Răspunzând unei întrebări din partea realizatorilor emisiunii Moldova Zoom de la RFI, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită la Chișinău, a vorbit despre pregătirile europene de contracarare a războiului hibrid al Rusiei. Comisara Kos a afirmat că miercuri, Comisia Europeană urmează să facă un anunț privind pachetul de măsuri menit a proteja democrația.

Proiectul Comisiei, numit „Scutul Democrației Europene”,  își propune să protejeze alegerile de interferențele străine și să îmbunătățească finanțarea presei libere, în contextul atacurilor hibride ale Rusiei împotriva Europei.

Într-un proiect de document, consultat de AFP, executivul UE acuză Moscova că încearcă „să erodeze încrederea în sistemele democratice”, prin dezinformare și „falsificarea faptelor istorice”.

Printre riscuri, Comisia Europeană indică alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, anulate după acuzații de interferență rusă și promovare masivă pe rețelele sociale a candidatului de extremă dreapta.

Noile măsuri includ creșterea finanțării către mass-media - deși proiectul nu oferă cifre specifice. De asemenea, este vizată monitorizarea atentă a fuziunilor grupurilor de știri, pentru a promova mai bine pluralismul.

UE își propune, de asemenea, lansarea unui Centru European pentru Reziliență Democratică pentru a coordona lupta împotriva interferențelor străine.

Pe lângă dezinformare, Bruxelles-ul identifică alte două amenințări majore la adresa blocului comunitar: atacurile cibernetice și dezvoltarea amețitoare a inteligenței artificiale.

”Demonetizarea dezinformării”

Atfel, Comisia își propune să coopereze mai strâns cu giganții tehnologici, îndeosebi pentru a „demonetiza dezinformarea” – mai precis, pentru a-i priva pe agenții dezinformării de resursele lor financiare.

Preocupările europene cu privire la războiul hibrid al Rusiei se reflectă și în decizia de înființare a unei unități proprii de spionaj.

Unitatea ar urma să funcționeze sub președinția președintelui Comisiei, în încercarea de a îmbunătăți utilizarea informațiilor colectate de agențiile naționale, transmit Financial Times și Reuters, preluate de Caleaeuropeana.ro.

Deşi planul nu a fost comunicat oficial, un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat pentru Financial Times că instituţia vizează „o potenţială celulă dedicată în cadrul secretariatului general”.

Ideea a fost formulată în raportul fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei Comisiei Europene și prezentat în luna octombrie a anului trecut la Bruxelles. 

Raportul afirma că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent.

Desigur, cele două inițiative nu vor fi lipsite de controverse. Statele europene sunt, în general, destul de reticente în a-și împărtăși informații sensibile, chiar în cadrul alianței. În plus, un serviciu controlat de  președintele Comisiei ar putea oferi acestei poziții o putere prea mare, în viziunea guvernelor statelor membre. Sau, cel puțin, a unora dintre ele.

În sfârșit, Comisia ar trebui să convingă statele și cetățenii că noul Centru pentru Reziliență Democratică nu va deveni un ”minister al Adevărului” și va coopera cu autoritățile statelor membre.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România