CCR decide miercuri soarta noilor taxe pe locuințe și mașini. Măsurile din pachetul 2 de austeritate, în analiză finală (Adevărul) - Macron vine în România în 2026. Ce a vorbit cu Nicușor Dan la Paris despre industria de apărare, strategia lui Trump și războiul hibrid (SpotMedia) - Criza apei din Prahova: Peste 100.000 de oameni nu au încă apă de băut. Scenariul Apelor Române: după Revelion, urmează restricții (Europa Liberă)

CCR decide miercuri soarta noilor taxe pe locuințe și mașini. Măsurile din pachetul 2 de austeritate, în analiză finală (Adevărul)

Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe miercuri asupra legalității pachetului 2 de măsuri de austeritate, care prevede majorări de taxe și impozite locale, inclusiv pentru locuințe și autoturisme, precum și alte măsuri destinate creșterii veniturilor bugetare începând cu 2026, informează Adevărul.

Practic, proiectul propune creșterea taxelor locale pentru toate formele de proprietate deținute de persoane fizice - mașini, locuințe sau terenuri, dar și majorarea unor taxe și impozite care privesc mediul de afaceri.

Tot astăzi Curtea Constituţională a Românei discută sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor. 

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, vinerea trecută, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat în unanimitate pentru sesizarea CCR.Potrivit judecătorilor ÎCCJ, proiectul prezinte „lacune normative, încalcă standardele internaționale, iar caracterul de urgență al acestuia nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală”.

„Proiectul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Unui Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituțional”, a declarat Victor Alistar, purtător de cuvânt de la Înalta Curte.

DOCUMENTAR RECORDER. Justiție capturată

După câțiva ani în care Justiția a dispărut aproape complet de pe agenda publică, societatea românească s-a trezit în fața unei realități greu de digerat, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale.

„Senzația este că orice ai face, scapi”, spune unul dintre magistrații pe care i-am intervievat. Același magistrat făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General: „România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”.

Cum am ajuns în această situație? Acest documentar de două ore, care comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.

Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici.

Mărturiile adunate din interiorul sistemului de justiție și pe care le prezentăm în acest material sunt de o gravitate fără precedent. Ele vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură.

Consecințele acestor realități dramatice ne afectează viețile tuturor, pentru că o societate democratică nu poate supraviețui fără o justiție independentă.

Macron vine în România în 2026. Ce a vorbit cu Nicușor Dan la Paris despre industria de apărare, strategia lui Trump și războiul hibrid (SpotMedia)

Președintele Nicușor Dan a declarat, marţi, la finalul întâlnirii oficiale cu Emmanuel Macron de la Paris, că l-a invitat pe președintele Franței să viziteze România în 2026, iar acesta a confirmat că va veni.

În conferința de presă, Nicușor Dan a precizat că discuțiile au vizat și economia, subliniind că Macron a evidențiat caracterul strategic, pe termen lung, al investițiilor franceze din România, nu unul speculativ.

În privința noii strategii de securitate a SUA, Nicuşor Dan crede că Europa trebuie să se mobilizeze pentru a-și asigura securitatea.

Discuțiile au vizat şi tema războiului hibrid și a dezinformării, cei doi lideri convenind că pot învăța unii de la alții din experiențele proprii, scrie SpotMedia.

Criza apei din Prahova: Peste 100.000 de oameni nu au încă apă de băut. Scenariul Apelor Române: după Revelion, urmează restricții (Europa Liberă)

Peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița nu au nici în prezent – la două săptămâni după înfundarea barajului de la Paltinu – apă bună de băut de la chiuvetă.

Autoritățile județene speră ca apa potabilă să fie distribuită de la finele săptămânii, dar asta depinde de rezultatele bacteriologice.

Până atunci, au cerut Guvernului să distribuie în continuare apă potabilă îmbuteliată populației.

Administrația Națională Apele Române propune ca, după Revelion, apa din cele 12 localități afectate să fie restricționată. Problema barajului de la Paltinu ar putea fi rezolvată abia în vara anului viitor.

Pe larg pe pagina Europei Libere.