Guvernul, sau mai precis premierul Bolojan, în special, mai face o încercare pentru a găsi o soluție în cazul companiilor de stat neperformante. Ideile prezentate de prim-ministru sunt logice, ele explică modul în care Guvernul dorește să schimbe ceva în guvernanța companiilor cu capital de stat aflate în dificultate financiară: se va crea un grup de lucru condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, se va iniția un proces de restructurare și în unele situații se vor schimba conducerilor companiilor. Noii manageri vor avea obiective de redresare sau de îmbunătățire a situației financiare a companiei.

Am mai auzit de multe ori aceste lucruri. De data aceasta, premierul Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu par hotărâți să le pună în practică. Ce se va întâmpla până la urmă este greu de anticipat.

Trecutul nu ne ajută prea mult. Situația este, în principiu, diferită de la o companie la alta. Ceea ce este comun la companiile aflate în vizorul guvernului sunt pierderile și datoriile înregistrate.

Am luat două exemple ale unor companii de stat pentru că soluțiile ar putea fi asemănătoare, la fel și rezultatele obținute. CFR Marfă este o companie care de-a lungul ultimilor 20 de ani a acumulat pierderi și datorii greu de contabilizat. CFR Marfă a avut parte de ștergeri de datorii, de ajutoare de stat și, cu toate acestea, a înregistrat în mod constant datorii la buget și pierderi mari. De asemenea, compania a fost considerată ca fiind strategică, în sensul că transportul de tehnică militară este esențial pentru orice stat. CFR Marfă a primit toate șansele pentru a deveni mai eficientă, dar le-a ratat.

În acest moment, se pregătește mutarea practic a CFR Marfă pe o altă companie numită Carpatica Feroviar. Noua firmă caută 2.000 de angajați, dar mai mult ca sigur că mulți mecanici de locomotivă, șefi de tren sau manevranți vor veni, de fapt, de la actuala CFR Marfă. Pare logic acest proces, pentru că altfel vor fi greu de găsit în România specialiști în domeniul feroviar.

De fapt, angajații și afacerile CFR Marfă se vor transfera către Carpatica, noua companie, iar CFR Marfă va fi abandonată în faliment cu datoriile de rigoare și cu pierderile pe care acestea le vor aduce creditorilor.

De altfel, nu este prima oară când statul român face un „artificiu” de genul acesta. Avem exemplul Radet care s-a transformat în Termoenergetica. În anul 2016, Radet, societate comercială aflată în subordinea Consiliului General al municipiului București, a intrat în insolvență. Desigur, evoluția financiară a Radet justifica insolvența, dar în spatele deciziei nu a stat dorința de restructurare, ci abandonarea companiei. Astfel, în anul 2019, Radet a intrat în faliment și a apărut o nouă companie numită Termoenergetica, firmă care a preluat practic activitatea Radet. Radet a rămas o „cochilie” goală, dar plină de datorii pe care nu le va mai plăti nimeni niciodată. Un singur exemplu: Radet a lăsat în urmă doar la Elcen (furnizorul de energie termică, încălzire și apă caldă, al Capitalei și implicit al Radet) datorii neachitate în valoare de 3,7 miliarde de lei. Evident, șansele de a mai recupera vreodată banii datorați de Radet tind spre zero.

Care a fost rezultatul redenumirii Radet în Termoenergetica? Același dezastru financiar. În cinci ani, 2020-2024, Termoenergetica a acumulat pierderi de 1,2 miliarde de lei plus datorii la Elcen de 1,3 miliarde de lei. La fel ca Radet sau chiar mai rău.

Mutarea unei companii cu pierderi și datorii pe o firmă nou-înființată nu este decât o șmecherie care vrea să acopere un șir de „țepe”. O demonstrează cazul Radet și o va arăta și CFR Marfă. Soluțiile pentru redresarea companiilor de stat aflate în dificultate financiară sunt complexe și complicate. Noua încercare pe care o fac Bolojan și Oana Gheorghiu merită susținută. Dar, va trebui să vedem rezultatele, pentru că nu are rost să „ne îmbătăm cu apă rece”.