la Cupa Mondială de Rugby din 2023, care a adunat 44 de selecţii (10 eseuri marcate) în tricoul Naționalei, debutând pentru România în 2016, într-un meci test cu Canada, a anunţat că acum se va concentra mai mult pe familie şi meciurile echipei de club, CS Dinamo. Toate cele 3 formații întâlnite în această toamnă sunt calificate la Cupa Mondială din 2027, acolo unde vor merge și „stejarii”, care își vor afla pe 3 decembrie adversarii din grupă.

Președintele Zelenski se află într-o situație dificilă. Dar  există o speranță în negocierile de la Geneva, după ce administrația Trump a admis că un controversat plan de pace în 28 de puncte, foarte defavorabil Ucrainei, nu reprezintă, totuși, ultima variantă. Frankfurter Allgemeine Zeitung observă că vineri, Trump îndemna Ucraina să accepte, în esență, planul până joi - sărbătoarea Zilei Recunoștinței din SUA. Cu toate acestea, doar o zi mai târziu, Trump și-a îmblânzit poziția, semnalând că este posibil să nu fie oferta finală. Potrivit The Washington Post, SUA au legat ultimatumul de o amenințare. Ziarul a relatat că, dacă țara atacată de Rusia se opune planului, s-ar confrunta cu pierderea sprijinului SUA. Pentru Le Monde, ”termenul limită este unul artificial, trădând nerăbdarea Casei Albe. Amenințarea este clară ca cristalul. Propunerea este complet dezechilibrată, favorizând Rusia. Presupusa nouă mediere americană a fost implementată pe la spatele europenilor”. Într-un articol de opinie din The Atlantic, Anne Appelbaun amintește că     ”planul a fost negociat de Steve Witkoff, un dezvoltator imobiliar fără cunoștințe istorice, geografice sau culturale despre Rusia sau Ucraina, și Kirill Dmitriev, care conduce fondul suveran de investiții al Rusiei și își petrece cea mai mare parte a timpului încheiend tranzacții comerciale. Chiar dacă planul eșuează, acest ultimatum arogant și confuz, care vine la doar câteva zile după ce Departamentul de Stat a autorizat vânzarea de tehnologie antirachetă către Ucraina, va afecta permanent reputația Americii ca aliat de încredere, nu numai în Europa, ci în întreaga lume. Acest plan nu numai că ar ceda teritoriu, oameni și bunuri Rusiei; dar pare conceput în mod deliberat pentru a slăbi Ucraina, politic și militar, astfel încât Rusiei să-i fie mai ușor să invadeze din nou peste un an sau peste 10 ani”.   Potrivit analizei CNN, dacă Kievul ar pierde sprijinul SUA, consecințele ar fi grave pentru aprovizionarea cu arme și accesul la informații, agravând crizele existente: lipsa soldaților, o criză financiară și o lipsă tot mai profundă de încredere în rândul ucrainenilor într-o președinție marcată de scandaluri. Mai presus de toate, respingerea propunerii ar anunța o separare existențială de SUA, cu implicații strategice masive pentru Ucraina și susținătorii săi europeni. Ar risca ca SUA să întoarcă complet spatele conflictului, să renunțe la promisiunile privind o garanție de securitate pentru Ucraina spunându-le nu doar lui Zelenski, ci și europenilor: Sunteți pe cont propriu”. Iar Le Figaro constată că, din nou, Donald Trump îi acuză pe liderii ucraineni că nu arată „nicio recunoștință” față de Statele Unite. Președintele SUA i-a atacat și pe europeni, „care continuă să cumpere petrol din Rusia”, și pe predecesorul său, Joe Biden, pe care l-a acuzat de inacțiune la începutul conflictului.

Înalți oficiali americani și ucraineni au declarat duminică la Geneva că există progrese în direcția încheierii războiului dintre Rusia și Ucraina. S-au oferit puține detalii despre discuția privind propunerea americană de pace. Aliații europeni ai Washingtonului și-au manifestat teama că planul este mult prea conciliant cu Moscova. Și se pare că au reușit să evite ceea ce putea fi cel mai rău. Au fost zile lungi și tensionate, după ce întreaga lume a aflat cu surprindere despre planul american pentru Ucraina. Un plan care punea țara invadată cu spatele la zid, obligând-o să cedeze teritorii necontrolate de Rusia și să-și reducă forțele armate. Și iată că reacția energică a Europei a schimbat situația. După ce a dat un ultimatum Ucrainei să accepte planul dezavantajos până joi, de Ziua Recunoștinței, președintele Donald Trump a făcut un pas înapoi. Negocierile începute duminică la Geneva au înregistrat progrese, după cum a confirmat atât partea ucraineană cât și cea americană. Dar ce vrea Europa? În marja summitului G20 din Africa de Sud, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „centralitatea” rolului UE trebuie „reflectată pe deplin” în orice plan de pace pentru Ucraina, argumentând că un astfel de plan trebuie „în primul rând să oprească masacrele și să pună capăt războiului”, transmite Politico. Potrivit lui von der Leyen, UE are trei criterii cheie pentru orice acord de pace:   „În primul rând, frontierele nu pot fi modificate prin forță. În al doilea rând, ca națiune suverană, nu pot exista limitări ale forțelor armate ale Ucrainei care ar lăsa țara vulnerabilă la atacuri viitoare și, prin urmare, ar submina securitatea europeană. În al treilea rând, Ucraina trebuie să aibă libertatea și dreptul suveran de a-și alege propriul destin. Și a ales un destin european.”   De altfel, capitalele europene au reiterat că niciun acord de pace nu poate fi încheiat fără contribuția directă a Ucrainei. După reuniunea de la Geneva, liderii Uniunii Europene s-au reunit pentru a comunica propria variantă a planului de pace. Potrivit propunerii europene, reluate de The Guardian, Rusia trebuie să cedeze centrala nucleară ocupată din Zaporijia Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Puterea s-ar împărți în proporție de 50% între Moscova și Kiev. Armata Ucrainei ar fi limitată în timp de pace la 800.000 de soldați, cu 200.000 mai mulți decât în ​​varianta SUA. Activele rusești înghețate ar fi folosite și pentru reconstrucția Ucrainei, în loc să fie parțial oferite investitorilor americani. De asemenea, se menționează că „negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la linia de contact”, în loc de a se stabili dinainte ca anumite zone ale Ucrainei să fie recunoscute ca „de facto ruseşti”, aşa cum sugerează planul american. În sfârșit, ca o concesie pentru Kremlin, Europa s-a oferit să-l invite pe Vladimir Putin înapoi în G8, dacă va pune capăt războiului din Ucraina. Negocierile de la Geneva continuă. Dar ceea ce se poate spune acum este că Europa a reușit să înfrâneze pornirile îngrijorătoare ale președintelui Trump și să-și facă ascultat punctul de vedere. Și, desigur, rămâne să privim și către partea cealaltă. Vorbim despre planuri de pace croite de America și Europa, dar Rusia nu dă niciun semn că ar accepta vreunul. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Noua Strategie Națională de Apărare a Țării și propunerea SAFE, pe masa CSAT, în ședința de luni (HotNews) - Săptămână crucială pentru fondurile europene. Miză de 800 de milioane de euro din PNRR (Economedia) - Peste 100 de aleși, fără CV la vedere. Printre ei și Bolojan (Cotidianul) - De ce fug de acasă copiii românilor. Care sunt procedurile și ce ar trebui să facă părinții când se întâmplă un astfel de eveniment (Adevărul) VIDEO Virale făcute cu AI instigă la revoltă socială pe Facebook și ventilează retorică rusă, într-un context politic și economic dificil în România: 4,5 milioane de vizualizări în patru zile, zeci de mii de distribuiri (G4Media) O serie de videoclipuri făcute cu inteligența artificială (AI), care instigă la revoltă socială și ventilează retorică rusă, au explodat pe Facebook peste weekend, de la câteva sute la mii sau zeci de mii de distribuiri, și de la câteva mii de reacții la peste 80.000 într-unul din cazuri. În total, 6 videoclipuri depășesc 4,5 milioane de vizualizări în doar patru zile (joi-duminică). Clipurile au fost publicate pe contul Marilena Charkaoui, cu peste 14.000 de urmăritori, considerată de Facebook ”creator digital” , cu diferite narațiuni sau retorică folosită de partidele extremiste pro-ruse sau care inflamează societatea ori pot stârni animozități între diferite categorii sociale. Clipurile sunt realizate cu AI, iar acest lucru se poate observa cu lejeritate din postura nenaturală a ochilor personajelor, din neconcordanța cuvintelor rostite în raport cu mișcarea buzelor, din aspectul nenatural al luminilor și imaginilor sau, în unele situații, din postura nepotrivită a corpurilor ori din nesincronizarea vocilor cu mimica feței. Ba mai mult, într-unul din clipurile recente, un ”tânăr” spune ”chiar dacă nu sunt real, mesajul e important”. Cu toate acestea, în mii de comentarii lăsate de utilizatori la postările menționate mulți dintre aceștia nu percep videoclipurile ca fiind false și se alătură emoțional personajelor din clipuri, scrie G4Media. Videoclipurile sunt foarte scurte, dar cu impact puternic, vocile personajelor sunt de cele mai multe ori agresive, stridente, înflăcărate, iar mesajele sunt clare și transmise frontal, în cuvinte puține. Realizarea și rostogolirea pe Facebook a acestor videoclipuri au loc într-un context social, politic și economic dificil și tensionat în România, din cauza măsurilor de austeritate menite să reducă deficitul economic al României, produs de fosta guvernare PSD. Noua Strategie Națională de Apărare a Țării și propunerea SAFE, pe masa CSAT, în ședința de luni (HotNews) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte, luni, de la ora 12.00. Pe ordinea de zi se află Strategia Națională de Apărare a Țării, care trebuie să fie analizată și avizată de CSAT și riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa României. De asemenea, se va discuta despre proiectele pe care România vrea să le includă în Programul SAFE. Pe larg, pe pagina HotNews. Săptămână crucială pentru fondurile europene. Miză de 800 de milioane de euro din PNRR (Economedia) Guvernul trebuie să rezolve până la finalul acestei săptămâni, adică până pe 28 noiembrie, trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o miză importantă din punct de vedere al reformei, dar și cu o miză financiară: 800 de milioane de euro bani europeni, informează Economedia. Cel mai important jalon este reforma pensiilor speciale ale magistraților, o reformă cheie care va rezolva pe termen lung o problemă structurală pentru România: echilibrarea și sustenabilitatea unui sistem de pensii speciale prin care magistrații români ajunseseră la unele dintre cele mai mari pensii comparativ cu colegii europeni. Jalonul are o valoare de 231 de milioane de euro. Un alt jalon important rămas restant este operaționalizarea AMEPIP, super-agenția care controlează modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri însumate de sute de milioane de euro. Selecția conducerii instituției trebuie să fie complet finalizată până pe 28 noiembrie, pentru ca România să poată primi 330 de milioane de euro din PNRR. Cel de-al treilea jalon neîndeplinit de România este reforma guvernanței companiilor din subordinea Ministerului Energiei, cu o valoare de 227 milioane euro. Un număr de 13 companii din energie trebuiau să rezolve problemele cu alegerea șefilor. Nu este clar, însă, numărul companiilor pentru care autoritățile vor încheia procedurile până la finalul săptămânii.   Peste 100 de aleși, fără CV la vedere. Printre ei și Bolojan (Cotidianul) Un document obligatoriu în aproape orice proces de angajare a devenit, pentru mulți dintre aleșii României, opțional.  Din cei 469 de parlamentari, 103 nu au publicat CV-ul pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului, arată o inventariere realizată de Cotidianul. Adică peste 20% dintre ei. De menționat că USR este singurul partid ai cărui aleși au publice CV-urile atât la Cameră, cât și la Senat. În paralel, un proiect legislativ care ar obliga primarii, miniștrii, parlamentarii și aleșii locali să își facă publice CV-urile este blocat în Camera Deputaților. Inițiatorul legii, deputatul PNL Gigel Știrbu, dă vina pe PSD pentru întârzieri. De ce fug de acasă copiii românilor. Care sunt procedurile și ce ar trebui să facă părinții când se întâmplă un astfel de eveniment (Adevărul) Aproape 10.000 de copii fug de acasă, anual, în România. În ultimii 6 ani, numărul lor aproape s-a triplat. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că acești copii ajung să părăsească familia din motive multiple, de la cele aparent inofensive până la abuzuri grave ținute sub tăcere. Vedeți în Adevărul care sunt procedurile și ce ar trebui să facă părinții când se întâmplă un astfel de eveniment.

Guvernul, sau mai precis premierul Bolojan, în special, mai face o încercare pentru a găsi o soluție în cazul companiilor de stat neperformante. Ideile prezentate de prim-ministru sunt logice, ele explică modul în care Guvernul dorește să schimbe ceva în guvernanța companiilor cu capital de stat aflate în dificultate financiară: se va crea un grup de lucru condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, se va iniția un proces de restructurare și în unele situații se vor schimba conducerilor companiilor. Noii manageri vor avea obiective de redresare sau de îmbunătățire a situației financiare a companiei. Am mai auzit de multe ori aceste lucruri. De data aceasta, premierul Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu par hotărâți să le pună în practică. Ce se va întâmpla până la urmă este greu de anticipat. Trecutul nu ne ajută prea mult. Situația este, în principiu, diferită de la o companie la alta. Ceea ce este comun la companiile aflate în vizorul guvernului sunt pierderile și datoriile înregistrate. Am luat două exemple ale unor companii de stat pentru că soluțiile ar putea fi asemănătoare, la fel și rezultatele obținute. CFR Marfă este o companie care de-a lungul ultimilor 20 de ani a acumulat pierderi și datorii greu de contabilizat. CFR Marfă a avut parte de ștergeri de datorii, de ajutoare de stat și, cu toate acestea, a înregistrat în mod constant datorii la buget și pierderi mari. De asemenea, compania a fost considerată ca fiind strategică, în sensul că transportul de tehnică militară este esențial pentru orice stat. CFR Marfă a primit toate șansele pentru a deveni mai eficientă, dar le-a ratat. În acest moment, se pregătește mutarea practic a CFR Marfă pe o altă companie numită Carpatica Feroviar. Noua firmă caută 2.000 de angajați, dar mai mult ca sigur că mulți mecanici de locomotivă, șefi de tren sau manevranți vor veni, de fapt, de la actuala CFR Marfă. Pare logic acest proces, pentru că altfel vor fi greu de găsit în România specialiști în domeniul feroviar. De fapt, angajații și afacerile CFR Marfă se vor transfera către Carpatica, noua companie, iar CFR Marfă va fi abandonată în faliment cu datoriile de rigoare și cu pierderile pe care acestea le vor aduce creditorilor. De altfel, nu este prima oară când statul român face un „artificiu” de genul acesta. Avem exemplul Radet care s-a transformat în Termoenergetica. În anul 2016, Radet, societate comercială aflată în subordinea Consiliului General al municipiului București, a intrat în insolvență. Desigur, evoluția financiară a Radet justifica insolvența, dar în spatele deciziei nu a stat dorința de restructurare, ci abandonarea companiei. Astfel, în anul 2019, Radet a intrat în faliment și a apărut o nouă companie numită Termoenergetica, firmă care a preluat practic activitatea Radet. Radet a rămas o „cochilie” goală, dar plină de datorii pe care nu le va mai plăti nimeni niciodată. Un singur exemplu: Radet a lăsat în urmă doar la Elcen (furnizorul de energie termică, încălzire și apă caldă, al Capitalei și implicit al Radet) datorii neachitate în valoare de 3,7 miliarde de lei. Evident, șansele de a mai recupera vreodată banii datorați de Radet tind spre zero. Care a fost rezultatul redenumirii Radet în Termoenergetica? Același dezastru financiar. În cinci ani, 2020-2024, Termoenergetica a acumulat pierderi de 1,2 miliarde de lei plus datorii la Elcen de 1,3 miliarde de lei. La fel ca Radet sau chiar mai rău. Mutarea unei companii cu pierderi și datorii pe o firmă nou-înființată nu este decât o șmecherie care vrea să acopere un șir de „țepe”. O demonstrează cazul Radet și o va arăta și CFR Marfă. Soluțiile pentru redresarea companiilor de stat aflate în dificultate financiară sunt complexe și complicate. Noua încercare pe care o fac Bolojan și Oana Gheorghiu merită susținută. Dar, va trebui să vedem rezultatele, pentru că nu are rost să „ne îmbătăm cu apă rece”.

Ne propunem ca joi sau cel târziu la sfarsitul saptamanii viitoare să declanșăm procedura de angajare a răspunderii pe proiectul privind reforma pensiilor magistraților. Este declaratia premierului Ilie Bolojan la cateva zile dupa ce Coalitia a decis ca judecatorii si procurorii sa primeasca o pensie de 70% din salariul net iar perioada de tranzitie pana la varsta pensionarii sa creasca la 15 ani. Snoop.ro - George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare la Realitatea TV Facturile de promovare ale AUR pe postul Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de Autoritatea Electorală Permanentă care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei cheltuiţi în campania pentru alegerile prezidenţiale din 18 mai. Printre facturile nerecunoscute de AEP se află şi una de aproape un milion de euro. O sesizare pe această temă a fost trimisă de Autoritatea Electorala la Parchet, relatează Snoop.ro.                Ucraina şi aliaţii europeni resping părţi esenţiale ale planului de pace negociat între Casa Albă și Kremlin Planul de pace al președintelui Trump pentru Ucraina include o garanție de securitate inspirată din articolul 5 al NATO, care ar obliga SUA și aliații europeni să trateze un atac asupra Ucrainei ca pe un atac asupra întregii „comunități transatlantice”. In schimb. Kievului i se cere sa renunte la bucati din teritoriu, sa-si reduca armata si sa nu adere la Alianta Nord-Atlantica.Pe de alta parte, Donald Trump ameninţă Ucraina cu sistarea ajutorului militar dacă nu acceptă planul de pace. 

Pe final de lună octombrie am putut vedea în cinematografe documentarul "Depeche Mode: M", apoi, luna noiembrie ne-a readus în cinema pentru Queen, un concert din anii '80 înregistrat la Montreal, remasterizat digital la standardele de imagine și sunet ale prezentului. În 4 decembrie urmează un documentar muzical dedicat trupei The Doors. O invitație la cinema ce pune sunetul și muzica înaintea imaginii, invitație din partea lui Ştefăniţă Manea, regizor, producător, distribuitor de film. Chimia dintre patru artiști a făcut ca The Doors să devină una dintre cele mai influente trupe rock din America. Cu imagini de arhivă rare, filmate din perioada formării trupei în 1965 până la moartea lui Jim Morrison în 1971, filmul When You’re Strange, urmărește parcursul formației și oferă o perspectivă profundă asupra impactului revoluționar al muzicii lor.  Filmul, câștigător al unui premiu GRAMMY®,  este regizat de Tom DiCillo și narat de Johnny Depp. Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înființarea trupei, filmul va fi prezentat în cinematografe pentru prima dată în format 4K și va include o nouă interpretare a piesei „Riders on the Storm”, înregistrată de John Densmore, Robby Krieger și invitați speciali, în locații exotice din întreaga lume, în parteneriat cu Playing For Change. Filmul documentar When You’re Strange va fi difuzat la cinematografele din România, pe 4 și 6 decembrie 2025. Biletele sunt disponibile la casele de bilete din cinematografe sau online, pe site-urile cinematografelor, din 30 octombrie 2025.

Astăzi vă propunem un antidot la frenezia de Black Friday și o invitație la un consum mai inteligent și mai responsabil:   Circular Monday este o mișcare globală care schimbă modul în care consumăm, cumpărăm și dăm valoare lucrurilor. Invitatul emisiunii de azi este Alexandru Laibăr, purtător de cuvânt al Circular Monday România și unul din cei mai activi promotori ai economiei circulare în România.

Scrisorile lui Ilie Ilașcu din închisoare – sute de pagini de mărturii și demersuri ale deținutului condamnat la moarte la Tiraspol, publicate de Ziarul de Gardă. Ecaterina Tanasiiciuc a citit scrisorile și prezintă câteva dintre ele, iar invitata Moldova Zoom este jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea care a purtat această corespondență cu Ilie Ilașcu. Ecaterina Tanasiiciuc a citit scrisorile și prezintă câteva dintre ele, iar invitata Moldova Zoom este jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea care a purtat această corespondență cu Ilie Ilașcu. Temele ediției: -        Ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău refuză să răspundă la întrebarea cât vor mai avea de suferit țările din regiune din cauza războiului declanșat de Rusia și se arată surprins că a fost convocat la Ministerul de Externe din cauza dronelor care survolează Republica Moldova. O corespondență de Valeria Vițu. -        Sâmbătă la Ateneul Roman are loc Gala Generozității. Un eveniment emblematic de filantropie și muzică care este organizat pentru prima dată la București, după succesul pe care îl are în fiecare an la Chișinău. Misiunea CCF Moldova este de a oferi un cămin copiilor separați de familie și tinerilor cu dizabilități severe. Andreea Pietroșel a întrebat-o pe Oana Drăgulinescu, organizatoarea spectacolului, cât de mult îi ajută pe beneficiarii Galei suma care va fi stransa in urma concertului. -        Zdob și Zdub, legendara formație de la Chișinău, a împlinit 30 de ani. Cunoscuții artiști de peste Prut au început o serie de concerte în care să celebreze momentul. Jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari ne vorbește în ”Cronica lui Vitalie” despre formație, despre cum a ajuns să fie inspirată de folclorul românesc și despre cum s-a schimbat lumea în 30 de ani. -        Anchetă la Vama Albiţa după ce mai multe arme de foc au fost descoperite într-un camion înmatriculat în Republica Moldova. -        Oficiali americani și ruși au pregătit un plan de pace menit să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu condiții imposibil de îndeplinit pentru Ucraina. -        Platforma de tranzacționare OPEM Moldova va fi testată pentru prima dată, cu oferte de vânzare și cumpărare a energiei electrice. Știrile zilei: Este anchetă la Vama Albiţa după ce mai multe arme de foc au fost descoperite într-un camion înmatriculat în Republica Moldova. DIICOT anunță că a înregistrat un dosar penal in rem, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și contrabandă calificată. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a transmis că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova” și că acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. La rândul său, șeful Serviciului Vamal din Republica Moldova, Radu Vrabie, susține că descoperirea unui camion cu armament în Vama Albița de către autoritățile române arată necesitatea dotării fiecărui punct de frontieră cu echipamente de scanare performante. Potrivit Ziarului de gardă, camionul transporta lansatoare de grenade, un sistem rusesc portabil de rachete IGLA, transportoare rusești de rachete antitanc Kornet, precum și componente pentru drone de atac. „Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală și suntem cei mai interesați ca investigația acestei infracțiuni să se facă cât mai urgent”, a scris Radu Vrabie pe Facebook. Camionul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel, a transmis DIICOT. Autoritățile moldovene urmează să răspundă la întrebarea dacă armamentul a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova din depozitele de muniție rusească din regiunea separatistă Transnistria, sau prin contrabandă din Ucraina. *** Oficiali americani și ruși au pregătit un plan de pace menit să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unor surse citate de presa occidentală. Aceleași surse susțin că planul include condiții care sunt imposibil de îndeplinit pentru Ucraina, printre care cedarea Donbasului Rusiei și reducerea semnificativă a numărului de soldați ucraineni. În schimb, Rusia ar oferi garanții Europei și Ucrainei care le-ar proteja în viitor. Acceptarea unui asemenea acord ar fi însă dezastruoasă pentru flancul estic, avertizează politologul Cristian Pîrvulescu într-un interviu RFI. *** Platforma de tranzacționare OPEM Moldova va fi testată, în perioada 3-5 decembrie, cu oferte de vânzare și cumpărare a energiei electrice, scrie Moldpres. „Platforma va permite tranzacționarea energiei electrice pe o bază competitivă, cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacționare, având un rol esențial în formarea prețului corect și echitabil pentru participanți”, a declarat Ministerul Energiei. În prezent, 96 de companii din Republica Moldova dispun de licență de furnizare a energiei electrice, iar pe piața concurențială/nereglementată activează la moment doar trei furnizori, cu o cotă de piață de 1-2 la sută. Conform estimărilor, după lansarea piețelor organizate, ar urma să crească semnificativ cota furnizorilor de pe piața nereglementată a energiei electrice.

Într-o campanie de măsurare a calității aerului coordonată de organizaţiile 2 Celsius, Deutsche Umwelthilfe şi Ecopolis în centrul Capitalei s-au înregistrat concentraţii de particule ultrafine de până la 10-20 de ori mai mari decât limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Acestea nu sunt însă reglementate sau monitorizate sistematic în România. Până vom ajunge acolo, urmăriți în timp real calitatea aerului, prin platforme precum Aerlive sau uRADMonitor și evitați expunerea prelungită în zone intens traficabile.  Dacă tranzitarea este inevitabilă în momente de poluare mare, puteți folosi măşti și nu uitați că puteți cere autorităţilor locale informaţii clare despre senzorii instalaţi şi valorile reale.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Attila Korodi, spune într-un interviu la RFI că nu este normal ca numai administrația publică locală să reducă din cheltuieli. Reprezentantul UDMR explică pe de altă parte ce presupune ajustarea financiară pentru instituția pe care o conduce. Attila Korodi, despre reducerea de cheltuieli în plan local: ”Noi funcționăm cu un aparat relativ suplu, suntem o municipalitate mică, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să oferim acele servicii publice care se regăsesc la Brașov, la Cluj, la Constanța, la Craiova sau în sectoare din București, din contră, cu un efectiv mai scăzut, trebuie să facem performanță mai mare”. Primarul precizează că ”probabil, pe anumite paliere, va trebui să decidem și o reajustare a echipelor care lucrează pe anumite teme și acolo pot fi câteva persoane care va trebui să fie sfătuite să aleagă un alt job”. Despre diferența dintre local și central: ”Nu este normal ca numai administrația publică locală, care este cea mai apropiată de serviciile cu cetățenii, cetățenii au cele mai mari așteptări din punct de vedere al serviciilor publice de la administrația publică locală, să reducă atât de mult resursele umane sau resursele financiare pentru resursa umană și administrația publică centrală să nu o facă”.