Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Ne propunem ca joi sau cel târziu la sfarsitul saptamanii viitoare să declanșăm procedura de angajare a răspunderii pe proiectul privind reforma pensiilor magistraților. Este declaratia premierului Ilie Bolojan la cateva zile dupa ce Coalitia a decis ca judecatorii si procurorii sa primeasca o pensie de 70% din salariul net iar perioada de tranzitie pana la varsta pensionarii sa creasca la 15 ani. Snoop.ro - George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare la Realitatea TV Facturile de promovare ale AUR pe postul Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de Autoritatea Electorală Permanentă care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei cheltuiţi în campania pentru alegerile prezidenţiale din 18 mai. Printre facturile nerecunoscute de AEP se află şi una de aproape un milion de euro. O sesizare pe această temă a fost trimisă de Autoritatea Electorala la Parchet, relatează Snoop.ro.                Ucraina şi aliaţii europeni resping părţi esenţiale ale planului de pace negociat între Casa Albă și Kremlin Planul de pace al președintelui Trump pentru Ucraina include o garanție de securitate inspirată din articolul 5 al NATO, care ar obliga SUA și aliații europeni să trateze un atac asupra Ucrainei ca pe un atac asupra întregii „comunități transatlantice”. In schimb. Kievului i se cere sa renunte la bucati din teritoriu, sa-si reduca armata si sa nu adere la Alianta Nord-Atlantica.Pe de alta parte, Donald Trump ameninţă Ucraina cu sistarea ajutorului militar dacă nu acceptă planul de pace. 

Pe final de lună octombrie am putut vedea în cinematografe documentarul "Depeche Mode: M", apoi, luna noiembrie ne-a readus în cinema pentru Queen, un concert din anii '80 înregistrat la Montreal, remasterizat digital la standardele de imagine și sunet ale prezentului. În 4 decembrie urmează un documentar muzical dedicat trupei The Doors. O invitație la cinema ce pune sunetul și muzica înaintea imaginii, invitație din partea lui Ştefăniţă Manea, regizor, producător, distribuitor de film. Chimia dintre patru artiști a făcut ca The Doors să devină una dintre cele mai influente trupe rock din America. Cu imagini de arhivă rare, filmate din perioada formării trupei în 1965 până la moartea lui Jim Morrison în 1971, filmul When You’re Strange, urmărește parcursul formației și oferă o perspectivă profundă asupra impactului revoluționar al muzicii lor.  Filmul, câștigător al unui premiu GRAMMY®,  este regizat de Tom DiCillo și narat de Johnny Depp. Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înființarea trupei, filmul va fi prezentat în cinematografe pentru prima dată în format 4K și va include o nouă interpretare a piesei „Riders on the Storm”, înregistrată de John Densmore, Robby Krieger și invitați speciali, în locații exotice din întreaga lume, în parteneriat cu Playing For Change. Filmul documentar When You’re Strange va fi difuzat la cinematografele din România, pe 4 și 6 decembrie 2025. Biletele sunt disponibile la casele de bilete din cinematografe sau online, pe site-urile cinematografelor, din 30 octombrie 2025.

Astăzi vă propunem un antidot la frenezia de Black Friday și o invitație la un consum mai inteligent și mai responsabil:   Circular Monday este o mișcare globală care schimbă modul în care consumăm, cumpărăm și dăm valoare lucrurilor. Invitatul emisiunii de azi este Alexandru Laibăr, purtător de cuvânt al Circular Monday România și unul din cei mai activi promotori ai economiei circulare în România.

Scrisorile lui Ilie Ilașcu din închisoare – sute de pagini de mărturii și demersuri ale deținutului condamnat la moarte la Tiraspol, publicate de Ziarul de Gardă. Ecaterina Tanasiiciuc a citit scrisorile și prezintă câteva dintre ele, iar invitata Moldova Zoom este jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea care a purtat această corespondență cu Ilie Ilașcu. Ecaterina Tanasiiciuc a citit scrisorile și prezintă câteva dintre ele, iar invitata Moldova Zoom este jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea care a purtat această corespondență cu Ilie Ilașcu. Temele ediției: -        Ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău refuză să răspundă la întrebarea cât vor mai avea de suferit țările din regiune din cauza războiului declanșat de Rusia și se arată surprins că a fost convocat la Ministerul de Externe din cauza dronelor care survolează Republica Moldova. O corespondență de Valeria Vițu. -        Sâmbătă la Ateneul Roman are loc Gala Generozității. Un eveniment emblematic de filantropie și muzică care este organizat pentru prima dată la București, după succesul pe care îl are în fiecare an la Chișinău. Misiunea CCF Moldova este de a oferi un cămin copiilor separați de familie și tinerilor cu dizabilități severe. Andreea Pietroșel a întrebat-o pe Oana Drăgulinescu, organizatoarea spectacolului, cât de mult îi ajută pe beneficiarii Galei suma care va fi stransa in urma concertului. -        Zdob și Zdub, legendara formație de la Chișinău, a împlinit 30 de ani. Cunoscuții artiști de peste Prut au început o serie de concerte în care să celebreze momentul. Jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari ne vorbește în ”Cronica lui Vitalie” despre formație, despre cum a ajuns să fie inspirată de folclorul românesc și despre cum s-a schimbat lumea în 30 de ani. -        Anchetă la Vama Albiţa după ce mai multe arme de foc au fost descoperite într-un camion înmatriculat în Republica Moldova. -        Oficiali americani și ruși au pregătit un plan de pace menit să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu condiții imposibil de îndeplinit pentru Ucraina. -        Platforma de tranzacționare OPEM Moldova va fi testată pentru prima dată, cu oferte de vânzare și cumpărare a energiei electrice. Știrile zilei: Este anchetă la Vama Albiţa după ce mai multe arme de foc au fost descoperite într-un camion înmatriculat în Republica Moldova. DIICOT anunță că a înregistrat un dosar penal in rem, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și contrabandă calificată. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a transmis că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova” și că acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. La rândul său, șeful Serviciului Vamal din Republica Moldova, Radu Vrabie, susține că descoperirea unui camion cu armament în Vama Albița de către autoritățile române arată necesitatea dotării fiecărui punct de frontieră cu echipamente de scanare performante. Potrivit Ziarului de gardă, camionul transporta lansatoare de grenade, un sistem rusesc portabil de rachete IGLA, transportoare rusești de rachete antitanc Kornet, precum și componente pentru drone de atac. „Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală și suntem cei mai interesați ca investigația acestei infracțiuni să se facă cât mai urgent”, a scris Radu Vrabie pe Facebook. Camionul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel, a transmis DIICOT. Autoritățile moldovene urmează să răspundă la întrebarea dacă armamentul a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova din depozitele de muniție rusească din regiunea separatistă Transnistria, sau prin contrabandă din Ucraina. *** Oficiali americani și ruși au pregătit un plan de pace menit să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unor surse citate de presa occidentală. Aceleași surse susțin că planul include condiții care sunt imposibil de îndeplinit pentru Ucraina, printre care cedarea Donbasului Rusiei și reducerea semnificativă a numărului de soldați ucraineni. În schimb, Rusia ar oferi garanții Europei și Ucrainei care le-ar proteja în viitor. Acceptarea unui asemenea acord ar fi însă dezastruoasă pentru flancul estic, avertizează politologul Cristian Pîrvulescu într-un interviu RFI. *** Platforma de tranzacționare OPEM Moldova va fi testată, în perioada 3-5 decembrie, cu oferte de vânzare și cumpărare a energiei electrice, scrie Moldpres. „Platforma va permite tranzacționarea energiei electrice pe o bază competitivă, cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacționare, având un rol esențial în formarea prețului corect și echitabil pentru participanți”, a declarat Ministerul Energiei. În prezent, 96 de companii din Republica Moldova dispun de licență de furnizare a energiei electrice, iar pe piața concurențială/nereglementată activează la moment doar trei furnizori, cu o cotă de piață de 1-2 la sută. Conform estimărilor, după lansarea piețelor organizate, ar urma să crească semnificativ cota furnizorilor de pe piața nereglementată a energiei electrice.

Într-o campanie de măsurare a calității aerului coordonată de organizaţiile 2 Celsius, Deutsche Umwelthilfe şi Ecopolis în centrul Capitalei s-au înregistrat concentraţii de particule ultrafine de până la 10-20 de ori mai mari decât limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Acestea nu sunt însă reglementate sau monitorizate sistematic în România. Până vom ajunge acolo, urmăriți în timp real calitatea aerului, prin platforme precum Aerlive sau uRADMonitor și evitați expunerea prelungită în zone intens traficabile.  Dacă tranzitarea este inevitabilă în momente de poluare mare, puteți folosi măşti și nu uitați că puteți cere autorităţilor locale informaţii clare despre senzorii instalaţi şi valorile reale.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Attila Korodi, spune într-un interviu la RFI că nu este normal ca numai administrația publică locală să reducă din cheltuieli. Reprezentantul UDMR explică pe de altă parte ce presupune ajustarea financiară pentru instituția pe care o conduce. Attila Korodi, despre reducerea de cheltuieli în plan local: ”Noi funcționăm cu un aparat relativ suplu, suntem o municipalitate mică, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să oferim acele servicii publice care se regăsesc la Brașov, la Cluj, la Constanța, la Craiova sau în sectoare din București, din contră, cu un efectiv mai scăzut, trebuie să facem performanță mai mare”. Primarul precizează că ”probabil, pe anumite paliere, va trebui să decidem și o reajustare a echipelor care lucrează pe anumite teme și acolo pot fi câteva persoane care va trebui să fie sfătuite să aleagă un alt job”. Despre diferența dintre local și central: ”Nu este normal ca numai administrația publică locală, care este cea mai apropiată de serviciile cu cetățenii, cetățenii au cele mai mari așteptări din punct de vedere al serviciilor publice de la administrația publică locală, să reducă atât de mult resursele umane sau resursele financiare pentru resursa umană și administrația publică centrală să nu o facă”.

Jurnal de știri

Cele două grupuri de opoziție reprezentate în Parlamentul Armeniei vor mobiliza susținătorii și vor introduce o rezoluție parlamentară comună pentru a cere eliberarea zecilor de critici ai prim-ministrului Nikol Pashinian arestați în ultimele luni, relatează Radio Azatutyun.  Reprezentanții acestora au insistat miercuri că prizonierii - printre care trei episcopi ai Bisericii Apostolice Armene, doi primari din opoziție, un om de afaceri miliardar și doi podcasteri – ar fi „prizonieri politici” urmăriți penal într-o acțiune de represiune guvernamentală fără precedent împotriva disidenților.„Democrația din Armenia regresează, iar numărul fără precedent de prizonieri politici este o manifestare a acestui lucru”, se arată în rezoluția elaborată de alianțele de opoziție Hayastan și Pativ Unem. De asemenea, se cere încetarea „persecuției politice” a unui număr tot mai mare de critici ai guvernului.Hasmik Hakobian, membră a Parlamentului din partea partidului de guvernământ Contractul Civil, a respins această interpretare și a precizat că majoritatea pro-guvernamentală din Adunarea Națională va bloca adoptarea rezoluției. Ea a insistat că nu există prizonieri politici în țară. Conform opoziției, amploarea represiunii subliniază profundul sentiment de nesiguranță al lui Pașinian înaintea alegerilor generale care vor avea loc în iunie 2026. Pe de altă parte, premierul și-a exprimat încrederea că partidul său va câștiga alegerile. Ruta energetică: Hidrogenul și reconfigurarea legăturilor energetice între Europa și Asia Centrală La forumul Global Gateway de la Bruxelles, Uniunea Europeană și-a consolidat parteneriatul energetic cu Asia Centrală prin semnarea de acorduri cu Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan pentru extinderea proiectelor de energie regenerabilă și hidroenergie, relatează site-ul kazah Astana Times.Susținută de Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială, inițiativa merge dincolo de simpla generare de electricitate: ea deschide calea pentru dezvoltarea hidrogenului verde și a viitoarelor coridoare energetice capabile să conecteze Asia Centrală la piețele europene.Hidrogenul este văzut ca fiind combustibilul viitorului, capabil să decarbonizeze industriile dificil de electrificat și să alimenteze economii întregi. Dar, dincolo de aceste promisiuni, el devine și un instrument geopolitic, așa cum sunt petrolul și gazele. Pe măsură ce țările și întreprinderile investesc în creșterea producției sale, rămâne o întrebare crucială: cum va fi transportat hidrogenul și cine va controla aceste rute? Planul european REPowerEU, lansat la începutul războiului din Ucraina, își propune să diversifice importurile de energie și să accelereze tranziția energetică a continentului. Acesta stabilește obiective ambițioase: 10 milioane de tone de producție internă de hidrogen regenerabil și 10 milioane de tone de importuri până în 2030, pentru a decarboniza sectoare precum oțelul, fabricile de produse chimice și transportul greu.Pentru a atinge aceste obiective, UE explorează mai multe rute de transport, „coridoarele de hidrogen”. 

În urmă cu 2 ani, un accident i-a schimbat viața studentei Anda Arghir. Rămasă paralizată după ce un copac a căzut peste ea, tânăra este acum principala speranță a României la calificarea la Jocurile Paralimpice, în proba de tir cu arcul. Cum a ajutat-o sportul pe Anda Arghir să treacă peste probleme și să se integreze în societate aflați de la Tudor Furdui

Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii. După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022. Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite. Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”. „Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”, notează El País. Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”. O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent. Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International) The Daily Telegraph constată că ”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.” (Sursa: Eurotopics). În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro. ”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”. Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri. Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.

Confruntată cu amenințarea rusească, Uniunea Europeană caută modalități de intervenție rapidă a trupelor sale, în caz de criză. Așa a apărut ideea unui ”Spațiu Schengen Militar”. Miercuri, Comisia Europeană a făcut primii pași în această direcție.   După cum arată o analiză a ziarului Le Figaro, sabotajul asupra liniei feroviare Varșovia-Lublin, pe care guvernul polonez îl pune pe seama Rusiei, ilustrează importanța strategică a infrastructurii în război. „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războaie”, a reamintit miercuri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citând o frază a generalului american John Pershing din timpul Primului Război Mondial. Astfel că Uniunea Europeană intenționează să simplifice procedurile și să modernizeze infrastructurile cheie pentru ca trupele și echipamentele să ajungă repede acolo unde este nevoie, în caz de pericol.   Asta își propune acest „Schengen militar”. Comisia vrea să reducă timpul de autorizare pentru deplasarea trupelor și echipamentelor pe continent de la 45 de zile în prezent la maximum 3 zile, pe timp de pace. Dar în cazul unei crize? Ei bine, dacă birocrația va putea fi simplificată de urgență, cu infrastructura e mult mai complicat. Le Figaro reamintește că atunci când armata franceză a vrut să trimită o duzină de tancuri Leclerc la baza NATO din România, în toamna anului 2022, s-a confruntat cu o mlaștină birocratică și logistică care a prelungit desfășurarea la... 45 de zile!  Germania interzisese utilizarea rețelei sale rutiere, argumentând că transportul militar depășea sarcina maximă autorizată pe osie (12 tone). Transportul feroviar a întâmpinat și el probleme. Unele poduri feroviare nu puteau susține încărcătura. Anul acesta, în timpul exercițiului NATO Dacian Fall de luna trecută, convoiul a trebuit să călătorească pe mare de la Marsilia până la portul grecesc Alexandropolis, apoi înapoi pe șosea prin Grecia, Bulgaria și România. 500 de puncte nevralgice identificate Astfel, conform planului, autoritățile naționale și europene trebuie să își modernizeze infrastructura. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi… aproximativ 500 de puncte nevralgice au fost identificate în coordonare cu NATO de-a lungul a patru coridoare militare – Nord, Est, Centru-Sud și Centru-Nord – ale căror trasee exacte rămân confidențiale. Acestea urmează să fie consolidate până în 2030 Din punctul de vedere al organizării, în cazul unei crize majore, Comisia poate declara stare de urgență, aprobată de Consiliu în câteva ore, ocolind autorizațiile administrative. Planul include, de asemenea, stabilirea unui acces prioritar pentru echipamentele militare. Bruxelles-ul propune, de asemenea, punerea în comun a resurselor strategice între statele membre, prin intermediul unui portal digital unic. Vorbim despre trenuri de marfă, stocuri de muniții, combustibil și altele. Toate acestea, concomitent cu consolidarea industriei de apărare. Bugetul alocat mobilității militare va crește de zece ori în următorul buget multianual al UE (2028-2034), ajungând la 17,6 miliarde de euro. Așadar, nevoia de acțiune este urgentă, având în vedere că mai multe servicii de informații europene și șeful Statului Major al Apărării din Franța, Fabien Mandon, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei confruntări cu Rusia în termen de trei până la patru ani. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) - Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) - AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Ce ascunde mesajul schizofrenic al lui Sorin Grindeanu? Incapacitatea PSD (SpotMedia) Se anunță reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în fiecare minister, care poate fi făcută oricum, nu numai prin reducerea salariilor, ci și prin restructurări, concedieri, diminuarea sporurilor și a bonusurilor, iar Sorin Grindeanu vine în fața camerelor TV și face un întreg spectacol că nu e de acord cu tăierea salariilor. PSD e singurul partid din coaliție care are un comportament schizofrenic, e de acord cu măsurile de reducere a deficitului în ședințele coaliției, în timp ce în fața publicului protestează violent la adresa lor. Pentru a afla de ce se întâmplă acest lucru SpotMedia a stat de vorbă cu politologul Costin Ciobanu, cercetător științific la Universitatea Aarhus, Danemarca, iar el a spus: “România trece printr-o perioadă economică dificilă, fiind pentru prima dată în istorie când PSD e la guvernare și trebuie să ia măsuri nepopulare”. “PSD nu s-a aflat până acum în situația de a lua decizii care duc la austeritate. În același timp, știm că măsurile de austeritate, în general, afectează votanții cu posibilități materiale reduse”, a declarat politologul pentru Spotmedia.ro.  “Măsurile de austeritate sunt un pericol pentru electoratul social-democrat, mai ales că PSD are acum această amenințare și din partea AUR. Partidul se află, într-adevăr, într-o poziție incomodă. Pe de-o parte, este la guvernare și a girat într-o formă sau alta deciziile luate până acum, pe de altă parte, are această amenințare electorală că reformele îi afectează susținerea publică. Așa că adoptă o poziționare ambiguă, care, în realitate, e una strategică”, a explicat expertul Costin Ciobanu. România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit și despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. În ziarul Adevărul, generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor în rezervă, și chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei, avertizează că dacă vor fi luate aceste măsuri, România va fi mai puțin sigură și în fața unui invadator, dar și în fața infractorilor de toate felurile. Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) România e în mare criză de timp, fiindcă întregul proces de intrare în vigoare a Legii pensiilor magistraților trebuie finalizat până pe 28 noiembrie, termenul maximalist oferit de Comisia Europeană pentru a elibera tranșa de peste 230 de milioane de euro României (din PNRR-Programul Național deRedresare și Reziliență). Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat ieri că termenul de 28 noiembrie nu poate fi prelungit, dar că totul ar putea fi gata la vreme dacă CSM dă avizul imediat, fără să mai tragă de timp. Vicepreședintele CSM a precizat, însă, că e nevoie de timp pentru a analiza proiectul, chiar dacă nu are modificări majore. Acum o lună, 5 dintre cei 9 judecători CCR au votat pentru respingerea proiectului care fusese reclamat de Înalta Curte. 3 dintre cei 5 care au susținut interesele magistraților provin din această castă și au fost numiți de PSD (Cristian Deliorga, fost procuror apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general). Lor li s-au alăturat Mihai Busuioc, propus de PSD, fost șef al Curții de Conturi și Mihaela Ciochină, fostă consilieră prezidențială sub Klaus Iohannis. Dacă Înalta Curte reclamă din nou legea la CCR e posibil ca social-democrații să-l îndemne pe ultimul lor numit, Mihai Busuioc să voteze alături de judecătorii care vor să treacă proiectul guvernului Bolojan. Unele surse avizate susțin că și Mihaela Ciochină ar trece de partea bună a votului, dar deocamdată totul e relativ.  Pentru diseară se anunță proteste împotriva magistraților în toată țara sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.  Se vor mai bate magistrații acum pentru bani mai mulți sau au înțeles că nu e un moment bun pentru astfel de extravaganțe, când peste tot se fac concedieri, iar inflația a crescut cu 10% și majoritatea oamenilor au mai puțini bani?  Vor juca, măcar pentru o perioadă, reținerea, în speranța că legile sunt vremelnice și pot fi schimbate? Sau vor insista până când protestele vor crește atât de mult încât magistrații cu bun simț se vor desolidariza de cei lacomi? Deocamdată, la Înalta Curte tendința e să meargă până în pânzele albe, comentează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW la București.  AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Facturile de promovare ale AUR pe Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de către Autoritatea Electorală Permanentă, care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei. O sesizare pe această temă a fost trimisă de AEP la Parchet, potrivit informațiilor obținute de Snoop.ro. Din cele 69 de milioane de lei cheltuite de George Simion în campania electorală prezidențială din primăvara lui 2025, 23,4 milioane de lei au ajuns la postul de televiziune Realitatea Plus. Din acestea din urmă, AEP a decis să recunoască doar 6 milioane de lei drept cheltuieli legale. AUR a pierdut, în două campanii, aproape 10 milioane de euro.

Căderea pieței cripto a adus din nou în atenție riscurile pentru investitori. Prăbușirea valorii bitcoin arată volatilitatea pieței și atrage atenția asupra așa-numiților „investitori turiști” care vin și pleacă foarte repede. Este simpatic să vezi cum marii susținători ai investițiilor în criptomonede dispar fără urmă din spațiul public, acum când valoarea bitcoin tocmai a scăzut cu 30% față de vârful atins la începutul lunii octombrie a.c. Mulți dintre cei care la fiecare mică mișcare a criptomonedelor săreau imediat cu previziuni de creștere fulminantă s-au retras în aceste zile. Au rămas în schimb analiștii care încearcă să găsească tot felul de explicații pentru prăbușirea bitcoin. Cel mai distractiv este că în bunul obicei al specialiștilor în piețe financiare se vorbește despre corecție, nu despre cădere. Adică, o prăbușire de la o valoare de 126.000 de dolari pentru un bitcoin la 88.500 de dolari ar fi de fapt o corecție. Faptul că piața bitcoin a pierdut într-o lună și jumătate 1.000 miliarde de dolari din capitalizare, adică aproape 30%, nu este o cădere în gol, ci o corecție. Dincolo de termenii folosiți pentru a îndulci momentul, analiștii caută motivele scăderii valorii criptomonedelor. O variantă este legătura pe care ar putea să o aibă căderea pieței cripto cu acțiunile de pe piața Nasdaq, respectiv cu valoarea acțiunilor companiilor de tehnologie, precum Meta, Nvidia, Alphabet sau Amazon, care a crescut foarte mult din luna aprilie a.c. Unii analiști cred că scăderea bitcoin anunță o scădere a prețului acțiunilor firmelor de tehnologie, dar în ultimele săptămâni este la modă să prevestești spargerea „bulei” de inteligență artificială. Alții și-au adus aminte de resorturile care au dus la creșterea de anul acesta. A fost vorba despre sentimentul investitorilor că Rezerva Federală americană va reduce dobânzile de mai multe ori, ceea ce va elibera bani care vor fi îndreptați către activele riscante. O a doua explicație pentru creșterea la bursă a pieței cripto a fost creșterea ETF-urilor pe bitcoin. Dar, acum este vorba despre scăderea nu despre creșterea valorii criptomonedelor. Evoluția pieței a schimbat tendința. Unii investitori mai mici sau mai mari au început să piardă bani ceea ce a făcut ca nivelul vânzărilor să crească. Alții, au vândut pentru a câștiga, adică pentru a evita o evoluție defavorabilă a pieței. Pe de altă parte, investitorii de retail nu au cumpărat chiar dacă prețurile au scăzut, așa cum se întâmplă în cazul acțiunilor, semn că au considerat cotația cripto încă prea ridicată. Acum, însă, analiștii și-au amintit brusc de toate inconvenientele criptomonedelor. Adică, bitcoin a mai scăzut cu 30% în anul 2014 și chiar cu 45%, în anul 2022. Unii experți susțin că este o diferență importantă între episoadele anterioare de scădere și ceea ce se întâmplă în ultimele zile. Și anume, în 2022, a fost vorba despre o panică instalată din cauza războiului din Ucraina și a evoluțiilor geopolitice, acum, vânzările sunt făcute de cei care câștigă din creșterea prețurilor sau cum se spune în limbaj de specialitate „își marchează profitul”. Nu este nimic anormal în acest lucru, numai că volatilitatea pieței își arată colții. Analizele subliniază că piața cripto este dominată de așa-numiți „investitori turiști”, care sunt sensibili la fluctuațiile de preț. Cu alte cuvinte, în momentele complicate toate zonele gri ale pieței cripto se transformă în puncte negre, în sensul că investitorii interesați de obținerea de randamente rapide se grăbesc să vândă. În acest moment, bitcoin a avut o performanță financiară mai scăzută decât obligațiunile americane ceea ce este cu totul atipic pentru un activ promovat ca un vehicul de creștere și diversificare. Prăbușirea valorii ar putea să slăbească aura criptomonedelor. Investitorii vor înțelege pe pielea lor că parteneriatul cu bitcoin și ethereum nu este doar la câștig, ci și la pierdere. De fapt, dincolo de de explicațiile savante, lucrurile sunt mult mai simple piața cripto este supusă volatilității și escrocheriilor. Despre riscuri, adepții cripto evită să vorbească.

Nici administratia americana si nici Kremlinul nu confirma informatiile aparute in presa potrivit carora presedintele american a elaborat in secret, doar cu consultarea partii ruse, un plan de pace pentru Ucraina. Spre stupoarea Kievului, Washington preia practic toate condiţiile Moscovei. Planul prevede ca Ucraina să cedeze teritoriile ocupate parţial sau total de armata rusă şi să-şi reducă drastic forţele armate. Limba rusa ar deveni oficiala in Ucraina. Discutam in aceasta seara inclusiv despre ce inseamna acest aranjament pentru Europa de Est.    CCR amână judecarea sesizării AUR. Majorarea impozitelor pe locuinte, autoturisme si terenuri nu mai poate intra în vigoare de la 1 ianuarie „Măsurile de redresare” pe care le-au luat până acum autoritățile „funcţionează”, veniturile bugetare cresc și cheltuielile scad, astfel că „România e pe calea cea bună”. Este aprecierea premierului Ilie Bolojan intr-o postare pe Facebook. Seful guvernului sustine că deficitul bugetar ar urma sa scadă la 6,2% anul viitor. Intre timp insa, guvernul primeste o veste proasta de la Curtea Constitutionala. Majorarea impozitelor pe locuinte, autoturisme si terenuri nu mai poate intra in vigoare de la 1 ianuarie. Curtea Constitutionala a amanat judecarea contestatiei facute de AUR pana in februarie anul viitor. Scandal în jurul producătorilor peliculei „Cravata galbenă” care prezintă viaţa şi activitatea dirijorală a lui Sergiu Celibidache Liceeni ieseni au mers la film si după vizionare au redactat o cronica in revista Alecart. Imediat realizatorii peliculei le-au cerut sa elimine textul deranjaţi de faptul că a fost dezvăluit deznodământul filmului. Pentru ca presiunile au devenit tot mai mari, tinerii au ales sa mentina cronica, dar i-au reformulat finalul. Intreaga situatie a starnit ample dezbateri pe retelele sociale. Abordam si noi subiectul.    

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Vorbim astăzi despre frumusețea ce vine dintr-un echilibru între corp, minte și emoție. Andreea Tudorache este femeie, mamă, mentor, coach, antreprenor care redefinește frumusețea prin autenticitate și curaj. Este autoarea unei metode originale care combina coaching-ul cu transformarea feminină, și spune că frumusețea nu este doar despre aspectul fizic, ci despre starea de bine, încrederea în sine și originalitate. Invitata emisiunii RFI360 astăzi, Andreea Tudorache.  Andreea Tudorache este antreprenoare în industria frumuseții cu o experiență de peste zece ani în management, leadership și relația directă cu femeile, Andreea a construit o comunitate solidă de cliente și colaboratoare, formată din femei de succes: antreprenoare, lideri de opinie, femei din zona publică și creativă, unite de aceeași dorință — de a trăi frumos, echilibrat și autentic. În acest sens a strâns toată experiența personală într-o metodă ce combină principiile frumuseții holistice, psihologiei aplicate și leadershipului feminin, oferind femeilor un cadru prin care își pot dezvolta imaginea și energia.

Jurnal de știri

Ilie Ilașcu este înmormântat cu onoruri militare în București, la Cimitirul Bellu. Însă numai în Republica Moldova este zi de Doliu. În România nu a fost decretată, deși au existat petiții în acest sens. De ce? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Temele ediției: -        Ambasadorul rus în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat joi la Ministerul de Externe după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al R.Moldova, noaptea trecută. Externele de la Chișinău au condamnat cu fermitate incidentul. Între timp, Ministerul Apărării de la Chișinău susține că drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor. Aduce detalii de la Chișinău Valeria Vițu.  -        La București a fost semnată o Declarație la nivel parlamentar în sprijinul începerii imediate a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Larisa Bernaschi a discutat subiectul cu senatorul Titus Corlățean. -        Invitatul Moldova Zoom este expertul în problematica transnistreană, Alexandru Flenchea, cu care Liliana Barbăroșie discută despre planurile Chișinăului de reintegrare a regiunii separatiste pro-ruse, o problemă importantă în contextul aderării țării la UE. -        Parlamentul Republicii Moldova găzduiește astăzi și mâine reuniunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. -        Oligarhul Vladimir Plahotniuc a mai primit 30 de zile de arest la solicitarea procurorilor. -        Peste este 700 de voluntari au plantat 90 de mii de puieți de salcâm și vișin turcesc pe un teren de 22 de hectare din zona satului Chișcăreni, din raionul Sângerei din nordul Republicii Moldova, în cadrul campaniei „Generația Pădurii”. Un reportaj de Denis Chirtoca.   Știrile zilei: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul prin care ziua de 20 noiembrie, când va fi înmormântat Ilie Ilașcu, simbol al rezistenței și al luptei pentru independența și integritatea teritorială a R.Moldova, să fie zi de doliu național. Toți cei care l-au respectat pe Ilie Ilașcu sunt invitați, joi, să-și ia simbolic rămas-bun la Palatul Național de la Chișinău, în intervalul 10:00–13:00. *** Membrii Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Republicii Moldova a avut miercuri o întrevedere, la București, cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Oficialii au discutat despre avansarea procesului de integrare europeană pe măsura îndeplinirii de către Republica Moldova a angajamentelor asumate, susținerea oferită de România în contextul agendei de integrare europeană, precum și sprijinul Uniunii Europene acordat pentru Republica Moldova. Șefa delegației moldovene, Doina Gherman, a declarat că România este cel mai apropiat aliat al Chișinăului atât la nivel național, cât și în structurile europene. „Experiența României în procesul de aderare este un avantaj important pentru Moldova în etapele care urmează. Prețuim prietenia, sprijinul și parteneriatul nostru strategic cu România”, a declarat Doina Gherman. *** Parlamentul Republicii Moldova găzduiește joi și vineri reuniunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care participă aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale organizației. Agenda prevede o dezbatere despre observarea de către APCE a alegerilor parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie, precum și discuții privind prevenirea și combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății. Vineri, parlamentarii vor discuta tema combaterii violenței împotriva femeilor și rolul legislativelor naționale în aplicarea Convenției de la Istanbul. Reuniunile APCE au loc la Chișinău în contextul în care Republica Moldova a preluat recent președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. *** Oligarhul Vladimir Plahotniuc a mai primit 30 de zile de arest la solicitarea procurorilor, fiind invocat riscul de eschivare de la executarea deciziilor instanțelor judecătorești. Demersul a fost depus în cadrul cauzei ce vizează un episod din dosarul denumit generic „Frauda bancară”. Miercuri, instanța de la Chișinău a dispus începerea cercetării probelor materiale în cadrul cauzei penale în care Vladimir Plahotniuc este inculpat. Fostul oligarh, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în iulie acest an în Grecia și extrădat în septembrie la Chișinău. Vladimir PLahotniuc este acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani.