Revista presei internaționale

Elon Musk a fost nominalizat de Donald Trump să conducă nou-creatul Departament pentru Eficiența Guvernului. Comentatorii văd deja problemele care însoțesc această numire: de la potențiale conflicte de interese, până la conflicte, care s-ar face deja simțite în echipa de tranziție. Elon Musk, un antreprenor bogat și megaloman, își vede sprijinul aprig pentru Donald Trump răsplătit cu o funcție de ministru al „eficienței guvernamentale”, comentează postul francez BFMTV.Los Angeles Times precizează că ”legea federală interzice membrilor executivului, unde pot fi incluși și consultanții neplătiți, să participe la chestiuni guvernamentale care le vor afecta interesele financiare, cu excepția cazului în care renunță la interesele lor sau se recuză.Echipa de tranziție a lui Trump a căutat o soluție, spunând că acesta va „oferi sfaturi și îndrumări din afara guvernului”, lucru care se va încheia până în iulie 2026, potrivit unui comunicat de presă”.Expertul consultat de ziar spune că în acest caz, Musk nu trebuie să-și vândă activele, dar asta îi limitează influența.„El poate face recomandări, dar în cele din urmă deciziile sunt luate de oficialii guvernamentali”, a spus expertul.Potrivit NBC News prezența lui Musk ”s-a simțit deja dominatoare”, pentru unii oameni din orbita lui Trump. ”Musk s-a dovedit a fi atât de agresiv în a-și impune opiniile despre al doilea mandat al lui Trump, încât a ajuns să calce în picioare echipa de tranziție.Sursele au spus că prezența aproape constantă a lui Musk la Mar-a-Lago în săptămâna care a trecut de la ziua alegerilor a început să-i afecteze pe cei care au fost în cercul interior al lui Trump mai mult decât el”. Pentru Corriere della Sera, „întrebarea acum este dacă presupusa nemulțumire din cadrul echipei de tranziție se datorează faptului că Trump, fascinat și distras de Musk, are mai puține șanse să-și asculte cei mai apropiați colaboratori.  Sau dacă nu cumva chiar el însuși se simte inconfortabil. A fost clar de la bun început: doi masculi alfa vor avea probleme în a coabita. Potrivit zvonurilor din interiorul lui Mar-a-Lago, Musk a spus clar că se așteaptă la recunoştinţă, un cuvânt care nu există în vocabularul lui Donald.” (Cursa. Eurotopics).Fox News preia o declarație a lui Elon Musk prin care acesta se descrie pe sine pe sine drept „un George Soros de centru”.El urmărește să creeze o abordare antreprenorială a guvernului nemaivăzută până acum. Într-o postare pe X, Musk a pus inflația pe seama cheltuielilor guvernamentale masive.The Guardian, ziar care a anunțat recent că nu va mai posta pe rețeaua X, avertizează împotriva noului departament:„Acest lucru va fi rău pentru programele sociale care îi sprijină pe cei care beneficiază de asistență publică. Va fi rău pentru mediu. Aproape sigur va fi rău pentru cultură. ... Dar acesta este Musk, un om fără experiență în guvernare, fără interes pentru serviciul public și cu un aparent narcisism egal cu cel al lui Trump.”Iar El Mundo avertizează că numirea lui Musk ar putea avea și consecințe internaționale:„Influența lui Musk se extinde cu mult dincolo de granițele SUA. Companiile sale au o importanță geopolitică strategică. Deciziile lui sunt imprevizibile. În timp ce Starlink a fost crucial în a ajuta Ucraina cu comunicații, X a facilitat răspândirea propagandei rusești fără filtre. Și Tesla are un impact uriaș asupra relațiilor comerciale dintre SUA și China.”(Sursa: Eurotopics)

Presa internațională comentează primele nominalizări din partea președintelui ales Donald Trump pentru poziții cheie în politică externă. Veteranul militar și prezentatorul Fox News Pete Hegseth urmează să conducă Departamentul de Apărare, Marco Rubio este în discuții ca următor secretar de stat și Mike Waltz drept noul consilier pentru securitate națională. Ultimii doi sunt considerați intransigenți față de China și au criticat politica actuală cu privire la Ucraina. De asemenea, sunt cunoscuți drept foarte loiali lui Donald Trump, mai spun comentatorii.Potrivit Süddeutsche Zeitung, ”este o echipă de șoimi intervenționiști. Marco Rubio este considerat inventatorul politicii de încercuire a Chinei. Waltz va interzice orice semnal de slăbiciune din partea SUA, inclusiv față de Rusia. Cu toate acestea, este prea devreme pentru Europa să tragă concluzii de încredere din aceste decizii de personal - cu excepția faptului că Trump s-ar putea să fi fost din nou subestimat”.Citeste siCine sunt ”oamenii președintelui”?Pentru El País, ”nimic nu este sigur, dar indicii sunt că va exista un impact profund asupra relațiilor internaționale. Și este de temut că Trump nu se va înconjura de reprezentanți ai establishment-ului republican care i-au înfrânat anterior instinctele. De data aceasta pare mai probabilă o prăbușire profundă a rețelei de alianțe construită de SUA după 1945 și o schimbare permanentă a peisajului geopolitic.” (Sursa: Eurotopics).The Wall Street Journal observă la rândul său că Trump încearcă să evite „numirea republicanilor din cadrul establishmentului, pe care îi acuză că i-au limitat obiectivele primului mandat”. El caută să se înconjoare cu o „echipă de loialiști opacă la orice opinii divergente, ceea ce presupune riscuri (...). Trump nu ia decizii într-o manieră ordonată. El tinde să le anunțe fără a-și consulta consilierii sau prin intermediul rețelelor sociale (...). În timpul primului său mandat, membrii echipei sale au încercat adesea să-i inverseze unele decizii. Loialiștii sunt mai predispuși să le implementeze fără a lua în considerare alte idei sau a evalua posibile capcane.”La Stampa avertizează că„aproape toți candidații pentru poziții importante în diplomația și politica de securitate a SUA fie au votat în favoarea blocării ajutorului militar pentru Kiev în Congres, fie s-au pronunțat împotriva sprijinirii Ucrainei. Zvonurile despre ceea ce intenționează să facă Trump provin din tweet-urile lui Elon Musk, videoclipuri postate de fiul lui Trump și dezvăluiri media. Soarta Ucrainei și a Europei este prilej de glume în fața camerelor și pe rețelele de socializare.”(Sursa: Eurotopics)Iar Le Monde vorbește despre temerile liderilor ucraineni cu privire la viitoarele numiri anunțate de Donald Trump. Țara se pregătește pentru o „diplomație foarte delicată”.Modalitățile preconizate de președintele ales pentru a ajunge la pace în Ucraina ”nu sunt cunoscute încă cu precizie. Dar aliații Kievului se tem că vor include concesii teritoriale în beneficiul Rusiei (care ocupă aproximativ 20% din teritoriul său) și o abandonare a aspirațiilor de a adera la NATO”.

După prăbușirea coaliției de guvernare a Germaniei, cancelarul Olaf Scholz a acceptat să ceară un vot de încredere până la sfârșitul anului, ceea ce ar putea duce la alegeri anticipate. Dar incertitudinea politică de la Berlin poate avea consecințe asupra unor dosare importante, cum ar fi migrația sau războiul din Ucraina, atenționează comentatorii. Va fi un vot de încredere ”pe care cancelarul este de așteptat să-l piardă, ceea ce ar deschide calea pentru alegeri anticipate”, consideră Deutsche Welle.”Scholz programase inițial votul de încredere pentru 15 ianuarie, dar presiunea tot mai mare l-a determinat să ia în considerare urgentarea acestuia”.În timp ce Euractiv atenționează că, ”fără majoritate, mai multe proiecte guvernamentale rămân blocate, cu perspective incerte de succes.Printre acestea se numără implementarea la nivel național a reformei UE în domeniul migrației.În timp ce conservatorii din CDU/CSU și liberalii din FDP și-au semnalat disponibilitatea de a coopera, implementarea ar putea fi amânată fără un acord”.”Este un moment deosebit de prost pentru Berlin să se confrunte cu paralizia politică”, apreciază Politico:”În timp ce liderii Germaniei se ceartă, aproximativ 50.000 de militari ruși și nord-coreeni par să se pregătească să lanseze un asalt asupra forțelor ucrainene din regiunea Kursk a Rusiei, iar forțele ruse continuă să facă progrese de-a lungul frontului din Ucraina”.Pentru The Conversation, ”este de remarcat că cel mai mare stat membru al UE a ales să-și prăbușească guvernul la doar câteva ore după ce continentului i s-a pus în față uriașa provocare a președinției lui Trump. Dar există mecanisme constituționale pentru a menține politica germană. Cel mai probabil rezultat al alegerilor – o coaliție CDU/CSU cu SPD – este un model deja testat, care va oferi cel puțin o oarecare stabilitate”.Iar Le Figaro observă că ”șeful guvernului, devenit minoritar, încă este încrezător că își va putea succeda la alegerile legislative anticipate.La Olaf Scholz, acest optimism nu este doar o fațadă. Cancelarul își amintește cum a fost candidatul partidului său în 2021, după ce i se prezisese o înfrângere sigură.Citeste siCriză de guvern în Germania. Ipoteza anticipatelor prinde conturDin nou, rivalul său CDU îl devansează cu 17 puncte în sondajele de opinie. Mai are doar cel mult patru luni pentru a inversa tendința, dar intenționează să rămână în control.Sub presiunea cercurilor de afaceri și a adversarilor săi, el s-a arătat pregătit să ceară votul de încredere, înainte de 15 ianuarie.În culise, partidul său lucrează pentru a amâna pe cât posibil alegerile anticipate, afirmând că graba ar putea dăuna „legitimității votului”. Olaf Scholz, căruia i se atribuie doar 15% din intențiile de vot, a estimat duminică seara că diferența poate fi recuperată. Mai trebuie să avem răbdare”, estimează Le Figaro.

Conferința mondială privind clima COP29 s-a deschis la Baku. Accentul se pune pe modul de finanțare a măsurilor climatice globale - mai ales acum, că Statele Unite sunt considerate un partener incert după victoria lui Donald Trump. Și, după cum remarcă Eurotopics, conferința are loc la exact 180 de ani după ce petrolul brut a fost forat cu succes pentru prima dată, la Baku. Pentru Libération, ”elefantul din camera COP29 este Donald Trump, care a scos SUA din Acordul de la Paris și intenționează să facă acest lucru din nou după ce se va fi mutat la Casa Albă. De acum înainte, va trebui să luăm în calcul un om care are puterea de a relansa sectorul petrolului și gazelor, care respinge toate propunerile de reglementare a emisiilor cu efect de seră, care vede schimbările climatice ca pe o „înșelătorie”. Și cum ne putem înțelege fără superputerea principală a lumii, când este nevoie de o sumă colosală pentru a accelera transformarea ecologică în întreaga lume?”, se întreabă ziarul francez.După cum comentează și ziarul austriac Die Presse, „foarte puțini cred că Washingtonul ar putea declanșa cu adevărat un val de retrageri din Acordul de la Paris. Trump nu a reușit să facă acest lucru în 2017 și ar putea chiar să aducă un impuls negocierilor. China, cel mai mare furnizor de produse ecologice din lume, ar putea lua locul SUA în lumina reflectoarelor și ar putea asuma mai multă responsabilitate. Beijingul ar putea beneficia în două moduri: în Occident, ar câștiga o tonă de puncte morale. Și în politica climatică globală, Chinei i-ar fi mai ușor să-și dezvolte propriile idei”.Citeste siCOP29: La Baku se caută bani pentru finanțarea tranziției energetice”O acțiune semnificativă împotriva încălzirii globale necesită mult mai mulți bani decât ceea ce este disponibil acum”, avertizează revista Nature.”Dar reprezentanții țărilor vor zbura în Baku blocați într-un impas cu privire la cine ar trebui să plătească și cât. Și una dintre cele mai mari întrebări dintre toate este, ce anume ar trebui inclus în finanțarea climatică?Dar nu există consens cu privire la aceste cifre și nici cu privire la alte întrebări. Cine va plăti sumele suplimentare și până când? Cât ar trebui să fie granturile, comparativ cu împrumuturile? Cât de mult ar trebui alocat pentru atenuarea schimbărilor climatice, cum ar fi finanțarea tehnologiilor care ajută la prevenirea încălzirii globale? Sau cât de mult pentru măsuri de adaptare, cum ar fi apărarea împotriva inundațiilor?””Finanțarea climatică este subiectul fierbinte la COP29”, transmite Euronews.”Banii sunt sângele vital al acțiunii împotriva schimbărilor climatice.Aceste nevoi trebuie abordate printr-un fond global, iar la COP29 este timpul ca lumea să stabilească un nou obiectiv colectiv cuantificat (NCQG) pentru finanțarea climatică.Dar, cu țările în dezacord cu privire la aproape toate aspectele finanțării climatice - de la o sumă totală acceptabilă, până la forme de finanțare, donatori și beneficiari - scena este pregătită pentru două săptămâni istovitoare de negocieri la Baku”.

Autoritățile de la Moscova au anunțat duminică distrugerea a aproximativ treizeci de drone ucrainene deasupra capitalei Rusiei în ceea ce este cel mai mare atac de acest tip asupra orașului de la începutul războiului. În același weekend, armata rusă a lansat peste 140 de drone spre teritoriul ucrainean. În aceste condiții, comentatorii se întreabă ce șanse de realizare au promisiunile președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, privind o pace rapidă între Ucraina și Rusia. Potrivit CNN, atacul ucrainean de duminică a forțat „restricții temporare” ale zborurilor pe Domodedovo și Jukovski, două aeroporturi care deservesc regiunea Moscovei, chiar după ora locală 8 a.m. Restricțiile au fost ridicate după câteva ore.Cel mai mare atac anterior cu drone asupra Moscovei a avut loc în septembrie, când cel puțin o persoană a fost ucisă lângă Moscova, potrivit autorităților ruse.The Guardian informează că ministerul rus al Apărării a declarat că a dejucat un „atac terorist” pe teritoriul său, cu „drone de tip avion”. Cel puțin 36 de astfel de avioane au fost deviate, a declarat agenția de transport aerian a țării.Ambele părți au dezvoltat programe de drone inovatoare și din ce în ce mai sofisticate. Ucraina și-a stabilit propriul comandament de drone, a îmbunătățit raza de acțiune a sistemelor sale, cu atacuri la sute de kilometri în adâncul Rusiei.A lovit unități de depozitare a armelor, unități de procesare a petrolului și piste de aterizare inamice din apropierea Cercului Arctic, precum și nave din Marea Caspică.Rusia a început să folosească drone conduse de cabluri de fibră optică în regiunea Kursk, unde trupele ucrainene controlează câteva sute de kilometri pătrați.”Aliații Ucrainei îi interzic să folosească sistemele de arme cu rază lungă de acțiune pe care le livrează pentru a lovi teritoriul rus, dar aceste restricții nu se aplică sistemelor de arme ucrainene produse la nivel local”, precizează The Washington Post. ”Fabricarea de drone este o metodă folosită pe scară largă de către Kiev”.Așa cum remarcă The Moscow Times, ”Rusia și Ucraina au lansat atacuri puternice cu drone una împotriva alteia, într-un moment în care Kremlinul a spus că a văzut „semnale pozitive” din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la dorința acestuia de a ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului. Alegerea lui Trump la Casa Albă are potențialul de a răsturna conflictul de aproape trei ani.Republicanul a spus în timpul campaniei electorale că ar putea pune capăt luptei în câteva ore și a indicat că va discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin – o ruptură majoră față de abordarea președintelui Joe Biden. Trump va fi inaugurat de-abia în ianuarie și deocamdată, pe câmpul de luptă și pe cer, conflictul nu dă semne de atenuare”. Le Figaro vorbește despre ”mirajul păcii rapide”, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă:”Vladimir Putin nu și-a schimbat obiectivele. El vrea să subjuge Ucraina, să o forțeze să capituleze, să-i impună un statut de neutralitate care să o împiedice să adere la NATO și UE și să-i forțeze președintele să se retragă. Condiții greu de acceptat de către o administrație americană.Va putea Donald Trump să forțeze pacea cu un președinte rus care urmărește să deconstruiască ordinea internațională folosind haosul și care s-a asociat cu țări ostile Statelor Unite, precum Iranul, Coreea de Nord sau China?Acesta este și argumentul susținut la Budapesta, la summitul CPE, de secretarul general al NATO, Mark Rutte, când a desemnat Coreea de Nord, care a trimis trupe pentru a întări războiul rusesc, drept o amenințare pentru viitor, pentru America și Europa continentală”.

Ce ar trebui să facă Europa după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă? Iată întrebarea care apare acum în presa internațională. Europenii trebuie să investească în proria apărare și să aplice reforme politice, spun comentatorii. Unii se întreabă însă dacă blocul are și liderii potriviți pentru aceasta. „Cu Donald Trump la Casa Albă, profeția generalului de Gaulle se împlinește: într-o zi, Statele Unite vor părăsi Bătrânul Continent”, citim în cronica ziarului Le Monde: ”Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă este o veste excelentă pentru Vladimir Putin. Nu este de bun augur pentru șansele Ucrainei de a negocia dintr-o poziție bună împotriva Rusiei. Trump 2 dă și o lovitură solidarității transatlantice: acest concept îi este indiferent republicanului.Victoria candidatului republican izolează europenii și îi plasează în fața unei responsabilități istorice: să se bazeze pe forțele lor pentru a-și asigura apărarea împotriva expansionismului rus”. După cum notează The Conversation, ”antipatia lui Trump față de Europa nu este nouă. Și nu este în întregime personală. Washingtonul nu mai este populat de factori de decizie politică cu o empatie naturală sau chiar cu legături personale cu Europa.Opțiunile lui Trump cu privire la Ucraina sunt simple: fie să o înarmeze, fie să-i refuze ajutorul. În al doilea caz îi oferă președintelui rus Vladimir Putin o victorie, aducând Rusia agresivă chiar în pragul UE și NATO.Acest lucru este deosebit de îngrijorător pentru statele baltice: cu Ucraina prăbușită, flancul estic al UE și NATO ar fi expus, ceea ce, la rândul său, ar destabiliza securitatea colectivă europeană”.Frankfurter Rundschau consideră că  „UE poate supraviețui într-o lume mai dură doar dacă inițiază în sfârșit reforme întârziate, cum ar fi abolirea principiului unanimității pentru a accelera deciziile politice. (...) Politica de apărare rămâne cea mai mare provocare pentru statele membre UE. Trump va cere încă o dată europenilor să investească mai mulți bani în armatele lor.”Problema este că „în prezent, nu există niciun politician în Europa care ar putea prelua conducerea comunității occidentale dacă Trump, în conformitate cu doctrina sa izolaționistă, lasă postul vacant”, observă publicația poloneză Rzeczpospolita, citată de Eurotopics.Franța și Germania sunt în plină criză politică serioasă. Premierul britanic poate avea un mandat puternic după ultimele alegeri, dar este puțin probabil să reușească să ofere o astfel de conducere din afara UE. În Polonia, guvernul lui Donald Tusk și ministrul de externe Radosław Sikorski au un mandat puternic, dar întrebarea este dacă provocările interne cu care se confruntă le vor permite să profite de această oportunitate istorică.”Și ziarul belgian De Morgen își exprimă îndoielile:„Cel mai mare risc este că noi europenii supraestimăm robustețea propriilor noastre state sociale și a statului de drept. Dacă Trump face afaceri cu Putin și ai săi și erodează statul de drept în propria sa țară, oare vom mai apăra noi, europenii, democrația noastră liberală cu o singură voce? Rezultatele alegerilor, din Germania până în Suedia și guvernele, din Italia până în Olanda sugerează contrariul.”

Presa internațională reacționează după aflarea rezultatelor alegerilor din Statele Unite. Un război comercial pândește după colț, în timp ce diplomația tranzacțională o va înlocui pe cea bazată pe valori... ”Victoria lui Trump găsește o Rusie jubilând, în timp ce Europa își face curaj”, rezumă The Washington Post.”Aliații americani, dintre care mulți și-au semnalat preferințele pentru continuitate, adoptă o față curajoasă, liderii europeni subliniind că sunt gata să lucreze cu Trump.Oficialii ruși au părut aproape amețiți de vestea unei victorii lui Trump, în timp ce președintele Ucrainei a fost unul dintre primii care l-au felicitat pe președintele ales, cu speranța că sprijinul din trecut al SUA pentru Ucraina va continua”.Și CNBC vede cum ”oficialii europeni s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump, în ciuda faptului că un război economic reînnoit ar putea pândi după colț. (...)Unii oficiali europeni s-au trezit miercuri cu rezultatele alegerilor nedorind să le creadă”, au declarat mai multe surse pentru CNBC.Le Monde constată că ”lumea, conform lui Donald Trump, este una pe care el o vede prin prisma unică a intereselor naționale americane. O lume de lupte pentru putere și războaie comerciale, care disprețuiește multilateralismul. O lume în care diplomația tranzacțională înlocuiește alianțele bazate pe valori. O lume, în sfârșit, în care președintele Statelor Unite își rezervă cele mai dure cuvinte pentru aliații săi, dar îi cruță pe autocrați, îi considerați mai degrabă parteneri decât adversari.Alegătorii l-au ales cu toată responsabilitatea, la fel ca și liderii din business și high-tech care i s-au raliat, pe urmele lui Elon Musk, șeful iconoclast devenit eminența cenușie. Restul lumii va suferi”.”Va încuraja victoria lui Trump dreapta europeană?”– se întreabă revista Fortune.”Este încă un motiv de îngrijorare în Europa. Alegerile recente au arătat deja puterea în creștere a liderilor de dreapta, inclusiv în Țările de Jos și Ungaria.Oameni precum Orbán, care a jubilat miercuri pe Facebook, l-au susținut pe candidatul republican(...).Oricum ar fi, o președinție a lui Trump nu va fi o plimbare în parc pentru Europa, dar cât de spinoasă este calea rămâne de văzut”.Potrivit Sky News, impactul victoriei va fi resimțit cel mai acut în Ucraina:”Dacă se va opri fluxul de arme americane, trupele ucrainene - în ciuda propriei lor ingeniozități și a sprijinului altor aliați - pur și simplu nu vor avea puterea de foc necesară pentru a continua să reziste atacului”.Dar ”abordarea Americii față de China rămâne cel mai important domeniu strategic al politicii externe”, consideră BBC.”Fostul președinte pare să se îndepărteze de abordarea administrației Biden constând în a construi parteneriate de securitate mai puternice cu alte țări regionale, în încercarea de a opri China.SUA au menținut asistența militară pentru Taiwanul auto-condus, pe care China îl vede ca o provincie separatistă care va fi în cele din urmă sub controlul Beijingului.Trump a spus în octombrie că, dacă s-ar întoarce la Casa Albă, nu va trebui să folosească forța militară pentru a preveni blocada chineză a Taiwanului, deoarece președintele Xi ”știe că este nebun”, și va impune tarife paralizante asupra importurilor din China”.

Presa europeană așteaptă cu emoiție rezultatul alegerilor din Statele Unite. În acest timp, comentatorii analizează efectele unei posibile victorii a lui Donald Trump. Și unii dintre ei se întreabă dacă nu cumva chiar acesta ar fi stimulentul de care are nevoie Europa pentru a se reforma. ”Alegerile americane sunt un adevărat test de stres pentru Europa”, scrie, în editorialul său, publicația franceză de afaceri Challenges.”Europenii încearcă să se coordoneze în fața unei posibile victorii a lui Donald Trump, dar ei nu par foarte pregătiți – nici pe aspectul ucrainean și nici pe războiul comercial promis de candidatul republican. Acesta este un moment al adevărului pentru UE.Un adagiu de la Bruxelles spune că „Europa avansează prin crize”. Acest lucru a fost valabil de-a lungul a peste 60 de ani de construcție europeană.Dacă defecțiunea motorului franco-german prezintă riscuri serioase pentru proiectul european, ea oferă și o oportunitate”.Aceasta ”deschide o cale pentru Comisie și în special pentru președintele acesteia, Ursula von der Leyen, care a visat întotdeauna să fie primul președinte al Statelor Unite ale Europei, ” după cum subliniază europarlamentarul membru al Renew Europe, Bernard Guetta, citat de publicația franceză.Politico spune chiar  că ”Europa ar trebui să spere” la o victorie a lui Trump.”Blocul și-a pierdut scopul - și, în mod surprinzător, revenirea fostului președinte la Casa Albă poate fi lucrul care îl poate aduce înapoi.În urmă cu doar doi ani, invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a împins blocul să adopte un obiectiv geostrategic mai puternic.Germania a angajat 100 de miliarde EUR pentru schimbarea politicii de apărare și securitate; președintele francez Emmanuel Macron a restabilit relațiile cu Europa de Est, eliminând aversiunea istorică a țării sale față de extinderea UE; blocul a depășit constrângerile bugetare autoimpuse pentru a oferi finanțare pentru Ucraina și a implementat 14 runde de sancțiuni de amploare împotriva mașinii de război a Rusiei”.Și ziarul italian La Stampa, citat de Eurotopics, este de părere că „în mod paradoxal, palma pe care o va provoca întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă ar putea avea un efect benefic asupra UE. La fel ca și crizele majore din ultimii ani, care în anumite privințe au forjat și întărit Uniunea, începând cu Covid, care a dus la o reacție comună la criza economică prin introducerea planului Next Generation UE - și criza sănătății, cu procurarea în comun a vaccinurilor. Aceasta este cu siguranță o viziune optimistă, dar mai mulți analiști sunt convinși că șocul electric al revenirii lui Trump ar putea oferi UE zguduiala de care are nevoie pentru a face pașii potriviți spre o mai bună integrare.”Iar El País consideră că „o victorie pentru Harris ar veni ca o mare ușurare. Dar tocmai această ușurare ar reprezenta și un risc pentru Europa: mulțumirea în fața reformelor care sunt necesare urgent.UE se află într-o stare de slăbiciune profundă, cu guverne semi-paralizate în capitale-cheie (Berlin, Paris, Madrid). Altele sunt în mâinile extremei drepte. Într-un astfel de context, este greu să mergem înainte, iar un mandat Harris ar putea – conștient sau inconștient – ​​să creeze un sentiment fals că timpul este de partea noastră. UE pierde competiția globală. Trebuie să-și întărească capacitatea de a sta pe picioarele sale în lume și de a vorbi cu propria sa voce”, notează ziarul spaniol. (Sursa: Eurotopics).

America se pregătește de alegeri mai tensionate decât oricând. Presa internațională prefațează evenimentul și analizează perspectivele democrației americane, în urma unei campanii pline de acuzații grave, de ambele părți. Los Angeles Times notează că Donald Trump  „a petrecut luni de zile pregătind terenul – așa cum a făcut în timpul campaniei sale în urmă cu patru ani – pentru a contesta rezultatele alegerilor, dacă pierde”. CNN observă că ”votul non-cetățenilor este o problemă larg răspândită”, în timp ce afirmațiile ”pe care le veți auzi că sistemul electoral nu este de încredere sunt extrem de asemănătoare cu ceea ce Trump  și susținătorii săi au proclamat în 2020”.Anul acesta, continuă The Wall Street Journal, dacă Donald Trump pierde, reacțiile ar putea fi similare cu cele din 2020, dar la o cu totul altă scară.„Fostul președinte și susținătorii săi și-au petrecut ultimii patru ani punând bazele pentru un efort mai organizat, mai bine finanțat și la scară mult mai mare pentru a contesta rezultatul”.Potrivit cotidianului de afaceri, ”la sfârșitul lunii octombrie, 140 de milioane de dolari au fost strânși de la o rețea secretă de donatori ai Partidului Republican și miliardari conservatori”.Când vom ști dacă Harris sau Trump au câștigat?După cum informează BBC, ”în general, alegătorii s-au obișnuit cu ideea că vor ști cine va fi următorul președinte în noaptea alegerilor târziu sau cel puțin la primele ore ale dimineții a doua zi. De obicei, voturile exprimate în ziua alegerilor sunt cele numărate mai întâi, urmate de buletinele de vot anticipate și prin corespondență, cele care au fost contestate și apoi buletinele de vot de peste mări și cele militare.Oficialii electorali locali - uneori numiți, alteori aleși - verifică, procesează și numără voturile individuale, într-un proces cunoscut sub numele de colportaj”.”Pentru Trump, va fi Casa Albă sau închisoarea”, rezumă revista franceză Le Point.”Brutalitatea sfârșitului campaniei fostului președinte are foarte mult de-a face cu ceea ce îl așteaptă dacă nu va fi ales pe 5 noiembrie.Nu întâmplător, în ultimele zile de campanie electorală s-au înmulțit atacurile personale de o violență fără precedent”Politico vorbește despre ”coșmarul ”trumpian al Europei” și observă că ”în capitalele europene, se naște un consens: o întoarcere a revizionistului-șef l-ar încuraja pe președintele rus Vladimir Putin, ar putea declanșa un război comercial distructiv și ar aprinde diviziunile politice pe întreg continentul.Nu numai că Europa este deosebit de slabă în acest moment, cu o economie bâlbâită și lideri care se luptă din greu în Germania și Franța; dar ar fi un Trump total diferit de versiunea 2016-2020”.”Poate democrația Americii să reziste unei victorii lui Donald Trump?” Este întrebarea pe care o găsim în Frankfurter Allgemeine Zeitung.”Se spune că Donald Trump l-a lăudat pe Adolf Hitler în timpul mandatului său și a spus că are nevoie de generali ca ai lui Hitler.Iar întrebarea este: cum rămâne cu promisiunile politice pe care Trump le-a făcut? De exemplu, deportarea în masă a peste zece milioane de oameni care trăiesc în țară fără un permis de ședere valabil. Sau epurarea ideologică a școlilor și universităților, care se de-abia dacă ascunde intenția de desființare a Ministerului Educației. Toate aceste scenarii sunt realiste dacă Trump este ales”.

Maia Sandu a  câștigat clar cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale și se pregătește să preia cel de-al doilea mandat în fruntea Republicii Moldova. Presa internațională a reacționat imediat remarcând dimensiunea europeană a acestei victorii. ”Pro-europeana Maia Sandu realeasă președinte, un nou eșec pentru Kremlin”, titrează Le Monde.”Victoria foarte clară a șefului statului în funcție îi liniștește pe cei douăzeci și șapte dar și pe cei din Ucraina, într-un context de interferență crescândă a Rusiei în vecinătatea sa”.Kyiv Independent vorbește despre ”un proces electoral încordat ce urmează la scurt timp după alegerile parlamentare larg disputate din Georgia, în care partidul de guvernământ Visul georgian a pretins că a câștigat majoritatea. Partidele pro-europene și monitorii internaționali au pus la îndoială integritatea alegerilor”.În timp ce The Guardian observă că ”poziția Maiei Sandu a fost slăbită după un referendum inițiat chiar de ea, în care moldovenii au fost întrebați dacă susțin integrarea în UE. Acesta a trecut doar cu o mică marjă la 20 octombrie.Rezultatul alegerilor va fi salutat la Bruxelles, la o săptămână după ce Georgia, un alt stat ex-sovietic care speră să adere la UE, a reales un partid considerat de majoritatea țărilor ca fiind din ce în ce mai prietenos cu Moscova și mai autoritar”.Potrivit Politico, ”serviciile de securitate au avertizat cu privire la eforturile Rusiei de a perturba și denatura votul la secțiile de votare din Germania, Rusia și Marea Britanie”.Cu toate acestea, ”Maia Sandu, este pe cale să-și asigure încă patru ani în funcție, în urma scrutinului de duminică, în ciuda acuzațiilor larg răspândite că Moscova a lucrat pentru a influența votul împotriva ei”.Citeste siMaia Sandu a câștigat al doilea mandat de președinte al R.Moldova.”Am dovedit că uniți reușim să-i învingem pe cei care voiau să ne îngenuncheze”Reuters notează că ”victoria fostei consiliere a Băncii Mondiale, în vârstă de 52 de ani, care a accelerat eforturile națiunii de a părăsi orbita Moscovei și de a adera la Uniunea Europeană, este văzută de susținătorii săi ca o confirmare a cursului hotărât pro-occidental pe care l-a urmat.Dar dominația lui Stoianoglo în unele părți ale țării sugerează că partidul ei se confruntă cu o provocare grea la alegerile parlamentare cheie din vara viitoare, care vor decide componența guvernului”.Potrivit Sky News, ”Maia Sandu a susținut efortul Moldovei de a adera la UE până în 2030, în timp ce dl Stoianoglo a spus că, în calitate de președinte, și el va sprijini integrarea în UE, dar va dezvolta și legături cu Rusia în interes național.Firstpost constată că, ”pentru mulți moldoveni, președintele pro-occidental Maia Sandu, care a câștigat un al doilea mandat în alegerile prezidențiale cruciale împotriva unui rival pro-rus, a devenit un simbol al schimbării, pe măsură ce ea încearcă să deschidă o cale nouă, pro-europeană pentru fosta republică sovietică”.Iar Euronews amintește că ”deplasarea bruscă spre vest a Moldovei a supărat Moscova și a înrăutățit semnificativ relațiile cu Chișinăul.De atunci, autoritățile moldovenești au acuzat în repetate rânduri Rusia că duc un vast „război hibrid”, de la campanii extinse de dezinformare la proteste ale partidelor pro-Rusia până la scheme de cumpărare a voturilor care subminează alegerile la nivel național.Rusia a negat orice amestec”.

Presa internațională analizează situația în urma catastrofei din regiunea Valenciei. Experții atrag atenția asupra înmulțirii fenomenelor extreme, pe fondul schimbărilor climatice. Dar comentatorii critică și lentoarea răspunsului din partea autorităților locale. ”Aceste ploi foarte abundente s-ar datora în special fenomenului picăturii reci”, precizează Le Figaro.Încălzirea globală este un „factor agravant în măsura în care umiditatea și căldura sunt cei doi combustibili ai acestui tip de fenomene extreme. Mai multă căldură induce, de fapt, un rezervor mai mare de umiditate în atmosferă... prin urmare precipitații mai intense”, explică cotidianul.Potrivit expertului citat de BBC, ”ceea ce vedem în ultimii ani este că aceste evenimente extreme sunt mai intense decât ar fi fost fără schimbările climatice.(...) Au avut loc o mulțime de inundații în acest an, similare cu cele pe care le vedem acum în Spania, unde multă ploaie cade într-un timp relativ scurt. (...) Schimbările climatice adaugă apă suplimentară, uneori între 10 și 20%, la aceste inundații și aceasta poate face o diferență enormă în ceea ce privește daunele”.Agenția de meteorologie a Spaniei, a declarat că Valencia a văzut „cea mai nefavorabilă picătură rece din acest secol, înainte de inundațiile din această săptămână”, notează The Independent.Un purtător de cuvânt al agenției a spus presei locale că „nu este posibil ca temperatura aerului și a mării să crească și orice altceva să rămână la fel”.Ziarul italian Avvenire consideră că ”este nevoie doar de voință politică” pentru a implementa măsuri de răspuns:”Testul acid va fi COP29, care va începe la Baku pe 11 noiembrie și se va concentra pe o problemă fundamentală: finanțarea transformării socio-ecologice. Și în special tranziția energetică – care va necesita investiții de 35 de miliarde de dolari. Pentru ca acest lucru să se întâmple la scară globală, va fi nevoie de sprijin masiv pentru Sudul Global” Pe de altă parte, ”efectele acestor inundații ridică „întrebări cu privire la o posibilă întârziere a guvernului regional în alertarea populației”, scrie Le Monde. ”Guvernul spaniol a reamintit că gestionarea alertelor către populație era responsabilitatea regiunilor”, continuă ziarul.El País critică lentoarea autorităților locale.„Acesta nu este momentul să ceară răspundere – câtă vreme cadavrele nu au fost încă recuperate și victimele trebuie ajutate. Dar putem analiza modul în care un fenomen a fost anunțat - într-o regiune cu o istorie tragică de inundații. (...) Marți dimineața, serviciul meteo național anunța deja un risc extrem. Asta ar fi trebuit să pună capăt tuturor activităților neesențiale. ... Dar viața a continuat normal până când a fost întreruptă dramatic de inundații.” (Sursa: Eurotopics)

Presa internațională reacționează după ce grupul auto Volkswagen (VW) a anunțat că intenționează să închidă cel puțin trei fabrici din Germania și să concedieze mii de angajați. Producătorul auto a raportat miercuri o scădere masivă de 64% a profiturilor în trimestrul al treilea din 2024. Jurnaliștii analizează cauzele crizei și atrag atenția că aceasta ar putea afecta și alți producători auto din cea mai mare economie a Uniunii Europene. După cum notează La Tribune, ”aceste scăderi ale profitului pot fi explicate în primul rând printr-o scădere cu 7% a volumului vânzărilor de mașini. Creșterea din America de Nord (+6,4%) nu a reușit să compenseze scăderea de 15% din China.Cu toate acestea, piața chineză este esențială pentru grup, deoarece generează o treime din vânzările sale. Dar dificultățile economice ale principalei puteri asiatice încetinesc cererea pe o piață în care concurența este din ce în ce mai dură”.”Volkswagen se confruntă cu presiuni substanțiale pe mai multe fronturi”, constată Euronews.  ”Cererea europeană s-a diminuat, blocând creșterea și în sectorul de automobile electrice al companiei.Apoi, Volkswagen se confruntă cu potențiale costuri de reglementare legate de înăsprirea țintelor de emisii CO2 ale UE pentru 2025, în timp ce tensiunile geopolitice adaugă incertitudine”.Fortune amintește că Germania a decis să renunțe la energia  nucleară, după ani de dezbateri privind temerile legate de siguranță. Pentru mulți factori de decizie germani, aceste temeri au fost confirmate de dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011. Această schimbare a lăsat țara la mâna petrolului și gazelor rusești ieftine, în așteptarea surselor regenerabile alternative.Apoi, în februarie 2022, această dependență incomodă s-a prăbușit odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Costul afacerilor a crescut vertiginos în Germania, după ce Occidentul a impus sancțiuni asupra energiei rusești.Rezultatul a fost un sector de producție blocat în recesiune de mai bine de doi ani și jumătate”, mai scrie Fortune.„Construirea mașinilor necesită multă energie și este imposibil ca Germania să rămână competitivă atunci când energia costă mai mult decât în ​​SUA, în Golf sau în Asia”, constată și publicația britanică The Spectator.”Adevărul clar este următorul: Europa a gestionat complet prost tranziția, ignorându-și baza industrială și presupunând că „locuri de muncă verzi bine plătite” vor  apărea miraculos în locul celor pierdute. Unul dintre cei mai mari angajatori din cea mai mare economie a Europei plătește acum prețul. Din păcate, VW nu va fi ultimul.” (Sursa: Eurotopics)Într-adevăr, după cum avertizează și Frankfurter Allgemeine Zeitung, „nu doar VW, ci și BMW și Mercedes resimt efectele reducerii marjelor de profit din China. Ar fi prea simplu să acuzi aceste companii că au amânat transformarea, dar faptul că industria solicită acum la unison sprijinul statului sună a batjocură. Stimulentele pentru cumpărarea de mașini electrice pot îmbunătăți cererea slabă pe termen scurt, dar mai important este că VW și alți producători de automobile să-și reducă în sfârșit costurile, astfel încât să poată ajunge din urmă concurența globală.” (Sursa. Eurotopics).

Rusia pare să-și fi asigurat un nou stat vasal, odată cu alegerile din Georgia, comentează presa internațională. Unele publicații deplâng atitudinea pasivă a Occidentului, în timp ce critică vizita lui Viktor Orbán la Tbilisi. Dar aria de influență a Rusiei s-ar putea extinde în Europa Centrală, atenționează comentatorii. Der Spiegel notează că, ”în Georgia, partidul de guvernământ prietenos cu Rusia a câștigat alegerile iar șeful guvernului ungar, considerat apropiat de Kremlin, a mers acolo. Șeful UE pentru politică externă, Borrell, a criticat clar acest lucru.Bruxelles-ul criticase deja aspru vizita lui Orbán la Moscova în iulie”.ABC News observă că, la Tbilisi, Orbán a declarat rezultatul drept ”un vot pentru pace”, adăugând că „nimeni nu vrea să-și distrugă propria țară și să o aducă într-un război fără sens”.Potrivit postului tv american, ”comentariile lui Orbán par să răspundă retoricii de campanie a Visului Georgian, care a acuzat opoziția că încearcă să destabilizeze țara, susținând că Georgia ar putea avea aceeași soartă precum Ucraina.Orban, cel mai apropiat partener al președintelui rus Vladimir Putin în cadrul UE și cel mai longeviv lider al Europei, deține în prezent președinția rotativă a UE, pe care adesea a folosit-o în moduri care scot în evidență diviziunile interne”.The Daily Telegraph, citat de Eurotopics, dezaprobă poziția pasivă a Occidentului:„Occidentul a arătat – încă o dată – ca un spectator neajutorat. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a emis o condamnare vagă a „contravențiilor la normele internaționale” doar în ziua votului și nu a inițiat nicio măsură punitivă împotriva Visului Georgian. UE a cerut o anchetă cu privire la „neregularitățile” electorale din Georgia, în timp ce președintele său rotativ, premierul ungar Viktor Orbán - deși acționând din proprie inițiativă - a călătorit la Tbilisi pentru a felicita guvernul. ... Această pasivitate este o continuitate tragică în politica Occidentului față de Georgia”, consideră ziarul britanic.După cum comentează The Economist, o nouă piesă de domino cade în mâinile lui Vladimir Putin. ”Victoria partidului prorus poate fi contestată în stradă de opoziția pro-europeană, dar țara poate în continuare să se îndepărteze, în liniște, de Occident și să se apropie și mai mult de Moscova.Alegerile din 26 octombrie au fost un moment fundamental pentru această țară, cândva aplaudată de comunitatea internațională datorită reformelor întreprinse în favoarea democrației.Dacă rezultatele vor fi confirmate, Vladimir Putin va fi mai aproape ca niciodată de crearea unui alt stat vasal. Alegerile din Georgia s-au desfășurat într-un context care va servi și ca test pentru influența Rusiei în alegerile prezidențiale din Moldova, al căror tur doi va avea loc pe 3 noiembrie” Iar ”avangarda central-europeană a lui Putin amenință să se extindă și în Cehia”, avertizează Politico:”Liderilor din Europa Centrală prietenoși cu Kremlinul, cum ar fi premierul ungar Viktor Orbán și omologul său slovac, Robert Fico, urmează să li se alăture anul viitor o față cunoscută: fostul premier ceh Andrej Babiš, care se ridică din nou în sondajele naționale.În timp ce Babiš, un cameleon politic miliardar, este mai puțin înrădăcinat ideologic decât Orbán sau Fico, el și-a înclinat partidul ferm spre dreapta și se face ecoul retoricii omologilor săi din Ungaria și Slovacia”.

Aceasta a fost tot? Este întrebarea pe care și-o pun comentatorii presei internaționale după bombardamentele efectuate vineri noaptea de Israel asupra unor ținte din Iran. Rămâne neclar care ținte au fost atinse, iar unii analiști se gândesc deja la o posibilă escaladare. Le Figaro notează că programul de rachete balistice al Republicii Islamice a fost cel vizat de armata israeliană (IDF).Potrivit unui expert consultat de ziarul francez, una dintre ținte era o clădire folosită de fostul program nuclear iranian, intitulată „Amad” și căreia Mossad-ul, serviciile de informații externe ale statului evreu, îi dezvăluiseră contururile în 2018.Expertul a mai afirmat că două dintre celelalte trei clădiri vizate au fost folosite pentru fabricarea de combustibil solid pentru rachete balistice.Potrivit unor oficiali anonimi citați în The New York Times, atacul Israelului a distrus sistemele de apărare aeriană instituite pentru a proteja mai multe rafinării de petrol și instalații petrochimice critice precum și un zăcământ mare de gaz.UN News & World Report se teme că atacul riscă escaladarea războaielor din Orientul Mijlociu:”Atacul ar putea să-i împingă pe inamici mai aproape de războiul total, într-un moment de intensificare a violenței în Orientul Mijlociu, unde grupuri militante susținute de Iran - inclusiv Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban - sunt deja în război cu Israelul.Sâmbătă a fost pentru prima dată când armata israeliană a atacat în mod deschis Iranul, care nu s-a confruntat cu un bombardament susținut din partea unui inamic străin de la războiul din anii 1980 cu Irakul”.Lovitura de răzbunare a Israelului a fost un succes complet, scrie publicația poloneză Polityka: „Israelul a obținut ceea ce și-a dorit, chiar dacă nu și-a atins obiectivul principal de a distruge potențialul nuclear al Iranului. Primul succes este că misiunea s-a desfășurat fără pierderi. Cele 100 de aeronave implicate în operațiune și-au atins obiectivele și s-au întors acasă în siguranță, testând ruta pentru operațiuni viitoare. (...)În al doilea rând, Israelul a lovit o serie de instalații strategice, inclusiv fabrici producătoare de rachete și drone, precum și locuri de lansare de rachete. Această lovitură s-ar putea dovedi dureroasă pentru Iran dar și pentru Rusia, care folosește drone iraniene pentru a masacra orașele ucrainene. În al treilea rând, Israelul a dezvăluit slăbiciunea sistemelor de apărare aeriană ale Iranului.” (Sursa: Eurotopics)Iar ziarul german  Stuttgarter Zeitung vede o schimbare a echilibrului de putere în regiune:„Hamas și Hezbollah au fost esențiale pentru strategia Iranului. Cele două miliții erau menite să țină Israelul în frâu și să-l împiedice să lanseze un atac direct asupra Iranului. Dar asta s-a terminat acum. Hamas și Hezbollah nu mai sunt instrumente eficiente pentru Iran, ceea ce a schimbat echilibrul de putere în conflictul de lungă durată.”

Presa internațională comentează alegerile de sâmbătă din Georgia, un adevărat plebiscit între Europa și Rusia, potrivit comentatorilor. Un scrutin în care ambele tabere revendică victoria, iar viitorul este incert. După alegerile parlamentare din Georgia, opoziția este șocată, observatorii se plâng deja de nereguli - iar partidul de guvernământ sărbătorește, rezumă Frankfurter Allgemeine Zeitung.Potrivit Politico, ”incertitudinea stăpânește Georgia după ce alegerile cruciale au oferit victoria unui partid de guvernământ din ce în ce mai anti-occidental.Alegerile sunt considerate pe scară largă ca un test esențial pentru perspectivele Georgiei de a adera la Uniunea Europeană. Criticii au vizat traiectoria din ce în ce mai autoritară a guvernului și legăturile strânse cu Rusia.Perspectivele de aderare a Georgiei la UE au fost blocate după ce guvernul georgian a adoptat o lege controversată a „agenților străini” în stil rusesc, în ciuda avertismentelor că aceasta ar putea periclita cererea de a adera la bloc”.Și, după cum constată BBC, ”este posibil ca URSS să fi încetat să mai existe în urmă cu mai bine de trei decenii, dar Moscova consideră încă o mare parte din vechiul imperiu sovietic drept propria curte din spate și sferă de influență.Va fi apreciat promisiunea de campanie a Visului Georgian privind o politică „pragmatică” față de Rusia, ca să nu mai vorbim de decizia Bruxelles-ului de la începutul acestui an de a opri procesul de aderare a Georgiei la UE”.”O lovitură de stat constituțională”Euronews informează că ”observatorii occidentali confirmă încălcări în alegerile din Georgia. Aceștia au spus că există îngrijorări cu privire la procesul electoral atât înainte, cât și în timpul alegerilor din Georgia, alimentând polarizarea dintre Visul Georgian și partidele de opoziție care susțin că rezultatul a fost ”falsificat”.Au existat diverse probleme legate de procesul electoral în timpul alegerilor din Georgia, potrivit unei delegații occidentale de observatori coordonată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)”.El Pais notează că, ”la închiderea urnelor, atât Guvernul, cât și opoziția se declaraseră câștigători ai alegerilor în urma diferitelor exit-poll-uri care au dat rezultate complet contradictorii, în funcție de partea de care sunt atașate mass-mediile care le-au comandat.Alegerile au avut loc în mijlocul unei puternice polarizări politice, iar opoziția le-a prezentat drept un plebiscit între Europa și Rusia, având în vedere discursul anti-occidental al Executivului din ultimii ani și deriva din ce în ce mai autoritară a acestuia.Uniunea va îngheța procesul de aderare al Georgiei la doar câteva luni după ce i-a acordat statutul de țară candidată în decembrie anul trecut”, consideră ziarul spaniol.”Climatul este incandescent”, constată Corriere della Sera.”Opoziția a câștigat în unele zone ale capitalei dar a pierdut în restul țării și acuză acum Comisia Electorală Centrală că a manipulat rezultatul”.Potrivit unui fost ministru al justiției sub președintele Saakașvili și acum lider al Coaliției pentru Schimbare: „aceasta este o lovitură de stat constituțională. Aceasta nu este Rusia sau Venezuela, nu vom recunoaște acest rezultat”.

După ce duminică, Republica Moldova a trecut printr-un referendum și un prim tur al prezidențialelor, o altă fostă republică sovietică se află în fața unor alegeri cruciale. Presa internațională prefațează alegerile de sâmbătă, din Georgia. ”Est sau Vest?”, întreabă televiziunea publică poloneză TVP.”Alegerile din weekend vor decide viitorul Georgiei pe fondul temerilor de interferență a Kremlinului. Având în vedere starea polarizată a politicii țării, majoritatea analiștilor sunt de acord că rezultatul alegerilor va determina dacă Georgia se aliniază în cele din urmă cu Moscova sau cu Occidentul”.”În timp ce perspectivele UE ale Georgiei atârnă de un fir, guvernele occidentale urmăresc cu atenție alegerile”, notează Politico.”Îndepărtarea mai mult de UE are consecințe atât politice, cât și economice. Georgia a pierdut deja 121 de milioane de euro ajutor de la Bruxelles și, după cum a avertizat ambasadorul UE în Georgia, riscă să piardă cu totul asistența financiară dacă își va opri procesul de aderare”.La Repubblica observă că „în timp ce în Moldova populația este încă divizată, aici peste 80 la sută din cei 3,7 milioane de cetățeni susțin calea integrării în UE. ... Visul Georgian, partidul care este la guvernare de 12 ani, face tot ce poate pentru a sabota această cale. Fondatorul și liderul său de facto, Bidzina Ivanishvili, un miliardar care și-a făcut avere în Rusia, controlează sistemul judiciar și presa și a promovat măsuri care restricționează libertățile.”(Sursa: Eurotopics).Citeste siTriunghiul politic Georgia - Europa - Rusia în ajunul alegerilor georgieneEl Mundo amintește că „duminică, Rusia a purtat o nouă bătălie în războiul său hibrid împotriva Europei. ... Imixtiunea sa în Republica Moldova este prevestitorul unei imixtiuni la fel de periculoase în alegerile parlamentare de sâmbătă din Georgia. Amenințarea ar putea lua oricând o dimensiune militară, precum în Ucraina. Aceasta obligă UE să-și crească sprijinul pentru forțele democratice care acționează ca un zid de apărare împotriva unui imperialism rus din ce în ce mai agresiv.” (Sursa: Eurotopics)Potrivit The Financial Times, „există motive serioase pentru a ne îndoi că alegerile din acest weekend vor fi libere și corecte. De asemenea, nu există nicio indicație că, dacă opoziția democratică ar câștiga, Ivanishvili și partidul său ar renunța la putere. În cazul unor tulburări postelectorale, UE și SUA ar trebui să fie pregătite să servească drept mediatori. Dacă Ivanishvili rămâne la putere în mod nedrept și își continuă retragerea democratică, vor fi necesare măsuri punitive împotriva lui - mai degrabă decât a poporului georgian”.

Summitul BRICS de la Kazan, Rusia, polarizează atenția presei internaționale. Unii analiști văd un semn al ieșirii din izolare a Moscovei. Alții caută să explice semnificația prezenței secretarului general ONU și cererea de aderare a Turciei. Comentând prezența liderului turc RecepTayip Erdogan, Le Figaro consideră că motivațiile Ankarei au fost în mare parte legate de economie. Dezvoltarea comerțului cu un grup de țări reprezentând aproape jumătate din populația lumii și aproximativ o treime din PIB-ul planetei este cea care interesează Ankara (...) cum ar fi crearea unor noi centrale nucleare și a unui centru de gaze în Turcia.Foreign Policy vorbește despre ”actul de echilibrare BRICS al Turciei”.Prin cererea de a se alătura grupului, Ankara semnalează Occidentului că nu ar trebui să fie considerat de la sine înțeles”.Libération observă că, ajuns la summitul BRICS de la Kazan, secretarul general al ONU António Guterres a fost întâmpinat cu strângeri de mână și femei în costum tradițional, oferindu-i produse de patiserie nu mai puțin tradiționale. Aceste imagini folclorice, parte impusă a jocului diplomatic, dar încărcate mereu cu o anumită doză de ridicol, au fost primite cu furie și uimire de ucraineni.Süddeutsche Zeitung nu-și ascunde tonul critic:”Faptul că președintele care duce un război, Vladimir Putin, este curtat în ciuda crimelor sale conform dreptului internațional evidențiază ce set de valori predomină în alianța BRICS. Faptul că secretarul general al ONU, António Guterres, este prezent marchează un punct crucial. Cel mai înalt reprezentant al dreptului internațional participă la forumul principalului lider care încalcă dreptul internațional – cu aceasta, autodistrugerea reputației Națiunilor Unite ar fi completă.”(Sursa: Eurotopics)Expertul citat de Euronews crede că Guterres ar putea încerca să încheie un acord de pace și să împărtășească unele dintre preocupările BRICS cu privire la reprezentativitatea instituțiilor internaționale.Dar probabil că, în capitalele occidentale, gestul ar putea fi văzut ca o legitimare a politicilor lui Vladimir Putin”.Kazan îi oferă lui Putin ocazia perfectă de a-și spori imaginea, scrie Corriere della Sera:„Pentru dictatorul de la Moscova aceasta va fi o ocazie să respingă narațiunea occidentală privind izolarea sa și să pretindă un rol de lider într-o organizație care se străduiește să influențeze noua ordine mondială (...) Când țările BRICS s-au reunit în 2006, a existat un mare scepticism în ceea ce privește supraviețuirea și influența lor în echilibrul internațional, având în vedere eterogenitatea membrilor. Cu toate acestea, ele au devenit un punct de referință obligatoriu pentru așa-numitul Sud Global - galaxia țărilor care se simt excluse din formatele tradiționale de guvernare globală.”

Presa internațională continuă să analizeze rezultatele referendumului din Republica Moldova și perspectivele turului doi al alegerilor prezidențiale. Comentatorii analizează situația în cheie geopolitică, a confruntării dintre Rusia și Occident. ”Planul lui Putin a eșuat”, crede The Times.„Rezultatul, deși foarte subțire,... a reafirmat angajamentul Moldovei pentru un viitor democratic în fața încercărilor revizioniste ale Rusiei. A fost, de asemenea, o risipă de aproximativ 100 de milioane de dolari, mita cheltuită de Moscova pentru a cumpăra votul. Dar este și un memento al eficacității falsificării alegerilor de către Putin, acum o caracteristică a alegerilor din Occident. A fost foarte aproape de a reuși la referendumul din Moldova”. (Sursa: #Eurotopics).Dimpotrivă, este o palmă pentru Bruxelles, consideră ziarul bulgar Trud, citat de Eurotopics:„Pentru o țară săracă de la granițele UE, să treci peste un „nu” cu doar câteva mii de voturi este o rușine. În 2003, Ungaria a votat cu o majoritate de 83 la sută în favoarea aderării, iar în Slovacia a fost de 93 la sută. Orice rezultat sub 60% în favoarea aderării la UE este un dezastru”Portalul online moldovenesc agora.md atenționează că „victoria subțire ca un brici nu se datorează doar interferenței Rusiei. Ar putea forța partidul de guvernământ să își reajusteze strategiile și mesajele pentru a ajunge la alegătorii din raioanele aflate departe de capitală, precum și la alegătorii de limbă rusă ai țării.” (Sursa: Eurotopics)Iar Le Monde notează că Maia Sandu, se pregătește acum pentru o luptă cruntă la începutul lunii noiembrie împotriva lui Alexandru Stoianoglo, candidat susținut de socialiștii pro-ruș.Pentru The New York Times, „alegătorii moldoveni par foarte divizați în dorința de a include în Constituția lor un angajament ireversibil de a abandona orbita rusă”.Cotidianul american, citat de Courrier International, adaugă că o victorie a votului „nu” ar fi constituit, „un câștig semnificativ pentru Moscova și pentru ceea ce oficialii moldoveni și occidentali descriu drept un efort agresiv de a influența rezultatul printr-o campanie masivă de dezinformare și un val de finanțări ilicite”.În sfârșit, cotidianul Kyiv Gazeta discută cu Pavlo Klimkin, ministru de Externe din 2014 până în 2019. El nu își ascunde îngrijorarea, întrucât consideră că „ rezultatul alegerilor din Moldova reprezintă un pericol critic pentru securitatea națională” a Ucrainei. „Dacă nu oprim spirala negativă, atunci Federația Rusă va împinge Moldova către conflictul civil”, spune el, adăugând că „avem nevoie urgent de o strategie comună cu Uniunea Europeană, iar cel mai important lucru este să oprim capul de pod rusesc în Moldova, cu orice preț”.

Potrivit unor videoclipuri difuzate de Centrul Ucrainean pentru Comunicare Strategică, soldații nord-coreeni s-ar afla deja pe teritoriul Rusiei, pregătindu-se să intre în luptă împotriva Ucrainei. Imaginile îi arată cum primesc uniforme pe un teren de antrenament din estul îndepărtat. Comentatorii se tem de această internaționalizare a războiului. După cum scrie Le Monde, ”războiul din Ucraina se pregătește să treacă un nou prag, cu implicarea directă a unei țări terțe, Coreea de Nord, stârnind temeri cu privire la o escaladare fără precedent de la invazia rusă din februarie 2022. Un total de 12.000 de soldați nord-coreeni din patru brigăzi, inclusiv forțe speciale, se așteaptă să fie dislocați”.”Desfăşurarea trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina este un pas periculos în războiul în curs”, apreciază și Firstpost.  ”Legăturile militare strânse dintre Rusia și Coreea de Nord s-au extins dincolo de furnizarea de provizii militare, până la desfășurarea efectivă a trupelor. Aceasta reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea Coreei de Sud și a comunității internaționale”.The Independent amintește că ”parteneriatul strategic al Coreei de Nord cu Moscova s-a adâncit semnificativ de când Kim a călătorit în Rusia pentru o vizită rară în străinătate, în cursul anului trecut.Putin a vizitat apoi Nordul în acest an, iar cei doi lideri au semnat un pact de apărare.Nordul ar primi fonduri rusești pentru trimiterea de trupe în prima linie ucraineană, bani de care Phenianul are nevoie pentru a-și construi forța nucleară, a declarat directorul unei firme de analiză de securitate, Korea Risk Group.Într-o dovadă de sprijin, Rusia a respins în martie o rezoluție a ONU. Rezultatul a fost încetarea efectivă a supravegherii de către experții ONU a sancțiunilor Consiliului de Securitate împotriva Coreei de Nord – ceea ce a generat acuzații occidentale că Moscova acționează pentru a-și proteja achizițiile de arme de la Phenian spre a alimenta războiul din Ucraina”.Citeste siMark Rutte: Trimiterea de trupe nord-coreene în Ucraina ar duce la escaladarea conflictului”Mai presus de toate, desfășurarea în Ucraina ar oferi Phenianului un atu de neprețuit: experiența de luptă”, notează Le Figaro.  ”Desfășurarea de forțe speciale, sau chiar de infanteriști, i-ar oferi Phenianului o valoare adăugată împotriva rivalului său din sud, în timp ce armata Nordului nu a experimentat calvarul focului de zeci de ani. Un factor care intrigă Seulul, într-un moment în care Kim Jong-un își sporește avertismentele amenințătoare la adresa Coreei de Sud, descrisă acum drept stat ostil”.Este un semnal de alarmă, crede ziarul neerlandez De Volkskrant: „Aliații trebuie să își îmbunătățească structura sprijinului și să invite Ucraina să se alăture NATO. Când vine vorba de apărarea activă a libertății, Ucraina înseamnă „mai mult NATO” decât mulți aliați, care văd apartenența doar ca pe o sursă gratuită de securitate.Nici ucrainenii nu văd altă cale de reconstrucție decât prin descurajarea colectivă a forțelor lui Putin. Dar încă nu am văzut ca asta să se întâmple. Ar fi tragedia supremă pentru Ucraina dacă „Occidentul Liber” căruia vrea să i se alăture, s-ar dovedi inexistent.” 

A fost o noapte lungă și pentru reporterii presei internaționale, care au urmărit pas cu pas cifrele care vin din Republica Moldova. Jurnaliștii scot în evidență rezultatul echilibrat și acuzațiile de fraudă ale președintei Maia Sandu. Potrivit Reuters, primele rezultate arată că 50% dintre moldoveni votează „da” la referendumul privind aspirațiile europene.Președinta Maia Sandu deplânge amestecul „fără precedent” în alegeri.Votul european al Republicii Moldova este în echilibru, în timp ce președintele dă vina pe „frauda” în rândul alegătorilor, transmite BBC.”Sandu, care a cultivat legături strânse cu vecinii europeni ai Republicii Moldova, a militat pentru votul DA la referendum. Ea a spus anterior că votul va stabili viitorul Moldovei pentru „multe decenii înainte”.Când primele rezultate au început să se scurgă, arătând că votul NU avea rezultate mai bune decât se aștepta, echipa lui Sandu a pus rezultatele dezamăgitoare pe faptul că prima numărătoare venea din zonele rurale”.Citeste siMaia Sandu, reacție după rezultatele preliminare:”Dimensiunea fraudei este fără precedent”Și Politico titrează că ”Visul european al Moldovei este în echilibru pe măsură ce rezultatul șoc al referendumului se apropie”.Potrivit publicației europene, ”pe măsură ce scrutinul se apropia de finalizare, membrii campaniei au avertizat că alegătorii diasporei care locuiesc în străinătate în UE nu au fost încă incluși în numărătoare. Cu toate acestea, doi oficiali care cunosc acest proces au vorbit despre îngrijorarea tot mai mare despre un eșec al campaniei pro-UE.Mulți dintre susținătorii lui Sandu au părăsit sediul din Chișinău, unde sperau să sărbătorească victoria ei înainte ca numărătoarea să se încheie. Micile steaguri ale UE pe care urmau să le fluture au fost abandonate, pe scaune sau împrăștiate pe pământ.Un consilier al lui Sandu a sugerat că „s-ar fi putut să funcționeze ceea ce se plănuia”, referindu-se la acuzațiile de cumpărare de voturi, legate de Rusia”.The Guardian notează că votul ”a fost văzut ca un test crucial al agendei pro-europene a lui Sandu, deoarece ea i-a îndemnat pe moldoveni să voteze „da” la referendumul pentru a afirma aderarea la UE ca un obiectiv constituțional „ireversibil”.Rezultatele strânse îi vor dezamăgi însă pe susținătorii lui Sandu și pe aliații ei de la Bruxelles”.Iar Le Figaro amintește că, ”într-un mediu geopolitic complicat, cu Ucraina în război și Georgia acuzată de deriva autoritară pro-rusă, Moldova a oferit Bruxelles-ului ceva la care să spere. Cu toate acestea, o victorie pentru doamna Sandu în turul doi este departe de a fi asigurată”.