DiscoverRevista presei românești
Revista presei românești
Claim Ownership

Revista presei românești

Author: RFI România

Subscribed: 41Played: 381
Share

Description

Cele mai importante subiecte din presa românească.

435 Episodes
Reverse
Un fost șef CCR demontează noua reformă a pensiilor magistraților: „Nu vor să rezolve problema. Soluția e o lege făcută cu bună credință” (Adevărul) - Ilie Bolojan spune că măsurile de austeritate luate până acum funcționează, iar țara e pe calea cea bună. Ce i-au răspuns românii (Libertatea) - „Modificările care intră în vigoare ne vor duce direct în top”. Un sociolog atrage atenția că România va fi lider acolo unde nimeni nu vrea (Adevărul) Un fost șef CCR demontează noua reformă a pensiilor magistraților: „Nu vor să rezolve problema. Soluția e o lege făcută cu bună credință” (Adevărul) Specialiștii în drept constituțional consultați de „Adevărul” analizează șansele ca propunerile de reformă a pensiilor speciale ale magistraților  să fie validate de Curtea Constituțională. Coaliția de guvernare a decis ca pensia magistraților să fie 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani se va face treptat în 15 ani, față de 10 ani în proiectul anterior. Întrebat dacă, în această variantă, reforma pensiilor magistraților va fi validată de CCR, astfel încât România să se achite de obligațiile asumate prin PNRR, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader a afirmat că valoarea juridică a Constituției este mai presus de orice. „Obligațiile pe care și le-a asumat România în fața UE și le-a stabilit prin PNRR nu sunt de natură să treacă peste valoarea juridică a Constituției. Iar bugetul nu se redresează prin reforma pensiilor magistraților, care au fost stabilite la nivelul actual tocmai pentru a compensa restricțiile impuse breslei. Rămâne de văzut dacă CCR va considera constituționale prevederile potrivit cărora magistrații vor avea pensii la nivelul a 70% din salariul net, iar creșterea vârstei de pensionare se va face etapizat pe o perioadă de 15 ani. Rămâne la aprecierea CCR, dacă va păstra decizia pe care a luat-o pe fond”, a declarat Tudorel Toader pentru „Adevărul”. La rândul său, Augustin Zegrean, fost președinte al CCR a declarat pentru „Adevărul” că nu e nimic rezonabil în propunerea actuală de reformă în contextul obligațiilor asumate prin PNRR. Acesta însă arată care ar putea fi soluțiile pentru pensiile speciale ale magistraților. „Personal, cred că nu vor să rezolve problema pensiilor magistraților. Soluția este ca Parlamentul să facă legile, dar cu bună credință, și n-ar mai fi atacate la CCR. Legile sunt scrise de oameni și pot fi abrogate. Ori noi prorogăm aplicarea legilor”, a declarat fostul președinte al CCR pentru „Adevărul”. EXCLUSIV Curtea de Justiție a UE a stabilit: salariile și pensiile magistraților trebuie să fie mari, dar corelate cu salariul mediu din România (G4Media) Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat acum șase luni o hotărâre care are darul să clarifice raportul dintre conceptul e independență a Justiției și nivelul de remunerare a magistraților pe care o țară îl practică – atât în ceea ce privește salariile, cât și pensiile, informează G4Media. Decizia este cu atât mai importantă pentru România cu cât această dilemă a declanșat un veritabil război între Guvernul României și reprezentanții puterii judecătorești: Guvernul intenționează să reducă pensiile de serviciu ale magistraților, iar magistrații susțin că această măsură subminează independența Justiției. Dosarul judecat de instanța de la Luxembourg și-a avut originea tot în România. Șase magistrați pensionari au dat în judecată statul român, la Tribunalul București, și au cerut să li se plătească așa numita „primă de pensionare”, reprezentând șapte salarii brute, și pe care nu o primiseră în momentul pensionării, suspendată de guvernul Boc în 2010... În dosarul pe care l-a avut de judecat, Curtea de Justiție a UE a constatat că nivelul de salarizare a unui judecător la început de carieră este de 2,9 ori mai mare decât salariul mediu brut la nivel național, iar a unui judecător de la instanța supremă este de 5,8 mai mare. Ceea ce a determinat instanța europeană să concluzioneze că „remunerarea judecătorilor români rămâne în concordanță cu importanța funcțiilor pe care aceștia le exercită”. Ilie Bolojan spune că măsurile de austeritate luate până acum funcționează, iar țara e pe calea cea bună. Ce i-au răspuns românii (Libertatea) Premierul Ilie Bolojan a transmis, miercuri, pe pagina sa de Facebook, că măsurile de austeritate luate până acum funcţionează. Acesta a precizat că veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad, iar România se află pe calea cea bună.  „Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro. Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi. Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei”, a scris Ilie Bolojan. Libertatea a consemnat câteva reacții. „Mai este mult de lucru pe partea de reducere de cheltuieli. Momentan doar populația duce greul.” Iar un altul a scris că premierul Bolojan, a livrat  în Parlament cea mai dură lovitură dată clasei mijlocii din ultimii 30 de ani.  „Domnule Bolojan, ai candidat cu sloganul „tăiem risipa, nu din buzunarul românilor”. Ieri ai tăiat direct din buzunarul a milioane de români care muncesc pe cont propriu sau în privat. Felicitări! Ai reușit în 5 luni să faci ce n-a reușit nici Dragnea, nici Cîțu, nici Ciolacu: să convingi o generație întreagă că în România munca cinstită și calificată nu mai are rost.” „Modificările care intră în vigoare ne vor duce direct în top”. Un sociolog atrage atenția că România va fi lider acolo unde nimeni nu vrea (Adevărul) Majorarea impozitelor pe case și mașini va fi percepută de români ca un adevărat șoc, avertizează sociologul Vladimir Ionaș. Cel mai probabil, acest lucru nu va face decât să crească și mai mult AUR și celelalte partide din opoziție, în timp ce populația va deveni tot mai ostilă coaliției aflate la guvernare. România va avea din 2026 impozite mai mari pentru proprietățile și pentru autoturisme. Măsura, care este una extrem de nepopulară, se înscrie în cadrul unui plan mai complex al Executivului, prin care fiscalitatea crește în etape. Chiar dacă în prezent România are un impozit pe locuințe ceva mai mic ca Polonia sau alte țări, schimbarea modalități de calcul va schimba diametral situația. Într-o postare pe Facebook, Vladimir Ionaș arată că, începând din ianuarie 2026, România va deveni lider regional în această privință, impozitele pe proprietățile imobiliare urmând să fie mai mari ca în Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia. Pe larg în ziar.
Interdicția cumulului pensie-salariu la stat, singura măsură care aduce cât de cât a reformă în pachetul 3. „Încă aștept măsurile de eficientizare a aparatului de stat” (Ziare.com) - Peste 70% dintre bugetari se plâng de salarii mici. Ce venituri au și ce își doresc de la sistem (Adevărul) - „Mare cadou în link-ul din BIO”. Cum sunt promovate de către influenceri jocurile de noroc pe social media, cu toate că legea interzice asta (PressOne) Adevăratul motiv pentru care Nicușor Dan l-a demis pe Ludovic Orban de la Cotroceni / Unde a greșit, totuși, președintele (G4Media) Toate informațiile obținute de G4Media.ro indică faptul că fostul premier și lider PNL Ludovic Orban și-a depășit constant limitele mandatului de consilier prezidențial implicându-se direct în jocuri politice peste capul președintelui Nicușor Dan. Acestea au fost motivele care au stat la baza demiterii sale din echipa de la Cotroceni. Picătura care a umplut paharul ar fi fost acuzația formulată de Orban la adresa USR că se folosește incorect în campania electorală de imaginea președintelui Dan. Declarația l-ar fi iritat pe șeful statului, care i-ar fi comunicat că așa nu se mai poate. Dar înainte de acest episod, Ludovic Orban și-a luat libertatea de a se pronunța public pe o serie de teme importante, de a ataca PSD pentru diverse decizii sau de a se implica în jocurile interne din PNL. Supra-expunerea fostului consilier prezidențial Orban în media în luna petrecută la Cotroceni este evidentă la o simplă căutare pe net. Toate aceste ieșiri fără mandat prezidențial ar fi periclitat stabilitatea coaliției și l-ar fi pus pe șeful statului în situații incomode în fața partenerilor de coaliție. Prin urmare, șeful statului a decis să pună punct colaborării cu consilierul său pe politică internă. Comunicatul oficial vorbește despre o despărțire în termeni amiabili. În realitate, nu este nici pe departe o despărțire elegantă. Președintele Nicușor Dan îi datorează aproape totul lui Ludovic Orban: și primul mandat de primar General, dar și câștigarea alegerilor prezidențiale. Nu-i poți spune lui Orban când să tacă, când să vorbească, ce să spună și ce să nu spună. Apoi, experiența sa politică vastă îl face extrem de util mai ales în relația cu Parlamentul. Sunt puțini în politica internă care să stăpânească bine jocurile de culise, mecanismele parlamentare și sforăriile politice. Orban se numără printre ei. Pe cine sa va baza Nicușor Dan, care nu are un partid în spate, în cazul unei eventuale acțiuni de suspendare inițiate de AUR anul viitor? Totuși, când relația președinte-consilier nu mai funcționează, cea mai proastă soluție este o despărțire abruptă. Președintele transmite că nu pune preț pe colaboratorii săi cei mai apropiați și că se debarasează de ei la prima criză, ca de o haină veche. A nu răsplăti loialitățile politice este un semnal greșit pentru orice șef de stat. La acest nivel, lupii singuratici nu rezistă prea mult, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă. Interdicția cumulului pensie-salariu la stat, singura măsură care aduce cât de cât a reformă în pachetul 3. „Încă aștept măsurile de eficientizare a aparatului de stat” (Ziare.com) Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat că săptămâna viitoare va fi făcut public cel de al treilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, cel care vizează administraţia locală şi centrală, unde se vor face reduceri de personal şi de cheltuieli.În ceea ce priveşte administraţia locală, reducerile de personal se vor face însă gradual, așa cum Ziare.com a arătat, așa că singura măsură care aduce cât de cât a reformă în acest pachet va fi cea a interdicției cumulului pensiei cu salariul la stat, după cum a explicat și consultantul de business Bogdan Mugescu pentru Ziare.com.  „Este un aspect important. Sunt de acord să avem limitarea cumulului pensiei cu salariul la stat, pentru că deși toată lumea care se așteaptă la o pensie spune că a contribuit și trebuie să primească o pensie, odată ce se atinge vârsta de pensionare în funcție de criterii, de domeniu, de vechime etc., ar trebui să te retragi, sau să continui activitatea și să primești un salariu, nu ambele”, arată acesta, care mai adaugă totodată că încă așteaptă măsurile promise de eficientizare a aparatului de stat. Cumulul salariului cu o pensie de numai 15% se va aplica și pentru profesorii și medicii care vor continua să lucreze și să ia pensie, anunță ministrul Muncii. „Tăierile nu sunt nici ideea mea, nici a PSD” (HotNews) Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat marți seară, la Antena 3, că proiectul Guvernului privind cumulul pensiei cu salariul, proiect prin care cuantumul pensiei va fi limitat la 15% pentru bugetarii care-și continuă activitatea, va viza toate categoriile de bugetari, inclusiv medicii și profesorii. „Acest proiect se referă la toate categoriile de pensii, indiferent dacă este vorba despre cele care au exclusiv contributivitate, cele care sunt și cu o parte de la bugetul de stat, pensionări anticipate ș.a.m.d. Este extrem de important să avem maximă prudență cu o astfel de reglementare pentru că au mai fost cazuri în care tema cumulului pensiei cu salariu a mai fost întoarsă de Curtea Constituțională”, a declarat ministrul Muncii, citat de Hotnews. Peste 70% dintre bugetari se plâng de salarii mici. Ce venituri au și ce își doresc de la sistem (Adevărul) Foarte puțin bugetari au salarii mai mici de 3.000 de lei net, majoritatea având venituri care depășesc cu mult salariul minim pe economie, potrivit unui studiu de specialitate. Distribuția veniturilor lunare arată o polarizare moderată, cu concentrarea cea mai mare în intervalul 5.000–7.000 lei net. Peste 33% dintre bugetari lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție, 8,2% de 11-15 ani, 17,6% de 7-10 ani, 18,4% de 1-3 ani, 15% de 4-6 ani, 7,5% mai puțin de un an. „Administrația publică din România rămâne un mediu stabil, cu un nucleu consistent de angajați cu vechime mare. Peste o treime dintre respondenți lucrează de mai bine de 15 ani în aceeași instituție, ceea ce arată loialitate și experiență acumulată, dar și o nevoie crescută de modernizare și motivare pentru noile generații care intră în sistem”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președinte al Centrului de Formare APSAP. Respondenții se remarcă printr-un nivel ridicat de pregătire academică: aproape jumătate dintre angajații la stat, mai exact 49%, au absolvit un program de masterat, ceea ce confirmă tendința de profesionalizare a resurselor umane din sectorul public. Totodată, 41% dețin o diplomă de licență, în timp ce 6,7% au finalizat doar studii medii, iar 3,7% au urmat studii doctorale, ceea ce indică o proporție semnificativă de specialiști cu formare avansată în instituțiile publice. Pe larg, în Adevărul. Enrico Letta, fost premier al Italiei, omul ales să caute idei pentru ca UE să aibă un viitor, a pledat pentru o piaţă unică europeană în energie, telecom şi servicii financiare în faţa a 1.000 de invitaţi la Gala ZF Europa, lumea occidentală – încotro? Care sunt marile semne de întrebare privind modelul economic european? Cum poate România să îşi regăsească creşterea economică? Cum poate deveni România mai antreprenorială şi mai capitalistă – a fost tema galei ZF de anul acesta. Europa se află în faţa unui test de maturitate econo­mi­că fără precedent, iar miza nu mai este doar competiti­vi­tatea, ci însăşi capacitatea continentului de a rămâne relevant într-o lume dominată de blocuri economice gi­gan­tice. Acesta este avertismentul lui Enrico Letta, fost premier al Italiei şi au­tor al unuia dintre cele două rapoarte stra­tegice comandate de instituţiile europene pentru a diagnostica stagnarea UE. Invitat special la Gala ZF 2025, Letta a vorbit despre marea problemă europea­nă: scalarea şi despre consecinţele directe ale fragmentării pieţelor de telecom, energie şi financiare – o fragmentare care „trimite capital şi joburi în afara Europei“ şi riscă să transforme UE într-o „colonie economică“. Într-un discurs pentru adâncirea in­tegrării europene, Letta a explicat cum de­ci­zii vechi de decenii ţin economiile euro­pene captive în logici naţionale care nu mai corespund realităţilor globale. VLAH, primul vehicul blindat 4×4 „Made in România” – dezvoltat de compania românească BlueSpace Technology, la Moreni (CursDeGuvernare) Prototipul VLAH (Vehicul de luptă autonom hidramat), dezvoltat de compania BlueSpace Technology, urmează a fi prezentat public la jumătatea lunii decembrie, informează CursDeGuvernare. VLAH este primul blindat 4×4 românesc, produs la Uzina Automecanică Moreni, în cadrul unui parteneriat public-privat. Vehiculul are o greutate de 10 tone și este primul proiectat şi dezvoltat în totalitate în ţara noastră. Demarat în anul 2022, VLAH va avea prezentarea publică luna viitoare, odată cu finalizarea primei etape a proiectului, adică montarea cabinei, echipamentelor pe șasiu și pornirea motorului. „Mare cadou în link-ul din BIO”. Cum sunt promovate de către influenceri jocurile de noroc pe social media, cu toate că legea interzice asta (PressOne) Influencerii din România fac în continuare reclamă la jocuri de noroc pe internet, deși Consiliul Național al Audiovizualului a interzis asocierea persoanelor cu notorietate cu păcănelele. Cea mai recentă schimbare legislativă în domeniul jocurilor de noroc prevede interzicerea participării vedetelor și influencerilor în reclame la jocuri de noroc. Cu toate acestea, legea are unele limitări, printre care lipsa unui prag clar prin care este definită notorietatea.  Astfel, în lipsa unei definiții concrete sau a unui prag clar de urmăritori, influencerii profită și continuă să promoveze direct sau indirect jocuri de noroc, confirmă surse din CNA pentru PressOne.   Eduard Vasile este un influencer cu jumătate de milion de urmăritori pe TikTok și aproximativ nouă milioane de aprecieri.  Camuflat sub conținutul de divertisment, Vasile promovează jocuri de noroc prin intermediul unui link de pe profilul său, de unde urmăritorii pot, de exemplu, câștiga rotiri gratuite la u
„România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate (Adevărul) - SURSE Coaliția de guvernare a căzut de acord pe pachetul trei de măsuri și pensiile speciale  (G4Media) - Analiză: Ce trebuie să facă România să se salveze (DW) - Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație (HotNews) Evacuarea de la Plauru și imensa problemă de securitate a României - neîncrederea (SpotMedia) Autoritățile încearcă să salveze viețile a zeci de locuitori din Delta Dunării, amenințați de posibila explozie a unui vas plin cu gaz lichefiat, atins de dronele Rusiei, dar se lovesc de suspiciunea cetățenilor cărora de trei ani - de la președinte și până la prefecți - li s-a spus că nimic rău nu li se poate întâmpla pentru că suntem în NATO și în Uniunea Europeană. Rămâne un mister încă de ce liderii politici au proiectat o imagine paralelă cu realitate, pierzând timp prețios în ce privește pregătirea militară, schimbarea legislației și întărirea forțelor de apărare, în condițiile în care Kremlinul nu a fost nici atunci și nu e nici acum deranjat de granițele României, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă. Criza din Delta Dunării e și un test pentru populație și autorități în ce privește reacția la un pericol iminent, dar și o oportunitate de a crea o legătură între oameni și lideri, o refacere a încrederii, care a fost prima victimă din România a războiului care se desfășoară la graniță. „România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate (Adevărul) Situația critică din județul Tulcea, unde două localități au fost evacuate după ce o navă turcească cu 4.000 de tone de GPL a luat foc în urma unui atac rusesc cu dronă, scoate la iveală vulnerabilități serioase în capacitatea României de a preveni astfel de incidente și de a-și proteja cetățenii, avertizează în ziarul Adevărul analistul Cătălin Done. În acest moment, România are nevoie să își consolideze întreaga infrastructură politică, diplomatică și militată a cooperării regionale, mai spune Done. „Autoritățile române trebuie să identifice elementele fundamentale ale infrastructurii critice ale statului: frontierele și infrastructurile sensibile, cum sunt navigația fluvială și terminalele cu materiale periculoase; capabilități defensive care, în cazul atacurilor cu drone de mici dimensiuni, rămân insuficiente; coordonarea civil-militară, care funcționează mai mult reactiv decât preventiv; și cooperarea regională, esențială într-o zonă transfrontalieră cu multiple vulnerabilități”, detaliază el. Incidentul arată și necesitatea unei cooperări regionale intense: frontiera Dunării și zonele industriale și logistice riverane nu pot fi protejate eficient de un singur stat. Parteneriatele cu Ucraina, Moldova și Bulgaria, alături de integrarea în rețele NATO, permit schimb de informații, exerciții comune și un răspuns coordonat, reducând vulnerabilitatea la atacuri hibride și accidente cu impact transfrontalier, mai spune specialistul.  SURSE Coaliția de guvernare a căzut de acord pe pachetul trei de măsuri și pensiile speciale  (G4Media) Președintele Nicușor Dan va avea o discuție cu magistrații marți, despre reducerea pensiilor și prelungirea vârstei de pensionare, conform surselor G4Media. De asemenea, coaliția de guvernare întrunită luni a căzut de acord pe pensiile speciale și pe pachetul trei de măsuri pentru redresarea economică, iar reprezentanții partidelor au convenit că vor comunica deciziile marți, conform surselor G4Media.  Astăzi ar fi ultima negociere între Nicușor Dan, procurori și judecători, într-un dialog la care nu vor participa și liderii coaliției de guvernare. În lipsa unui acord ar urma ca reforma în Justiție să rămână la prima sa formă, cu 10 ani de tranziție și un cuantum de 70% din salariul net. Negocierile cu magistrații au loc în plin scandal în Justiție cauzat de discuțiile privind scăderea pensiilor, creșterea vârstei de pensionare a magistraților, dar și a reacțiilor controversate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea care a răspuns tensiunilor din societate cerând și mai mulți bani pentru magistrați. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a alimentat tensiunile în societate după ce i-a făcut plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu, într-o acțiune fără precedent, pentru declarații făcute într-o emisiune de la Digi24 despre pensiile magistraților și copiii care trăiesc în sărăcie. Alți judecători au comparat situația magistraților cu Holocaustului evreilor sau au vorbit de ”execuții publice”. Un protest împotriva șefei Curții Supreme a avut loc vineri seară, în fața ÎCCJ. Vezi detalii aici.În ultima perioadă, societatea a asistat la un val de eliberări ale marilor infractori,în timp ce Înalta Curte a cerut, joi, și mai mulți bani pentru magistrați, printr-un acord asumat de Lia Savonea și nu de Adunarea Generală a ÎCCJ. Analiză: Ce trebuie să facă România să se salveze (DW) Un raport dat publicității de Fondul Monetar Internațional (FMI) scoate în evidență fragilitatea economică a țării, creșterea lentă care urmează în următorii doi ani, dar și importanța „consolidării fiscale pe care a planificat-o guvernul” pentru perioada 2025-2026. Documentul nu ezită să amintească și cauzele care au dus la „deteriorarea considerabilă a finanțelor publice din anul 2024”: cheltuielile cu majorarea pensiilor până la 40% și a salariilor din mediul public cu 24%. Aceste excese au fost definite de FMI drept „o reformă costisitoare”. Una din sugestiile făcute de FMI pentru revenirea țării din criză ține de creșterea forței de muncă. Dacă România ar ajunge la media europeană, PIB ar putea crește cu 6,5%. După cum rezultă din raportul FMI, dacă România continuă să taie costurile, dar în paralel gândește și strategii sociale, inclusiv de creștere a locurilor de muncă, atunci are șanse de refacere. Dacă, în schimb, lucrurile stagnează, crește șansa radicalilor populiști la următoarele alegeri, notează Sabina Fati, corespondentă DW.  Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație (HotNews) Numirea lui Vlad Voiculescu la Cotroceni și cea a Ioanei Dogioiu la Radio România sunt semne ale „dublei măsuri”, pe care oamenii le văd, consideră jurnalistul Cătălin Tolontan.  Discuția nu e dacă Vlad Voiculescu va fi sau nu trimis în judecată. Sigur că nu e normal ca o cercetare penală să dureze atât, în cazul lui Voiculescu din decembrie 2023. Dar locul unde se urgentează și se clarifică cercetările penale nu este Palatul Cotroceni. O altă mișcare suprinzătoare a fost propunerea purtătoarei de cuvânt a Guvernului pentru poziția de membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR).  Și aici argumentul a fost perplexant: Ioana Dogioiu a explicat că e posibil ca ea să ocupe ambele funcții pentru că nu este vorba despre un Consiliu de Administrație al unei societăți comerciale, Radio România fiind un serviciu public.  Că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au, ca oricare dintre noi, momente în care le alunecă piciorul de pe frână, e omenește. Dar nici la Palatul Cotroceni și nici la Palatul Victoria nu se găsește, totuși, nimeni care să aibă curajul să le spună că nu e în regulă? Vlad Voiculescu și Ioana Dogioiu nu servesc persoanele Nicușor Dan sau Ilie Bolojan. Ei servesc instituția ocupată temporar de o persoană sau alta.  Numirile celor doi în aceste aventuri și iluzionismul explicațiilor afectează instituțiile unde lucrează. Și societăți comerciale dacă erau, ca să cităm din argumentele casei, tot meritau mai multă atenție Președinția și Guvernul. De fapt, la două societăți comerciale aveau puține șanse asemenea mișcări.  Integral, pe pagina HotNews.
Reforma administrației rămâne pentru anii viitori: Pachetul legislativ va fi pus în dezbatere săptămâna viitoare (CursDeGuvernare) - Primele mari surprize înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei. Nu Daniel Băluță este pe primul loc (HotNews) - Dinți scoși cu patentul și tămâieri în loc de tratamente. Disperarea românilor fără acces la stomatolog (Adevărul) Lia Savonea a mers prea departe. Semnalul de la Cotroceni, ultimul avertisment înainte de intrarea pe un drum fără întoarcere (SpotMedia) Protestul public față de acțiunile judecătoarei Lia Savonea, care a intrat în conflict deschis cu Parlamentul pentru a păstra privilegiile magistraților, anunță apropierea punctului culminat în această confruntare între cele două puteri ale statului – legislativă și judecătorească. Deși la manifestația de vineri seara care a avut loc în fața Înaltei Curți de Justiție din București au fost sute de oameni, nu mii, un astfel de eveniment e un semnal puternic, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă. Contestarea în stradă a magistraților care vor să-și păstreze privilegiile indică o problemă majoră în interiorul profesiei, care o poate compromite, producând efecte negative pentru întreaga societate. Problema pensiilor speciale ale magistraților a devenit punctul central al reformei statului, unul de care depinde credibilitatea  și supraviețuirea actualei coaliții de guvernare. Dacă și după noua încercare de rezolvare a problemei de către premierul Bolojan, care a anunțat că săptămâna aceasta va repune în dezbatere un nou proiect de lege pentru rezolvarea pensiilor speciale ale magistraților, problema nu se va rezolva din cauza CSM sau a respingerii legii de către Curtea Constituțională, această dispută nu va dispărea de pe agenda publică, mai mult, se va acutiza. Modalitatea dură de negociere adoptată de judecătoarea Lia Savonea, care controlează Curțile de Apel din țară și CSM, a izolat-o pe aceasta atât în raport cu clasa politică, dar și cu opinia publică. Nu are niciun fel de aliați în afara unei părți a sistemului judiciar, e adevărat una importantă. Pentru prima dată, de la cel mai înalt nivel al țării, se vorbește despre modificarea Constituției cu scopul de a șterge toate avantajele speciale legate de pensionarea procurorilor și judecătorilor din România. Reforma administrației rămâne pentru anii viitori: Pachetul legislativ va fi pus în dezbatere săptămâna viitoare (CursDeGuvernare) Legislația pentru reformarea administrației, pe care premierul intenționa să o cuprindă în pachetul 2 de măsuri de corecție bugetară, adoptat în luna august, se amână pentru anii viitori, a anunțat Ilie Bolojan. Mai precis, concedierile de 10% din primării și consilii județene ar putea fi încheiate abia în 2027, nu anul acesta, cum era planul prezentat de premier la numirea sa în funcție. În varianta ultimă, convenită în opoziție după două luni de negocieri cu PSD, calendarul reformei a fost ajustat în felul următor: anul viitor se vor reduce cu 10% cheltuielile cu salariile administrației centrale și locale, printr-un mix ce va fi stabilit independent, de fiecare UAT și minister în parte – venituri reduse combinate cu disponibilizări, în proporțiile considerate optime de fiecare unitate. în 2027 se vor face disponibilizări pe schemele de personal ce sunt modificate acum și vor fi prezentate săptămâna viitoare. Reamintim, însă, că în 2027, conform acordului coaliției, postul de premier va fi preluat de un social-democrat. Citiți mai mult în publicația electronică CursDeGuvernare. EXCLUSIV. SONDAJ AtlasIntel. Primele mari surprize înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei. Nu Daniel Băluță este pe primul loc (HotNews) Pe datele din acest moment, se anunță o cursă istorică, fără precedent de strânsă la Primăria Capitalei, conform sondajului AtlasIntel. Nu mai puțin de patru candidați se află grupați pe un segment de 1,3%. Primul dintre acești candidați, cel din frunte, este liberalul Ciprian Ciucu cu 19,2% din intențiile de vot, social-democratul Daniel Băluță e la 18,2%, Cătălin Drulă (USR) - 18,1%, Anca Alexandrescu 17,9%. Fostă consilieră în CGMB și candidată de mai multe ori la Primăria Sectorului 3 Ana Ciceală este surpriza sondajului AtlasIntel pentru Primăria București: are 7,1% și e propulsată de un public tânăr care a mai produs ceva neașteptat.  Scorurile candidaților din sondajul AtlasIntel arată și raportul de forțe între curentele puternice din acest moment de pe scena politică. Polul de stânga (PSD) – 18,1% Polul de centru-dreapta -USR-PNL-independenți – 47% Polul suveranist (AUR-POT-Makaveli) – 21,2% Sondajul de opinie a fost realizat de AtlasIntel pentru HotNews în perioada 12-14 noiembrie 2025, pe un eșantion de 2.429 de persoane. Sondajul a fost realizat prin metoda recrutare digitală aleatorie și are o marjă de eroare de ±2 p.p., la un grad de încredere de 95%. Dinți scoși cu patentul și tămâieri în loc de tratamente. Disperarea românilor fără acces la stomatolog (Adevărul) Mulți români ajung să rămână fără dinți din cauza sărăciei, lipsei cabinetelor stomatologice din mediul rural, dar și a unei igiene dentare precare. Conform statisticilor, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la spălat pe dinți. În schimb se folosesc leacuri băbești, arată Adevărul. Problemele dentare netratate pot agrava diferite afecțiuni de sănătate precum cele cardiace sau digestive. Există, de exemplu, o legătură între inflamația gingiilor și riscul de blocare a arterelor. Tocmai de aceea este importantă o igienă dentară bună dar și controale repetate de prevenție. Mulți români ajung la medicul stomatolog numai atunci când nu mai suportă durerea și când dinții nu mai pot fi salvați. Dar există situații și mai dramatice în zonele sărace și izolate ale României, în special în mediul rural, unde oamenii nu au acces la servicii stomatologice și nici posibilitatea financiară de a apela la cabinetele private din orașe. La începutul anului 2025, în județul Botoșani, cel mai nordic din România și considerat drept unul dintre cele mai sărace din țară, în contract cu Casa Județeană de Asigurări erau 37 de cabinete de medicină stomatologică.. 
Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) - EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) - Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz: 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12% (CursDeGuvernare) - Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) - Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) Documentul, care poate fi consultat pe site-ul președinției, consacră termenul de independență solidară, vorbește pe larg despre războiul hibrid și subliniază încă o dată importanța apartenenței României la structurile NATO și Uniunea Europeană. Lipsește prezentarea unei viziuni despre ce se va întâmpla în situația în care țara noastră va fi victima unui atac militar.  Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-o discuție cu Spotmedia.ro, laudă inițiativa lui Nicușor Dan de a pune în dezbatere publică noua strategie națională de securitate a României. E pentru prima dată în istoria recentă când un președinte face un astfel de gest, solicitând opiniei publice reacții și puncte de vedere în raport cu un document vital pentru statul român. EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) ”Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” a fost asumat de către șefa Instanței Supreme, Lia Savonea, nu de către Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ, a confirmat chiar Lia Savonea pentru G4Media.ro. Documentul, prin care se cer mai mulți bani pentru magistrați, a fost propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și reprezentanții Executivului și ai Coaliției. Întâlnirea a fost mediată de președintele României, Nicușor Dan. Șefa ÎCCJ susține că este atributul președintelui Instanței Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelate puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condițiile în care ÎCCJ, nu CSM,  este ordonatorul principal de credite pentru instanțele de judecată. Se vede o luminiţă: economia României dă primele semne de revenire în ciuda pesimismului cvasitotal. Industria are cea mai bună creştere din ultimul an, iar exporturile cresc (Ziarul Financiar) În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%. În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere. Datele INS, citate de ZF, arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an.  Asta arată că, în ciuda pesimismului general, „Dracul nu e chiar atât de negru”, cum se spune în popor, când poporul vrea să-şi întărească inima. Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz compania Aquila: (CursDeGuvernare) 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12%. Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a companiilor cu afaceri mai mari de 50 de mil. euro, aplicat din 2024 de Guvernul României cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor”. Integral pe pagina CursDeGuvernare. Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) Vizita premierului moldovean la București a confirmat orientarea pro-europeană a Chișinăului. Liderii români au reafirmat sprijinul pentru integrarea în UE, energie și infrastructură, iar expertul Nicolae Tibrigan explică în ziarul Adevărul mizele politice, presiunile rusești și vulnerabilitățile Moldovei. Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) România este și rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al R. Moldova, a spus ieri premierul Ilie Bolojan după discuțiile pe care le-a avut cu noul șef al guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Șeful cabinetului de la Chișinău și-a început declarațiile de la Palatul Victoria spunând că „Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc” și chiar mai mult, R. Moldova „a devenit dintr-un consumator vulnerabil, un partener regional activ” și „un partener cheie” în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. În mod neașteptat, primul-ministru moldovean a declarat că țara sa vrea să ia parte la construcția unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acolo funcționează primele două reactoare, în vreme ce unitățile 3 și 4 sunt în lucru. România a mai discutat serios despre investiții străine la Cernavodă doar cu Beijingul pe vremea când era Victor Ponta Premier, iar ulterior cu Statele Unite despre contrucția unor minireactoare. O investiție a R. Moldova la Cernavodă e însă ceva nou: o formulă prin care cele două state ar putea deveni mai apropiate, prin care R.Moldova ar avea asigurată suficientă energie pentru consumul țării de la un singur reactor. Deocamdată nu e nimic sigur, dar nu există motive pentru respingerea acestei propuneri, cu toate că un risc tot există, dacă la următoarele alegeri, de pildă, ar veni formațiuni pro-ruse la conducerea țării, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW la București.
Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? (DW) - Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) - Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media) Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? Președintele Nicușor Dan a prezentat ieri Strategia de Apărare a Țării până în 2030, urmând ca documentul să fie adoptat peste două săptămâni în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și apoi votat în plenul Parlamentului. Între timp se află în dezbatere publică în așa fel încât să poată fi îmbunătățit. Rusia rămâne inamicul numărul 1 al țării din exterior, în vreme ce din interior corupția avansează până aproape de masa guvernului, după cum arată ultimele anchete ale DNA, Direcția Națională Anticorupție. În ultimii ani, însă, instituția a fost în adormire, iar recent Înalta Curte a scos nevinovați mai mulți politicieni acuzați de corupție. Nicușor Dan a subliniat că serviciile secrete vor trebui să se implice pentru combaterea fenomenului, dar că ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale: „activitatea de cercetare este desfășurată de parchet și judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”. SRI se va implica în lupta anticorupție, potrivit viitoarei Strategii de Apărare a Țării. Acest serviciu secret a mai făcut-o cu rezultate relative și efecte grele pe termen lung, reamintește jurnalista Sabina Fati. O serie de riscuri și vulnerabilități din actualul proiect al Strategiei sunt preluate din documentele anterioare, ceea ce demonstrează că unele amenințări, riscuri, vulnerabilități nu doar că nu au fost rezolvate vreodată, dar chiar s-au accentuat: degradarea educației, accesul complicat la serviciile de sănătate, felul defectuos în care funcționează Justiția, modalitatea de apărare a țării în cazul unei invazii, infrastructura virtuală și nu numai. Cele 40 de pagini ale Strategiei de Apărare sugerează o lume în pragul haosului și o Românie aflată pe marginea prăpastiei care cu greu se va putea salva. Integral pe pagina DW. ANALIZĂ Corupția, trecută pe hârtie, dar ignorată în practică. Ce lipsește din Strategia Națională de Apărare (Adevărul) Noua Strategie Națională de Apărare reprezintă un pas important înainte față de strategiile anterioare, având o structură mai clară și o abordare apropiată de standardele internaționale, însă fără modificări legislative și alocări de fonduri nu va putea fi pus în practică, atrage atenția Profesorul de științe politice Radu Carp. „Nu este o formă perfectă. Eu compar documentul cu alte strategii elaborate la nivel internațional, cum sunt cele discutate la summiturile de la Davos sau în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Totuși, este un pas foarte important înainte față de strategiile anterioare. Structura mi se pare mult mai clară, iar riscurile identificate corespund realităților actuale. În România nu există, din câte știu, sondaje care să arate cum vede populația principalele amenințări la adresa securității naționale. Ar fi fost util ca strategia să fie prefațată de un astfel de studiu, pentru a vedea în ce măsură documentul reflectă percepțiile publice. De exemplu, nu știm în ce măsură populația consideră ineficiența administrației sau problemele din educație drept riscuri reale, deși acestea sunt menționate ca atare în document. Strategia identifică foarte bine problemele, dar dacă domenii precum educația sau sănătatea continuă să fie subfinanțate, atunci se poate spune că statul își diminuează propriul nivel de securitate. Într-un asemenea context, orice tăiere bugetară în aceste sectoare devine, practic, o vulnerabilitate națională”, a declarat Radu Carp pentru „Adevărul”. Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) Președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit miercuri seară cu reprezentanți ai magistraților, pentru discuții despre legea care le va crește vârsta de pensionare și le va diminua valoarea pensiei, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat, conform surselor HotNews din rândul participanților. Procurorii și judecătorii cer ca perioada de tranziție să crească de la 10 la 20 de ani și să fie majorat și cuantumul pensiei față de varianta din proiectul Guvernului Bolojan, respinsă de CCR. La discuții au participat reprezentanți ai CSM, ICCJ și ai Ministerului Justiției. Nicușor Dan i-a chemat și pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Varujan Pambuccian, liderii coaliției. Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media) În ziua întâlnirii de la Cotroceni cu președintele și cu reprezentanții coaliției, Înalta Curte a cerut public mai mulți bani pentru magistrați. Ați citit bine. După tot scandalul cu pensiile speciale, cu sporurile, cu restanțele, magistrații au mai identificat niște bani numai buni de înhățat. Prin urmare, îi cer fără niciun pic de jenă, comentează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. În așa-numitul „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, cere în final alte două privilegii suplimentare: „Recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă. Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.” Magistrații n-au decât să rezolve cum doresc această situație: printr-o mai justă distribuire a posturilor în sistem, prin informatizare și introducerea noilor tehnologii în redactarea sentințelor (AI) sau cum doresc ei.  În treacăt fie spus, așa-numitul acord pentru justiție propus de Înalta Curte este plin de lozinci, fraze sforăitoare și principii. Interesant este însă ce lipsește din text. Orice referire la respectarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dacă tot se dau europeni. Asta spune multe despre mentalitatea suveranistă de la Înalta Curte și despre antireformismul care a pus stăpânire pe ea: nimeni nu se bagă în ciorba noastră. Alte titluri din presa de azi Schimbare la Guvern, după întâlnirea dintre Ilie Bolojan și afaceristul Fănel Bogos: STS va înregistra toate întrevederile oficiale (Libertatea) Ministrul Energiei: statul trebuie să preia controlul Lukoil România. Ce soluții există și ce fac alte țări (Europa Liberă) Dacă tocmai vine gazul din Marea Neagră, de ce OMV Petrom, care va scoate jumătate din el, are planuri de restructurare şi nu de extindere în petrochimie pentru a pune valoare adăugată peste extracţie prin investiţii industriale? (ZF)
În urmă cu 8 ani, cetățenii apărau în stradă Justiția de PSD. Azi, PSD apără Justiția de cetățeni (Republica) - Analist: BNR va menține dobânzile, în așteptarea semnalelor privind evoluția inflației. Scenariile care ar putea grăbi scăderea costurilor de finanțare (CursDeGuvernare) - Statul a avut anul trecut 45 de milioane euro de la firme pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc, bani din care a cheltuit 1.600 de euro pe un workshop cu câțiva invitați (HotNews) - John Malkovich, interviu pentru Libertatea: „Cravata galbenă” prezintă o fațetă diferită a României, cu o cultură bogată, educație și talent De ce e atâta agitație în jurul Oanei Gheorghiu? (SpotMedia) De mult n-am mai asistat la o asemenea tulburare în societate ca după sosirea Oanei Gheorghiu, o figură emblematică a societății civile din România, la Palatul Victoria. Discuțiile și tensiunile din jurul Oanei Gheorghiu ascund o confruntare dură, tenebroasă și secretă care se duce în aceste zile în societatea românească între cercurile de putere pentru resurse și privilegii, scrie jurnalistul Emilian Isăilă. În opinia sa, Oana Gheorghiu a căzut la mijloc, fiind folosită de unii ca pretext pentru a-l slăbi pe Ilie Bolojan, de alții  care reacționează din frica față de ce reprezintă ea, o altfel de Românie, una ținută departe de puterea politică până acum, iar o altă tabără o atacă pentru că e în plină luptă pentru a-și păstra privilegiile. Jurnalistul SpotMedia mai scrie că nu știu dacă Ilie Bolojan a numit-o pe Oana Gheorghiu în Guvern, conștient fiind de reacțiile pe care le va provoca, dar a reușit să arate că e un jucător mai puternic și mai abil decât au crezut PSD, CSM și chiar președintele Nicușor Dan. Și-a creat astfel un aliat greu de învins - nemulțumirea opiniei publice care transcende poziționările politice. În urmă cu 8 ani, cetățenii apărau în stradă Justiția de PSD. Azi, PSD apără Justiția de cetățeni (Republica) Dl. Sorin Grindeanu o acuză pe doamna Oana Gheorghiu de „populism grețos” după ce a vorbit de pensiile speciale ale magistraților. Jurnalistul Florin Negruțiu, fondator Republica, îi întreabă pe magistrații profesioniști și onești: vă place că sunteți „apărați” de cumetrele Savonea și Costache și de verișorul Sorin Grindeanu, cel cu ordonanța 13? Nu conștientizează nimeni cât rău fac acestei profesii astfel de purtători de cuvânt? În urmă cu 8 ani, cetățenii apărau în stradă Justiția de PSD. Azi, PSD apără Justiția de cetățeni. Analiză: Juristocrația un risc pentru România? (DW) Președintele s-a întâlnit ieri cu liderii coaliției pentru a găsi un numitor comun în privința pensiilor magistraților, într-o ecuație în care se pare că magistrații pun condițiile și politicienii sunt pe cale să le accepte. Azi,  președintele ar urma să aibă o întrevedere cu șefii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Nu se vorbește despre o negociere, dar acesta pare să fie sensul întâlnirii. Surse din zona juridică susțin că Politicul ar fi de acord să le crească pensiile de la 70 la 75% din veniturile nete la momentul pensionării și să mărească perioada de tranziție de la 10 la 15 ani. Fosta ministră a Justiției, Monica Macovei, îi îndeamnă pe liderii coaliției de guvernământ și pe șeful statului să taie în carne vie, fiindcă într-un stat de drept nimeni nu e mai presus de lege, iar Constituția precizează că „Cetățenii sunt egali in fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”(art. 16). Deci, nici magistrații. Faptul că președintele, pentru a nu incita spiritele, nu a spus nimic despre pericolul Juristocrației sau puterea magistraților, despre acest precedent în care magistrații cercetează penal un membru al guvernului pentru delict de opinie, sugerează că țara e pe cale să cadă sub autoritarismul magistraților, notează jurnalista Sabina Fati. În fond, magistrații sunt cei care găsesc căile prin care îi eliberează pe corupții politici, care-i lasă liberi pe soții și partenerii femeilor care devin victimele acestora și care își fac propria lor lege și își acordă sporuri unii altora prin hotărâri judecătorești, ca și cum Executivul și Legislativul nici nu mai există.  Integral pe pagina DW. Analist: BNR va menține dobânzile, în așteptarea semnalelor privind evoluția inflației. Scenariile care ar putea grăbi scăderea costurilor de finanțare (CursDeGuvernare) Economiștii se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină neschimbate ratele dobânzilor la ședința de politică monetară de miercuri. Dobânda-cheie este la 6,50% de mai bine de 1 an de zile și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a indicat încă din august către ținerea pe loc a dobânzilor prin puseul inflaționist actual, provocat de majorarea de la 1 august a TVA și a accizelor și a taxării capitalului, care se va face efectiv de la 1 ianuarie 2026.   Vlad Ioniță, economist la Erste și BCR, spune că BNR va revizui din nou în creștere perspectivele privind inflația, după ce rata anuală de creștere a prețurilor de consum a ajuns la 9,9% în august și septembrie, peste estimările BNR din cel mai recent raport trimestrial asupra inflației. Pe larg pe pagina CursDeGuvernare. Statul a avut anul trecut 45 de milioane euro de la firme pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc, bani din care a cheltuit 1.600 de euro pe un workshop cu câțiva invitați (HotNews) În condițiile în care dependența de gambling are cea mai mare rată de sinucidere dintre toate dependențele, numărul tinerilor români tentați de pariuri devine și el tot mai mare, iar sute și sute de siteuri ilegale pot fi accesate online din România, statul nu face aproape nimic pentru prevenirea sau ameliorarea dependenței de jocuri de noroc, dezvăluie GOLAZO.ro, siteul de sport al HotNews.  În tot mai multe țări ale lumii, dependența îngrijorează guvernele și societățile, care acționează. La noi, s-a ajuns ca cele mai multe tranzacții online cu cardurile să fie plăți la jocurile de noroc, conform BNR. Acestea sunt condițiile concrete în care statul român strânge zeci de milioane de euro pe un program contra dependenței, intitulat „Joc responsabil”, și nu face nimic pentru oamenii cu adicție. Un workshop organizat pe 2 august 2024 alături de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog și dedicat asistenților sociali, a fost singura investiție a ONJN pe anul trecut, finanțată din fondurile alocate pentru „Joc responsabil”. Workshopul, care a costat 8.064 de lei, echivalentul a 1.600 de euro, a avut scopul de a-i educa pe asistenții sociali pentru recunoașterea, prevenirea și gestionarea dependenței de jocuri de noroc. John Malkovich, interviu pentru Libertatea: „Cravata galbenă” prezintă o fațetă diferită a României, cu o cultură bogată, educație și talent Istoricul Stejărel Olaru a realizat o serie de interviuri în exclusivitate pentru Libertatea cu actorii de calibru internațional din distribuția filmului „Cravata galbenă", povestea extraordinară a legendarului dirijor român Sergiu Celibidache. John Malkovich, Ben Schnetzer, Sean Bean și Kate Phillips dezvăluie, pe lângă admirația profundă pentru geniul muzical al lui Celibidache, experiența inedită a filmărilor în România. Actorii, unii dintre ei nominalizați la Oscar și laureați cu premii BAFTA, mărturisesc cât de important a fost ca producția să se realizeze „pe pământ românesc” și cum filmul promite să arate lumii o „Românie profundă, cu o cultură bogată”, diferită de clișeele cinematografice.
Justiția face plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după declarațiile privind pensiile speciale (CursDeGuvernare) - Pensiile speciale, monedă de schimb pentru voturi. „Frauda” care a adus criza de azi (Adevărul) - Arestați-o! (Republica) - Praf pe dosare, reacții furioase la Oana Gheorghiu: bilanțul rușinos al unei caste speciale care nu mai servește societatea (Republica) - Revocarea Liei Savonea de la vârful Instanței Supreme, cerută în stradă. Protest anunțat în fața ÎCCJ. „Venim cu un propriu rechizitoriu” (HotNews) Justiția face plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după declarațiile privind pensiile speciale (CursDeGuvernare) Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu pe care o acuză de incitare la ură și violență și de încălcarea independenței justiției și statutului magistraților „a încălcat „într-un mod iresponsabil și populist”. Incitarea la ură și violență este definită, la articolul 369 din Codul Penal, ca „orice orice act public care îndeamnă la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, bazat pe criterii precum rasă, etnie, naționalitate, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, dizabilitate sau alte criterii similare”. Pedeapsa prevăzută este de închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.  Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat într-un interviu acordat Digi24 că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”. Pensiile speciale, monedă de schimb pentru voturi. „Frauda” care a adus criza de azi (Adevărul) „Nu pensiile speciale în particular sunt un Caritas, ci pensiile publice în general sunt un Caritas”, a susținut, pe Facebook și economistul Bogdan Glăvan. De ce? „Foarte simplu: fiindcă ele nu au la bază un FOND, ci se bazează pe contribuțiile generatiilor viitoare ale unor terți... care pot emigra, pot decide să nu se mai înmulțească, pot decide să se ducă la mănăstire în loc să se angajeze s.a.m.d. - lăsând pensiile în plata în pom.” Economistul crede că Oana Gheorghiu a folosit o comparație nepotrivită.  „Fix aceeași teză se poate enunța și referitor la pensiile minerilor și la cele ale profesorilor s.a.m.d. - toate fiind parte a unui sistem tip Caritas. Din acest punct de vedere, nici o pensie sectorială nu este mai brează decât alta.” Concluzia economistului este că s-a ajuns aici din cauza politicienilor care au vrut să cumpere voturi cu pensii: „Repet ce am spus mereu: noi suntem în gâlceava asta deoarece statul a încercat să cumpere voturi (pace socială) cu pensii, adică cu vrăjeli. De asta s-au inventat regimuri diferite de pensionare, de asta au ieșit încă din anii 1990 oamenii devreme la pensie, de asta au fost mărite pensiile. Fiindcă resurse prezente nu există. Și atunci politrucii au promis resurse viitoare, adică vrăjeli. Dacă nu se angajau în această fraudă, nu am fi avut azi discuția despre pensii speciale.” Arestați-o! (Republica) Arestați-o direct! De ce să mai joace CSM sceneta asta cu reclamația la Parchet?! Dacă nu “incita” doamna Gheorghiu “la ură” împotriva specialilor din Justiție, toată lumea i-ar fi iubit. Întregul popor și-ar fi adus prinos de recunoștință pentru magistrați, iar pionierii și șoimii patriei ar fi recitat poezii cu tovarășele Savonea și Costache. Oamenii muncii de la orașe și sate ar fi defilat cu portretele judecătorilor CCR în brațe și cu numele Partidului Social Democrat în suflet. Dacă n-ar fi elemente dușmănoase ca Oana Gheorghiu, România ar ajunge rapid o țară fără borfași, deoarece nimănui nu i s-ar mai permite să-i spună hoțului hoț. Am rezolva astfel definitiv și problema corupților. Praf pe dosare, reacții furioase la Oana Gheorghiu: bilanțul rușinos al unei caste speciale care nu mai servește societatea (Republica) Dacă justiția din România ar funcționa, corupția ar fi pedepsită și infractorii n-ar mai fi eliberați pe bază de prescripție pe bandă rulantă, antagonizarea magistraților ar fi problematică și de neînțeles.  Însă felul în care această castă se opune pierderii privilegiilor, în timp ce nu face nimic pentru a demonstra că există atunci când societatea are nevoie de ea, este de-a dreptul ridicol. Și cumva lucrurile ar trebui să se așeze pe niște limite clare. Pe care statul român trebuie să le seteze cât mai eficient și mai bine, pentru a depăși acest moment complicat. Din care fiecare ar trebui să aibă ceva de învățat. Inclusiv magistrații.  Ce înseamnă să negociezi cu Mafia: ia tot ce-i oferi și nu dă nimic la schimb. Despre problemele din Justiție (G4Media) Anul 2018 a fost, probabil, cel mai bun an din istoria Justiției române, din două puncte de vedere. Primul: în 2018 s-a făcut transferul general al contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, astfel încât ceea ce se numește „salariu brut” a căpătat un cu totul alt înțeles economic – dar denumirea i-a rămas intactă.  Deși salariul net al judecătorilor a rămas în linii mari același, pensiile nete începeau să le fie calculate la 80% din noul „salariu brut”, mult mai mare decât cel vechi. E momentul în care pensiile magistraților au devenit semnificativ mai mari decât salariul net. Al doilea: Tot în 2018 s-a înființat Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cunoscută și ca Secția Specială, sub bagheta de ministru a lui Tudorel Toader. Tot atunci, a fost desființat micul serviciu dedicat corupției din magistratură care funcționa în interiorul DNA – și care, de bine, de rău, tot producea 8-10 dosare pe an. Avem acum tabloul complet cu ce a oferit societatea magistraților: salarii uriașe, pensii colosale și lipsa oricărui mecanism credibil și eficient de prindere și sancționare a celor care vând sentințe la tarabă. S-a creat astfel un sistem ermetic, consolidat metodic, în timp, pus în operă de oameni care au știut bine care le sunt obiectivele și au beneficiat din plin de complicități politice și de decizii mizerabile ale Curții Constituționale. O cazemată. Dar ce dau magistrații la schimb? Vedem de câteva luni: numeroși infractori și inculpați, cu potenți financiar, primesc achitări și tot felul indulgențe penale, prin sentințe discutabile sau de-a dreptul dubioase. Vedem represalii asupra unor magistrați care nu cântă cum vor cei de la vârful magistraturii. Și mai vedem comunicate de presă pompos-țâfnoase (și pe alocuri mincinoase), în care suntem somați să respectăm Justiția că dacă nu ne ia mama dracului. Revocarea Liei Savonea de la vârful Instanței Supreme, cerută în stradă. Protest anunțat în fața ÎCCJ. „Venim cu un propriu rechizitoriu” (HotNews) Mai multe organizații civice, printre care Corupția Ucide, Rezistența, Inițiativa Timișoara și Inițiativa România, organizează un protest vineri, 14 noiembrie, de la ora 18.30, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, cerând revocarea judecătoarei Lia Savonea din funcția de președintă a Instanței Supreme. Aceștia o acuză pe Lia Savonea că a susținut modificări legislative care au slăbit lupta anticorupție, cum ar fi breșe pentru prescripția rapidă și avantaje pentru politicieni cu dosare grel, a transformat CSM într-un instrument politic, a intimidat și izolat magistrați incomozi, a promovat persoane controversate, în special la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), decizii judiciare extrem de contestate și influențarea completelor în dosare sensibile. Savonea și-a început mandatul de trei ani în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție în luna august 2025. Consiliul Superior al magistraturii este singurul organism care o poate demite.   
PSD revine la origini în era Grindeanu. „Nu schimbă direcția, ci doar o învelește în moralism și religie” (Adevărul) - Rețeaua. Firmele și oamenii din jurul lui Constantin Dănuț Hanț, care l-ar fi angajat fictiv pe Călin Georgescu pentru a-l scoate din țară: Austrieci, germani, ucraineni, moldoveni, în zeci de societăți înființate după 2022 (G4Media) - În timp ce doar Petrom trebuie să restructureze imediat 10% din forţa de muncă, adică 1.000 de angajaţi, guvernul Bolojan, partidele nu reuşesc să se înţeleagă nici pentru o restructurare de doar 1% din întregul sectorul bugetar, adică 13.000 de angajaţi (Ziarul Financiar) PSD revine la origini în era Grindeanu. „Nu schimbă direcția, ci doar o învelește în moralism și religie” (Adevărul) Congresul PSD de vineri, când a fost ales președinte Sorin Grindeanu, a pus în scenă o revenire simbolică la trecutul partidului. De la absența lui Liviu Dragnea până la reabilitarea lui Adrian Năstase și revenirea la relații mai bune cu Mircea Geoană, momentul a fost mai degrabă o reafirmare a tradiției decât o reformă doctrinară. „Adevărul” a discutat cu analistul George Jiglău și cu politologul Cristian Pîrvulescu despre sensul repoziționării PSD între tradiție, conservatorism și respingerea progresismului. Trei mize pentru PSD în viitorii trei ani. AUR, Bolojan și Nicușor Dan. Concluzii după Congres (Cotidianul) Miza PSD e să-și recupereze electoratul pierdut, comentează în paginile Cotidianul redactorul șef Sebastian Zachmann. Așa cum USR a ronțăit procente importante din felia PNL, AUR a înghițit de-a dreptul electoratul social-democrat. Curentul suveranist a năucit PSD în ultimul an. Pe viitor, troica de comunicare va fi: tradiție, familie, protecție socială. Un fel de AUR pe plan local, dar care peste hotare să treacă drept pro-european. ⁠În următorii trei ani, PSD are trei mari obiective – câte unul pe an. În 2026, să scape de Ilie Bolojan din fruntea guvernului, dar în același timp să mențină coaliția de guvernare. PSD are nevoie de un premier PNL cuminte, care să nu amenințe armata de pile, cunoștințe și relații mufate la bugetul statului. În 2027, partidul trebuie să-l impună pe Sorin Grindeanu la Palatul Victoria. Va fi o dublă lovitură. În primul rând, partidul recapătă controlul pe resursele statului, cu un an înainte de alegeri. În al doilea rând, președintele Nicușor Dan își va dezamăgi o parte din electorat numindu-l pe Sorin Grindeanu, premierul față de care protesta în Piața Victoriei în iarna anului 2017. Însă semnalul dat de șeful statului, chiar într-un interviu pentru Cotidianul, a fost clar: guvern fără PSD nu se poate. În 2028, partidul trebuie să se claseze pe primul loc la alegerile locale. Apoi PSD intră într-o competiție strict cu PNL și USR la parlamentare, în condițiile în care e greu de crezut că AUR mai poate fi devansat. Un scor de puțin peste 20%, deși pare infim pentru pretențiile PSD, ar putea fi suficient ca partidul să controleze guvernarea și după 2028. Tot companiile private trebmagie să taie din numărul de angajaţi ca să plătească creşterile de taxe şi impozite: În timp ce doar Petrom trebuie să restructureze imediat 10% din forţa de muncă, adică 1.000 de angajaţi, guvernul Bolojan, partidele nu reuşesc să se înţeleagă nici pentru o restructurare de doar 1% din întregul sectorul bugetar, adică 13.000 de angajaţi (Ziarul Financiar) Condiţiile economice din piaţă, care nu sunt cele mai bune – inflaţie mare, dobânzi mari, scăderea consumului, scădere industrială, scădere economică -, determină din ce în ce mai multe companii să reanalizeze organigramele, chiar dacă poziţia lor financiară este bună.  Instabilitatea politică, fiscală şi economică este extrem de prezentă în discuţiile de buget pentru 2026 în cadrul companiilor private. În următorul an vom auzi că din ce în ce mai multe companii private care fac restructurări şi nu neapărat că sunt pe pierdere sau nu au bani de salarii, ci că trebuie să rămână competitive într-o piaţă din ce în ce mai complicată şi austeră, cu o creştere economică de doar zero şi ceva la sută. În timp ce companiile private se uită mai degrabă la PowerPoint-urile de restructurare decât la analizele legate de realizarea unor investiţii, statul, de sus până jos, adică de la Guvern până la ultima unitate administrativă, nu a făcut nimic de şase luni de zile în privinţa restructurărilor de la stat. În continuare toate instituţiile statului, de care avem sau nu nevoie, sunt la locul lor, iar orice restructurare din declaraţii politice se pierde pe drum când se ajunge la decizia unor măsuri concrete, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF. EXCLUSIV Rețeaua. Firmele și oamenii din jurul lui Constantin Dănuț Hanț, care l-ar fi angajat fictiv pe Călin Georgescu pentru a-l scoate din țară: Austrieci, germani, ucraineni, moldoveni, în zeci de societăți înființate după 2022 (G4Media) G4Media și Info Sud-Est au identificat o rețea de firme înființate începând cu anul 2022, al căror numitor comun este Constantin Dănuț Hanț, omul de afaceri din Austria despre care DNA susține că l-ar fi angajat fictiv pe Călin Georgescu, aflat sub control judiciar, pentru a-l sustrage din țară.  Una dintre companii are ca domeniu de activitate fabricarea de armament și muniție, iar o alta are ca obiect construirea de aeronave spațiale civile. Obiectele de activitate ale celorlalte firme sunt, în general, consultanța în afaceri, transport, iar numele altora indică domeniul plasării forței de muncă. Firmele fie nu au activitate, fie au cifre de afaceri mici, fie nu figurează cu bilanțuri depuse la ANAF.  În total, 50 de societăți și persoane din conglomerat sunt împărțite în trei ”straturi”, din care fac parte cetățeni austrieci, ucraineni, moldoveni, turci, germani și români, iar sediile sociale ale firmelor sunt concentrate în trei nuclee principale, exceptând București: Hunedoara, Dolj, Timiș. În unele cazuri, la aceeași adresă își au sediile mai multe firme, conform informațiilor publice din baze de date deschise.  Reporterii G4Media și ISE nu au putut discuta cu reprezentanții firmelor pentru că, în unele cazuri, nu existau date de contact, iar în alte cazuri societățile au ca date de contact, în bazele deschise, același număr de telefon la care nu a răspuns nimeni. În momentul în care vom primi punctul de vedere solicitat îl vom publica. 
Fără surprize la Congresul PSD de astăzi: Grindeanu candidează singur. Cum se modifică statutul partidului (Adevărul) - Fostul primar Daniel Tudorache se pregătește să intre în Top 10 inculpați de lux ajutați de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, să scape de pedepse (Libertatea) - INTERVIU INTEGRAL Ciprian Ciucu: Mă lupt cu Băluță că nu vreau să ia PSD Bucureștiul / Categoric nu o să candidez la Cotroceni / Refacerea Bulevardului Magheru și consolidarea seismică sunt proiectele majore (G4Media) - De ce cresc de la an la an vânzările de Black Friday și cum ajung românii să cumpere lucruri de care nu au nevoie (HotNews) Fără surprize la Congresul PSD de astăzi: Grindeanu candidează singur. Cum se modifică statutul partidului (Adevărul) Partidul Social Democrat organizează astăzi un Congres pentru alegerea noii conduceri. Sorin Grindeanu, președinte interimar, urmează să fie confirmat oficial în fruntea partidului, cu puteri depline. Evenimentul marchează schimbări importante în structura internă a PSD, inclusiv alegerea unei noi echipe de conducere și modificarea statutului. Printre noutăți se numără și renunțarea oficială la eticheta de „progresist”. Noua echipă a PSD, propusă prin moțiunea lui Sorin Grindeanu, reunește membri cu notorietate, cu putere în partid, dar din zone diferite: eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, candidează pentru un post de prim-vicepreședinte al PSD. În același timp, eurodeputatul Claudiu Manda, vicepreședinte pe regiunea sud-vest, candidează pentru postul de secretar general al partidului, înlocuindu-l pe Paul Stănescu, iar deputatul Gabriel Zetea, în prezent vicepreședinte pe administrație și infrastructură, candidează pentru un post de vicepreședinte regional pentru zona de Nord-Vest. Noua echipă de conducere va cuprinde cinci prim-vicepreședinți, opt vicepreședinți regionali și 12 vicepreședinți pe diverse domenii de activitate, pe lângă secretarul general și președintele Consiliului Național și poziția de președinte. Astfel, scrie ziarul Adevărul, numărul membrilor conducerii crește de la 21 la 27.  Lupii tineri din echipa lui Sorin Grindeanu. Cine sunt greii PSD din spatele lor (Cotidianul) Tinerii din PSD care au ajuns în lumina reflectoarelor sunt crescuți la umbra greilor din PSD. Liderii cu greutate se retrag din prim-plan, dar nu renunță la frâiele puterii. În echipa lui Grindeanu nu se vor mai regăsi Paul Stănescu, Marian Neacșu, Radu Moldovan. Nici Mihai Tudose nu mai e chiar în prima linie, deși rămâne președintele Consiliului Național. Alți lideri cu vechime s-au retras mai demult. Dar asta nu înseamnă că nu influențează deciziile partidului de după cortină.  Lupii noi din PSD sunt crescuți la umbra lor, o arată evoluția carierei acestora din urmă și, în unele cazuri, declarațiile publice. Oamenii grei din PSD i-au crescut și i-au aruncat acum în jungla de la București ca să ocupe primele poziții la vârful partidului și să le ducă mai departe moștenirea.  Cine pleacă, cine vine în echipa lui Grindeanu citiți în Cotidianul. Fostul primar Daniel Tudorache se pregătește să intre în Top 10 inculpați de lux ajutați de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, să scape de pedepse (Libertatea) Daniel Tudorache este următorul condamnat care se pregătește să își anuleze pedeapsa, după recursul în casație depus de el și ajuns la complet, din componența căruia face parte și șefa Înaltei Curți, Lia Savonea. Până acum, judecătoarea a ajutat cel puțin 10 nume grele din politică, administrație și mediul privat să scape ori să își îndulcească situația penală. Fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, condamnat pe 21 ianuarie 2025 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență, va afla pe 17 noiembrie 2025 dacă va scăpa sau nu de pedeapsă. Libertatea prezintă în ordine cronologică descrescătoare alte 10 dosare ale unor inculpați VIP care au beneficiat de clemența judecătoarei Lia Savonea de când a ajuns la Înalta Curte. INTERVIU INTEGRAL Ciprian Ciucu: Mă lupt cu Băluță că nu vreau să ia PSD Bucureștiul / Categoric nu o să candidez la Cotroceni / Refacerea Bulevardului Magheru și consolidarea seismică sunt proiectele majore (G4Media) Ciprian Ciucu, candidatul PNL la Primăria București și primar în funcție al Sectorului 6, a declarat într-un interviu acordat lui Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă pentru G4Media. ro că principalul său rival în cursă este Daniel Băluță de la PSD. Ciucu a spus că refacerea Bulevardului Magheru și a Căii Victoriei din centrul Capitalei, descongestionarea traficului și consolidarea seismică sunt principalele sale proiecte la Primăria București. Ciucu a exclus o viitoare candidatură la Președinția României cu excepția unei situații ”excepționale” și a propus mai multe soluții pentru traficul sufocant din Capitală. De ce cresc de la an la an vânzările de Black Friday și cum ajung românii să cumpere lucruri de care nu au nevoie (HotNews) Black Friday a devenit în România un ritual anual al cumpărăturilor. Deși mulți spun că reducerile sunt o păcăleală, cifrele arată altceva: de la an la an, magazinele bat recorduri de vânzări. Fenomenul spune multe despre cum s-au schimbat românii, nu doar în obiceiurile de consum, ci și în felul în care reacționează emoțional la ideea de ofertă.  Mai multe studii au analizat de-a lungul anilor motivele psihologice, sociale și de marketing care stau la baza cumpărăturilor de Black Friday, dar și a tendinței de a achiziționa produse de care nici nu ai nevoie. Studiile, citate de HotNews, vorbesc despre cumpărarea impulsivă, despre teama de a pierde o ocazie bună, despre sentimentul de urgență și de raritate, dar și despre motive legate de pura plăcere. Suntem influențați foarte mult și de ce fac oamenii din jur, fiindcă aflăm despre prieteni care ne spun că și-au luat airfryer, espressor, aspirator robotic, geacă sau smartphone, așa că ne gândim să nu rămânem mai prejos. eMAG organizează Black Friday pe 7 noiembrie, cel mai devreme în istoria evenimentului de shopping.   
Cine este Bogos, afaceristul din Vaslui acuzat acum de DNA că punea presiuni pentru schimbarea unui director care descoperise nereguli grave la fermele lui. Ironizat de un om din dosar că „degeaba s-a dus la Bolojan. I-a zis: «Nu mă bag»” (HotNews) - O liberare fără de lege. Completul Savonea i-a pus în libertate fără temei legal pe Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea (G4Media) - Nu e cel mai bun semnal. OMV Petrom disponibilizează 10% din forţa de muncă până în 2027. Peste 600 de oameni au plecat deja (Ziarul Financiar)  Analiză: Vizită de consolare a liderului NATO în România? (DW) Secretarul general al NATO a venit la București să convingă România că retragerea parțială a trupelor americane nu afectează securitatea statului, fiindcă „toată Alianța va veni să salveze țara” în cazul unui atac. Liderul NATO, Mark Rutte, primit pentru prima dată în această calitate la București, a declarat că președintele american Donald Trump a păstrat „angajamentul față de Alianță” și față de „efeorturile ei comune” și că oricum intră în funcțiune de acum Santinela Estului (Eastern Sentry). După întâlnirea pe care a avut-o cu președintele Nicușor Dan, cei doi adus argumente prin care să demonstreze că plecarea militarilor americani de elită de la Baza Mihail Kogălniceanu și rămânerea aici a tehnicienilor și aviației nu afectează în niciun fel siguranța României. Atât Rutte, cât și Dan au insistat că Santinela Estului îi va înlocui cu brio pe soldații SUA. După ce 21 de drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, în septembrie, NATO a anunțat că lansează operațiunea Santinela Estului care urmează să integreze toate capacitățile de apărare din regiunea aflată între Marea Neagră, Marea Baltică și Mediterana. Secretarul general NATO a venit în România nu doar pentru a discuta cu oficialii români despre cum evoluează Santinela Estului sau despre cumpărăturile de care are nevoie țara pentru a se apăra, cât mai cu seamă pentru a da asigurări că țara nu va fi abandonată. Mark Rutte a vrut să fie sigur că fiecare român va înțelege că NATO va apăra la o adică România și că nu doar americanii pot întări scutul defensiv la Marea Neagră și la granița de Est a Alianței. A fost un fel de vizită de consolare, după anunțul plecării celor 1000 de militari trimiși aici de SUA, consideră jurnalista DW Sabina Fati. Cine este Bogos, afaceristul din Vaslui acuzat acum de DNA că punea presiuni pentru schimbarea unui director care descoperise nereguli grave la fermele lui. Ironizat de un om din dosar că „degeaba s-a dus la Bolojan. I-a zis: «Nu mă bag»” (HotNews) Considerat unul dintre principalii jucători de pe piața avicolă din România, Fănel Bogos a fost reținut de procurori pentru 24 de ore în dosarul în care este acuzat de DNA că „a apelat la rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui. DNA nu a făcut, încă, publice captele de acuzare și nici numele persoanelor inculpate în dosarul Bogos. Mediafax a scris ieri, citând stenograme din dosar, că Bogos a apelat la „rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui ajungând și la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat că premierul s-a întâlnit cu Bogos, care a însoțit un lider PNL la întrevedere, dar discuția „nu a avut niciun fel de urmări”. Versiunea guvernului e confirmată de o stenogramă din dosar, în care un apropiat râde de Bogos că a discutat cu Bolojan, care a zis că „nu se bagă”. De la un fost CAP cumpărat în 2001, medicul veterinar Fănel Bogos din Vaslui a reușit să dezvolte o afacere impresionantă, ajungând în prezent la peste 20 de ferme de păsări în Vaslui, Iași și Galați, stație de incubație și o fabrică de preparate din carne.  Pe larg, pe pagina HotNews. O liberare fără de lege. Completul Savonea i-a pus în libertate fără temei legal pe Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea (G4Media) Punerea în liberate a lui Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea, condamnați definitiv pentru corupție, în urma unui recurs în casație intentat de cei doi, nu pare să fi fost dispusă pe baza unui temei legal aflat în vigoare. Înalta Curte a invocat un articol de lege care nu mai există în legislație de șapte luni, pentru că a fost „șters” de Curtea Constituțională. Continuarea, pe pagina G4Media. Nu e cel mai bun semnal. OMV Petrom disponibilizează 10% din forţa de muncă până în 2027. Peste 600 de oameni au plecat deja. „Vrem economii de 150 mil. euro, de la personal până la tot ce ne putem imagina. Vrem să fim rezilienţi pentru vremurile dificile care ar putea veni.“ (Ziarul Financiar)  OMV Petrom, cea mai mare companie din România, ia măsuri importante pentru optimizarea costurilor. „Investim mult timp pentru a ne asigura că suntem rezilienţi pentru vremurile dificile ce ar putea veni“, a spus Alina Popa, CFO al OMV Petrom, într-o întâlnire cu analiştii. Neptun Deep rămâne în grafic, la fel şi dimensiunea portofoliului de energie verde. OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, îşi va diminua până la finalul lui 2027 numărul de angajaţi la nivel de grup cu circa 10% faţă de efectivul cu care a început acest an. OMV Petrom a raportat venituri con­solidate de 26,8 mi­liarde de lei pentru primele nouă luni din 2025, în uşoară creştere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, profitul net s-a redus cu 13%, la 3,4 miliarde de lei, potrivit raportului publicat de companie. Mai multe informații în ZF.
Șeful NATO vine în România. Vizita, la o săptămână după ce SUA au retras o parte din militarii de la Kogălniceanu (Europa Liberă) - INTERVIU INTEGRAL Daniel Băluță: Nu sunt un politician de Cotroceni, sunt un gospodar / În campania asta contează omul, nu partidul / 99% este despre mine, 1% despre PSD / Ce soluții propune pentru trafic / Ce spune despre politica lui Nicușor Dan de a limita avizele de construcții (G4Media) - Vin Sărbătorile, trece austeritatea! De ce cheltuiește PMB de 2 ori mai mult pe târgul de Crăciun față de anul trecut (SpotMedia) Șeful NATO vine în România. Vizita, la o săptămână după ce SUA au retras o parte din militarii de la Kogălniceanu (Europa Liberă) Secretarul general al NATO, Mark Rutte, vine miercuri în prima sa vizită în România de la preluarea funcției de conducere a Alianței. Va avea o întâlnire la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și va participa joi la Forumul NATO pentru Industria de Apărare.  „NATO–Industry Forum 2025” începe miercuri la București și are peste 800 de participanți din 26 de state și 300 de companii din industria de apărare, scrie Europa Liberă. Forumul urmărește identificarea unor soluții concrete pentru creșterea capacității de apărare a Alianței, prin extinderea producției de apărare, valorificarea inovației tehnologice și analizarea conceptelor care pot transforma modul în care NATO acționează în viitor. Vizita lui Rutte în România are loc în contextul îngrijorărilor privind securitatea pe flancul estic al Alianței după anunțul SUA de reducere a numărului de militari amercani dislocați în zonă. Retragerea militarilor americani din România, dar nu și din Polonia, explicată de un analist polonez: „E vorba de bani” (Adevărul) Roman Imielski – redactor-șef adjunct al celui mai mare ziar din Polonia - Gazeta Wyborcza și respectat analist de politică externă, care a fost de mai multe ori pe frontul din Ucraina, explică într-un interviu pentru „Adevărul” de ce SUA nu retrag niciun militar din Polonia, în schimb după retragerea din România, sunt anunțate retrageri din Ungaria, Bulgaria și Slovacia. Roman Imielski a explicat că „Societatea poloneză este absolut pro-americană. Acest lucru are la bază un argument istoric încă din anii '80, din timpul mișcării Solidaritatea.” „În al doilea rând, investim sume uriașe de bani și eforturi considerabile în baza americană de la aeroportul din Jasionka care este foarte aproape de granița cu Ucrainei. Guvernul american a desfășurat în Polonia aici o unitate specială, o unitate de parașutiști din 2022”, a explicat analistul. „Motivul principal al faptului că SUA nu retrage trupe din Polonia este, ca să fiu sincer, faptul că țara mea achiziționează o cantitate enormă de arme americane. Vorbim despre sume uriașe de bani, de contracte de miliarde de dolari”, a explicat analistul. INTERVIU INTEGRAL Daniel Băluță: Nu sunt un politician de Cotroceni, sunt un gospodar / În campania asta contează omul, nu partidul / 99% este despre mine, 1% despre PSD / Ce soluții propune pentru trafic / Ce spune despre politica lui Nicușor Dan de a limita avizele de construcții (G4Media) Daniel Băluță, primar în funcție al Sectorului 4 și candidadtul PSD la Primăria Capitalei, susține că Bucureștiul are nevoie de o administrație care unește, nu care dezbină. Într-un interviu acordat lui Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă pentru G4Media.ro, Băluță vorbește despre motivele candidaturii sale, relația cu președintele Nicușor Dan și cu liderul interimar al PSD Sorin Grindeanu, despre bugetul de campanie, acuzațiile legate de clanurile interlope și o eventuală înțelegere cu AUR dar și despre viziunea sa pentru București și posibile soluții la traficul din Capitală. Vin Sărbătorile, trece austeritatea! De ce cheltuiește PMB de 2 ori mai mult pe târgul de Crăciun față de anul trecut (SpotMedia) Târgul de Crăciun organizat de Primăria București, prin CREART, va costa iarna aceasta de două ori mai mult decât cel de anul trecut, scrie SpotMedia. Potrivit explicațiilor oficiale, ediția care va începe la finele acestei luni va fi mai mare, se va desfășura în mai multe locuri din oraș și va dura 2 zile în plus. CREART a anunțat că ediția 2025–2026 va fi cea mai amplă din ultimii ani. Se va desfășura între 29 noiembrie și 28 decembrie 2025, în trei locații din București, organizate în paralel. Piața Constituției – va rămâne locația principală, cu scena centrală pentru concerte, o scenă secundară, DJ set-uri, Casa lui Moș Crăciun, roată panoramică, carusel supraetajat și un roller coaster. Piața Universității – va fi amenajată o zonă cu food trucks, brad de Crăciun și decoruri tematice. Esplanada Operei Naționale – va găzdui un târg organizat în parteneriat cu Opera, cu scenă pentru concerte și căsuțe decorate festiv, unde se vor comercializa produse alimentare și non-alimentare. Deși bugetul crește semnificativ, numărul expozanților ar urma să fie ușor mai mic.
Mișcarea „suveranistă”, care leagă naționalismul, populismul și conspiraționismul, este principala forță din spatele dezinformării din România – concluzie a unui studiu european (G4Media) - De ce investește Germania în industria de Apărare românească (DW)  CALCULE De unde adună voturi Anca Alexandrescu în cursa pentru Primăria Capitalei. Ce rezultate a avut în București mișcarea pe care o reprezintă (HotNews) Partidul AUR a anunțat, luni seară, că o va susține pe Anca Alexandrescu în alegerile pentru Primăria București din 7 decembrie. Ea se alătură unui număr în creștere de candidați care intră în cursa pentru fotoliul de primar general, cei mai bine cotați în sondaje fiind Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD) și Cătălin Drulă (USR). Anca Alexandrescu, fostă prezentatoare la Realitatea TV, care l-a susținut pe Călin Georgescu, candidează independent pentru funcția de primar al Capitalei, post rămas vacant după alegerea lui Nicușor Dan la Președinție.  Dar din ce bazine electorale poate lua voturi candidata independentă Anca Alexandrescu?  HotNews a analizat voturile obținute în București de George Simion, candidatul AUR în alegerile prezidențiale din 2024 și 2025, dar și cele adunate de Călin Georgescu, pe care Anca Alexandrescu l-a sprijinit public în alegerile din 2024 și l-a avut des invitat în emisiunea moderată de ea la Realitatea Plus.  Călin Georgescu și George Simion au adunat împreună în București, pe 24 noiembrie, 223.671 de voturi, echivalentul a 24,51% din voturile valabil exprimate. Cifrele din 2024 sunt similare cu cele obținute de George Simion singur în turul 1 al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025. Mișcarea „suveranistă”, care leagă naționalismul, populismul și conspiraționismul, este principala forță din spatele dezinformării din România – concluzie a unui studiu european (G4Media) Ecosistemul media românesc a dezvoltat propriile rețele și canale alternative de știri care răspândesc narațiuni anti-UE, combinate cu știri apocaliptice, conspirații, narațiuni pro-Kremlin, conținut neofascist și mitologie dacică, se arată în cel mai nou studiu despre fenomenul dezinformării din România elaborat de disinfo.eu. Deși România nu are o relație culturală, istorică sau economică puternică cu Rusia, românii nu vorbesc limba rusă și nu există posturi de radio sau televiziune rusești, dezinformarea rusă este eficientă, fiind camuflată de intermediari și mobilizând vechile legături comuniste. În plus, aceasta este răspândită de partide și mișcări politice, ONG-uri, grupuri de reflecție, personalități religioase, foști și actuali jurnaliști, influenceri și personalități din domeniul cultural sau academic, potrivit aceluiași studiu citat de G4Media. Autoritățile române nu au reușit până în prezent să combată în mod eficient dezinformarea. Există unele planuri pe hârtie, de exemplu, Strategia națională pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării, dar punerea în aplicare a măsurilor este insuficientă. În ultimul an, unii politicieni, precum și ANCOM (autoritatea responsabilă pentru România) și CNA (agenția responsabilă pentru monitorizarea conținutului media audiovizual) au jucat un rol mai activ, dar unele inițiative au fost criticate pentru că erau confuze și exagerate, concluzionează raportul. De ce investește Germania în industria de Apărare românească (DW) Analiză: Cu 400 de milioane de euro de la Rheinmetall și 120 de milioane de euro contribuție autohtonă se va construi de la zero în orașul Victoria o fabrică de pulberi pentru muniție. Ce înseamnă pentru România? Investitorii se așteaptă ca Rheinmetall-Victoria SA să devină „cea mai modernă companie din lume în domeniul producerii de pulberi”, în vreme ce oficialii autohtoni sunt și mai optimiști și cred că țara „se va profila ca un jucător cu potențial” în industria apărării, potrivit premierului Ilie Bolojan. În plus, această investiție militară de jumătate de miliard de euro, în care e implicată Rheinmetall, cea mai mare companie militară germană și a cincea ca importanță din Europa, înseamnă, după definiția ministrului român al Economiei, Radu Miruță, „o etapă majoră” în punerea în aplicare a Planului de Acțiune România-Germania. Acest Plan care propune o cooperare bilaterală consolidată, semnat la Berlin de cele două părți în iulie 2025 presupune un dialog politico-diplomatic mai activ, susținerea reciprocă la nivelul UE, coordonarea dosarelor prioritare privind afacerile strategice, securitare și multilaterale. Planul de Acțiune România-Germania e o formulă de aprofundare a relațiilor bilaterale, fără ca acestea să fie transformate, însă, într-un parteneriat strategic. Chiar și așa investițiile germane în industria autohtonă sunt importante: Rheinmetall a preluat anul trecut 72% din acțiunile  companiei de vehicule militare Automecanica Mediaș, unde va produce și transportoare blindate Lynx. Cea mai mare și mai bogată țară din Europa Centrală, Germania, încearcă să investească în toată zona în industria de Apărare, cu gândul că Rusia nu va mai putea ajunge în această regiune integrată deja de un sfert de secol în structurile militare occidentale. Apărarea României și a statelor din jur ar putea avea nevoie de Germania și de Franța, în cazul în care Washingtonul continuă să-și retragă trupele de la Marea Neagră, scrie jurnalista Sabina Fati, corespodentă DW la București.
Un cunoscut istoric condamnă apariția versurilor legionare în Catedrala Neamului: „Nu este o scăpare”. Reacția Patriarhiei (Adevărul) - Cătălin Drulă și-a lansat candidatura la Primăria Capitalei alături de Nicușor Dan, primul președinte care merge la un astfel de eveniment (Libertatea) - Pro-rusul Călin Georgescu, apel la boicotarea alegerilor pentru Primăria Capitalei: „Electoratul ar trebui să se gândească de două ori înainte de a valida o farsă organizată sub aparența binelui” / „Nu mă pot implica în niciun fel” / În august spunea că o susține pe Anca Alexandrescu (G4Media) - Paradox în Neamț după inundații: Numărul caselor asigurate a scăzut. „E o situație inexplicabilă rațional” / Ce spun primarii comunelor afectate  (HotNews) Un cunoscut istoric condamnă apariția versurilor legionare în Catedrala Neamului: „Nu este o scăpare”. Reacția Patriarhiei (Adevărul) Dorin Dobrincu, istoric specializat în rezistența anticomunistă din România, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cine e principalul responsabil și care sunt urmările după ce corul de copii al Patriarhiei a interpretat o melodie cu semantică legionară, în Catedrala Națională. Ziua Clerului Militar a fost sărbătorită, joi, 30 noiembrie, la Catedrala Națională, printr-un Te Deum. Eevenimentul a fost întinat de o eroare uriașă. Corul de copii al Patriarhiei a interpretat un imn legionar, iar clipul a fost postat de agenția de știri a Patriarhiei. La acest eveniment au fost prezenți, potrivit agenției Basilica, Ministrul Apărării, membri ai Familiei Regale, șeful Statului Major, numeroși preoți militari, dar și alți numeroși invitați. „Adevărul” a discutat pe această temă cu istoricul Dorin Dobrincu, specialist în rezistența anticomunistă din România. Expertul consideră că este vorba de un gest scandalos, ofensator pentru victimele fascismului, dar dăunează grav și democrației. În opinia sa, greșeala cade pe umerii dirijorului și a supervizorului. „Ceea ce s-a întâmplat în Catedrala din București este un gest scandalos, neîndoielnic. Și nu este în niciun caz o întâmplare, o scăpare. Alegerea aparține dirijorului și persoanelor care supervizează repertoriul. Pe diverse website-uri, dar și pe YouTube pot fi găsite și alte imnuri care utilizează versuri ale lui Radu Gyr sau atribuite lui (cum pare să fie cazul și aici), cu accente religioase, dar cu conotații ideologice. În gestionarea acestui curent de revalorizare a producțiilor extremiste cred că este nevoie, în primul rând, de discernământ”, spune istoricul Dorin Dobrincu, specialist în rezistența anticomunistă din România. „Facem precizarea că textul poeziei care a stat la baza interpretării amintite nu promovează în niciun fel elemente ale vreunei doctrine politice totalitare. Prin urmare, contextul redării cântecului exclude orice interpretare tendențioasă. Încercarea de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu ideologiile extremiste este una total lipsită de temei, mai ales că Patriarhia Română a exprimat, în repetate rânduri, delimitarea fermă de orice fel de mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul, care sunt contrare învățăturii și credinței creștine”, a reacționat Patriarhia Română. Lecții de legionari pentru copii. BOR face damage control (Republica) În comunicatul său de ieri, BOR face damage control. Nu stă în firea unei asemenea puteri să admită că greșește. Și nu poate să admită, pentru că BOR nu greșește niciodată: nici când ține în robie pentru sute de ani o întreagă etnie, nici când se asociază cu puterile cele mai sinistre ale secolului al XX-lea (legionari, fasciști, comuniști), cu Dragnea sau cu Simion mai recent. BOR face damage control și contraatacă virulent cu găselnița că versurile nu-i aparțin lui Radu Gyr și că noi am fi în eroare, deși toate referințele publice la poezia „Avem o țară” ca fiind scrisă de Radu Gyr vin de pe site-uri ortodoxe. Până la urmă, e chiar irelevant dacă această poezie îi aparține lui Radu Gyr, un poet siropos, repetitiv și pătruns de misiunea lui legionară.  Ceea ce e relevant este de ce corul oficial al BOR, versiunea de juniori, dirijat de un personaj cu vădite simpatii legionare, ajunge să interpreteze astfel de versuri. De ce niște copii talentați cântă azi, în Catedrala Mântuirii Neamului, despre Ardealul sfârtecat în anii 1940-1944 „de cel viclean”, de ce trebuie să-i învățăm despre „sânge”, „sfinți în temniți dați la moarte”, despre cei „aruncați în groapă”, despre „moaște sfinte-n zeghe grea de deținuți”? Ce valori transmitem copiilor cu asemenea versuri atât de familiare discursului legionar, scrise cică recent de niște măicuțe foarte talentate?, se întreabă Ciprian Mihali, contributor Republica. Iar părinții copiilor spun că „Al meu copil nu știe cine este Radu Gyr, în afară de faptul că este un poet, nu a deschis nimeni acest subiect până ieri, când a aflat de pe social media! Si daca nu era netul asta, bată-l vina, nu iî spunea nimeni nimic, nici cu osanale despre el, nici cu o tonă de hate!”. Trăiască sfânta ignoranță și a părinților, dar și a copiilor care sunt crescuți cu multă grijă în aceeași ignoranță! O ignoranță pe care BOR o cultivă inclusiv în comunicatul său, în care inventează din nou dușmani interni, în loc să arate smerenie și să întindă punți între oameni. Cătălin Drulă și-a lansat candidatura la Primăria Capitalei alături de Nicușor Dan, primul președinte care merge la un astfel de eveniment (Libertatea) Cătălin Drulă și-a lansat candidatura pentru alegerile de la Primăria Capitalei duminică, 2 noiembrie, după ce a fost confirmat oficial în forurile statutare ale USR. Dar aceasta a fost doar o formalitate, pentru că era singurul candidat. La eveniment a participat și preşedintele Nicuşor Dan. A fost prima dată în istoria României când un șef al statului merge la lansarea unei candidaturi la Primăria Capitalei și se fotografiază cu un candidat, fapt ce a stârnit nemulțumirea PSD și AUR, care l-au acuzat pe Nicușor Dan că a încălcat constituția, scrie Libertatea. Drulă candidează sub sloganul „Împreună pe drumul onest”. Potrivit sondajelor de opinie, Cătălin Drulă este pe locul trei în cursa pentru Primăria Capitalei, după Daniel Băluță (PSD) și Ciprian Ciucu (PNL), dar diferența de procente este relativ mică între primele 3 locuri din sondaje. Pro-rusul Călin Georgescu, apel la boicotarea alegerilor pentru Primăria Capitalei: „Electoratul ar trebui să se gândească de două ori înainte de a valida o farsă organizată sub aparența binelui” / „Nu mă pot implica în niciun fel” / În august spunea că o susține pe Anca Alexandrescu (G4Media) Fost candidat la președinția României, în prezent anchetat penal pentru mai multe infracțiuni – printre care cea mai gravă fiind tentativa de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale – pro-rusul Călin Georgescu a publicat duminică seara un mesaj video în care respinge alegerile pentru Primăria Capitalei, care vor avea loc în 7 decembrie. Georgescu îndeamnă electoratul „să se gândească de două ori înainte de a valida o farsă organizată sub aparența binelui”, informează G4Media. Georgescu spune că n-a cerut niciunui partid, nou sau vechi, să vorbească în numele său, „oricine spune altceva minte”, făcând referire, cel mai probabil, la candidata Anca Alexandrescu (realizatoarea de emisiuni de la Realitatea PLUS), care și-a anunțat candidatura la Primăria Capitalei făcând apel la „suveraniști”. De altfel, în urmă cu circa trei luni, Călin Georgescu își exprima susținerea pentru Anca Alexandrescu. Georgescu afirmă că „un guvern ilegitim nu poate face alegeri legitime”, referindu-se la decizia anulării alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, și la alegerile organizate în mai 2025, pe care le consideră „o mascaradă”. Paradox în Neamț după inundații: Numărul caselor asigurate a scăzut. „E o situație inexplicabilă rațional” / Ce spun primarii comunelor afectate  (HotNews) Afectat de inundații, în luna iulie, județul Neamț înregistrează o scădere a locuințelor asigurate împotriva unor astfel de dezastre, arată datele transmise, la cererea HotNews, de PAID România, societatea care emite aceste asigurări obligatorii. Asta deși, cei care au aceste polițe au primit despăgubiri considerabil mai mari decât cei fără, iar o astfel de asigurare costă 50 de lei sau 130 de lei pe an.  „Scăderea cuprinderii în asigurare într-un județ afectat de inundații este inexplicabilă rațional și arată cât de mare este nevoia de implicare a autorităților locale”, afirmă Cosmin Tudor, directorul general adjunct al PAID, într-un dialog cu HotNews.  „Nu toată lumea înțelege riscul”, spune primărița comunei comunei Borca aleasă în octombrie anul trecut din partea PSD. Într-un răspuns pentru HotNews, reprezentanții comunei Fărcașa enumeră mai multe posibile motive care au dus la această situație, inclusiv „creșterea costului de trai, care a făcut ca prioritatea pentru o parte din cetățeni să fie cheltuielile curente”. 
Care este miza lui Grindeanu prin atacurile la adresa lui Bolojan și de ce nu îl apără liberalii pe premier – INTERVIU (HotNews) - Grindeanu are un plan - să-l distrugă pe Bolojan (SpotMedia) - Ministra de Externe, Oana Țoiu: O să vedem o prezență întărită a NATO în România până la sfârșitul acestui an și anul viitor (Europa Liberă) Exces de zel. Un jandarm l-a amendat pe organizatorul marșului de comemorare a victimelor Colectiv. „Durerea are oră de închidere?” (Adevărul) Marian Rădună, reprezentant al Asociației MEA și unul dintre organizatorii marșului dedicat victimelor incendiului din clubul Colectiv, a fost amendat joi seară de Jandarmeria Română cu 3.000 de lei pentru „depășirea orei de comemorare”. „Legea 60, articolul 3, spune foarte clar că nici măcar nu se notifică comemorările, noi putem să stăm foarte bine toată noaptea pe acolo. Domnul agent constatator nu a ascultat nicio explicație”, a spus Rădună.  El consideră sancțiunea nelegală și a anunțat că o va contesta în instanță: „Vom contesta amenda. E frustrant, pentru că este o pierdere de timp. Din păcate, necunoașterea legii e încă la ordinea zilei.” Adevărul mai notează că jurnalistul Marco Badea a criticat decizia Jandarmeriei într-o postare pe Facebook, subliniind că amenda reflectă „o lipsă profundă de empatie și discernământ instituțional” . „Cineva a decis că memoria are program fix și că durerea are oră de închidere. Este un moment care adună în același loc tot ce merge strâmb în felul în care statul își tratează cetățenii: cu suspiciune, aroganță și cruzime birocratică deghizată în regulament”, a mai transmis jurnalistul. Marșul de joi a marcat un deceniu de la tragedia care a schimbat România, iar organizatorii au atras atenția că, după zece ani, „nimeni nu a plătit” pentru cele 65 de victime, iar corupția și infecțiile nosocomiale continuă să facă victime. Care este miza lui Grindeanu prin atacurile la adresa lui Bolojan și de ce nu îl apără liberalii pe premier – INTERVIU (HotNews) Strategia PSD este de a face opoziție din interiorul Guvernului, iar miza lui Sorin Grindeanu este șubrezirea reputației lui Ilie Bolojan, spune analistul politic Adi Zăbavă, într-un dialog cu HotNews. Concluzia expertului vine după ce PSD l-a chemat joi pe premierul Ilie Bolojan în Parlament, pentru explicații cu privire la reacția Executivului după ce SUA a decis să retragă aproape jumătate dintre soldații americani din România.  Despre tăcerea venită dinspre liderii PNL, care nu au nicio reacție în favoarea președintelui de partid Ilie Bolojan, Adi Zăbavă spune că pe de o parte, Bolojan face compromisuri pentru a menține stabilitatea în coaliție, iar pe altă parte, amintește că în PNL există și tabăra, destul de numeroasă, care așteaptă să preia conducerea partidului și deci, căderea lui Bolojan.  În toată ecuația coaliției, președintele și-a asumat rolul de mediator – a chemat liderii la discuții la Palatul Cotroceni atunci când nu reușeau să iasă din blocaje – fie că era vorba despre reforma administrației publice sau despre reforma pensiilor speciale. Analistul spune că pentru Nicușor Dan primează stabilitatea guvernării, dar că intențiile lui politice nu sunt încă clare.  Grindeanu are un plan - să-l distrugă pe Bolojan (SpotMedia) Strategia social-democraților nu este să plece de la guvernare și să facă o nouă majoritate cu AUR. Ar fi o operațiune politică riscantă din cauza luptelor interne din formațiunea extremistă și a reacției de respingere a opiniei publice. Strategia e crearea unui nou USL, care să-l lase în ofsaid pe actualul prim-ministru, iar de sub drapelul pro-europenismului să fie oprite reformele, corupția să meargă înainte, iar privilegiile conservate, consideră jurnalistul Emilian Isăilă. Integral, pe pagina SpotMedia. Ministra de Externe, Oana Țoiu: O să vedem o prezență întărită a NATO în România până la sfârșitul acestui an și anul viitor (Europa Liberă) Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, anunță la Interviurile one2one că aliați din NATO, alții decât Statele Unite, vor trimite în lunile următoare noi trupe și echipamente în România.  Parteneriatul strategic dintre Statele Unite și România nu va fi afectat de decizia de retragere parțială a unor trupe americane și reconfirmă vizita președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, anul viitor. Șefa diplomației române susține la one2one că relația dintre cele două țări este una de încredere care încă se dezvoltă. Oana Țoiu explică că România își dorește ca firme americane din domeniul apărării să investească pe teritoriul național prin programul SAFE al Uniunii Europene. România poate accesa peste 16 miliarde de euro prin acest program, care permite și participarea unor entități terțe.  
Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) - Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) - Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) - La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) Analiză: Americanii își retrag jumătate dintre efectivele militare din România, e vorba despre soldații de elită din brigada mobilă staționată la baza Mihail Kogălniceanu. Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România sunt statele de unde americanii își recheamă trupele de elită ale brigăzii rotative. Rămân încă în țară circa 900 de soldați.  Informația retragerii celor circa 1000 de militari americani din România a fost publicată prima dată în presa de la Kiev ieri dimineață. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că știa de luni informația. Totuși nu a făcut nimic chiar dacă știa, nu a spus-o nimănui, nu a cerut o discuție în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nu a rugat-o pe ministra de Externe să mai negocieze cu Washingtonul. Nici măcar de fațadă nu fost făcut vreun efort din care să rezulte că României îi pare rău că pierde o mie de militari americani foarte bine pregătiți. Dimpotrivă, românii sunt asigurați că totul va rămâne ca înainte. Nicio declarație care să arate că România ar vrea să-i păstreze pe acești militari, că se simte mai sigură avându-i aici, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW în România. Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) Oricât ar încerca președintele și ministrul Apărării să diminueze efectele, retragerea parțială a trupelor americane înseamnă un deficit de securitate și, mai ales, un semnal simbolic pe care Rusia îl va juca la maximum. Aici merita subliniat că retragerea are loc în cel mai prost moment posibil, când Rusia își flexează mușchii în regiune, defilează cu arme nucleare noi, agresează tot mai des spațiul aerian al țărilor UE, avansează încet dar constant în Ucraina și desfășoară tot mai agresiv războaie hibride interferând cu alegerile din toate țările. Tocmai acum și-au găsit americanii să se retragă?, se întreabă jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. În opinia sa, România trebuie să urmeze lecția Poloniei și să-și asigure singură cât mai mult din apărare. Dacă avem pretenții să ne protejeze alții, mai întâi să demonstrăm că facem noi tot ce putem. Cu o industrie militară făcută praf de 35 de ani de management public catastrofal, cu contracte amânate din cauza unor agende profund corupte (achiziția de corvete militare), cu avioane F16 second-hand, cu un buget răvășit de deficitul-record provocat de tripleta Ciolacu – Ciucă – Iohannis, România e una dintre verigile slabe ale securității din zona Mării Negre. În noile condiții, vizita anunțată a președintelui Nicușor Dan la Washington capătă o importanță capitală. El va avea o singură misiune: să întărească parteneriatul și să se asigure că nu va exista o nouă retragere de trupe și echipament american. Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie. Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că toți oamenii de afaceri își doresc să poată majora salariile angajaților, pentru că astfel i-ar și fideliza, însă acest lucru nu este mereu posibil. „Marea problemă este legată de taxele prea mari pe muncă – să dai un salariu de 5000 de lei net înseamnă să mai plătești statului cel puțin 4200 de lei. Şi asta în condiţiile în care economia stagnează, vânzările au scăzut peste tot, planurile financiare ale multor firme au fost date peste cap de inflaţie, de creşterea taxelor, de efectele acestei crize a puterii de cumpărare cu care ne confruntăm în prezent. Crescând din pix salariul minim, fără un studiu de impact, ne vom trezi cu disponibilizări de personal și cu încă un val de inflație, pentru că firmele vor duce costurile salariale mai mari în prețuri produselor și serviciilor pe care le oferă. Altfel spus, vom pune gaz pe focul inflației”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”. Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și l-ar asuma România în cazul în care va îngheța salariul minim anul viitor este declanșarea unei proceduri de infringement. Altfel spus, statul își asumă „amenda”, pentru că e mai mică decât ceea ce ar avea de plătit dacă și-ar respecta angajamentul. Pe de altă parte, în cazul în care majorează salariul minim pe economie din 2026, chiar dacă dispune înghețarea salariilor demnitarilor și ale primarilor și viceprimarilor la nivelul actual, onorând măsurile de austeritate asumate prin pachetul 2, Guvernul riscă să crească din nou deficitul bugetar, încălcând obligațiile asumate în fața Comisiei Europene. La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Astăzi se împlinesc 10 ani de la incendiul din Clubul Colectiv.   65 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 162 au fost răniți. Mulți dintre ei au rămas cu răni pe viață.  După ani de recuperare, o parte dintre ei și-au schimbat profesiile. Alții au ales să se implice civic sau politic. Supraviețuitorii de la Colectiv au fost nu sus, ci jos, foarte jos, în subteranele unei dureri incomparabile. Au adunat, fiecare, 20-30 de operații în perioada de convalescență, care a durat ani de zile. Și, întorși de acolo, de foarte jos, ei spun că văd alfel lumea. HotNews a vorbit cu Bogdan Moșneag, Adina Apostol și Adrian Albu, trei dintre supraviețuitorii cărora incendiul din Colectiv le-a schimbat viața.  La 10 ani de la tragedie, Clubul Colectiv nu ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu (Libertatea) Înaintea incendiului produs în seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în centrul Capitalei, a funcționat timp de un an ca o capcană a morții: pe tavan şi pe stâlpi era lipit burete inflamabil, ferestrele erau zidite cu blocuri de BCA, extinctoarele erau expirate, iar singură cale de evacuare era o uşă, într-un container. Clubul nu avea autorizație de securitate la incendiu. Azi, la 10 ani de la tragedie, nici n-ar mai avea nevoie de ea, căci Guvernul, la propunerea DSU, a relaxat regulile. Legea punea „piedici în dezvoltarea unor proiecte” şi a fost schimbată. Iar alte zeci de cluburi precum Colectiv funcționează acum în legalitate.  Pe larg, în Libertatea.
Primăria Capitalei: Cine are cele mai mari șanse (DW) - 10 ani de la „Colectiv”: Ofițerul ISU condamnat după Colectiv nu a fost prins nici acum, după ce a fugit în Republica Moldova (HotNews) - 10 ani de la tragedia din Colectiv. Coriolan Ștefan, tatăl Andreei, tânăra scăpată din incendiu, dar ucisă de sistemul sanitar: „La proces m-au întrebat dacă mi-am iubit fata” (Libertatea) Grindeanu apără SUA de o femeie care a construit un spital. Nominalizarea Oanei Gheorghiu, motiv de tensiune în coaliție (Republica) Președintele PSD Sorin Grindeanu i-a cerut marți seară lui Ilie Bolojan „să retragă urgent” propunerea de nominalizare a Oanei Gheorghiu drept vicepremier. Motivul? O postare a Oanei Gheorghiu, „descoperită” de Antena 3, în care aceasta a scris despre comportamentul de „golani” al lui Donald Trump și JD Vance din momentul vizitei lui Volodimir Zelenski la Casa Albă. Deci o postare de-a Oanei Gheorghiu e suficient de problematică pentru relația cu SUA pentru a nu susține un om care a construit un spital.  Sigur, cu Marian Neacșu nu e nicio problemă, pentru că în România a fi condamnat e un lucru lăudabil. De fapt, reacția lui Sorin Grindeanu scoate la iveală, mai degrabă decât o grijă autentică pentru relația României cu SUA, reflexul vechii clase politice de a respinge oamenii care nu fac parte din sistemul său de complicități, comentează Carmen Dumitrescu, editor Republica. Faptul că o simplă postare critică la adresa lui Donald Trump devine motiv de veto politic spune multe despre standardele duble ale celor care tolerează corupția, dar se scandalizează în fața unor opinii. Și ne amintește ce e, în definitive, social-democrația românească. Primăria Capitalei: Cine are cele mai mari șanse (DW) Dacă PNL și USR ar fi avut un candidat comun pentru Primăria Generală a Bucureștiului, cele două partide ar fi avut prima șansă. Între timp, însă, sondajele îl dau pe Daniel Băluță de la PSD pe primul loc, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW. Bucureștenii vor în primul rând de la viitorul primar general să rezolve problemele traficului și aglomerației, apoi sunt nemulțumiți de nivelul de trai. Urmează pe lista urgențelor apa cladă și termoficarea, curățenia, diminuarea poluării, spitale mai bune (sondaj CURS, octombrie 2025). Primăria generală a devenit o trambulină pentru Palatul Cotroceni (Traian Băsescu și Nicușor Dan au reușit să se propulseze), de aceea competiția ar putea fi destul de dură. Pentru Ciprian Ciucu ar putea fi cu adevărat o miză mare, fiindcă liberalii sunt în căutarea unui lider nou, neamestecat în încâlcelile partidului cu PSD, eficient și puternic. Cătălin Drulă are propriile lui ambiții, mai ales după ce partidul l-a debarcat anul trecut de la conducerea sa, iar Daniel Băluță speră să urmeze tradiția primarilor generali PSD, care ajung în vârf după ce bucureștenii au fost dezamăgiți de un edil de centru-dreapta. Cu o candidată ca Anca Alexandrescu, radicalii ar putea să producă, la rândul lor, o surpriză, dacă într-adevăr electoratul e sătul de toate partidele tradiționale și de toate scandalurile din coaliția de guvernământ. 10 ani de la „Colectiv”: Ofițerul ISU condamnat după Colectiv nu a fost prins nici acum, după ce a fugit în Republica Moldova (HotNews) Evoluția dosarelor Colectiv în justiție oglindește, și peste un deceniu, tragedia unde au murit 65 de oameni. Inițial socotit vinovat, primarul Piedone a fost declarat apoi nevinovat de către justiție. În august acest an a fost eliberat artificierul. Iar ofițerul ISU Antonina Radu, condamnată în mai 2022 la 8 ani și 8 luni închisoare în dosarul Colectiv 1 nu a fost prinsă nici acum de autorități. Continuarea pe pagina HotNews. 10 ani de la tragedia din Colectiv. Coriolan Ștefan, tatăl Andreei, tânăra scăpată din incendiu, dar ucisă de sistemul sanitar: „La proces m-au întrebat dacă mi-am iubit fata” (Libertatea) Incendiul din clubul Colectiv este cea mai mare tragedie care a îndoliat România ultimelor decenii. 64 de tineri au murit, dintre care 28 în spitale, în săptămânile care au urmat incendiului, și peste 150 au fost răniți în noaptea de 30 octombrie 2015. În toți acești ani, autoritățile judiciare au identificat și condamnat vinovații: patronii clubului, organizatorii evenimentului din seara fatidică și reprezentanți ai administrației publice. Pe lista inculpaților nu s-a aflat însă niciun oficial al sistemului medical, deși mulți dintre tinerii arși au murit din cauza infecțiilor cu bacterii ucigașe contractate în spitalele din România, ceea ce poate echivala cu o culpă medicală. Iuliana Andreea Ștefan este una dintre victimele incendiului din clubul Colectiv care a ajuns în viață într-un spital din București. Avea arsuri pe jumătate din suprafața corpului, dar respira și era conștientă. În primele ore de la internare era perfect coerentă, a vorbit cu tatăl ei și chiar a fost capabilă să-i spună acestuia codul PIN al telefonului personal. A murit în noaptea dintre 19 și 20 noiembrie 2015, la o clinică din Germania, unde părinții au transferat-o pe cheltuiala proprie, fără niciun ajutor din partea statului român. A fost a 58-a victimă Colectiv. Avea 28 de ani, era absolventă de ASE și lucra ca HR Administrator la Accenture România. Citiți mai mult în Libertatea.
Cine sunt candidații partidelor din coaliția de guvernare la Primăria Capitalei: Vin din zona „administrativ-tehnică”, niciunul nu este simplu „om de partid” / Ce îi unește și ce îi desparte în bătălia pentru București( G4Media) - 10 ani de la tragedia din Colectiv. „România e condamnată. Nu mai are vitalitate, vână, nu mai are simț civic”, spune medicul Ruxandra Geambaşu, care şi-a pierdut singurul copil în urma incendiului (Libertatea) - România schimbă modul cum va taxa TIR-urile care folosesc drumurile din țară. Chiar și așa va avea tarife de două ori mai mici ca-n Bulgaria și de șase ori mai mici ca-n Ungaria (HotNews) Cine sunt candidații partidelor din coaliția de guvernare la Primăria Capitalei: Vin din zona „administrativ-tehnică”, niciunul nu este simplu „om de partid” / Ce îi unește și ce îi desparte în bătălia pentru București ( G4Media) Pentru alegerile parțiale pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie, se prefigurează din partea partidelor din coaliția de guvernare trei figuri politice cu trasee și stiluri diferite, dar cu argumente de partea fiecăruia: Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD) și Cătălin Drulă (USR). Pentru a fi nominalizați complet, primii doi trebuie să fie validați de conducerile centrale ale partidelor lor – PNL, respectiv PSD -, dar așa cum se proiectează acum scena politică, nu se mai pot întâmpla răsturnări de situație. Alegerile locale se țin într-un singur tur, iar câștigătorul va obține, după cum arată sondajele, în jur de 25-30% din voturi. Deși politic sunt din zone antagonice – liberală, socialistă și progresistă –  Ciucu, Băluță și Drulă au totuși câteva puncte comune. Sunt politicieni care au administrat structuri publice, au construit o identitate politică din zona „administrativ-tehnică”, și toți își revendică același obiectiv – capacitatea de a moderniza Bucureștiul.  Drulă și Ciucu sunt percepuți ca fiind mai buni cunoscători în mobilitatea urbană, iar Băluță în atragerea de fonduri pentru infrastructura de transport – rutieră, de metrou. Niciunul nu este un simplu „om de partid”, fiecare are deja un „șantier administrativ” în spate, cu rezultate și cu programe complexe, capabili să ducă un proiect la bun sfâșit. Suplimentar, toți s-au definit prin raportare la Nicușor Dan. Drulă, ca aliat și continuator declarat al „dreptei nicușoriste”, Ciucu, un rival administrativ, conflict direct pe proiecte în Sectorul 6 și Băluță, adversar politic total, din zona PSD, dar cu focus nu pe conflicte personale, ci pe rezultate livrate. Pe larg despre candidați și ce avere are fiecare  citiți pe pagina G4Media. Bătălie strânsă la Capitală. Fragmentarea votului dă șanse nesperate unui outsider. Cine ar putea fi de această dată candidatul anti-sistem (Adevărul) Ultimele sondaje plasează în prim-plan patru candidați cotați cu șanse în cursa pentru Primăria Capitalei: pe cei trei candidați ai coaliției, Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR), și pe Anca Alexandrescu (independent), moderatoarea postului de televiziune Realitatea Plus, considerată apropiat de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Aceasta a anunțat că în proporție de „99%” va intra în cursa pentru Primăria Capitalei la alegerile din 7 decembrie. În calitate de candidat independent, Anca Alexandrescu „poate beneficia de un culoar favorabil dacă vom avea o prezență redusă la vot determinată de dezamăgirea electoratului față de incapacitatea politică de a răspunde la frustrările populației (incapacitatea de a reduce privilegiile, risipa din banul public etc) și dacă va fi singura candidată relevantă care să reprezinte electoratul opoziției radicale (adică alegeri fără candidat AUR și fără alte figuri cunoscute ori surpriză gen Makaveli, care rup voturi din acest segment)”, subliniază directorul Inscop, sociologul Remus Ștefureac. „Dacă va exista un război foarte dur între partidele mari, între candidații mari, cei care reprezintă și partidele care formează o coaliție de guvernare, este posibil ca, din nervozitate, cetățenii să se ducă să o voteze pe Anca Alexandrescu, chiar dacă astăzi nu declară acest lucru, tocmai pentru a da o palmă partidelor mari. Dar trebuie să reușească să convingă și o parte a electoratului nehotărât că este un candidat diferit de cel al partidelor politice. E o situație destul de complexă. Ține foarte mult de cum va reuși să comunice toate aceste lucruri””, explică și sociologul Vladimir Ionaș pentru „Adevărul”. „Cred că, așa cum se prefigurează lupta pentru Primăria Capitalei, vom avea o bătălie destul de strănsă, cu un câștigător care va avea un procent destul de mic”, preconizează consultantul politic Adrian Zăbavă.  10 ani de la tragedia din Colectiv. „România e condamnată. Nu mai are vitalitate, vână, nu mai are simț civic”, spune medicul Ruxandra Geambaşu, care şi-a pierdut singurul copil în urma incendiului (Libertatea) A trecut un deceniu de la incendiul în urma căruia 64 de oameni au murit. România a rămas blocată în aceleaşi sistem care, periodic, ucide oameni. „Avem de toate” şi azi: infecții nosocomiale în spitale, blocuri care explodează, incendii în secțiile ATI şi autorități ce nu dau niciodată socoteală.  Câțiva dintre oamenii care i-au pierdut pe cei dragi la Colectiv se luptă cu acest sistem. Medicul Ruxandra Geambaşu e printre ei. Continuă să ceară tot adevărul despre decesele de la Colectiv, și face asta în memoria fiicei ei, dar şi pentru ca „să creez un precedent: să se recunoască faptul că există infecții intraspitalicești și că se moare din cauza lor”, mărturiseşte ea, într-un interviu acordat ziarului Libertatea.  România schimbă modul cum va taxa TIR-urile care folosesc drumurile din țară. Chiar și așa va avea tarife de două ori mai mici ca-n Bulgaria și de șase ori mai mici ca-n Ungaria / Experimentul cu un TIR care străbate cele trei țări arată câți bani pierdem (HotNews) România trece de anul viitor la un sistem de taxare a transportului greu pe rutier pe bază de distanță parcursă, față de rovinietele actuale care sunt pe perioade limitate de timp. Astfel, țara noastră se va alinia celorlalte state europene din jur care au deja de mult timp astfel de sisteme de taxare. Tarifele stabilite, însă, vor fi printre cele mai mici, comparat chiar și cu vecinii direcți. „O rușine”, susțin experții independenți care acuză sub-taxarea folosirii infrastructurii de către traficul greu care o deteriorează, scrie HotNews.  Mâine, în a doua parte a articolului, veți putea citi despre explicațiile autorităților, reacțiile transportatorilor și posibile efecte ale implementării proiectului TollRo în condițiile actuale. 
REPORTAJ printre credincioșii care au stat toată ziua la porțile Catedralei Naționale: „Cum s-au făcut invitațiile? Eu n-am știut să cer la preotul meu” / „Pentru suflet nu e prea scump” (HotNews) - Troița legionară din Călărași care-l trimite pe Eugen Sechila în fața judecătorilor. Acuzațiile aduse aghiotantului lui Călin Georgescu (Libertatea) - Radiografie în comerț: În România se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare/ Lidl, Kaufland și Profi sunt cei mai puternici jucători. Compania de pe locul 4, Carrefour, pregătește vânzarea (Economedia) REPORTAJ printre credincioșii care au stat toată ziua la porțile Catedralei Naționale: „Cum s-au făcut invitațiile? Eu n-am știut să cer la preotul meu” / „Pentru suflet nu e prea scump” (HotNews) După mai bine de 15 ani de lucrări, Catedrala Națională a fost sfințită duminică, 26 octombrie 2025, într-o slujbă condusă de Patriarhul Daniel și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. Aproximativ 25.000 de oameni au au venit de dimineață să asiste de afară la slujba la care au participat, printre numeroși oficiali, și președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Majoritatea pelerinilor au stat pe stradă, în afara gardurilor, unde au urmărit ceremonia care a durat mai bine de cinci ore pe două ecrane mari.  Intrarea s-a făcut doar pe bază de invitație tipărită, cu numele și eparhia trecute clar. Cei care o aveau doar pe telefon nu au putut intra.  „Cum s-au făcut invitațiile? Că eu n-am știut să cer la preotul meu…”, spune, dezamăgită, o femeie rămasă în afara gardului. Unii și-au adus scaune pliante, alții s-au așezat pe pături întinse pe iarbă sau direct pe asfalt. Din loc în loc, o maică vindea steaguri tricolore cu 9 lei și buchete mari de busuioc legate cu panglică, la 35 de lei. Doamna Marcela Trișan, 69 de ani, pensionară, a făcut drumul din Cluj cu un grup organizat de biserica la care merge.  Întrebată ce părere are despre costurile ridicate, de peste 270 de milioane de euro, femeia spune simplu: „Pentru suflet nu cred că e prea scump. Dacă oamenii reușesc să vină, să se reculeagă și să-și schimbe un pic percepția despre lume și să devenim mai buni, nu cred că e mult”. Citiți reportajul pe pagina Hotnews. Câți bani publici a înghițit Catedrala? (Să fie lumină) Biserica Ortodoxă Română (BOR) ne-a spus aproape totul despre construcția Catedralei Mântuirii Neamului și despre detaliile monumentale care caracterizează proiectul. Știm tot felul de date despre fundația clădirii, despre suprastructură, despre elementele de estetică de cult care au ornat imobilul atât la exterior, cât și la interior. Știm ce înălțimi au crucile și icoanele, ce fel de învelitori au turlele, cât cântăresc cele 27 de uși de bronz ale catedralei, ce diametre au candelabrele ori câte tone de material au fost necesare pentru pictarea iconostasului.  Un singur aspect e încă neelucidat după 15 ani de lucrări pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului: care sunt costurile detaliate ale întregului proiect și care e cu adevărat contribuția publică la edificarea complexului de cult. Calculele Să fie lumină – realizate pe baza alocărilor dispuse de Guvern (prin Secretariatul de Stat pentru Culte), Primăria București și primăriile de sector din Capitală – arată că suma totală alocată de statul român în ultimii 15 ani depășește pragul de 315 milioane de euro (1,59 miliarde de lei). În 2025, Biserica anunță că peste 10% din costuri au fost acoperite din fonduri proprii.  Fiecare 9 lei din 10 cheltuiți de BOR pentru înălțarea Catedralei au venit de la statul român. Punând lângă alocările bugetare și valoarea terenului de 11 hectare oferit Patriarhiei, evaluat la 180 de milioane de euro conform Recorder, ne apropiem de o sumă neverosimilă: o jumătate de miliard de euro cadou de la stat. Oraș bogat, oraș sărac. Cum risipesc unii bugetele locale și cum supraviețuiesc alții acolo unde primăriile nu adună nici bani de salarii (Europa Liberă) Doar o treime din localitățile României își pot acoperi din veniturile proprii cheltuielile de personal. La extrema cealaltă sunt localități care, deși au venituri proprii foarte mari, capătă și subvenții din bani publici, cele distribuite pe criterii politice. Europa Liberă prezintă două situații concrete: Primăria Voluntari, una foarte bogată, construiește o catedrală, are un post de televiziune și duce mii de oameni anual în pelerinaj la Iași. N-ar putea fără banii veniți suplimentar de la bugetul statului și fără dezvoltarea oferită de vecinătatea Bucureștiului. Primăria Brastavățu, din Olt, are nevoie de stat în altă măsură. Fără ajutor, nu poate plăti nici salariile funcționarilor esențiali. Troița legionară din Călărași care-l trimite pe Eugen Sechila în fața judecătorilor. Acuzațiile aduse aghiotantului lui Călin Georgescu (Libertatea) Timp de aproape patru ani, în centrul comunei Radovanu din județul Călărași, a existat o troiță care avea încorporat unul dintre cele mai puternice și negative simboluri legionare: „gardul de fier”. Troița a fost realizată și instalată în 3 iulie 2021 de Eugen Sechila, un apropiat al lui Călin Georgescu, fost candidat la funcția de președinte al României. Crucea a fost îndepărtată în decembrie 2024, când imagini cu aceasta au ajuns în spațiul public și au fost documentate legături ale lui Georgescu și ale apropiaților acestuia cu evenimente, personaje și simboluri ce au reprezentat Mișcarea Legionară.  Pentru amplasarea troiței, Sechila va fi judecat sub acuzația de confecţionare, vânzare, răspândire şi deţinere în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Troița a fost amplasată în centrul comunei, la circa 100 de metri de sediile Primăriei Radovanu și Postului de Poliție, pe strada principală a localității. De asemenea, peste drum, în imediata apropiere funcționează o școală și o grădiniță, scrie Libertatea.  Radiografie în comerț: În România se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare/ Lidl, Kaufland și Profi sunt cei mai puternici jucători. Compania de pe locul 4, Carrefour, pregătește vânzarea (Economedia) În România, se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare moderne, arată o analiză realizată pe baza datelor platformei Victa a companiei de consultanță IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. În interval de un an, au fost monitorizate 71 de proiecte de supermarketuri în România și, tot în ultimele 12 luni, au fost identificate 20 de proiecte de piețe agroalimentare. Conform unei analize RisCo, sectorul supermarketurilor din țara noastră a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri totală de 149 miliarde lei, în creștere cu 4,35% față de anul precedent, iar profitul net cumulat a fost de 4,1 miliarde lei. Continuarea, pe pagina Economedia.
Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) - Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) - Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) Bolojan: Eu pot să plec mâine. Dar să mi se spună care sunt soluţiile geniale, care corectează lucruri şi nu deranjează pe nimeni (News.ro) Premierul Ilie Bolojan afirmă că poate în orice moment să renunţe la funcţie, dar solicită să i se spună care sunt ”soluţiile geniale” prin care deficitul bugetar poate fi corectat, scrie News.ro. ”Orice partid consideră că Guvernul nu-şi face datoria are posibilitatea să depună moţiuni de cenzură şi să facă o majoritate în Parlament, în aşa fel încât, cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”, adaugă prim-ministrul. ”În administraţia locală din România, în majoritatea unităţilor administrative, cheltuielile de personal reprezintă între 60 şi 90%. Dacă vrei să faci ceva reduceri din total cheltuieli şi nu vrei să te atingi de personal, foarte bine, te duci la diferenţa care este foarte mică. Ce înseamnă asta? Înseamnă cheltuielile cu încălzirea şcolilor, cu iluminatul public. Asta vrem să facem? ”. Ilie Bolojan a anunţat că va ”insista şi pe partea de reduceri administrative” în administraţia centrală. Joi seară, la Antena 3, Bolojan a mai spus că declaraţiile contradictorii în interiorul coaliţiei aflate la guvernare au legătură cu încrederea oamenilor.  INTERVIU Theodor Paleologu: „E foarte plauzibilă o alianță PSD–AUR. Au foarte multe lucruri în comun” (Adevărul) Prevalența teoriilor conspirației și ascensiunea extremismului reprezintă fenomene îngrijorătoare în societatea românească contemporană, potrivit analizei lui Theodor Paleologu. În Interviurile Adevărul, fostul ministru al Culturii a abordat aceste teme, subliniind impactul lor asupra climatului politic și social. Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) Mizele conflictului din coaliția de guvernământ au legătură cu decredibilizarea premierului Ilie Bolojan, cu o restaurație similară celei din perioada Dragnea, cu bătălia pentru controlul instanțelor și parchetelor, avertizează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW. Sorin Grindeanu are ambiții mai mari, vrea să fie ales, la Congresul din 7 noiembrie, președinte plin al PSD. Pentru a ajunge acolo, trebuie să-și protejeze oamenii mai bine decât a făcut-o în 2017 (când a adoptat Ordonanța 13, care anula infracțiunea de neglijență în serviciu, introducea pragul de 200.000 de lei pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu și anula ideea de favorizare a făptuitorului în cazul în care un membru de familie îl proteja pe un altul. Sub presiunea străzii a renunțat în final la aceste idealuri pro-corupție).  Miza e în continuare controlul asupra Justiției. Ministrul de resort, Radu Marinescu, este omul trimis de primărița Craiovei, Olguța Vasilescu, devenită una din cele mai puternice figuri din partid. Ministrul Justiției este omul cheie din guvern care îi propune președintelui întreaga elită a parchetelor: procurorul general, procurorul șef al DNA și adjuncții lui, șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și adjuncții lui, plus șefii de secții. Anul viitor se fac noi propuneri. PSD vrea să controleze cât mai mult din această mare felie a magistraților, așa că încearcă să-i ajute, pentru ca, la rândul lor, să fie ajutat. Înalta Curte a făcut deja câțiva pași prietenoși spre PSD, în dosare importante, iar după respingerea legii la CCR, cei mai mulți procurori și judecători au ieșit din greva în care intraseră la sfârșitul lunii august.  Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) Marcel Ciolacu are o șansă mare să câștige în sfârșit la vot pe persoană fizică la CJ Buzău. Fostul premier PSD părea anulat politic de înfrângerea de la prezidențiale, de blatul cu George Simion, de scandalurile de corupție și de cel mai mare deficit bugetar din UE. Spre deosebire însă de colegii de coaliție Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă, Ciolacu vrea cu orice preț să revină în prim-plan. Nu am văzut până acum la fostul premier nici un gest de regret ori penitență pentru la dezastrul politic și bugetar din 2024. Doar declarații care sfidează bunul simț. Ciolacu e în pole-position la alegerile din 7 decembrie pentru că nici un alt partid important nu și-a anunțat un candidat la șefia Consiliului Județean Buzău, un județ oricum dominat copios de PSD, care are 76% din primari. În plus, el a negociat în ultimele săptămâni cu mai multe figuri relevante din județ pentru a se asigura de susținerea lor sau măcar de non-combat, potrivit informațiilor G4Media. Iar sâmbătă, Ciolacu vrea să își asigure la o mare conferință de partid sprijinul primarilor PSD din județ. VIDEO „Patriarhia a aplicat un sistem privind bugetul cu care noi nu eram obișnuiți”. Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) „Un manager de proiect elvețian m-a întrebat: «de ce vă trebuie o biserică atât de mare? În Elveția toate catedralele noastre sunt goale»”, povestește, într-un interviu pentru publicul HotNews, arhitectul Constantin Amâiei, cel care s-a ocupat de proiectul Catedralei Naționale. Cu câteva zile înainte de inaugurarea construcției monumentale începute în 2010, Constantin Amâiei dezvăluie detalii neștiute despre lucrările ale căror costuri se ridicau la începutul acestui an la 270 milioane de euro, potrivit Patriarhiei.   „Am avut și critici de la colegi arhitecți care spuneau că trebuia să facem o catedrală din secolul 21 cu sticlă și metal. Noi a considerat că e mai bine să fie o catedrală tradițională pentru că noi, ortodocșii, avem în mentalul colectiv o anumită formă a bisericii. Dacă o modificăm, nu o mai recunoaștem”, spune Constantin Amâiei.  Constantin Amâiei este din Bacău, membru al Ordinului Arhitecților. Este de asemenea, autorul Catedralei „Înălțarea Domnului” din Bacău. Catedrala Națională sau a „Mântuirii Neamului” va fi inaugurată în 26 octombrie, după mai bine de 15 ani de la începerea lucrărilor. La eveniment va fi prezent și Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. De asemenea, sunt așteptați mii de credincioși din toată țara.
loading
Comments 
loading